1.

Pregatirea a santierului, defrisarea stratului vegetal, executarea lucrarilor de trasare a axelor cladirii pe amplasament,
realizarea retelei topometrice de altitudine.
n componena procesului de pregtire inginereasc a terenului intr un ir de procese aa ca curirea i nivelarea terenului, ndeprtarea apelor
provenite din precipitaia atmosferice, lucrri de epuismente, mbuntirea proprietilor pmnturilor, efectuarea lucrrilor topometrice,
permutarea reelelor existente .a. Defriarea stratului vegetal se face n aa mod ca s se pstreze copacii ce nu cad n zona viitoarei cldiri. n
acest scop ei se ngrdesc cu resturi de cherestea. Arbutii i tufarii decorativi ce pot fi replantai se replanteaz. Pueii copacilor i arbutilor se
taie i se ndeprteaz de la antier pentru a fi folosii. Rdcinele mari se scot cu tractoarele. Gunoiul i resturile rmase se strng i se transport
la gunoiti. Cheltuelile pentru organizarea acestor lucrri se introduc n preul de cost a obiectului construciei. Cu buldozerul se taie i se
deplaseaz pmntul, aezndul n rulouri, care pe urm se ngrmdesc,se ncarc n autobasculant cu excavatorul i se transport la locurile
unde este nevoie. Cu greiderul pmntul se taie i se deplaseaz ntr-o parte, cu fiecare trecere pmntul se mrete n volum i se transport
astfel formndu-se un rulou n lungime, care dup aceasta se ngrmdete cu buldozerul, cu screiperul stratul vegetal dup scoatere se transport
n grmezi vremelnice sau se transport i se depune sub form de straturi cu grosimea necesar n locurile predestinate nverzirii, trasarea i
fixarea axelor clirii ine de determinarea i fixarea lor pe teritoriu. Modurile de trasare i fixare a axelor pe teritoriu sunt diferite i devin de tipul
cldii i dup modul de executare a lucrrilor. Trasarea axelor pe terenul de fundaie se ncepe cu aducerea i fixarea pe teren a semnelor
axelorde lucru principale, n calitate de care se folosesc de regul, xele principale ale cldirii dup aceasta n jurul viitoarei gropi de fundaie la
distana de 2-3m de la marginea superioar a ei, paralel cu axele de lucru se instaleaz o mprejmuire care const din bare de metal btute n
pmnt sau pari de lemn i cu scnduri btute pe ei, scndura trebuie s fie de o grosime nu mai mic de 40mm s aib muchie pe partea de fa i
s se sprijine nu mai puin dect pe trei pari ngropai. Pentru ca s treac transportul n mprejmuire se las treceri, adic nu se face o
mprejmuire integr, ci una parial cu trecere pe mprejmuire. Axele se fixeaz de ngrdire cu ajutorul cuielor sau buloanelor i se numeroteaz.
Dimensiunile gropii de fundare pe sus, pe jos i alte caracteristici ale ei se macheaz cu rui. ngrdirea dat se folosete numai n faza iniial
a construciei, dup ridicrea prii inferioare a cldirii, axele principale se transfer pe totul ei. Pentru cldirile liniare lungi se aranjeaz numai
ngrdiri transversale care se amplaseaz pe locuri drepte peste 50 m, iar pe cele arcuite peste 20m.
2..3 m 2
1

III II
III III 3

I I 1-ingradire
2-schindura
3-par
III III

III II

Deasemenea se folosesc ngrdiri metalice la etapa pregtitoare a terenului

ctre construcie este necesar de a efectua lucrrile tomometrice n vederea trasrii pe teren a reelei geodezice orizontale ce va servi pe viitor
pentru amplasarea pe teren a construciei i pentru efectuarea controlului geodezic pe parcursul lucrrilor de construcie. n rezultatul lucrrii
topometrice pe teren sunt amplasai reperi ce formeaz linii roii sau reele geodezice de construcie. Reeaua geodezic a construciei const din
axe longitudionale i transversale ce sunt paralele cu axele cldirii amplasate n interiorul lor, liniile roii se trseaz la construirea cartierilor
locative i prezint o reea ce coincide cu reeaua de strzi. Amplasarea pe teren a liniilor roii se efectuiaz folosind coordonatele punctelor de
intersecie, ungiurilor de orientare i distanei dintre puncte. Reeaua geodezic este prezentat printr-un sistem geometric format din ptrate i
dreptunghiulare care pot fi de baz i auxiliare, dimensiunile figurilor de baz sunt de 200-400m, iar a celor auxiliare 20-40m. Reeaua geodezic
este proiectat pe planul general de construcie, mai rar pe planul topografic al antierului. La elaborarea proiectului reelei geodezice se
determin coordonatele punctelor reelei pe planul general de construcie se aleg n prealabil metodele de trasare i ntrire pe teren a acestor
puncte.
2 1
3

1-virful figurilor
de baza a retelei
2-virful figurilor
auxiliare
3-axele de baza
ale cladirilor
Trasarea reelei geodezice de construcie ncepe cu stabilirea pe teren a direciei de baz. n acest
scop sunt folosite punctele reelei geodezice de stat ce se afl pe terenul antierului. Dup coordonatele dreptunghiulare ale punctelor geodezice
i ale punctelor proiectate ale reelei geodezice de construcie se determin coordonatele polare c 1, c2, c3 i ungiurile b1, b2, b3, dup care pe teren
sunt situate direciile de baz (AB, AC) de la aceste direcii pe tot terenul se traseaz punctele reelei geodezice de construcie care sunt ntrite
pe teren ca repere de referin. Semnele se funcioneaz, de regul, din evi ntrite bine n sol i umplute cu amestec de beton sau de grinzi, din
enile de la ci ferate betonate bine. Nivelul bazei reperului trebuie situat la adncimea nu mai mic de 1m de la linia de nge a solului.
punctul de reper

tevi betonate

C1
A
B
C2
C D
C3

 1. Pregatirea inginereasca a santierului. Evacuarea apelor de suprafata si denivelarea pinzei freatice. Epuismente directe si
indirecte.
In componenta procesului de pregatire inginereasca a terenului intra un sir de procese: curatirea si nivelarea terenului, indepartarea apelor
provenite din preciptatii atmosferice, lucrari de epuismente, imbunatatirea suprafetei pamintului, efectuarea lucrarilor topometrice, permutarea
retelelor existente s.a.
Pe terenul de constructii pot aparea: ape straine (se acumuleaza de pe versanti, pantele terenurilor alaturate santierului formate in rezultatul
ploilor, zapezii); ape proprii (apa care se acumuleaza direct pe teren de la ploi, zapada).
Apele de adincime sunt apele freatice pinza carora se gaseste la suprafata. Evacuarea apelor subterane cu cota inalta poate fi executata prin
sistemele de drenaj inchis sau deschis.
Pt captarea apelor straine trebuie prevazute drenaje de suprafata in partea superioara a terenului (in partea cu cota de nivel a versantului mai
mare). Drenajul de suprafata (deschis) reprezinta un traneu sau un canal de garda cu panta i=0.005.
1-versant; 2-teren de fundare; 3-drenaj de captare a

1
I-I apei; 4-dren (prundis).
I In timpul lucrarilor de planificare verticala a terenului
0.005 0.005 4 se formeaza o panta nu prea mare de 0.001-0.002 si se

1500
construeste canalul pt colectarea apelor sau un sistem
100 de drenaj pt indepartarea apelor proprii.
3
3 Drenaje de adincime (inchise) se proiecteaza in
I proiect si are scopul de a capta apele de adincime (3-
0.001 2 99.5 5m) pinza carora variaza. Drenajul inchis se face sub
forma de transeu cu panta in directia scurgerii apei si se umpla cu prundis,
99 nisip sau pietris. Pt a mari eficacitatea drenajului la fundul transeului se
98.5 instaleaza o teava perforata din asbociment sau beton. In teava viteza apei este
mult mai mare decit in materialele de drenare. Acest canal de drenare se
instaleaza mai jos de cota de inghet a solului.
1-strat de pamint amenajat; 2-nisip marunt; 3-nisip mascat; 4-prundis (pietris concasat); 5-
teava perforata; 6-strat compactat.
Evacuarea apei din groapa de fundatie se face prin epuismente: directe (gravitationale) si
indirecte (extragere fortata a apei cu pompe). Acestea se fac pt a efectua sapaturile mai jos de
cota apelor subterane. [Modul de efectuare a epuismentelor depinde de parametrul geometric
al sapaturii, metodei de excavare a sapaturii, de situatia hidrogeologica din zona
amplasamentului si anume in functie de permeabilitatea terenului.] Epuism directe se
efectueaza prin pomprea directa a apei din groapa de fundare si se foloseste atunci cnd
fluxul de ap subterana este mic, cnd diferena de nivel dintre fundul gropii i nivelul apei
este mic i cnd sub fundul sapaturii nu exista un strat permeabil sub presiune, care ar
periclita stabilitatea spturii.
1-groapa de fundare; 2-drenaje deschise sunt unite intr-o sistema inclinata; 3-groapa de
acumulare; 4-pompa; 5-furtunul in care se absoarbe apa; 6-sorb; 7-furtun de aruncare a
apei; 8-groapa de acumulare a apei. Avantajele: sistema functioneaza imediat; nu avem
lucrari de pregatire complicate; in termen scurt se pompeaz apa. Dezavantaje: dupa
intreruperea procesului de pompare imediat apare apa; permanent talpa gropii de fundare
este umeda.
Epuismente indirecte. Sistema de epuismente cu filtre aciculare:
1-groapa de fundare; 2-filtre aciculare; 3-colector; 4-vacuum pompa; 5-nivelul coborit al
apei. n=Q/q, unde n-nr de filtre aciculare; Q-cantitatea de apa care se acumuleaza in timp
de o ora; q-capacitatea unui filtru 5-6m3.Filtrele aciculare se folosesc at cnd nivelul apei
subterane e pn la 4-5m, n nisipuri fine, prfoase. Filtrele aciculare sunt alctuite dintr-o
coloan de ivi cu 7-15cm, avnd in partea inferioar a evii de vrf o poriune de 1-1,5m
perforat si nfurat ntr-o pnz de srm de cupru. Distanta dintre filtrele aciculare:
l=2(a+b+4c)/n; a,b-lung. i l. spturii in partea de sus; c-dist de la margine spturii
pn la filtre (0.5-1m).Filtru e nzestrat la vrf cu un dispozitiv special, avnd o bul
nvelit n cauciuc ce lucreaz ca un ventil. nfigerea lui se face cu un jet de ap sub
presiune pn la 0,3Mpa. Ajuns la adncimea stabilit, jetul de ap se oprete, bula se
ridic, iar apa din strat patrunde prin orificiile laterale ale filtrului. Filtrele se conecteaz
prin conducte la o pomp cu vacuum astfel nct s poat absoarb i apa i aerul. Distana
ntre filt-le aciculare depinde de flux apei, de proprietatea pmntului i se determ. prin
calcul. Afluxul de ap catre un contur nchis de filtre aciculare poate fi determ. cu
Q=(KfS(2H-S)/lnR-lnr), unde Kf-coef de filtrare a sol., S-cota de depresionare a apei, H-nl
strat de ap subter, R-raza de aciune a instal de filtrare, R=1,95SHK f, r=F/. Elementele unui
filtru acicular: 1-colector; 2-furtun elastic; 3- coloan de tevi; 4-eav perforat; 5-pnz din srm de cupru; 6-capt inferior al filtrului.
Ejectoarele aciculare i pompele de adncime se folosesc n cazul spturilor de volum i adncimi mari la depresionarea nivelului apei cu 20-
30m. Partea interioara a filtrului ejector e asemntoare cu cea a filt. acicular, iar partea superioara e compus din 2 evi: extern i intern. Cea
intern e dotat cu un filtru ejector. Apa sub presiune de 750-800 kPa e ndreptat n spaiul dintre eava externa i interna iar prin furtun se
ndreapt n sus prin eava interna. n aceste condiii apa de lucru i schimb brusc viteza i in furtun aerul se decompenseaz puternic, ca
rezutat este absorbit apa subteran. Apa subteran amestecndu-se cu apa de lucru, e ndreptat spre rezervor, unde surplusul de apa se scurge
de sinestttor sau se absoarbe cu ajutorul unei pompe de nivel jos. In cazul necesitii micorrii nivelului apei mai jos de 20m se folosesc
sondele de epuismente dotate cu pompe de adncime. Sondele se execut n foraje tubulare de 200-600mm i se echipeaz cu filtre. Apa din
sonde este absobit cu pompe de adncime de nivel nalt.]
 3. Compactarea i consolidarea a terenurilor (prin cilindrare, batere, metoda mixt, umezirea terenului,
coloanei de pmint). Executarea pernelor de pmint.
[Clasificarea pam dupa tasabilitate: tasabile de tip I-nu se taseaza la umezire si nu se taseaza prea mult sub actiunea
sarcinii proprii pina la 5cm; tasabile de tip II-pam care se taseaza la umezire si evident evident se taseaza la actiunea
sarcinilor>10cm.]
Metodele de combatere a tasabilitatii a pam: 1-met de suprafata; 2-prin edificarea pernelor artificiale de pam; 3-
combaterea tasabilit prin metode adinci de compactare; 4-prin umezire cu exploziv.
Comp. teren se execut la amenajarea teren, la umplerea n rambleu a teren, la umplerea traneelor fundaiilor, pmnt
sub pardosea. Comp teren se efectueaz n straturi de aceeai grosime. Pt acesta pmntul se niveleaz cu buldozere
sau greidere. Grosimea staturilor de pm nivelat de buldozer sau greider depinde de condiiile de execuie a lucrrilor
i de tipul pm i treb s corespunda cu posibilitile de compactare a mainilor. Necesarul de compactare a pm se
atinge cu cheltuieli minime la o umiditate optim a pm-lui. De aceea pm-le uscate nainte de comp treb umezite, iar
cele supraumezite se usuc. Nivelarea pm i compact lui se execut pe sectoare dimensiunile cruia treb s asigure
frontul necesar de lucru, dar nu a permite s se usuce pm deja umezit(pregatit pentru compactare). Aranjarea pm
adus include urmatoarele etape: 1.pm se descarc, 2.se niveleaz, 3.se comp prin cilindrare, prin batere, prin
vibrare sau mixta. [Majoritatea tipurilor de compactere se utilizeaza in spatii largi, in spatii inguste se utilizeaza
compactoare vibratoare ca cele de tip broasca.]
Principalele metode folosite la compactarea pamintului sunt:1)comp. prin rulare(cilindrare)2)c. prin batere 3)c. prin
vibrare 4)metode combinate(cilindrare si batere,vibrare si batere)

prin rulare prin batere prin vibrare

G-greutatea utilajului; H-inaltimea de cadere; h-valoarea compactarii
Met de compactare prin rulare e o actiune statica a materialului care e executata
cu ajutorul unui rulou, unei roti de pneuri.
1-suprapunerea urmelor 2-directia compactarii de la marginea rambleului spre
mijloc 3-latimea stratului compactat 4-strat afinat de sol 5- strat compactat 6-zona
compactata cu compactoare manuale 7-strat de sol compactat cu ruloul pt compactarea
(cilindrarea) pamint necoezive (nisip); 2)cu proeminente (crampoane) pt compactarea
pamint coezive (argila s.a.) cu gros strat=35-40cm. Dupa modul de deplasare:
autopropulsate, tractate. Rulourile pot avea masa: proprie, lestata. In cazul ruloului cu fete
netede necesita un nr mai mare de treceri pe acelasi loc. Lucrarile sunt executate pe fisii
cu suprapunerea fisiilor invecinate. Fiecare strat urmator se compacteaza numai dupa
compactarea completa a celui precedent. Caracteristicile tehnologice de baza la
compactarea cu rulouri sint: grosimea stratului compactat, nr de treceri pe acelasi loc,
greutatea utilajului. La ruloul cu proeminente nr de treceri e mai mic. Iar apoi pt a nivela
putem trece pt ultima data cu ruloul neted.Pm granulare i cele coezive se comp prin
rulare. Pm-le cu o presiune ce depete limita de rezisten se comp cu mecanism cu
masa pina la 5t i cu adncimea de comp 10-20cm, cu trecerea ruloului 8-18 ori pe una i
aceeai urm, iar cu cele grele 25-90t se compact stratul cu adnc 50-60cm cu trecerea
ruloului 4-10ori pe aceai urm.
Met de compact pe pneuri executa o presiune statica si totodata o framintare a materialului dat datorita reliefului
special al pneurilor. Astfel se sigura o copactare mai efectiva si transmiterea uniforma a presiunii statice.
copmactoarele pe pneuri pot fi tractate sau autopropulsate (ultimile sunt mai raspindite). De obicei acest tip de comp.
au masa lestata. Adincimea de compactare a utilajului 15-25cm. Nr de treceri pe acelasi loc 4-6 ori, in dependenta de
tipul si umeditatea solului.Cele autopropulsate au 2, 3 axe pe care sunt amplasate rotile.
 Cu rulourile compactoare i cu compactare pe pneuri se efectueaz prin cilclurile nchise succesive pe toat suprafaa
de nivelare. Cu acoperirea stratului precedent cu 0,15-0,25m. Terminind compactarea
ntregii suprafee, procesul se repet deattea ori de cte prevede proiectul.
Met de compactare prin batere se realizeaza prin socul repetat produs de o masa relativ
mare lasata sa cada liber de la o anumita inaltime. Principalele utilaje sint maiurile sau
placile grele suspendate de un utilaj de ridicare (macarale cu brat). Capacitatea de ridicare
a macaralelor 1.5-2 ori ma mare ca masa maiului. Masa maiului: 1-4t, sunt executate din
metal, aliaje de fonta sau beton armat. Inaltimea de cadere 4-6m. Nr de lovituri pe o
amprenta 5-11. Domeniul de utilizare a metodei e destul de limitat: la compactarea
gropilor de fundatie de mare adincime; la santuri; terenuri de fundatie a cosurilor de fum.
De obicei se utilizeaza la compact pam stincoase. E interzisa utilizarea met in nemijlocita
apropiere a cladirilor existente. Compactarea se executa in forma de fisii cu suprapunerea
acestora. Centrul de greutate sa fie cit mai jos. Compactarea se finalizeaza cind survine
refuzul de compactare, adica deplasarea solului e de 1-2cm. Adincimea de compactare:
0.3-1m. Automacaralele nu se folosesc deoarece sunt instabile si au capacitate mica.
Dezavantajul acestei met e uzura nalt a macaralei sau a excavatorului.
1-suprapunerea urmelor 2-directia compactarii de la marginea rambleului spre mijloc5-
strat compactat 8)axa deplasarii excavatorului 9)mai 10)fisie compacata
Utilajele vibratoare actioneaza pe suprafata terenului transmitindu-i acestuia sub forma
de oscilatii undele de vibratii. De la suprafata terenului undele sunt transmise in corpul
materialului (in sol) si ca urmare particolele solide incep sa se deplaseze una fata de alta
asezindu-se compact. Compactoarele prin vibrare in comparatie cu celelate metode
(batere sau rulare) asigura o adincime d comp. mai >. Se utilizeaza deobicei in
1/2R combinatie cu utilaje-vibratoare prin rulare. Combinatia acestora permite de a utiliza cit mai efectiv undele
st st
de oscilatie si presiunea statica a utilajelor prin rulare. Exempl. de utilaje: masa dezechilibrata , cu
piston (la motor cu ardere interna Diesel ce produce vibratii prin functionarea lui), rulouri tractate, papuc,
broasca (in spatii inguste).
[Cu ajutorul rulourilor vibratoare se compact pm nisipoase cu gros stratului 0,4-0,5m i cu puterea de vibraie de la
50-100kW, cu adncimea pn la 1,5m de la 180-280kW. Pm nisipoase se adun n prealabil i se compact cu vibrator
de adncime.]
Se utilizaz met mixt sau combinat pt a atinge un procent mai nalt de comp-re, mai nti se comp cu rulourile
comp-re, apoi cu rulourile pe pneuri. Tipurile de maini de comp sunt alese n raport cu indicii tehnico-econ, dup
volum, gradul de comp, condiiile n care decurge comp i a lucrrilor n ntregime.
Execut pernelor de pm. Pernele de fundatie se realizeaza ca o constructie artificiala din strat cu trat. Pt aceasta din
masivul de pam tasabil se scoate pam tasabil pina la cota de proiect si in acest spatiu acelasi pamint se imprastie strat
cu strat pina la cota indicata in proiect. Normativele privind edificarea pernie artificiale interzice utilizarea in acest
scop a urmatoarelor paminturi pt edificare: nisip prafos, materiale argiloase (strat fertil, deseuri...), materiale
calcaroase, materiale cu concentratie mare de minerale, pam inghetate (dar se accepta pamintul cu 10% de bulgari
inghetati <150mm), argile grase si cu umeditate sporita.
-se copacteaza de la mijloc spre margine. 1-umplutura; 2-strat compactat; 3-compactor.
[Pernele de nisip sau prundi sunt predestinate pt distribuirea presiunii de la fundaie pe
o suprafa mai mare, sau cu scopul de a schimba stratul slab de pm de sub fundaie. n
cadrul lucrrilor pt executar funda intr transportarea i descrcare mat, nivelarea lui, umezirea, i comp la cota dat.
n gropile de fundaia mari dotate cu tranee nisipul i prundiul e adus cu basculanta i se descarc pe fundul acestea.
Daca perna e executat ntro groap uscat mat descrcat se mprtie cu buldozerul n stratul de grosimea 20cm.
Fiecare strat se umezete i se comp cu vibratoare de suprafa sau cu comp mecanice. Suprafa pernei de prundi sau
de pietri se ud n limitele fundaiilor i se acoper cu un strat de mortar de ciment, n cazul schimbrii prundiului
cnd nivelul apei subterane e nalt, o parte a pernei se rstoarn n ap pe toat adncimea. Mat adus de autobasculante
e descrcat pe malul apei i cu buldozerul e mpins n ap. Astfel panta umpluturii sub ap se mic n sus. Umplutura
se excut n fii dea curmeziul gropii de fundare pe toat
laimea fundului. n situaiile acestea pernele se comp cu
vibratoare de adncime, iar cele de prundi sau pietri cu
vibratoare de suprafa sau comp mecanic.Din fig de mai sus a
II met de compactare e mai corecta fiindca aderenta dintre
terenul natural si cel compactat va fi mai mai >.Sectoarele de
drumuri sau cai ferate: suprapunerea straturilor compactate e
20cm. Se executa compact de la margine spre mijloc.
 Metoda de compactare de adincime-este o met de compactare a solului fara dislocarea acestuia si include 2 met:
Sonda umpluta cu pamint compactat si Met de tanare (met de efectuarea sondelor).
Sonda umpluta cu pamint compactat (I din fig de mai jos).
1-pam extras din sonda; 2-utilaj de forare; 3-mai de compactare. Pt d<1m, q=3t, pt d>1m, q=5t, d-
diametrul sondei.
Met de tanare (met de efectuarea sondelor). Executarea sondelor prin met de stantare (batere)-se num
piloti din pamint excutati in gropi batuti (sau met de batere/strabatere a sondelor).
1-masina; 2-soneta; 3-maiul; 4-carcas.
=1.65 g/cm3=1650kg/m3 gradul de compactare (greutatea volumica); <1500-pam
farimicioase.
Controlul calitatii. Pt a verifica caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare, inainte
de a incepe lucrarile de executare a pernelor de fundatie, aceste lucrari se executa in cadrul unui
poligon experimental.
sonda
0,5m

5m
Selectarea probelor se face astfel: prima proba se ia de la suprafata o aprox 1m, probele
urmatoare se selecteaza peste fiecare 50cm adincime pina la cota talpii fund. data.
h=2d

proba
Tot in cadrul lucrarilor experimentale la poligon se determ nr de lovituri/caderi a maiului pt
compacatrea fiecarei forte, inaltimea de cadere libera, greutatea maiului si umiditatea pam. In
0,13 0,26

baza acestor informatii se realizeaza fisa tehnologica.

0,4

Controlul calitatii la executarea pernelor de fundatii si umpluturilor executate prin metoda de

cilindrare. In acest scop se selecteaza proba ca si in I caz. La fiecare 300m2 de teren compactat se ia o
proba din 3 analize.Proba se ia la 2/3 de la suprafata fiecarui strat compactat.
 4. Tehnologii de realizare a fundaiilor pe piloi prin introducerea piloilor n terenul de fundatie.
Metode i scheme tehnologice.
Utiliz piloilor se recomand n cazul cnd teren e tasabil sau are o capacitate portant reduse. Piloii se clasif: 1dup
dimensiuni, 2dup mat (lemn, metal, b/a, pm), 3dup modul de transmitere a sarcinii solicitate (piloii stlpilor
srtpung stratul slab de pmnt cu 0,5-0,2m n stratul tare), piloi flotani care nu strpung stratul tare capacitatea
portant fiind asigurat de fora de frecare dintre suprafeele laterale a pilot i pm, 4dup modul de realizare (piloi
prefabricai, piloi forai). Met-le de realiz a pilo sunt n funcie de tipul lor i tipul solului, condiiile hidrogeologice.
Pt ntroducerea p prefabricai n pm se utiliz urmt-le met:1batere,2ntroducerea cu ajutor vibraiilor,3nfigerea
static,4rsucirea.
Baterea pilo se efect cu ajutorul utilaj speciale de batere. Instalaia de batere const dintr-o capr (a-constr metalic
de tip ferm dotat cu palan pt ridicarea i instalarea pilotului n poziie vertical, de capr e fixat organul de batere
ciocanul) sau varianta b) (1-masina; 2-maiul;3-pilot; 4-pilot batut).
a)b)Masa ciocanului e mai mic dect masa pilot cnd lungimea e mai mic de 12m, daca
lungim e mai mare de 12m atunci treb s fie mai
mare ca masa pilot cu 25-50%.] n partea superioar
a pilotului se mbrac un cap din metal. Procesele
tehnologice de batere a pilot: 1-taierea stratului fertil;
2-trasarea axelor in directia carora vor fi batuti pil.;
3- marcarea locurilor de batere; 4-pilotul e agatat cu un
sistem de cabluri pt a fi ridicat si adus in pozitie verticala; 5-verificarea verticalitatii si fixarea
virfului in locul marcat. Dupa verificare si marcare incepem procesul de batere cu maiul,
loviturile initiale fiind de la 0.5-0.6m. Ciclul acesta de lovituri se efectueaza pt ca pil sa fie fixat in pam cu 0.5-0.6m.
Daca procesul de batere s-a stopat, il lasam sa se odihneasca, continuind procesul de batere pt al pilot. Pt a solutiona
problema dirigintele de santier informeaza despre aceasta proiectantul si acesta din urma va lua decizia:-extragerea
pilot si inlocuirea cu altul, batut in acelasi loc sau alaturi; -retezarea pilot si introducerea altui pilot alaturi. Schemele
de batere a pilo: 1n rnduri, 2n spiral, 3n manunchiuri.Dezavantajele metodei: productivitate mica; se interzice
baterea pilot prin aceasta met in zona cu constructii existente, nu se admite ca distanta de la fundatia existenta si locul
de batere sa fie < 20-25m ; zgomote, socuri. Se utilizeaza aceasta met pt reducerea manoperei si in cazul cind nu sunt
alternative.
ntroducerea prin vibrare (fig c) se efectuiaz cu utilaje vibratoare de nfigere, instalaii cu frecvena jos se utiliz pt
ntroducerea pilo grei iar cele cu frecven nalt pt ntroducerea pilo uori. Esena met const n micorarea forei de
frecare lateral pn la 0.
c)d)Fig d) 1-pilotul; 2-capison; 3-amortizatoare (arc elastic); 4-debalaste (excentrice); 5-transmisie; 6-sageata
macaralei; 7-motor electric; 8-ciocanul si
nicovala. Fig I: vibroinfingere-cind pilotul
aluneca in jurul lui se formeaza o masa lichifiata
si dupa asta pilotul este batut. Fig II: Metoda de
vibro-batere.
Rsucirea piloilor [se efect n pm necoezive.]
Pilotul care se infinge prin insurubare lucreaza la
smulgere si de aceea acesti piloti se utilizeaza pt
fudatiile constructiilor cu multe nivele, cosurile de
fum, terenuri de tele-radio-comunicatii. Pilotii
insurubati se infileteaza pt a lucra la smulgere. Fig
e): 1-corpul pilotului (beton, metal, lemn); 2-organul filetat (metal).
Pilot se fixeaz n dispozitivul de ntroducere, ce l rotete nfingndu-l n sol. e) f)
ntroducerea prin nfigerea static (fig h) se efect cu ajutor unui catarg i a 2 tractoare. Pilot se
ntroduce n catargul aflat vertical. La partea inferioar a catargului se afl 2 platforme unite articulat
ntre ele, pe platforme se plaseaz 2 tractoare sub aciunea crora el e nfipt n sol, aceast met se
utiliz cnd treb de exclus vibraiile i ocurile solului. Fnf=Gpil+2Gtrc. Met se mai num met de
apasare/presare Fig g): 1-contragreutati; 2-pilotul; 3-cercas metalic; 4-cabluri; 5-blocul.
 g) h)

Scheme de amplasare a pilotilor si scheme de infingere a lor depinde de modalitatea de aplicare a fortelor
peretilor. Amplasarea pilotilor in proiect se face in dependenta de modul de aplicare a sarcinii: -Pt cea aplicata
uniform, schema de amplas e in rinduri (fig i);
-In cazul cind e/e amplasata forta concentrata, pilot se amplaseaza in grupuri (fig j); -In cimp continuu se folosesc
fundatiile constructiilor cu mai multe nivele.

i) j)
radier Schema de infingere se amplaseaza in functie de proprietatile fizico-
mecanice ale pamintului. Fig k)schema normala; l)pt pam slab compresibile; m)pt pam compresibile; n)schema in
spirala. Tensiunile in pamint se repartizeaza uniform.
I I III
I III
III
II IIV
IIVIV
VIVIV
VVIIIV I III
III III III
IVII
IV IV
I III IV III
I III IV IV
V II
V IIIV II

k) l) m) n) Controlul calitatii. In cazul in care pilotul

n-a atins cota de proiect, el e lasat la odihna aprox 20 zile. Pt pilotii realizati intr-un rind se admite abaterea verticala
de 0.2 sau 0.2 din latura maximala. In cazul cind sint 2 si mai multe rinduri se admite 0.5.
Documente de confirmare a calitatii: 1-certificate a produsului; 2-proiectul constructiei elaborat in modul stabilit; 3-
actele lucrarilor ascunsa; 4-rapoartele de incercari (statice, dinamice) ale pilotilor. Volumul de incercari: 1% din nr de
piloti. Incercarile dinamice se fac prin batere, la fel si in cazul fundatiilor sub utilajul tehnologic care functioneaza in
regimul vibrant. 5-schema de executie.

4. Tehnologia de realizare a fundatiilor pe piloti forati (turnati pe loc) functie de conditiile

hidrogeologice a amplasamentului.
In practica de constructie acesti piloti se utilizeaza 20%. In functie de conditiile hidrogeologice ale terenului pilotii din
beton forati pot fi executati dupa 3 metode: 1) uscat; 2) umed; 3) cu evi de tubaj. Tehnologia de executie are
etapele: forarea sondei, confectionarea carcaselor de armatura, montarea carcaselor si betonarea pilotilor.
Esena metodei uscate: forarea pilotului uscat. Metoda se utilizez pt pam tasabile uscate sau cu umiditate normala la
care este asigurata stabilitatea peretilor sondei (adica nu cer sprijinirea malurilor). De regul piloilor poate fi 40, 50,
60, 100, 120cm cu lung pina la 30m. Tehnologia const n urmtoarele: 1) Sparea sondei pilotului; 2) Sparea lrgirii
la talpa sondei pentru realizarea bulbului; 3) Instalarea carcasei de armatur, betonarea i compactarea amestecului de
beton. Betonarea se efectueaz cu tubul sustras vertical n sus. Captul inferior al tubului n timpul betonrii se afl n
beton pn la 1m. Fig a): I forarea sondei; II armarea si betonarea pilotului; III pilotul executat; 1-organ de lucru; 2-
sonda; 3-armatura; 4-hobot (furtun); 5-pilnia; 6-bratul macaralei; 7-radier. a)
Metoda umed-toate procesele ncepind cu forarea sondei si terminind
cu betonarea se desfasoara n mediul umed (solutie din argila-bentonita).
Domeniul de utilizare: terenuri slabe, tasabile in c/e exista pericol de
prabusire a peretilor sondei, [pm necoiezive i umede]. Pt a evita,
aceasta se umple cu bentonita. Tehnologia: 1) Forarea sondei cu
introducerea paralel a noroiului argilos pn la adncimea de proiect. 2)
Instalarea carcaselor de armatur. 3) Betonarea cu ajutorul tubului de
betonare. n timpul betonrii noroiului este dislocat de amestecul de
beton i evacuat din sond. Fig b): 8-bentonita; 9-rezervor; I-III, 4, 5-ca
in fig (a).
b)
Metoda de utilizarea evilor de tubaj-utilizarea unui tubaj pt evitarea
prbuirii pereilor sondei. Domeniul de utilizare: n pm slabe,
curgatoare, mlastinoase, [coezive suprasaturate cu ape freatice]. eava
de tubaj se introduce n pm cu ajutorul instalaiei vibratoare.
 teava

Tehnologia: 1) Introducerea evii de tubaj pn la cota de proiect a tlpii pilotului.

beton beton 2) Sustragerea pm din interiorul
evii de tubaj. 3) Instalarea carcasei de c.t.
armatur i betonarea a pilotului cu eava de betonare. 4) Sustragerea evii de
tubaj.
III IV
teava
I II de tubaj

teava
beton beton
beton beton
c.t.
c)
III IV d) Fig d): I teava de tubaj; II teava de tubaj infipta; III armarea; IV
teava
de tubaj extragerea tevei de tubaj si betonarea; V pilotul executat.
Pt majorarea capacitatii portante a piloilor, capatul inferior poate fi
realizat cu cap dublu. Aceast lrgire se face prin forare sau prin
beton beton explozie (fig e):
e) f)
14-exploziv; 15-beton; 16-cap dublu. Cu dispozitiv mecanic de
realizare a capului dublu fig (f).
[Prin explozie. Se foreaz foraj, se instaleaz eava de ghidare, se aranjeaz explozivul i se
efectueaz un dop 0,7-1,0m3 din beton care asigur ca energia de la explozie s nu ias n sus, dar s
se rspndeasc n teren i s formeze o lrgire necesar. Apoi se efectueaz celelalte procese de
armare i betonare obinuit.]
[Piloii au o compactare frecvent, se instaleaz cu o instalaie special. eava de ghidare este nzestrat cu capitel
metalic cu canat butuminizat care nu permite ptrunderea apei n eav. Implantndu-se n sol eava dislocuiete solul
i-l compacteaz, se instaleaz carcasul de armatur. Se betoneaz cu amestec de beton cu tasarea conului 8-10cm.
Paralel cu turnarea amestecului de beton se scoate eava, dar capitelul metalic rmne la baza pilotului. Se mai
utilizeaz piloi din pmnt compactat fr a executa sptura.
 5. Tehnologii de realizare a edificiilor subterane adinci din beton armat monolit prin metoda pereti
mulati
Construciile subterane sunt folosite pe deplin n majoritatea ramurilor economice. n funcie de condiiile geologice i
hidrogeologice adnci de amlasare exist mai multe metode de realizare a acestor construcii.
n baza argumentrilor tehnico-economice n practica de construcii se utilizeaz urmtoarele metode de execuie a
construciilor subterane:
1) Prin spturi deschise
2) Metoda perei mulai
3) Metoda cheson deschis
Metoda spturilor deschise se utilizez n cazuri cnd fundaia construciei se amplaseaz pn la adncimea 6-7m i
condiiile hidrogeologice permit acest lucru.
Metoda prin perei mulai se utilizeaz n urmtoarele cazuri:
1) constructia este adincita in stratul impermiabil
2) terenul este dens constituit
3) Nivelul apelor subterane este ridicat
4) Eate necesar de a efectua constructii subterane in apropierea celor existente
5) Cnd adncimea amplasat depete 8-10m de la suprafaa liber.
Cind peretii mulati au de preluat impingeri mari orizontale sau cind groapa pentru constructie trebuie mentinuta liber
pentru accesul utilajelor de excavat si evacuat (de exemplu, statiile metri) acestea se ancoreaza la exterior in terenul de
baza adiacent.
Tehnologia de efectuare a peretilor mulati depinde de natura pamintului, de latimea si adincimea transeei.
Esena metodei const n sptura traneelor nguste 0,6-1,2m cu adncimea h=8-10m. i perei verticali ntr-un mediu
noroios-betonitic n scopul evitrii prbuirii malurilor, cu realizarea n ele, a pereilor construciei subterane din beton
armat monolit. Realizarea pereilor mulai din beton armat monolit cu lucrri pregtitoare i anume:
1) Se efectuiaz trasarea geodezic
2) Se pregtete utilajul de preparare, depozitare i pompare a noroiului betonitic.
3) Se realizeaz grinzile cu ghidaj la cota suprafeei solului pe tot
perimetrul construciei.
Lucrrile de baz se efectuiaz pe sectoare cu lungimea egal cu 4-
6m. Mai nti se execut poriunile de perete pe sectoarele impare i
dup ntinderea suficient a betonului pe sectoarele pare.
Tehnologia:
1)Se sap traneul pn la cota de proiect cu ajutorul graiferului n
mediul betonitic (nivelul noroiului se va menine la cota inferioar a
grinzii de ghidaj, introdus prin pompare.
2) Cu ajutorul macaralei n traneu se introduc carcasele de armtur
i se fixeaz n conformitate cu proiectul.
3) Se execut betonarea pereilor prin metoda evii extrase vertical n
sus avnd lucrabilitate beton de 16-18cm. Pe msura introducerii betonului n incint noroiul betonitic deslocat se
extrage in traneu cu ajutorul pompei i se depoziteaz.
4) Se efectuiaz recepia lucrrilor pe sectoare la care se prezint toate procesele verbale de constatare a lucrrilor
ascunse i se verific poziia construciei n plan i n spaiu. Avantajele metodei constau n micorarea volumelor
spturilor i duratei executrii lucrrilor.
Durata de turnare a betonului intr-un sector de lucru poate fi max 6-8h.Pentru aceasta in reteta betonului se prevad
intirzieri de priza care ii confera o lucrabilitate pe min. 6h,timp in care betonul turnat in sector nu face priza, evitind
astfel crearea de rosturi de separatie intre betoanele turnate la diferite ore din cadrul intervalului de turnare maxim
stabilit.
Pe timp friguros se vor intreprinde urmatoarele masuri:
- se termoizoleaza instalatiile pentru prepararea, transportarea si reciclarea noroiului bentonitic
- protejarea cu scuturi termoizolante a sectoarelor transeei
- se termoizoleaza sectoarele betonate
- utilajul se va instala in incaperi cu incalzire
- temperatura betonului turnat nu trebuie sa fie mai mic de +5C
 Fig. 6.4.Schema tehnologica de efectuare a peretilor
mulati monoliti:

a)excavarea solului din transee sub protectia noroiului

bentonitic
b)montarea carcaselor de armatura
c)betonarea sectorului de lucru cu tubul de betonare
d)o portiune de perete terminata
1-pretranseea cu grinzile de ghidaj,2-instalatia de
excavare a solului,3-noroiul bentonitic,4-teava de
ghidaj5-carcasa de armature 6-tubul de betonare cu
burlan, 7-portiune de perete terminata, 8-rostul dintre
sectoarele de lucru.
5. Tehnologia de realizare a edificiilor supterane adinci din elemente prefabricate prin metoda ,,Pereti
mulati
Construciile subterane sunt folosite pe deplin n majoritatea ramurilor economice. n funcie de condiiile
hidrogeologice adnci de amlasare exist mai multe metode de realizare a acestor construcii.
n baza argumentrilor tehnico-economice n practica de construcii se utilizeaz urmtoarele metode de execuie a
construciilor subterane:
1) Prin spturi deschise
2) Metoda perei mulai
3) Metoda cheson deschis
Metoda prin perei mulai se utilizeaz n urmtoarele cazuri:
1) constructia este adincita in stratul impermiabil
2) terenul este dens constituit
3) Nivelul apelor subterane este ridicat
4) Eate necesar de a efectua constructii subterane in apropierea celor existente
5) Cnd adncimea amplasat depete 8-10m de la suprafaa liber.
Tehnologia de efectuare a peretilor mulati din elemente prefabricate permite:
- Industrializarea maximal a lucrarilor
- Confectionarea elementelor prefabricatecu detalii inglobate, goluri si dopuri cu o exactitate maximala
- Efectuarea peretilor din elemente prefabricate de forme rationale (cu grosimea mai mica decit a transeei
sapate, cu goluri in forma T si I)
- Realizarea peretilor de o calitate inalta.
Tehnologie efecturii pereilor mulai din elemente prefabricate poate fi de doua sau de o etapa.
La efectuarea ncarrilor dup tehnologia de dou etape (flg. 6.5) in traneea excavat aub noroiul bentonitic se
inglobeaz utiliznd grinzi directoare, panourile de perete, apoi n spaiul dintre ele i peretele exterior al traneei se
toarn cu ajutorul tuburilor sau ale pompelor mortar din nisip si ciment cu o densitate ce depete de circa 2 ori
densitatea noroiului bentonitic pe care i1 substituie. Este posibil i tehnologie "Prefasif" ce" prevede substituirea in
sectorul de lucru al noroiului bentonitic cu gel-beton si nglobarea n el a panourilor de perete. Aceesta permite o
etanar mai bun a rosturilor dintre panouri i dintre ele i solul nconjurtor. Densitatea gel-betonului nu trebuie s
fie mai mic de 1,5-1,6 g/cm3, iar durittea nu mai mic decit a rocilor nconjurtoare.
Fig. 6.5.Efectuarea peretilor mulati din elemente
prefabricate dupa tehnologia de doua etape:
a-excavarea transeei
b-inglobarea elementelor prefabricate si suspendarea lor pe
grinzile de ghidaj
c-substituirea noroiului bentonitic cu mortar de ciment de
nisip
d-portiunea de perete monolita
1-grinzile de ghidaj
2-instalatia de excavare
3-noroiul bentonitic
4-teava de ghidaj
5-elementul prefabricat
6-tubul de pilnie
7-mortar de ciment cu nisip
Fig. 6.6.Efectuarea peretilor mulati din elemente
prefabricate dupa tehnologia Ponosol:
 a-excavarea sub protectia gel-betonului
b-inglobarea elementelor prefabricate in gel-beton si
suspendarea lor pe grinzile de ghidaj
c-portiunea de perete finit
1-drinzile de ghidaj
2-instalatia de excavare
3-gel-beton
4-teava de ghidaj
5-elementul prefabricat
Conform tehnologiei de o etap (fig. 6.6) excaverea solului este
efectuat sub protecia gel-betonului ce are un timp al prizei
mrit (pin la 24 h in dependen de aditivii folositi). Pa-
nourile de perete se nglobeaz n gel-beton pin la nceperea
prizei. Dupa intrire gel-betonul etaneaz bine rosturile ntre
panouri i creaza un ecran impermeabil ntre ele i pmnturi
inconjuratoare. Aceast tehnologie, ce a fost elaborat de
firma Ponosol exclude etapa de substituire a noroiului
bentonitic cu mortare de ciment i nisip, ce permite de a micore
termenii de efectuare, manopera lucrrilor i costul construciei.
Dup schemele constructive pereii din elemente prefabricate pot fi de dou
tipuri (fig. 6.7)
Fig.6.7.Schemele constructive a peretilor mulatidin panouri prefabricate
a-panouri de rost si de cimp
b-p anouri plate

1-talpa fundatiei; 2-panouri plate; 3-panouri

de rost; 4-ancore sau distantiere; 5-cota
terenului; 6-pretranseea; 7-mortar din transee;
8-mortar de tamponaj; 9-mortar ce se inlatura
de la excavarea gropii de fundatie.
Primul tip const din panouri de "rost" si
de "cimp" . acest tip folosit n cazul
sarcinilor verticale mari care se solicit de
panourile de rost ce snt nglobate ntr-un
strat de sol dur. Intre panourile de "rost" se
monteaz panourile de cimp" ce snt
adincite numai pn la nivelul de jos al gropii
fundaie.
Tipul al doilea const din panouri plate, ce se
monteaz pin la adinei mea de proiect.
Dimensiunile panourilor, de obicei, nu
depesc lungimea de 10-12 m, iar limea -
1,5-3 m avnd grosimea 0.2-0.3m.
mbinrile ntre ele pot fi de diferite tipuri
(fig. 6.8).

Fig.6.8. Schemele constructive ale imbinarii panourilor peretilor mulati

a-imbinarile elaborate de firma Soletanche
b-imbinare deschisa
c-imbinare inchisa
1-panoul ce se monteaza ; 2-cornier de fixare
3-panoul montat anterior ; 4-directoare demontabila
5-element de sprijin ; 6-directoare nedemontabila
Esena metodei const n sptura traneelor nguste 0,6-1,1m cu adncimea h=8-10m. i perei verticali ntr-un mediu
noroios-betonitic n scopul evitrii prbuirii malurilor, cu realizarea n ele, a pereilor construciei subterane din
elemente prefabricate. Realizarea pereilor mulai din elemente prefabricate cu lucrri pregtitoare i anume:
1) Se efectuiaz trasarea geodezic
2) Se pregtete utilajul de preparare, depozitare i pompare a noroiului betonitic.
3) Se realizeaz grinzile cu ghidaj la cota suprafeei solului pe tot perimetrul construciei.
Lucrrile de baz au loc n urmtoarea ordine:
1) Se sap traneul pentru amplasarea elementelor
prefabricate (plci din beton armat cu =0,3-0,6m).
Se pompeaz noroiul n incint.
2) Se execut un pat de prundi (0,3-0,4m).
3) Se monteaz elementul prefabricat al
peretelui.Panourile se fixeaz unul dup altul cu
ajutorul barelor de ghidaj. Se fixeaz n partea de sus
prin sudarea capetelor de armtur dintre panouri i
grinzile de ghidaj. Pentru fixarea n partea inferioar
n incint prin metoda evii extrase vertical n sus se
introduce un strat de beton cu h=1m n ambele pri
ale panoului, spaiile dintre panouri i peretele
planeului se umpl cu prundi. Barele de ghidaj
dup fixarea panourilor se extrage cu macaraua.
Rosturile dintre panouri se monolitizeaz.
4) Dup realizarea pereilor se execut radierii
monolii.
 6. Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda caminelor afundate (cheson deschis).
3) Metoda cheson deschis.
In prezent metoda chesonului deschis e utilizata pe larg la construirea incaperilor subterane. Constructia chesonului deschis
prezinta o membrana groasa rezistenta deschisa in partea inferioara si superioara.
Pe masura excavarii solului din interiorul membranei, ea sub actiunea greutatii proprii se
afunda in teren pana la cota de proiect. In dependenta de cerintele functionale talpa
lui se betoneeaza cu beton armat monolit. Dupa destinatie chesoanele deschise
sunt:fundatii adanci.Incaperi subterane.Fundatiile adanci efectuate prin metoda deschisa
sunt realizate in cazul fundatiei de o insemnatate inalta. Chesonul deschis poate fi
e3fectuat din urmatoarele materiale: caramida, lemn, metal, beton, beton armat. Dupa
metoda de fabricare a chesoanelor din beton armat deosebim: chesoane monolite si
chesoane din elemente prefabricate.
Dupa metoda de lansare doesebim: de pe suprafata solului, chesoane lansate pe peninsule
artificiale si chesoane plutitoare.
Dupa configuratie in plan chesoanele deschise pot fi: rotunde, dreptunghiulare, multilaterale, ovale.
Pentru lansarea cu succes a chesonului deschis o mare importanta o are forta de rezistenta a solului. Marimea fortei de frecare
depinde de caracterul rocilor, solului, adancimea de lansare, forma peretilor chesonului. Pentru a micsora forta de frecare deseori
peretii sunt efectuati in trepte, in forma conica sau peretii se prelucreaza cu substante ce micsoreaza frecarea. Posibilitatea lansarii
chesonului deschis se determina cu formula: P-QkTf. Unde: P masa peretilor chesonului deschis, Q masa apei dislocate de
pereti, k coeficientul de siguranta k=1.15, T suma tuturor fortelor de frecare, T f=Le(H-1.15)fm , Le perimetrul exterior al
chesonului, H cota de proiect la care trbuie lansat chesonul.
Schema de afundare cu cheson deschis monolit fara scaderea nivelului apei.
1 conducta de alimentare cu apa
2 fantana
3 bulon
4 mufa din 3 straturi
5 electrozi si surse de energie electrica
6 camin
7 camasa din mortar
8 loc pentru prinderea injectarii de perete
9 conducta pentru alimentare cu apa
10 fantana

Schema sahtei forate si a tevilor pentru injectare.

Exista doua moduri de organizare a amplasamentului: pe terenuri uscate si pe
terenuri acoperite cu apa. Pe terenuri acoperite cu apa amplasamentul poate fi
situat nu peparte de mal. In primul caz e efectuat prin umplerea cu material nisipos al unei peninsule
mici. In al doilea caz in baza cu apa se formeaza o insula artificiala care trebuie sa corespunda
acelorasi cerinte ca si peninsula.
(Desen 4 a-peninsula b-insula)
1 panouri prefabricare
2 cheson deschis
3 suprafata existenta a terenului

Chesonul deschis e amplasat direct pe teren daca stratul superior e dur in caz contrar este necesar de
excavat stratul de sol moale pentru a ajunge la acel dur.
a-pana de nisip, b-pe prisna din prundis c-pe perna de nisip si sprigine de lemn d-in transee
1 cutitul
2 garnitura de lemn
3 perna de nisip
4 prisma din balast
5 sprigin de lemn
6 transee
7 cofraj
8 transee
9 sprigin
10 umplutura de nisip
11 centura din elemente prefabricate din
beton armat
12 prundis compactat.

Avantaje:
- posibilitatea executiei constructiilor subterane in nemijlocita apropiere a constructiilor existente.
- adancimea practic nelimitata
- lucrarile se executa folosind tehnologii traditionale
- executarea constructiilor pe terenuri cu nivel ridicat al panzei apei freatice
Dezavantajul limitarea formei geometrice.Realizarea structurilor prefabricate cu diametrul mic(cheson intreg), mare(mai multe
elemente ce formeaza chesonul ). Fixarea definitiva intre panouri se executa prin sudarea armaturilor si betonarea, monolitizarea
rosturilor.Se executa sapatura in conformitate cu regulile pentru constructiile de diametre mici si se lanseaza prima treapta a
structurii de rezistenta. Se monolitizeaza panourile treptei a doua cu conditia de decalare a rosturilor cu 1/3 sau din latimea
panoului si se executa fixarea definitiva intre panouri si intre trepte. Ciclu se repeta pana cand se atinge cota de proiect.Realizarea
structurilor monolite.
1. se efectueaza trasarea geodezica
2. se amplaseaza pe perimetru panourile de sustinere a cutitului
3. se amplaseaza cutitul
4. se efectueaza cofrarea, armarea primei trepte si betonarea in conformitate cu regulile de executie a acestor lucrari.
Dupa atingerea betonului peretilor rezistentei 0.8R28 se executa decofrarea si lansarea.
Rezervoarele, staiile de pompare i alte edificii circulare cu diametrul mai mic de 60m i h>16m executate din beton armat
monolit se realizeaz n metoda cheson deschis. Metoda const n executarea structurii de rezisten n trepte, n fiecare treapt
fiind realizat la sol i lansarea ei la cota de proiect. Lansarea se efectuiaz datorit greutii proprii a structurii de rezisten.
Pentru asigurarea deplasrii uniforme a structurii sub partea inferioar a primei trepte permanent se sap pmntul, micorndu-se
fora de rezisten.
Tehnologia:
1) Se efectuiaz lucrrile pregtitoare trasarea geodezic a axelor edificiului, se
nivileaz terenul, pe perimetrul conturului se instaleaz cuitul ce prezint cu sine
un cadru cilindric, ascuit la captul inferior.
2) Se realizeaz structura de rezisten n ordinea urmtoare:
Pe cuit pe ntreg perimetru din ambele pri a peretelui se instaleaz cofrajul
primei trepte a structurii de rezisten, se armeaz i se betoneaz pereii primei
trepte, malaxor-pomp-construcie sau ben-macara-construcie.
3) Dup ntrirea betonului se efectuiaz decofrarea. n interiorul construciei se
introduc maini de spat (buldozere, excavatoare, bene pentru pmnt), se ncepe
sparea din interiorul conturului i de sub cuit. Pentru asigurarea uniform a
structurii de rezisten n jos, sparea sub cuit se efectuiaz uniform, din pri
diametral opuse. Pmntul spat se descarc n bene care sunt extrase cu
macaraua situat la cota solului. La atingerea prii superioare a primei trepte cotei solului ciclul se repet se cofreaz, armtura i
betonarea la a doua treapt, care apoi se lanseaz din nou. Ciclul se repet pn la atingerea structurii de rezisten a cotei de
proiect. Dup realizarea structurii de rezisten se realizeaz ancorarea construciei.
4) Se realizeaz celelalte elemente constructive.
 7.Zidarii. Clasificarea, metode de executie. Particularitatile executarii zidariilor pe timp friguros.
Metode de executie a zidariilor in conditii de iarna.
Zidaria este un element de constructie alcatuit din pietre naturale de orice forma sau din pietre artificiale de forma
regulata asezata dupa anumite reguli, nelegate sau solidarizate intre ele cu un material sau cu pietre de legatura
capabile sa preia si sa transmita incarcari.
Clasificarea:
1) Dupa provonoenta materialelor
- naturale
- artificiale
2) Dupa functia pe care o indeplineste in constructie
- zidarii portante (stalpi, arce, bolti, pereti portanti)
- zidarii neportante (pereti despartitori, de protectie, pereti izolatori, umplutura)
3) Dupa structura zidariei
- zidarie simpla (un singur material de baza)
- zidarie combinata (doua sau mai multe materiale de baza + un material de legatura)
- zidarie armata (material de baza + material de legatura + armatura)
- zidarie mixta (material de baza + material de legetura + beton simplu)
- zidarie complexa (material de baza + material de legetura + element din beton armat)

Elemente din piatra arsa:

a-caramida plina
b-caramida cu goluri verticale
c-caramida cu lamda si uluc
d-bloc ceramic cu goluri orizontale
e-caramida de placaj
Avantaje: 1) durabilitate mare; 2) rezistenta mare la foc; 3) posibilitati largi de tratare arhitecturala, 4)aspect
arhitectural placut
Dezavantaje: 1) greutate proprie mare; 2) volumul mare de materiale; 3) consumul important de manopera calificata.
Principalele metode de organizare a executiei zidariei:
1) Metoda de lucru in succesiune consta in impartirea obiectului in doua sau mai multe sectoare de lucru orizontale
la fiecare nivel. Sectorul poate fi realizat pe inaltimea intregului nivel sau pe fractiuni din inaltimea acestuia. Dupa
terminarea unui sector de lucru pe toata inaltimea nivelului formatia de lucru se deplaseaza la alt sector.
2) Metoda in lant consta in executia zidariei cu mai multe formatiuni de lucru, care executa zidaria succesiv in
fiecare sector pe o inaltime de 0.8-1.2m se foloseste pentru zidarii groase (2 caramizi)
Materialele zidariei se clasifica dupa rolul pe care ele il au in cadrul ei: 1) materiale de baza; 2) materiale de legatura;
3) materiale auxiliare.
Materiale de baza:
a) piatra naturala (carieire balastiere) dupa gradul de prelucrare poate fi: brute sau prelucrate
b) caramizi si blocuri artificiale din pamant nears (pamant argilos amestecat cu nisip si paie sau rumegus, stabilizate
cu adaos de var sau ciment)
c) caramizi si blocuri artificiale arse sunt produse ceramice realizate din argila presata arsa, avand diferite forme si
marimi (pline, cu goluri) desen
d) blocuri sau placi artificiale nearse: blocuri din beton cu agregate usoare, placi sau blocuri din beton celular, placi
sau blocuri din ipsos sau fosfogips, cu sectiunea plina sau cu miez metalic.
e) materiale din sticle: piese presate de forma unor placi patrate sau circulare sau a unor caramizi cu goluri.
2:Materialele si piesele de legatura sunt asezate in rosturi.
a) piese metalice (scoabe, agrafe)
b) Mortare amestecuri de liant, agregat fin, apa si in unele cazuri aditivi. Tipuri de mortare utilizati: mortare cu var hidratat,
mortare de var ciment, mortare de ipsos-var, mortare de ipsos, mortare de var, mortarul argila-ciment. In calitate de agregate nisip
natural <3mm. Se utilizeaza si adezivi sintetici pentru zidarii din blocuri mici sau din placi de beton celular.
3: materiale auxiliare.
a) pene din lemn pentru prinderea tamplariei;
b) ancore, agrafe
c) pene metalice sau din lemn cu care se impaneaza zidaiile la partea superioara
d) armaturile locale 6mm dispuse in rosturile orizontale, langa stalp, diafragma si 6-10mm pantru zidarie armata.

Grosimea zidariilor de caramida: a) caramida b)1/2 caramida c) 1 caramida d)1 caramida e) 2 caramizi
Timp friguros se considera momentul cind temperatura mrdie timp de 24 ore este mai mica de +5C.
La temperaturi negative faza lichida din mortar ingheata, la temperatura -10 mortarul ingheata dupa 10 ore de la punerea in opera.
La inghetare rezistentele finale ale materialelor scad pana la 70%. Se reduce foarte mult aderenta lui la piesele de zidarie. Cand
inghetarea mortarului se produce timpuriu acesta nu mai are tipm sa se taseze complect, iar la dezghetare se produc tasari care pot
fi periculoase pentru constructii. Principalele masuri care se iau la executarea zidariei pe timp friguros
1) Amenajarea cailor de acces cu scopul reducerii la min. a timpului de transport a mortarului.
2) Depozitarea cimentului in incaperi uscate ferite de umezeala si inghet la temperatura minima de +3.
3) Piesele de zidarie se recomanda protejate contra intemperiei.
4) Mijloacele de transport a mortarului trebuie termoizolate
5) Folosirea mortarului de marca M25 preparat la cald.
6) Temperatura mortarului la iesire din malaxor sa nu depaseasca +50
7) Executarea zidariei in spatii incalzite unde temperatura este mai mare de +5.
Metode de baza utilizate la executarea zidariei pe timp friguros:
1) Metoda inghetarii mortarului se realizeaza la aier liber din pietre neincalzite, curatite de zapada si gheata amplasate pe un
mortar incalzit. Sub actiunea temperaturilor negative mortarul ingheata si se afla in aceasta stare pana la incalzire (artificiala sau
nu). Mortarul dezghetat treptat isi mareste rezistenta. Neajunsuri : limitarea inaltimii zidului, tasari neuniforme in partea de sud a
zidariei.
2) Utilizarea adaosurilor chimice substantele antigel micsoreaza temperatura de inghet a apei (saruri, NaCl, CaCl). Se utilizeaza
pentru marci a mortarului >50, nu se recomanda pentru zidarii armate pentru a evita oxidarea armaturii.
3) Metoda incalzirii artificiale a zidariei cu ajutorul electrozilor inglobati in rosturi conectati la 220-380V, cu ajutorul
caloriferelor, cu ajutorul aparatelor cu raze infrarosii. Primavara mortarul din interior (unde s-au desfasurat masurile de incalzire)
este uscat iar cel de la exterior isi continua priza. Dezavantajul cheltuieli mari de energie.
Fig. 6. 24. Zidirea crmizilor cu mistria.

a) Zidaria crmizilor fr mistrie, formnd rostul vertical prin apsarea crmizii: a)zidire n lung; b) zidite n curmezis

Zidirea caramizilor cite 2 deodata in sirurile de umplutura a)in curmezis b)in lung
 8. Tehnologia realizarii halelor industriale tip parter.
Majoritatea activitilor de producie n diferite ramuri ale industriei au loc n construcii de tip hal.

Metode de montare a halelor industriale

a)metoda secventionala
b)metoda complexa
c)metoda mixta
1-74 succesiunea montarea elementelor
Metoda secventionala(succesiva) const in montarea tuturor elementelor de acelai tip, pe ntreaga construcie, sau pe un tronson
ori sector de lucru, macaraua urmnd un traseu propriu ;
fiecrui tip de element prefabricat. Astfel se monteaz succesiv, cita un grup de elemente asemenea (stlpi, grinzi de rulare,
grinzi de acoperi sau ferme, elemente uoare de acoperi etc.) dupa ce mbinrile precedentului grup de elemente montate au fost
realizate ,respectiv dup ca betonul de monolitizare a obtinut rezisteaa necesar se monteaz urmtorul grup de elemente.
Metoda secventionala prezint urmtoarele avantaje: permite verificarea l corectarea poziiei fiecrui tip de element pe ntreaga
structur (aezare n axe, verticalitatea, cote, modul de realizare etc), eliminnd posibilitatea unor erori cumulate mari de montaj
folosirea raional a macaralelor att aub aspectul capacitii cit i a continuitii lucrului se pot alege macarale cu parametri
diferii, in funcie de tipul elementului, respectiv de dimensiunile, greutatea si poziia n construcie a acestora
montarea- diferitelor tipuri de elemente la constructiile cu ntineri de suprafee mari, permite de a organiza efectuarea in
flux a lucrarilor, respectindu-se "distane" convenabile ntre macarale, putindu-se astfel reduce durata de execuie.
Dezavantaje
necesitate de a utiliza un numar sporit de macarale (pentru flecare element n parte sau prelungirea duratei de efectuare a lucrrilor
n cazul utilizrii aceleai macarale la montarea diferitor elemente;
distanele pe care la parcurge utilajul montara sunt mai mari
Metoda complexa consta in organizarea montarii, in succesiunea normal, a tuturor elementelor pe o poriune mic de hal ( o
celul), de regul delimitat de patru atlpi; montarea elemente* lor c itinu pe deschiderea sau traveea alturat
Metoda confer urmtoarele avantajei
permite crearea condiiilor pentru efectuarea lucrrilor de construcii-montaj, ce urmeaz montarii structurii, pe o poriune, mica
de hala
asigur o reducere a duratei totale de efectuare a construciei.
Dezavantajele metodei snt:
efectuarea unor lucrri suplimentare (ancorare, sprijiniri, consolidare provizorie) n vederea asigurrii stabilitii structurii pn la
realizarea mbinrilor;
exigene deosebite la montarea fiecrui tip de element, deoarece corectarea poziiei dup ncrcarea lor cu alte elemente, este
foarte grea sau imposibia de realizat;
folosirea,de obicei, neraional a macaralelor, intruct cu acelasi utilaj se ridic att elementele grele ct i cele uoare sau foarte
uoare.
Metoda complex se preteaz la montarea structurilor cu imbinari uscate, cum snt cele din metal, sau a celor mixte (cu stlpi
din beton armat i arpant metalic), care permit corectarea poziiei stlpilor i chiar a intregului ansamblu.
Metoda mixt const n montarea unor elemente de prefabricate (stilpi, grinzi rulante, panouri de perete) pe ntreaga construcie
sau pe un sector de lucru iar montarea elementelor acoperisului uneori i a grinzilor de rulare este organizata in succesiune
normala, pe o celula delimitata, de regula, de 4 stilpi, continuindu-se montarea pe traveea sa deschiderea urmatoare.
Avantaje:
- permite de a verifica si corecta pozitia elementelor montate secventional pe intreaga structura
- folosirea rationala a macaralelor sub aspectul capacitatii si continuitatii lucrului
- nu necesita efectuarea lucrarior suplimentare la montarea elementelor cu imbinari umede(stilpi) ce se montaza conventional
- permite de a crea conditii pentru efectuarea lucrarilor de constructii montaj, ce urmeaza montarii structurii, pe o celula de hala
mai rapid decit in cazul metodei secventionale.
Dezavantaj:
- necesita lucrari de consolidare provizorie pentru elemente montate complex;
- distantele pe care le parcurge utilajul de montare sint mai mari decit in cazul metodei complexe
- folosirea nerationala a macaralelor in cazul cind greutatea diferitor tipuri de elemente de acoperis difera mult
Metoda mixta este solicitata la montarea structurilor din beton armat, metal sau mixte, elemente de acoperire a carora greutati ce
difera putin sau au un acoperis lamelat.
Halele ce au un singur nivel sunt numite hale parter. Se deosebesc hale parter prin:
-soluii constructive (care pot fi tip celular) hale cu rama acoperite cu grinzi, ferme, hale cu structuri spaiale, mrimea i numrul
deschiderilor (9-42m), traveea (6-18m). Poziia de montare a macaralei se alege n aa fel nct de la staie s se monteze ct mai
mkulte elemente. Fundaiile se monteaz direct din mijlocul de transportare mai rar se descarc, iar apoi se monteaz. nainte de
montare a fundaiilor se verific dimensiunea lor i aranjarea corect a axelor, semnelor de pe talpa blocului de fundaie. Blocul de
fundaie se duce cu macaraua pe axele de proiect dup centrare se coboar n poziia prevzut de proiect. Coloanele se aranjeaz
numai dup ce au fost dotate cu scri i suspendarea podestului coloanelor fr consol cu masa pn la 10t se fixeaz cu
dispozitiv de freciune, iar cele cu masa mai mare cu dispozitiv de apucare cu tije.
Montarea grinzilor de rulare i de sub cpriori. n dependen de lungimea i masa grinzilor, acestea se prind cu dispozitiv de
agare cu 2 brae i cu traverse, de bucle sau se ridic cu clete-prinztor de cablu cu dirijare automat. Pentru ca cablul i
capetele grinzii s nu se deformeze, nervurile grinzii se protejeaz cu garnituri mobile din buci de corniere.
Grinzile poziionate la poziia de proiect se fixeaz provizoriu , utiliznd dispozitive adecvate, prin sudur i altele. Fixarea
provizorie se face pentru mpiedicarea deplasrii din poziia corect i pentru asigurarea stabilitii. Dup aceasta se face
verificarea alinierii grinzilor. Dac coincid semnele axelor stlpilor i grinzilor, atunci ele sunt poziionate corect. Fermele din
beton armat se fixeaz, n dependen de lungimea, n 2 sau 4 puncte. Pentru mbuntirea orientrii la montare la capetele brului
de jos se fixeaz 2 tirani sau se folosete manipulatorul mobil. Poziionarea fermei la poziia de proiect se efectuiaz cu ajutorul
instalaiilor de ghid fixate de capetele stlpului. Montarea elementelor de supraf a acoperiului9 se face dup efectuarea
mbinrilor elementelor de reazem.
Elementele de suprafa se monteaz complex cu elemente de reazem, dar pot fi montate i secvenional, cnd n structura halei
lipsesc grinzile de rulare i fermele jug.
La edificarea halelor parter se aplic matoda urmtoare de montare:
1) Metoda diferenial se monteaz stlpii, panourile suspendate, uneori grinzile de rulare.
2) Metoda complex elementele acoperiurilor (fermele i grinzile jug, planee), integral halele se montez prin metoda
combinat:
a) longitudional
b) transversal
n primul caz macaraua se deplaseaz de-a lungul deschiderilor montnd rnd pe
rnd celulele halei, iar n al doilea caz ea se deplaseaz pe axa longitudional a
deschiderilor. Montarea halelor parter are loc cu macarale pe enile sau pe pneuri.
Dac montarea elementelor acoperiului i a panourilor de perete poate fi
organizat att din depozit ct i din transport apoi montarea stlpilor de obicei se
organizeaz din depozit.
Succesivitatea montrii halei parter:
1) Se verific poziia axelor de trasare a halei, cotele fundului paharului de fund
i se nregistrez n procesul verbal. Devierile ce nu se ncadreaz n normative
trebuie lichidate pn la montarea suprastructurii.
2) Se monteaz stlpul halei n fundaiile pahar. Se fixeaz provizoriu cu
pene din lemn, metal sau beton armat sau prin metoda liber
constrns cu buce. Se monolitizeaz stlp-pahar cu beton B15,
B20 pentru prepararea amestecului de beton se utilizeaz ciment
portland M>400.
3) Obinnd priza suficient (0,7R 28) se monteaz grinzile de
rulare i elemenetele acoperiului, se monolitizeaz rosturile dintre
planee cu beton sau mortar de ciment.
4) Se monteaz panourile suspendate prin metoda diferenial cu
macaraua pe enile ce se deplaseaz n afara cldirii pe perimetrul
ei. Agarea panourilor se efectuiaz cu crlige din cornier. La locul
suspendrii cornierilor stlpilor nu se studiaz msura antiseismic
ntre panourile perete, se fixeaz un ermetic ce servete ca
protecie.
 9. Tehnologii de realizare a edificiilor ingineresti de inaltimi sporite (metodele: rotirea in jurul
articulatiilor, liftarea constructiilor, edificarea constructiilor de sus in jos).
Edificiile de inaltime mare sunt: turnurile de televisiune, turnurile de radiodifuzie si receptie, stalpii ai retelelor
electrice. Particularitatile edificiilor de acest fel constau in faptul ca ele au dimensiunile compacte in plan, masa
proprie mare si inaltime sporita. In dependenta de masa constructiei, schema constructiva se utilizeaza pentru edificare
urmatoarele metode:
1) Metoda de montare prin rotirea in jurul articulatiei. Esenta metodei consta in instalarea in pozitie de proiect a
intregului edificiu amplasat in prealabil la locul de montare in pozitie orizontala si rotirea lui in jurul unei articulatii
(sau a mai multor de pe o axa). Se monteaza cu aceasta metota stalpii retelelor electrice, tevile cosurilor de fum
h<120m. Ridicarea se efectueaza prin tractarea constructiei agatate cu cabluri metalice cu diferite masini si mecanisme
(tractoare, trolii. Macarale, helicoptere). Pentru evitarea caderii bruste a constructiei, din pozitia de echilibru nestabil,
se utilizeaza dispozitivele de franare, care asigura asezarea lenta a constructiiei.
Succesiunea tehnologica :
a) Se realizeaza fundatia viitoarei constructii. In partea unde va fi depozitata constructia, pe fundatie se fixeaza rigid
una sau cateva articulatii (pe o axa).
b) Se aseaza constructia in pozitia de montare orizontala in asa mod, ca extremitatea inferioara a ei sa fie amplasata
pe fundatie, contactand cu articulatia.
c) Se executa fixarea rigida a extremitatii constructiei de articulatii
d) Se efectueaza agatarea constructiei cu cablurile de tractare si franare, acestea fixandu-se corespunzator de
mecanismele de tractare si franare.
e) Se ridica constructia in pozitie de proiect prin tractare. In momentul cand constructia se apropie de pozitia de
echilibru nestabil mecanismul de franre intinde cablul de franare. Mentinandu-l intins pana cand a doua extremitate
inferioara a constructiei se aseaza pe punctul de sprigin pe fundatie. Franarea evita caderea brusca a constructiei si in
consecinta deteriorarea fundatiei sau deformarea neadmisibila a constructiei. Dupa instalarea constructiei in pozitie de
proiect cablurile se inlatura. Se efectueaza imbinarea finala a constructiei su fundatiile in conformitate cu prevederile
proiectului.

1,2 dispozitive de tractare; 3 cablu de tractare

4 cablu de franare; 5 grinda de ghidaj; 6 constructia; 7 articulatii; 8 fundatia; 9 suport
2) Metoda liftarii constructiilor. Esenta metodei consta in edificarea constructiilor speciale inalte din elemente sau
blocuri spatiale. Procesul desfasurandu-se de jos in sus. Daca avem inaltimi de la 50-60m montarea se efectueaza cu
macaraua pe sinile inalta sau turn. La cote mai mari montarea se efectueaza cu macarale cataratoare care se fixeaza
rigid de constructie si se deplaseaza in sus cu ajutorul verinilor.Prin aceasta metoda se realizeaza h=100-160m
(turnurile de televiziune, s.a.)Neajunsul este ca un volum mare de lucrari se executa la inaltimi mari ceea ce duce la
micsorarea productivitatii muncii, majorarea duratei executarii lucrarilor si creaza conditii periculoase de munca
pentru muncitori. Avantajul metodei este ca nu este nevoie de arii mari pentru constructii.

1 partea inferioara a constructiei; 2 partea superioara a

constructiei;
3 fundatii; 4 macara pe sinile; 5 macara cataratoare; 6 contravantuiri; 7 ancore

Succesiunea tehnologica:
a) Montarea partii inferioare. In cazul amplasarii in exterior a macaralei cataratoare pentru montarea partii superioare, partea
inferioara se monteaza cu o macara pe sinile adecvata. In cazul cand macaraua cataratoare se amplaseaza in interiorul constructiei,
se fixeaza de fundatie, partea inferioara se monteaza folosind metoda rotatiei.
b) Montarea partii superioare. In cazul amplasarii macaralei cataratoare in exteriorul constructiei inainte de inceputul montarii ea
se fixeaza de constructie prin intermediul dispozitivelor de catarare trolii si verine, se deplaseaza la cota de montare si se fixeaza
rigid de constructie. In cazul amplasarii macaralei cataratoare in interiorul constructiei inainte de deplasarea ei la urmatoarea statie
de montare macaraua se fixeaza rigid de elementele constructiei, se desprinde de fundatie si se deplaseaza la cota respectiva de
montare si se fixeaza rigid.Dupa instalarea macaralei in pozitie de lucru se amenajeaza locul de munca (schele, ingradiri), se
efectueaza montarea pe un sector cu inaltimea egala cu inaltimea turnului macaralei. Ciclul se repeta deplasand macaraua pana la
atingerea cotei de proiect. Pe masura desfasurarii procesului de montare pe verticala, la cotele prevazute de proiect se instaleaza
contravantuiri, ele se fixeaza cu o extremitate in constructii si cu cealalta in sol.
c) Cu ajutorul troliilor se efectueaza demontarea macaralei, succesiunea operatiilor de demontare depinde de tipul macaralei.
3) Metoda edificarii constructiilor de sus in jos. Esenta metodei date consta in asamblarea la sol a partii superioare a
constructiilor si ridicarea ulterioara a ei cu ajutorul dispozitivelor speciale la inaltimea suficienta pentru montarea blocului
inferior. Procesul se repeta pana cand partea superioara a constructiei atinge cota de proiect. Prin aceasta metoda se realizeaza
edificiile de tip turn cu h=350-400m, masa 400-450g. Pentru ridicare de regula se utilizeaza verine hidraulice si elicoidale. Metoda
data permite de executa lucrarile in spatii restranse, reconstructii.
Succesiunea tehnologica:
a) Dupa realizarea fundatiei in zona de montare se instaleaza dispozitivul de ridicare care consta din 4 8 grinzi de aceeasi
lungime, care pot fi tevi sau diferite profile laminate, la extremitatea fiecarei din ele este amplasata o verina hidraulica sau
elicoidala. Pentru deplasarea reversibila a verinelor pe orizontala la sol se instaleaza cai de ghidaj pentru fiecare din ele. Caile se
amplaseaza radial, simetric fata de axa centrala de simetrie a constructiilor.
b) Pe fundatie se asambleaza sau se instaleaza partea superioara deja asamblata a edificiului.
c) Se efectueaza fixarea articulata a grinzilor dispozitivului de ridicare de corpul blocului spatial al partii superioare a
constructiei.
d) Se efectueaza ridicarea blocului spatial pentru asigurarea ridicarii uniforme, fara devieri de la verticala, verinele pe caile de
ghidaj se deplaseaza cu o viteza constanta spre centrul constructiei, cand blocul superior atinge inaltimea suficienta pentru
montarea blocului spatial inferior deplasarea verinelor inceteaza si in punctul de stationare a lor se efectueaza fixarea rigida a
extremitatilor grinzii de sol.
e) In spatiul dintre fundatie si blocul deja ridicat se pozitioneaza blocul inferior al constructiei care se aseaza pe fundatie.
Pozitionarea in plan al blocului inferior fata de cel superior se efectueaza cu ajutorul bucselor. Dupa pozitionarea blocului inferior
ghidat de bucsa este ridicat cu verine elicoidale instalate pe fundatie si cuplati cu cei superiori. Dupa cuplare se efectueaza fixarea
finala a blocurilor (sudare, buloane).
f) Se inlatura dispozitivul de fixare a capetelor inferioare a grinzilor, capetele superioare se desprind de corpul blocului spatial si
dispozitivul de ridicare se deplaseaza cu verinele in pozitia initiala.
g) Se fixeaza articulat capetele grinzilor dispozitivului de ridicare de corpul blocului spatial inferior si ciclul se repeta pana cand
blocul superior va atinge cota de proiect.
h) Dupa ridicarea constructiei la cota de proiect se efectueaza fixarea rigida a extremitatilor inferioare si grinzilor de sol. Grinzile
servind ulterior ca element de asigurare a stabilitatii constructiei.

1 bloc spatial al partii superioare a constructiei; 2 bloc

intermediar;
3 bloc inferior; 4 fundatie; 5 cale de ghidaj; 6 verina hidraulica; 7 verina elicoidala; 8 ancora definitiva
9 fixarea definitiva; 10 ancorarea provizorie;
 10. Tehnologii de realizare a rezervoarelor cilindrice din metal.
Realizarea rezervoarelor cilindrice se utilizeaza pentru pastrarea substantelor lichide, diametru de 42m cu h<10-12m viteza maxima egala cu 100120t, grosimea
foii mai mica de 22mm.
Exista 3 metode de realizare a rezervoarelor cilindrice:
I. Din foi mari de metal ambulate in forma de rulou (40-60t) cu desfacerea ruloului in pozitie verticala
II. Din foi mari de metal ambulate in forma de rulou (40-60t) cu desfacerea ruloului in pozitie orizontala
III. Traditionala din foi mici sudate la santier
Prima metoda consta in asamblarea pe deplin in conditii de uzina din foi standard sudate automat sau semiautomat in foi, cu inaltimea foii egala cu inaltimea
rezervorului, iar lungimea foii egala cu lungimea bazei rezervorului. Foaia se asambleaza in rulou si se prinde cu benzi din foi de metal pentru a evita desfasurarea
si se aduce la santierul feroviar. Fiind adus la santier, ruloul se desface in pozitie verticala astfel obtinind pozitia de proiect a peretelui.
La metoda a doua desfacerea are loc in pozitie orizontala, foaia fiind fixate de niste bucle rigide, ce urmeaza a fi ridicate, si foaia obtinind astfel locul de proiect.
Avantajul ambelor metode:
1. Calitatea cusaturii
2. Timp optimal de executie
3. Volum mic de sudare la santier
Dezavantaje:
1. Calea ferata linga santier
1
capac
foi de
grinda
metal

1m
1
rulou

1-1 articulatie
nisip
grinda
corniere de ghidaj

stilp

Metoda a III consta in faptul ca rezervorul se asambleaza totalmente in conditii de santier ceea ce necesita o manopera sporita cu termen lung de realizare, conditii
incommode de lucru si respective calitate indoielnica. Aceasta metoda are loc cind e imposibila transportarea ruloului sau lipseste uzina de asamblare.
Tehnologia
1. Se realizeaza baza din nisip prelucrata cu substanta unguienta
2. Se realizeaza fundul rezervorului din foi mari si se asambleaza prin sudura de la centru spre extremitati, se verifica calitatea cu ultrasunetul
3. Se instaleaza pe bucsa si se ridica cu tractorul. La desfasurare foaia se opreste in corniere fiind tinuta pe parcurs de 2 tractoare si spriginita de contravintuiri
pentru a nu permite flambajul.
Se instaleaza stilpii si se prind de foaie, se sudeaza foaia de baza rezervorului inlaturindu-se cornierele, se verifica calitatea.
4. Se instaleaza grinzele si se scoate stilpul central din rezervor.
5. Se instaleaza inelul de contur si central
6. Se executa acoperisul din foi de metal
7. Se efectuiaza incercarea hidraulica cu apa timp de 24 ore, se verifica nivelul apei
8. Se scurge apa, se usuca, se vopseste.

inel central

T2
T1

sudarea rosturil
or scurte
(I etapa)

sudarea rosturilor pe
toata lungimea
(II etapa)

10. Tehnologii de realizare a rezrvoarelor sferice din metal.

Realizarea rezervoarelor sferice din metal sunt executate din petale aparte. Petalele din metal sunt executate la uzin a cror laturi sunt prelucrate ca s avem o
mbinare ct mai calitativa la sudare, dup care cu ajutorul valurilor ei se face o curbur a ntregii suprafee cptnd forma viitoare a rezervorului, care poate fi
corectat la montare (sudare) cu petalele vecine. Pentru sudarea mai calitativ a petalelor, care se afl n partea de jos a rezervorului se sudeaz n partea interioar
iar cele din partea superioar la exterior.
 La executarea rezervoarelor din elemente meridionale (petale) ca baz se ia un inel bine suspendat care va menine pe viitor echilibrul rezerv. Pe acest inel se
monteaz fuldul rezervorului. Elementele se monteaz cu ajutorul macaralelor. n timpul montrii petalele se sudeaz provizoriu. Dup ce rezervorul este executat
se face sudura complet. n centrul fundului se fixeaz o eav de ghidaj dup care se sudeaz petalele

4
3

1-fundaie din beton; 2-inel de metal; 3-eav de ghidaj; 4-disp. de rigidizare; 5-element meridional (petal); 6-fereastr cupol
Pentru de o capacitate mare se folosete metoda elementelor spaiale montate vertical. Aparte se execut partea inferioar i superioar a rezervorului. Astfel
executnd 2 jumti de sfer este mai comod s observm defectele sudurii. Apoi la procesul de montare se fixeaz partea de jos pe o construcie cu reazime. dup
care se monteaz partea de sus, n aa fel ca rosturile s nu corespund cu meridiana.

1-construcie cu reazeme; 2-reazeme; 3-jumtatea sferei de jos, care se monteaz mai nti ; 4-jumtatea superioar a sferei direcia de micare a
elementului de construcie.
P-u sfera de o capacitate de 2 mii metri cubi cu diametrul 16m folosim metoda de montare pe orizontal a elem. spaiale care const din 3 petale sudate care poate
fi i din jumti de petale. Elementele se execut pe suporturi speciale executate la uzin. Element. se instaleaz pe o construcie cu reazime nzestrate cu roi. Cu
autorul macaralei se aduce urmtorul element spaial ce se sudeaz pe precedentul. Dup montarea a 5 elemente spaiale se sudeaz fundul. Dup care celilalte.

5
6 4
3
2 7
2
8 1

1-constr. cu reazime mobile; 2-rezervuar direcii de rotire

P-u meninerea stabilitii rezervorului n interior se monteaz bine ca s previn deformaiile de la greutatea proprie

11. Tehnologia realizarii cladirilor din beton armat monolit in cofraje glisante.
Tehnologia de executie a constructiilor din beton armat monolit se bazeaza pe metodele traditionale si anume cele
aprobate in practica de constructie.
La baza acestor metode se afla utilizarea urmatoarelor tipuri de cofraje:
cofraje glisante din panouri mici si mari, tunnel vertical si orizontal. Cofrajele glisante sunt folosite la executia
caselor de locuit de inaltime mare si altor edificii de inaltime mare. Peretii glisanti pot fi verticali sau inclinati, avind
grosime constanta sau variabila pe inaltime.
 a) b)

1 3

4 6
5

a) turnarea betonului cu bena

b)turnarea betonului cu pompa de beton
1- macara turn ; 2- cofraj glisant ; 3- manipulator ; 4- conducta de beton ; 5- pompa de beton ; 6- automalaxor
Betonarea peretilor in cofraje glisante se efectuiaza neintrerupt. Deasemenea toate procesele si operatiile tehnologice
(montarea armaturii, amplasarea materialelor termoizolante, punerea in opera a betonului, glisarea cofrajului ) se
indeplineste fara intrerupere si stationari. Aceasta permite de a efectua lucrarile intr-un ritm stabilit si de o calitate
inalta. Inainte de montarea cofrajelor se curata si se spala suprafetele pe care se vor efectua lucrarile de montare. Apoi
se verifica corectitudinea axelor cu teodolitul, iar cu nivelmetrul se verifica cotele fundatiei ( cota maxima a fundatiei
trebuie sa fie cu 2-3 cm mai joasa decit cota muchiei inferioare cofrajului)
Montarea cofrajelor poate fi efectuata direct pe locul de betonare, sau se executa preasamblarea ei in blocuri mari pe
standuri speciale apoi aceste blocuri se monteaza pe locul de betonare. Distanta dintre blocorile montate trebuie sa
corespunda grosimii peretilor, determinate la jumatatea inaltimii panourilor de cofraj. Dupa montarea si verificarea
pozitiei tuturor blocurilor se asambleaza jugurile, platforma de lucru superioara, inferioara si cea exterioara cu
ingradire de protectie a varinelor.
a) c)
b)

3
3 3

2 2
2
1 1
1

10-12
cm

1- panou de cofraj ; 2- jug ; 3- carcasa de armature ; 4- plasa de otel

Masuri tehnologice contra scurgerii betonului din cofrajele glisante la etapa initiala de glisare:
Instalarea hidraulica de glisare a cofrajelor inainte de montare se curata de murdarie si unsoare de fabrica.
Armaturile orizontale se instaleaza manulal. Pentru usurarea instalarii armaturii orizontale in pozitie de proiect ea se
instaleaza dupa scaritele de reper instalate anterior pe armaturile verticale. Avind in vedere ca betonarea in cofrajele
glisante trebuie efectuate neintrerupt e necesar de a respecta strict graficul de aprovizionare cu beton, de aceea e de
dorit de a prepara amestecul de beton in instalatii mobile direct la santier. La prepararea betonului se utilizeaza ciment
Portland M400. In compozitia betonului trebuie sa se introduca aditivi plastifianti pentru ai mari lucrabilitatea.
Betonarea se efectuiaza in straturi uniforme de grosime 20-25cm. Betonarea urmatorului strat se va efectua in
directie inversa pina la atingerea prizei de stratul de beton pus in opera anterior. Nu este permisa turnarea urmatorului
strat pina nu s-a terminat betonarea stratului precedent. Repaosurile intre glisari nu trebuie sa depaseasca 8 ore. In
cazul repaosurilor mai indelungate glisarea se trece in regimul pas pe loc, daca permite echipamentul sau cofrajele
se ridica incet pina se creaza un gol vizibil intre cofraj si beton. Compactarea betonului se efectuiaza cu previbratorul,
iar in cazul armaturii dese se va efectua compactarea mecanica cu sipci sau cu vergele. Pentru formarea golurilor se
utilizeaza cutii metalice de inventar, de inaltimea respectiva cu grosimea de 10-15 mm mai mica decit grosimea
peretelui glisant. Pet imp friguros la betonarea in cofraje glisante poate fi utilizata metoda termos si incalzirea
betonului cu instalatii de aburi.

II

Schema betonarii planseelor concomitent cu peretii betonati in cofraje glisante

I glisarea cofraului peretilor pina la cota planseelor
II montarea cofrajelor planseelor
Demontarea cofrajelor glisante:
1) se demonteaza podinele superioare, se demonteaza elementele de fixare a rosturilor dintre cofraje
2) se agata un bloc de cofraje, se demonteaza elementul de fixare si blocul se coboara la pamint
3) se demonteaza jugurile, se demonteaza cofrajul interior si podinele inferioare
 13. Tehnologia realizrii cldirilor din beton armat monolit n cofraje spaiale mobile (tunel orizonal).
Cldirile monolite executate n cofraje spaiale au o alctuire celular distinct, ce este format din planee i perei interiori monolii. Pereii
exteriori n procesul betonrii pereilor interiori i a planeelor, de regul, snt lsai deschii pentru a se putea extrage cofrajele spaiale. Apoi se
execut pereii exteriori din panouri prefabricate sau din zidrii.
Pentru a mri precizia montrii cofrajelor spaiale, mai I-i se execut grinzile-reper(egale dup grosime cu grosimea pereilor corespunztori i
nlimea de 15-20cm) .
Pn la montarea seciilor cofrajului e necesar de a monta platformele de lucru ce se fixeaz de pereii nivelului inferior.

1 4 2
2 3 5 6

Schema constructiv a cofrajului spaial tunel orizontal

1-suport vertical al cofrajului; 2- contravntuire; 3-suport pe role; 4- panou superior flexibil; 5-montant telescopic; 6- grind reper.
Seciile cofrajului se instaleaz pe cile de rulare n poziia de proiect i se fixeaz de ele. Panourile laterale i cele orizontale se poziioneaz
dup proiect cu ajutorul cricurilor. Analogic se instaleaz i celelalte secii.
Dup verificarea poziiei de proiect , seciile cofrajului se fixeaz ntre ele formnd un cofraj tunel. Dup instalarea n poziia de proiect a nui
cofraj spaial pe suprafaa panourilor cofrajului se aplic prin pulverizare un strat de lubrifiant, pentru a micora adghezia betonului la cofraj.
Dup montarea unui cofraj spaial se monteaz carcasa de armtur , piesele nglobate, cofrajele golurilor, reiaua electric .a., ce se fixeaz de
armturi prin legare lor cu srm sau clame. Apoi n gurile cofrajului se instaleaz buloane cu evi distaniere a cror lungime corespunde
grosimii peretelui respectiv. Apoi se instaleazcofrajul spaial vecin, montarea lui efectundu-se pe secii ncepnd cu cea marginal.
Dup instalarea seciei n poziia de proiect i fixarea ei de calea rulant, cu ajutorul cricurilor se poziioneaz panourile verticale i cel
orizontal. Apoi cu ajutorul buloanelor distanierului secia cofrajului se fixeaz de cofrajul spaial instalat. Dup montarea tuturor cofrajelor
spaiale se instaleaz cofrajele pereilor exteriori transversali i platformele de lucru cu mprejmuiri.
La transportarea betonului ctre punctul de punere n oper n bene, el se toarn din ele direct n cofraj. n cazul volumurilor mari de betonare
betonul ctre punctul de turnare se transport cu pompe de beton.
Betonul se toarn pe straturi, uniform pe lungimea peretelui, cu compactarea fiecrui strat turnat. Grosimea stratului nu trebuie s depeasc
mai mult de 1,25 ori lungimea buteliei vibratorului, de regul grosimea stratului este de 40-50 cm.
La betonarea pereilor se utilizeaz plastic cu tasarea conului de 6-8 cm. Compactarea e dedorit a o efectua cu previbratoare, deoarece la
folosirea vibratoarelor de exterior cresc considerabil sarcinile asupra cofrajului.
Betonarea peretelui se va efectua nentrerupt pe toat nlimea lui. n cazul pauzelor ndelungate ntre betonri se formeaz rosturi orizontale i
neregulariti, rezultate de modificarea schemei sarcinilor de la presiunea lateral a betonului i deformaiilor neuneforme ale cofrajului pe
nlime ceea ce duce la nrutirea calitii suprafeelor pereilor. Nu este admis turnarea neuniform a betonului pe nlimea i limea
peretelui, deoarece aceasta duce la deformri neuniforme a cofrajului; de aici rezult rosturi i umflturi ce nrutesc calitatea suprafeelor
betonate.
a)
1 2 3 4
b) 3 d)
4
2
V1 V2 V1 V1
1

V1< V2
c) t

l
Deformatiile cofrajului
a)la betonarea pereilor cu viteze difereite V1 i V2; 1-4numerotarea pereilor; b)la turnarea neuniform a betonului pe lungimea
peretelui sub aciunea sarcinilor orizontale; 1-4locurile de instalare a contravntuirilor; c)la turnarea neuniform a betonului pe lungimea
pereilor sub aciunea sarcinilor verticale; d)modificarea sarcinilor i caracterului deformaiilor n cazul ntreruperilor ndelungate la
betonarea pereilor;
Betonarea planeelor se efectueaz la 2 ore dup terminarea betonrii pereilor, timp n care se termin tasarea betonului pereilor. n acest
rstimp e necesar de a prelucra cu lubrifiani cofrajul orizontal, de a monta armturile planeului i de a instala reelele i piesele nglobate. Apoi
se instaleaz cofrajul grinzilor reper al nivelului urmtor. Pentru deplasarea muncitorilor pe cofraj se amplasaz podine de lucru. Turnarea
betonului se efectuiaz n fii cu lungimea ncperii ncepnd de la unul din perei. Betonul se toarn uniform pe suprafaa planeului i se
compacteaz cu previbratorul, apoi adugtor cu vibratoare de suprafa.
Dup punerea n oper a betonului este necesar de ai crea condiiile necesare pentru ntrire.
Decofrarea construciilor betonate n cofraje spaiale se va efectua la atingerea de betonul planeului a duritii, ce constituie 70% din duritatea
de proiect la deschideri pn la 6m, i 80% la deschideri mai mari de 6m.
Demontarea cofrajelor spaiale ncepe cu decofrarea cofrajelor exterioare a pereilor exteriori. Apoi se trece la demontarea cofrajelor spaiale.
 Decofrarea ncepe cu demontarea cofrajului grinzii-reper. Cofrajele spaiale decofrate se extrag din ncperea betonat dup una din variantele
examinate mai sus. Cofrajele demontate se amplaseaz la nivelul pmntului pentru a fi curite de rmiele de beton i pentru a fi refolosite

13. Tehnologia realizarii constructiilor din beton armat monolit in cofraje din blocuri spatiale (tunel vertical).
Realizarea cofrajelor spatiale de tip tunel vertical permite de a executa cladiri de locuit si administrative cu un numr sporit de nivele,monolite
integral sau prefabricate monolite.Cofrajele de tip tunel vertical sunt folosite atit la edificarea cladirilor nedesfurate in plan (punctiforme),cit si
a cladirilor cu suprafete mari in plan. Pentru montarea cofrajelor si a prefabricatelor se utilizeaza macaraua turn cu capacitatea portanta de 10t.
Betonarea pereilor se efectuiaz dup terminarea montarii tuturor cofrajelor pe sectoarele de lucru,montarii armturii i a pieselor
inglobate.Betonul se toarna pe straturi uniforme pe lungimea peretelui cu compactarea fiecarui strat turnat.Grosimea stratului nu trebuie s
depiasc mai mult de 1,25 ori lungimea buteliei vibratorului, de regul grosimea stratului este de 40-50cm.La betonarea pereilor se utilizeaza
beton plastic cu tasarea conului de 6-8cm. Compactarea se va efectua cu compactor de exterior. Betonarea peretilor se va efectua neintrerupt pe
toata inaltimea lui. Demontarea cofrajului se efectuiaza la atingerea de catre betonul peretilor a duritatii de 1Mpa. Aceasta duritate se atinge dupa
24h la utilizarea betonului de clasa B12 din ciment Portland cu intarire rapid. Elementele demontate se amplaseaza pe terenul de depozitari
pentru curatirea si prelucrarea cu lubrifiani.
2 4

1 5
3

6
7

9
8
Planul general al antierului la executarea unei cldiri de locuit n cofraje tunele verticale:
1- cldirea; 26-terene pentru depozitarea armturii, cherestelei, prefabricatelor, cofrajelor;
7-macaraua turn; 8- raza de lucru a macaralei; 9-teren de rezerv pentru depozitri.
Toate lucarile se efectuiaza in flux. Tehnologia si organizarea lucrarilor prevede armarea si montarea cofrajului peretilor pe I-ul
sector,montarea elementelor prefabricate(scrile,blocurile sanitare,conducta de gunoi) pe sectorul II, instalarea cofrajului planseului si armarea
lui pe sectorul III

II I
C4 C4

C1 C1
C2 C2
C3 C3

1 1
C5

V C6 IV

III

Succesivitatea tehnologic la montarea cofrajelor tunel-vertical pe sectoarele de lucru a cldirii

I-V-sectoare de lucru; C1-C6-cofraje tunel-vertical ; 1-direcia de deplasare a cofrajelor dup decofrarea de pe
sectoarele de lucru precedente.
Cofrajul planseelor constructiv e executat in forma de bloc cu valvele.Extragerea cofrajului se efectuiaza prin golul din planseu special
prevazut. Dimensiunea valvelelor trebuie sa fie de 2-4 ori mai mica decit inaltimea etajului Montarea cofrajului planseului incepe cu istalarea
meselor cu reazem sau a montantilor telescopici. Mai I-i se monteaz mesele cu 4 montani , apoi cele cu 2 montani. Mesele se fixeaz ntre ele
cu contravntuiri cu dispozitive de tensionare. Cu ajutorul cricurilor mesele de reazem se poziioneaz n poziia de proiect, iar apoi se monteaz
blocul cofrajului. Pe perimetrul cofrajului se etaneaz cu plci de azbociment.
Pn la betonarea planeelor, de centura betonat se fixeaz platforma de lucru. La betonarea planeului se prevedede a lsa golul pentru
extragerea blocului cu valve. n acest scop n centrul planeului pe toat lungimea lui se fixeaz un cofraj de gol de limea de 400mm.
 I II III
3
2 4

IV V VI
3

Schema tehnologic de executare a cldirilor monolite n cofraje tunel vertical cu planeu monolit:
I-instalarea cofrajului planeului; II-betonarea planeului; III-montarea cofrajului tunel-vertical i betonarea pereilor; IV-decofrarea cofrajului
pereilor; V-decofrarea cofrajului planeului; VI-instalarea cofrajului planeului urmtorului nivel;
1- montani telescopici; 2- cofrajul planeului; 3- cofraj tunel-vertical pentru betonarea pereilor; 4- gol pentru extragerea cofrajului
planeului.
Demonterea cofrajului se efectuiaz dupa atingerea de ctre beton a 70% din duritatea de proiect.Pentru coborrea uniform a valvelor
cofrajului se utilizeaz trolii manuale i montani de siguran. Blocul mpturit se extrage prin golul de montaj i se amplaseaz n yona de
pregtire unde cofrajul se readuce n poziia de lucru i ciclul se repet. Dup decofrare golul se monolitizeaz.
Consecutivitatea demontarii e urmatoarea:
-se demonteaza panourile plane exterioare si interioare
-se demonteaza panourile de capat si cornierele
-se demonteaza cofrajul tunel-vertical
Cofrajul pereilor se monteaz dup betonarea planeelor, nainte de extragerea cofrajului. Montajul ncepe cu montarea cofrajului puului
ascensoarelor , celelalte blocuri se monteaz n ah, ce crez comoditi la montarea armturilor.
Armturile se recomand a le fixa prin legarea cu srm, deoarece la sudare picturile de metal topit cad pe suprafaa cofrajelor, arznd stratul
lubrifiant i nrutind astfel calitatea suprafeelor.
Construcia tunelului urmtor se monteaz de pe blocurile montate ulterior i de pe planeu. Ele se amplaseaz pe grinzile-reper betonate
anterior, suprafaa crora are aceiai cot. Blocurile se fixeaz ntre ele cu distanieri conici peste 1,5m.
Cofrajele panourilor exterioare se instaleaz pe centura de reazem din cofraje, fapt ce permite de a poziiona precis fixarea prii inferioare a
cofrajului. Montarea panourilor ncepe de la colul cldirii treptat instalnd urmtoarele panouri. Verificarea poziiei prii superioare a cofrajelor
se efectuiaz cu instrumente geodezice.
Pereii se betoneaz n straturi cu grosimea de 50-60cm. Pereii exteriori din beton cu agregate uoare se betoneaz cu avans de un strat fa de
pereii interiori din beton cu agregate grele. Dup atingerea de betonul peretelui a duritii de decofrare se demonteaz cofrajul i ciclul
tehnologic se repet.
 14. Tehnologia realizrii cldirilor multietajate cu schema constructiv cu schelet din elemente
prefabricate (seriile IIS).
Cladirile multietajate au cheltuili de material si forta de munca la montarea unui 1m2 de 1,5tF/m2.Astfel structura de
rezisten a cladirilor multietajate este executat din fundaii prefabricate, coloane, n unele cazuri grinzi de rulare,
ferme sau grinzi cu deschisul pn la 24m din beton armat, iar deschiderele > 24m din ferme de metal.
Elementul principal de rigidizare a cldirilor
multietajate de seria IIS constituie carcasa din beton
armat care const din stlp, grind sau cadre unite.
Caracteristic pentru serii sunt dimensiunile elementelor
din beton armat prefabricat i poziia lor n plan. Stlpii
n plan se monteaz dup o reea de 6x6 sau 6x9
6 9 m.Carcasul n direcia riglelor este rigidizat dup
reeaua care a fost proiectat. Stlpii carcasului au
6 6 seciune dreptunghiular 400x400 i 400x600 mm.
Coloanele primului etaj sunt ncastrate n paharul
fundaiei 600 mm cnd panourile reazem pe treapta
riglei i 1000 mm cnd reazem pe suprafaa
superioar a riglei. Riglele pot fi de urmtoarele forme:

Dac nlimea etajelor este 3,6 i 4,8 m putem folosi stlpi pe

dou nivele.
Pentru case cu mai multe etaje cu nlime de 3,6 m vom folosi
stlpii
Rosturile dintre coloane se afl la nlimea de 1 m de la
panou, i constituie o mbinare rigid. Rostul dintre dou
coloane este 40 mm. La mbinarea grinzii cu stlpul
armatura care este scoas din stlp i rigl se sudeaz cu
700
720

sudur n baie, de asemenea se sudeaz i elementele

nglobate de metal.
3600
4800

3600
4650

3450

Stilp-stilp

Sudura in baie

Armatura
Garnitura
Etrier

C
 Panourile intermediare au urmtoarele dimensiuni 1,5x6 i pe rndurile coloanelor marginale de 0,75x6. Panourile se
fixeaz de rigle prin sudarea pieselor nglobate n patru locuri. Panourile care se afl ntre coloane la capete se sudeaz
de un cornier care este prins de stlp la nivelul treptei grinzii.

Imbinarile stilp-rigla transfersala

A A-A
beton monolit
armatura de rezistenta

rigla RT-1
A sudura in baie

stilp SM-I

C
Rosturile dintre panouri dup montare i nodurile de mbinare stlp-stlp i stlp-rigl se monolitizeaz cu beton B15.
Pereii se execut din panouri. Panourile de perete ce se afl la soclu, reazem pe grinzile amplasate pe fundaie.

cornier rigla
consola
stilp
La construcia caselor se folosesc panourile de acoperi cu nervuri.
Stilp-pahar de fundatie
panou
Stilp
grinda
Pahar de fundatie

B
pahar de fundatie

3 3

grinda

B C
 15. Masuri de ntreinere a betonului proaspt turnat. Decofrarea elementelor din beton armat
monolit.
Dup betonarea complet a elementelor este nevoie de a menine betonul n anumite condiii speciale i protejarea lui.
P/u a evita deformaiile din construcii la ntrirea betonului este nevoie de a menine umiditatea minim timp de 7 zile
de la turnare pentru construciile obinuite i 14-28 p/u constructiile recipiente.
Metodele utilizate:
- acoperirea suprafeelor cu materiale de protecie meninute n stare umed;
- stropirea periodic cu ap sau acoperirea supraf. betonate cu un strat de 3-8 cm de ap;
- aplicarea peliculelor de protecie (pelicule sintetice,vruire).
Stropirea bet. se face la 2-6 ore i se ncepe la cel mult 12 ore de la turnare. La temperaturi sub +5 grade C betoanele
nu se stropesc.Pe timp de ploaie supraf. de beton proaspt turnat se acoper pentru a mpiedica antrenarea cimentului.In
primele 3-4 zile de ntrire se evit zdruncinturile sau vibraiile de la transport precum i depozitarea greutilor pe
supraf. elementului turnat.
Decofrarea este o faza care trebuie redusa la minim fara a pune in pericol constructia.
Prile laterale ale cofrajelorse pot decofra atunci cnd betonul din elementul de constructie a atins rezistena de
0.025Mpa.Dac n proiect nu se impun anumite restricii decofrarea se f ace atunci cnd elem. ating urmt.procente din
duritatea de proiect:
1) la elem. cu deschiderea L<6m,50%
2) la elem. cu deschiderea L>6m,60%
cu prevederea de popi de siguran care rmn n lucrare pn se ating procentele de 70% (la L<6m) i 80% (L>6m)
din duritate, iar la deschideri > 12m, 90% din duritatea de proiect.Stabilirea rezistenelor se determin de elaboratorul
de antier.Timpul de decofrare se determ.prin metode nedistructive inndu-se cont de calitatea cimentului, temperature
mediului .a.
25 Receptia la terminarea lucrarilor
7. Executantul este dator s notifice investitorului data terminrii tuturor lucrrilor prevzute n contract
8. Comisiile de recepie a construciilor i a instalaiilor aferente acestora vor fi desemnate de ctre investitor ntr-o componen
de cel puin 5 persoane.
Preedinte al comisiei de recepie a lucrrilor de construcie la obiectele social-culturale i blocurile locative, finanate din surse bugetare
sau extrabugetare, va fi desemnat reprezentantul organelor administraiei publice locale.
Preedinte al comisiei de recepie a construciilor situate pe teritoriul municipiului Chiinu, indifferent de sursa lor de finanare, va fi
reprezentantul administraiei publice
locale.
La lucrrile comisiei va fi prezent, n calitate de executant al lucrrilor de construcie, reprezentantul executantului (al organizaiei
respective de antrepriz).
10. Investitorul va fixa data nceperii recepiei n maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminrii lucrrilor i o va comunica:
1) membrilor comisiei de recepie;
2) executantului;
3) proiectantului.
Reprezentanii executantului i ai proiectantului nu fac parte din comisia de recepie, ei au calitatea de invitai.
12. Proiectantul, n calitate de autor al proiectului construciei, va ntocmi i va prezenta n faa comisiei de recepie punctul su de vedere
privind execuia de facto a construciei.
13. Investitorul prezint comisiei de recepie avizele serviciilor de pompieri, sanitare, al Departamentului Proteciei Mediului
nconjurtor i ale altor organe de control cu punctul de vedere privind execuia de facto a construciei.

17. Comisia de recepie poate funciona n componen deplin sau fiecare membru al comisiei va lucra separat n cadrul termenului
stabilit de preedintele acesteia care este numit de investitor.
19. La terminarea examinrii, comisia i va consemna obieciile i concluziile n procesul-verbal de recepie, care se va ntocmi dup
modelul prezentat n anexa nr. 1 la prezentul Regulament i l va nainta investitorului n termen de 3 zile lucrtoare mpreun cu
recomandarea de admitere cu sau fr obiecii a recepiei, amnarea sau respingerea ei.
20. Comisia de recepie recomand admiterea recepiei n cazul n care nu exist obiecii sau n situaiile cnd cele care s-au consemnat nu
snt de natur s afecteze utilizarea lucrrii conform destinaiei sale.

22. Comisia de recepie recomand respingerea recepiei dac constat vicii care nu pot fi nlturate i care, prin natura lor, mpiedic
realizarea uneia sau a mai multor exigene eseniale, caz n care se impun expertize, reproiectri, refaceri de lucrri etc.
23. Absena executantului de la recepie nu constituie motiv pentru amnarea i/sau anularea actului de recepie. n cazul n care
executantul nu se prezint la recepie, investitorul poate solicita asistena pentru recepie unui expert tehnic independent atestat care va
consemna, separat de procesul-verbal, starea de fapt constatat.
24. Situaiile de absen a unor persoane sau delegai convocai vor fi consemnate n procesul-verbal de recepie.
25. Preedintele comisiei de recepie va prezenta investitorului procesul-verbal de recepie cu observaiile sau obieciile
participanilor i cu recomandarea comisiei.

25 Recepia final(la expirarea perioadei de garantie)

Recepia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garanie. Perioada de garanie este cea
prevzut n contract.
37. La recepia final particip:
1) investitorul;
2) comisia de recepie desemnat de investitor;
3) proiectantul lucrrii;
4) executantul.
38. Comisia de recepie final se ntrunete la data, ora i locul fixate i examineaz urmtoarele:
1) procesele-verbale de recepie la terminarea lucrrilor;
2) lichidarea viciilor depistate n cadrul recepiei dup terminarealucrrilor;
3) concluzia investitorului privind comportarea construciilor i instalaiilor aferente acestora n exploatare n perioada de garanie,
incluznd viciile depistate i remedierea lor.
39. Comisia de recepie poate cere, n cazuri foarte bine justificate i/sau n cazul apariiei unor vicii, executarea de ncercri i
expertize.
40. La terminarea recepiei, comisia de recepie i va consemna observaiile i concluziile n procesul-verbal de recepie final, ntocmit
conform modelului prevzut n anexa nr. 2 la prezentul Regulament, pe care l va nainta investitorului n termen de 3 zile lucrtoare
mpreun cu recomandarea de admitere cu sau fr obiecii a recepiei, de amnare sau de respingere a ei.
41. n cazul n care comisia de recepie final recomand admiterea recepiei cu obiecii, amnarea sau respingerea ei, ea va trebui s
propun msuri pentru nlturarea neregulilor semnalate.
Comisia de recepie final recomand respingerea recepiei finale n cazul n care nu au fost respectate una sau mai multe din exigenele
eseniale.
42. Lucrarea, a crei recepie final a fost respins, va fi pus n stare de conservare prin grija i pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea
ei va fi interzis. n atare situaii, investitorul este n
drept s pretind recuperarea pagubelor factorilor implicai n executarea construciei, vinovai de viciile constatate cu ocazia recepiei,
ct i a prejudiciului decurgnd din nefuncionarea construciilor i/sau a instalaiilor aferente acestora.
Investitorul hotrte admiterea recepiei pe baza recomandrii comisiei de recepie final i notific executantului hotrrea sa n termen
de 3 zile de la primirea procesului-verbal de recepie final.
43. Data recepiei finale este data notificrii de ctre investitor a hotrrii sale.

25 Cartea tehnica a contructiei(continut si comentarii)

Cartea tehnic a construciei este alctuit din 4 capitole:
A, B, C i D, care cuprind urmtoarea documentaie tehnic:
Capitolul A: Documentaia tehnic privind proiectarea construciei,
Capitolul B: Documentaia tehnic privind execuia construciei,
Capitolul C: Documentaia tehnic privind recepia construciei,
 Capitolul D: Documentaia tehnic privind exploatarea, repararea,
ntreinerea i urmrirea comportrii n timp a obiectului construit.
6. Fiecare capitol va cuprinde borderoul documentaiei unde se va consemna denumirea documentului, numrul mapei sau a dosarului,
numrul de file i cuprinsul fiecrei mape.
Cartea tehnic a construciei se ntocmete pentru obiectele noi de ctre investitor mpreun cu unitile de proiectare, executantul i unitatea de
exploatare.
Proiectantul obiectului de construcie ntocmete i pred investitorului, pe msura elaborrii, ns cel trziu cu 3 zile nainte de data
admiterii recepiei la terminarea lucrrilor, documentaia
prevzut n capitolul A
Cartea tehnic a construciei se prezint comisiilor de recepie la terminarea lucrrilor dup efectuarea recepiei finale a obiectului de
construcie, apoi se pred pentru pstrare investitorului (n cazul cnd investitorul este n acelai timp i unitatea de exploatare) sau unitii de
exploatare.
Dup recepia final a obiectului, Cartea tehnic a construciei se pstreaz la investitor
Conductorul unitii investitorului sau conductorul unitii de exploatare este persoana responsabil de Cartea tehnic a construciei
Cartea tehnic a construciei se pstreaz pe toat durata existenei construciei, pn la demolarea ei
Cartea tehnic a construciei (C.T.C.) cuprinde toat documentaia tehnic privind realizarea construciei ncepnd cu etapa de
proiectare i pn la punerea n funciune a obiectului, oglindind, totodat, i exploatarea ulterioar a obiectului, inclusiv toate
modificrile ce se vor opera n procesul exploatrii lui.
2. Cartea tehnic a construciei are ca scop reflectarea documentar a mersului execuiei construciei. Ea ofer posibilitatea de a urmri i
cunoate calitatea lucrrilor de construcie, principalele caracteristici i parametri ai obiectului, precum i evoluia lor dup predarea lui
n exploatare i, nemijlocit, n timpul exploatrii lui.
3. Cartea tehnic a construciei se ntocmete pentru toate obiectele de construcie, indiferent de natura proprietii lor.
4. Cartea tehnic a construciei se elaboreaz pentru fiecare obiect de construcie i este eliberat mpreun cu documentaia de proiect i de
deviz ca parte integrant a proiectului.
 26 Exigentele esentiale in constructii (A,B,C,D,E,F),comentarii
Pentru obtinerea unor constr de calitate trebuie sa corespunda urmatoarelor exigent esentiale
A Rezistenta si stabilatate
Constructia trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit sa nu conduca la prabusiri partiale sau integrale a structurii de
rezistent,deformatii inadmisibile.
B Siguranta in exploatare
Constructia nu trebuie sa prezinte riscuri vitale pentru cei care o exploateaza
CSiguranta la foc
Construct trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit in caz de incendiu structura de rezistenta sa reziste o perioada de timp.Extinderea
focului spre cladiri adiacente trebuie limitat
DIgiena ,sanatatea oamenilor,refacerea si protectia mediului inconjurator
Construc nu trebuie sa prezinte o amenintare p-u sanatatea oamenilor cu ar fi poluarea mediului inconjurator
E Izolatie termica,hidrofuga si economie de energie
Prevede ca instalatii de incalzire,racier ventilare ,iluminare sa fie concepute in asa mod incit consumul de energies a ramina moderat fara ca prin
aceasta sa se prejudecieza confortul omului
F Protectia impotriva zgomotului
Prevede ca orice constructive sa fie conceputa si executata in asa mod incit zgomotul perceput de persoanle care exploateaza constructia sa le
permita sa activeze sis a se odihneasca in conditii satisfacatoare

26. Sistemul calitatii in constructie

Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structure organizatorice ,raspunsuri,regulamente,preceduri si mijloace care concureaza la
realizareaa calitatii constructiei in toate etapele de concepere,proiectare,realizare,exploatare si postutilizare acestora si este compus din:
a) Documente normative in constructii sunt elaborate de organul national de dirijare in constructii prin aceste documente se stabilesc conditiile
minime de calitate ,precum si modul de verificare a acestora
b) Certificarea produselor folosite in constructii se efectuiaza prin grija producatorului sau a furnizorului
c) Agrementele tehnice p-u produse si echipamente in constructii.Se elaboreaza de INCERCOM
d) Verificarea proiectelor de executie a lucrarilor prin grija beneficiarului
e) Licentierea societatilor comerciale-orice firma cu activitatea in domeniu constructiilor trebuie licentiate in domeniile respective de
activitate
f) Atestarea specialistilor cu activitati in constructii(proiectanti,dir de santier,resp tehnic,experti tehnici,laborantii)
g.) conducerea si asigurarea calitatsii in constructive specialist in domeniu constructiei plus inspectia de stat in constructive
h.) Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructive.Se efectueaza in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare
i.) Asigurarea activitatii metrologice in constructive.
Se realizeaza conform prevederilor legislatiilor privind etalonarea, verificarea si mentinerea de masurare si control utilizate in constructive.
j.) Receptia constructiilor (dupa exploatare) se face de catre investitor in prezenta proiectantului si executantului, precum si a specialistilor notari
din domeniu constructiei. Receptia constructiei se face in doua etape
1.Receptia la terminarea lucrarilor
2.Receptia finala ( dupa expirarea perioadei ce este indicate in contract)
Membrii comisiei de receptive
1. Presedinte (reprezentatoru administratie publice locale)
2. Responsabilul ethnic
3. Specialist notorii
k.) Urmarirea comportarii in exploatarea si interventiile in timp la constructii,
se efectueaza de catre proprietarul investitiei sau de responsabilul ethnic.
l)Postutilizarea constructiei cuprinde activitatea de desfacere de montare si demontare a constructiilor,de reconditionare si refolosirea a
elementelor si produselor recuperabile,precum si de reciclare a deseurilor neutilizabile,asigurind protectia mediului ambient si poluarea aerului
m) Controlul de stat al calitatii in constructii se efectuiaza de catre inspectia de stat in constructii

a) documentele normative n construcii;

b) certificarea produselor folosite n construcii;
c) agrementele tehnice pentru produse, procedee i echipamente noi n construcii;
d) verificarea i expertizarea proiectelor i construciilor;
e) licenierea societilor comerciale;
f) atestarea specialitilor cu activitate n construcii;
g) conducerea i asigurarea calitii n construcii;
h) autorizarea i acreditarea laboratoarelor de analize i ncercri n construcii;
i) asigurarea activitii metrologice n construcii;
j) recepia construciilor;
k) urmrirea comportrii n exploatare i interveniile n timp la construcii;
l) postutilizarea construciilor;
m) controlul de stat al calitii n construcii.
 27.Atributiile dirigintelui de santier se clasifica:
1. Perioada premergatoare inceperii executiei
2. Perioada executiei lucrarilor
3. Perioada de executie a remedierilor, stabilite la receptia lucrarilor

Per. Premergatoare
1) Sa verifice daca investitorul dispune de autorizatia de construire si daca lucrarile ce urmeaza a fi executate corespund cu cele
mentionate in autorizatie
2) Sa preia amplasamentul(cota 0.000, reperele, axele geodezice) lucrarilor de baza si a celor de organizare de santier
3) Sa solicite R.T. atestat sa indice daca pe amplasament sunt lucrari subterane sau retele si ce se intimpla cu acestea; masurile pe care
trebuie sa le ia, ca sa nu aduca prejudicii vecinatatilor; locul de depozitare a stratului fertile
4) Sa preia de la R.T. amplasamentul depozitului de pamint sau cariera de umpluturi
5) Sa preia de la R.T. racordurile retelelor pentru utilitatile organizarii de santier
6) Sa cunoasca temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor pe care le va executa
7) Sa anunte R.T. daca unele prevederi din proiect nu corespund cu situatia reala la fata locului pentru solutionarea neconcordantelor
8) Sa-si intocmeasca un plan propriu de control al executiei lucrarilor de constructive
9) Sa cunoasca prevederile studiului geotehnic
10) Sa fie asigurat cu instrumente de masurare si control certificate
11) Sa intocmeasca lista lucrarilor ascunse cu avizul R.T. sis a dispuna de formularele necesare pentru documentatia de executie

Per. Executiei Lucrarilor

1) Urmareste in mod continuu ca executia lucrarilor si calitatea lor sa corespunda proiectului, documentelor normative in vigoare
2) La terminarea sapaturilor pentru fundatii, intocmeste impreuna cu specialistul geotehnician si R.T. un proces verbal, prin care se
constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect si ca se poate trece la executia fundatiilor(probe de laborator)
3) Intocmeste impreuna cu R.T. procesele verbale de receptive a lucrarilor ascunse
4) Urmareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatele de conformitate
5) Urmareste ca produsele sau procedeele noi in constructive sa dispuna de agremente tehnice
6) La cererea R.T. in caz de nerespectare a prevederilor din proiect e obligat sa testeze lucrarile, sa demoleze daca e posibil cu avizul
proiectantului pe cheltuiala proprie
7) Sa anunte R.T. despre neconformitatile din proiect sau aparute pe parcursul construirii pentru ca acesta sa dea solutii pentru
continuarea lucrarilor
8) Sa anunte R.T. si Inspectia de Stat in Constructii despre producerea unor accidente tehnice in termen de 24 ore
9) Intocmeste si semneaza cantitatile de lucrari executate si documentele de plata
10) Sa intocmeasca si sa tina la zi documentatia tehnica de executie a constructiei(capitol B al Cartii Tehnice)
11) Sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele necesare sis a elibereze conditiile optime de lucru
12) Sa anunte R.T. asupra indeplinirii conditiilor pentru efectuarea receptiei lucrarilor in faza determinante
13) Sa continuie lucrarile numai dupa executarea receptiei in faza determinante
14) Sa indeplineasca in termenii stabiliti masurile dispuse prin actele de control

Per. Receptiei Lucrarilor D.S. are obligatia sa execute in termenii stabiliti remedierile, completarile si neajunsurile cerute de comisia
de receptive (nu mai mult de 90 zile)

27.Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic .

Executia oricaror lucrari de constructie trebuie verificata in mod obligatoriu de catre investitor prin persoanele de specialitate numite
responsabili tehnici atestati .Atributiile respon. Tehn. Atestat se exercita :
1.perioada premergatoare inceperii constructiei
2.perioada de executie a lucrarilor
3.perioada de receptive la terminarea lucrarilor
4.perioada de executie a remedierilor stabilite de comisia de recepttie la terminarea lucrarilor
5.receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.
Perioada I:
-sa verifice existent autorizatiei de contructie
- sa prea amplsamentul de la investitor si sal transmita dirigintelui de santier .
-obtine de la proprietarii retelelor (union fenosa s.a.)avizele necesare pentru conectare
-obtine de la primarie locul depozitarii stratului fertil sau a pamintului pentru umpluturi
-trebuie sa analizeze temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor
-sa verifice ca proiectul sa cuprinda toate piesele cerute si ca aceasta sa fie stampilate de catre verifocatorii de proiect
-sa verifice daca prevederile proiectului corespund cu situatia reala la fata locului sis a anunte proiectantul de despre eventualele neconformitati
-sa cunoasca planul de control al calitatii executii (verificari si incercari)
-sa-si intocmeasca un plan propriu de control al calitatii
-sa cunoasca prevederile studiului geotehnic
Perioada II:
-urmareste si verifica ca calitatea executiei lucrarilor sa corespunda proiectulu I,doc normative si prescriptiilor tehnice
-la terminarea sapaturii pentru fundatii intocmeste impreuna cu specialist geotehnician si executant un process verbal prin care se constata ca
terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect .
-intocmeste si semneaza impreuna cu dirigintele de santier procesele verbale la lucrai ascunse
-urmaareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatul de conformitate sau agrement tehnic
-la orice nerespectare a prevederilor proiectului de catre executant este obligat sa sisteze lucrarile pina la rezolvarea situatie aparute
 -transmite imediat proiectantului sesizarile primite de la dirigintele de santier asupra neconformitatilor din proiect sau aparute pe parcursul
executiei lucrarilor
-verifica si semneaza situatiile cu cantitatile de lucrari efectuate de catre executant
-urmareste ca dirigintele de santier sa intocmeasca si sa tina la zi capitolul B al cartii tehnice al contructie
-la sesizarea de catre dirigintele de santier verifica daca sunt indeplinite toate conditiile pentru receptia lucrarilor in faze determinante
-urmareste ca lucrarile sa fie continuate numai dupa semnarea procesului verbal al fazei determinante
-urmareste aducerea la indeplinirea in terminile stabilite a masurilor dispuse prin actele de control
-complecteaza pe parcursul executie cartea tehnica
-semneaza fise tehnologice si scheme de executia a lucrarilor
Perioada III:
-Urmareste ca la receptie de terminarea a lucrarilor sa fie supuse numai contructiile care corespund cerintelor de calitate si celor 6 exigente
esentiale ,intocmeste actele pentru receptia si convoaca membrii comisiei de receptie.
Perioada IV:
-Urmareste sa realizeze de catre factori interesati remedierile compectarile si masurile date de comisia de receptie , indeplineste procesele
verbale care dovedesc indeplinirea acestora
Perioada V:
-Dupa incheierea receptiei de terminare a lucrarilor si rezolvarea tuturor masurilor cerute de comisia de receptie,organizeaza receptia finala dupa
expirarea perioadei de garantie,pune in ordine toata documentatia referitoare la constructie si incheie situatia financiara.
-Completeaza cartea tehnica privind comportarea constructiei pe perioada de garantie.
-preda investitorului toata documentatia tehnica si economica p/u pastrare.
-Asigura transmiterea actelor de receptive finala a organelor administratiei publice locale comform reglementarilor in vigoare,(inregistrarea
imibolului la oficiul cadastral).

27.Obligatile beneficiarului si antreprenorului

Antreprenorul- are obliagie sa stabileasca toate relatile ce reglamenteaza raporturile cu subantreprenorii de specialitate, este raspunzator fata de
investitor, p,u respectarea de catre subantreprenori a prevederilor din contract.
In caz ca Antreprenorul are dubii cu privire la modul de executie a lucrarilor , la calitatea materialelor, trebuie sa comunice obiectiile in scris,
Investitorului.
In timpul executiei lucrarilor Antreprenorul aer obligtatia sa mentina caile de acces libere, sa retraga utilajele sa indeparteze surplusul de
material deseuri.
Lucrarile ce devin ascunse nu pot acoperite fara aprobarea responsabilului ethnic, proiectantului si inspectiei de stat in constructive.
Antreprenorul trebuie sa notifice investitorului, primariei si inspectiei de stat in constructie data inceperii effective a lucrarilor. Pe parcursul
executiei lucrarilor antreprenorul e obligat sa respecte prevederile legii calitatii in constructii,trebuie sa respecte urmatoarele regulamente:
Regulamnt privind calitatea produselor in constructie.
Regulament privind verificarea si expertizarea tehnica de calitate si executie a constructiilor
Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii
Regulament pentru receptia cinstructiilor si instalatiilor aferente
Regulament privind post utilizarea constructiilor
Regulament privind controlul de stat al calitatii constructiilor.

Investitorul- este autorizat sa emita dispozitiile pe care considera nencesare executarii lucrarilor cu respecatarea drepturilor Antreprenorului.
Trasarea axelor principale , bornelor de referinta, cailor de circulatie si limita terenului pus la dispozitia Antreprenorului ,precum si materializarea
cotelor de nivelin imediata apropiere a terenului sunt in sarcina Investitorului
Investitorul este obligat sa obtina toate autorizatiile si avizele prevazute de lege.
Pe parcursul executarii lucrarilor Investitorul are dreptu sa dispuna in scris;
1. Indepartarea de pe santier a oricaror material care sunt calitativ necorespunzatoare.
2. Inlocuirea materialelor necorespunzatoare calitativ cu alte care corespund normativelor.
Investitorul trebuie sa puna la dispozitie Antr. fara plata urmatoarele:
1. Suprafetele de teren necesare p/u depozite si activitatea muncitorilor
2. Caile de acces rutiere
3. Racordurile p/u utilitati pina la limita amplasamentului santierului
 28. Principiile si succesiunea elaborarii planului calendaristic in componenta (POC) si (PEL) (continutul si datale initiale pentru
elaborare).
Planificarea calendaristica in constructie consta in elaborarea planurilor calendaristice care pe baza volumului de lucrari in constructie si instalatii
a solutiilor organizatorice si tehnologice va determina consecutivitatea si durata proceselor de constructii. Necesarul de resurse umane, materiale,
mecanisme. Planul calendaristic reprezinta un element final in planificarea executiei obiectului de constructie. El se anexeaza la contractul incheiat
intre beneficiar si antreprenor.
Structura si gradul de detaliere a planului calendaristic depind de destinatia lui, care poate fi pentru perioada pregatitoare sau pentru cea de
executie a lucrarilor. In planul calendaristic trebuie sa fie incluse toate procesele de punere in opera, corespunzator articolelor de deviz, care
recomanda si ordinea includerii lor. Parametrul principal al planului calendaristic este perioada de timp.
Planul calendaristic (PC) pentru constructia unui obiect intra in componenta PEL si se elaboreaza conform desenelor tehnice. In el este determinat
termenul construirii obiectului, termenii si succesivitatea indeplinirii anumitor procese de montare si constructie. Planul calendaristic elaborat
corect serveste ca baza pentru dirijarea zilnica si controlul asupra efectuarii lucrarilor. De asemenea PC este folosit la planificarea operativa a
lucrarilor de constructie si montare La elaborarea PC este necesar de a tine cont ca termenul construirii obiectului sa nu depaseasca termenul
normativ. Termenii de executie a lucrarilor se stabilesc in rezultatul suprapunerii rationale in timp a lucrarilor, la fel se iau in consideratie si
conditiile specifice ale santierului.
In planul calendaristic se indica termenii necesari la indeplinirea tuturor lucrarilor, de la valorificarea terenului de constructie (lucrarile
pregatitoare) pina la lucrarile de amenajare si de dare a obiectelor in exploatare.
La elaborarea PC este necesar de a prevedea efectuarea lucrarilor, utilizind metode si tehnologii moderne, o maximala economie a resurselor
tehnico-materiale si folosind mecanizarea complexa. Metodele elaborate trebuie sa contribuie la efectuarea calitativa a lucrarilor si securitatea
muncii.
Anumite feluri de lucrari de constructie si montare pot fi suprapuse in timp in asa masura, in care o face posibila tehnologia constructiilor si
conditiile de securitate a muncii.
Masinile de constructie alese trebuie sa corespunda cerintelor pentru lucrarile de constructie si montare. In primul rind trebuie indeplinite lucrarile
de constructie care precedeaza lucrarile complicate si care necesita un termen indelungat de indeplinire.
Datele initiale pentru planul calendaristic sunt urmatoarele:
- proiectul de organizare a constructiei
- durata directiva de executie
- contractul de executie a lucrarilor
- fisele tehnologice de executie
- documentatia de proiect, inclusiv devizele
- informatiile despre posibilitatile intreprinderii sau firmei care va executa lucrarile.
Graficul calendaristic de executie a lucrarilor pe obiect

Numrul de Compone
Termenul Numarul de Graficul (zile,
muncitori pe na
executie schimburi saptamini, luni)
schimb echipei

7 8 9 10 11

Volum de lucru Mecanisme

Denumirea Volumul
lucrarilor de munca
unitatea de denumire volumul de
cantitatea
msur a mas-ore
1 2 3 4 5 6

Consecutivitatea intocmiri planului calendaristic:

- se determina nomenclatura si consecutivitatea tehnologica a lucrarilor
- se determina volumul de munca
- se selecteaza masinile, mecanismele si utilajele
- se determina termenii de executie si suprapunerea in timp a lucrarilor
- se analizeaza si se compara durata de constructie calculate cu cea directiva, si daca este cazul se fac corectiile necesare
- pe baza graficului calendaristic de executie a lucrarilor se intocmesc graficele de aprovizionare cu resurse umane si tehnico-materiale.
Elaborarea partii grafice reprezinta desfasurarea grafica in timp a articolelor de lucrari conform antemasuratorii. Perioada de timp in care se
programeaza executarea lucrarii se arata printr-o linie. Cu alte cuvinte pentru fiecare activitate se materializeaza printr-un segment de dreapta care
reprezinta perioada dintre timpul minim de incepere si timpul maxim de finalizare a lucrarilor in cauza. Se incepe elaborarea partii grafice cu
procesele cheie (critice), de care depinde toata durata de executie a obiectului.

Planul calendaristic de executare a lucrarilor

Graficul miscarii fortei de munca

Graficul de aprovizionare cu materiale si prefabricate

Graficul de aprovizionare cu masini, utilaje si echipamente

 28. Planul general de construcii: destinaie i tipuri. Principiile generale de proiectare (P.G.C.) planul general de construcie al
unui obiect.
Prin plan general de constructie (PGC) se subintelege planul terenului de constructie pe care sint trasate santierele si cladirile existente, depozitele
si cladirile mobile sau provizorii, drumurile permanente si provizorii, retelele de aprovizionare cu apa, energie si de canalizare, caile rulante a
macaralelor, punctele de stationare a macaralelor, locurile de preasamblare a elementelor de constructie s.a.
PGC trebuie sa prevada o organizare optima a lucrarilor de constructie pe santier, ca sa creeze conditii necesare pentru depozitarea constructiilor
si miscarea nestingherita a masinilor de constructie, aprovizionarea permanenta cu resurse tehnico-materiale si respectarea securitatii muncii.
Planul general de constructie constituie o parte importanta a proiectului de executie a lucrarilor, si este actul de baza ce reglementeaza organizarea
santierului de constructie, precum si volumul de lucrari provizorii.
Se deosebesc doua tipuri de planuri generale de constructie:
- plan general de organizare a santierului de constructie
- plan general de organizare a obiectului de constructie
Planul general de organizare a santierului de constructie sistematizeaza solutiile principale a gospodaririi integrale a santierului de constructie si
se elaboreaza de catre institutia de proiectare
Planul general de organizare a obiectului de constructie reflecta nemijlocit gospodarirea terenului din imediata apropiere a lui. Se elaboreaza de
catre antreprenorul general sau la solicitarea lui de catre o institutie de proiectare specializata.
Principii generale de proiectare a planurilor generale de constructie:
- solutiile planului general de constructie trebuie sa corespunda normelor in constructie III.01.01-85, III-4-80 tehnica securitatii
- cladirile, edificiile si instalatiile provizorii (in afara celor mobile) se amplaseaza pe terenurile care nu sunt menite pentru executia constructiilor
capitale
- solutiile de proiectare trebuie sa asigure circulatia rationala a incarcaturilor pe santier, sa fie micsorata manipularea si numarul de incarcari-
descarcari
Cerintele respective se refera mai ales la materialele voluminoase si de dimensiuni mari:
- amplasarea reusita a mecanismele de ridicare
- amplasarea statiilor de producere a betoanelor si mortarelor in raza de actiune a macaralelor (dupa caz)
- planul general de constructie trebuie sa asigure personalului muncitor conditii sanitare de munca si o amplasare cit mai riguroasa a unitatilor
provizorii si drumurilor de acces
- costurile de realizare a constructiilor provizorii trebuie sa fie redus la minim.
Planul general de constructie al unui obiect se proiecteaza separat, pentru fiecare obiect de constructie ce intra in componenta planului general
de constructie a santierului. Pentru obiectele complexe acest document se elaboreaza pe etape, cum ar fi: lucrari pregatitoare, lucrari de terasament,
realizarea infrastructurii, suprastructurii, acoperisului, etc.
Date initiale pentru proiectarea planului general de constructie a obiectului:
- proiectul de realizare a constructiei
- fisele tehnologice
- calculul necesarului de resurse
- schitele de executie
Se elaboreaza de catre antreprenorul general sau la comanda lui de catre o institutie specializata. Partea grafica se elaboreaza la scara 1:500,
1:200, 1:100, 1:50. O piesa adaugatoare si in componenta lui este lista utilajului de montare cu capacitatea energetica a sa. Planul general de
constructie a obiectului trebuie sa contina toate datele necesare pentru redarea in realitate a proiectului.
Memoriul tehnico-explicativ contine:
- calculele definitivate a necesarului de resurse
- unitati provizorii
- piese de executie
- solutii tehnice de selectare a instalatiilor, edificiilor provizorii, drumurilor, retelelor de iluminare, apa, caldura, telecomunicatii, etc.
La selectarea acestor elemente se iau in consideratie posibilitatile antreprenorului.
Lista unitatilor provizorii serveste ca document de apreciere a volumului cheltuielilor ce trebuie achitat de catre beneficiar.
Necesarul de resurse se extrage din PEL, de exemplu numarul de muncitori, dupa acest numar se calculeaza necesarul de unitati administrative,
sociale si de deservire. Din graficele de aprovizionare cu materiale obtinem datele referitoare la stocurile de materiale si a suprafetei depozitelor.
De la intreprinderile teritoriale specializate se iau datele despre bransament la utilitatile necesare. In primul rind se efectueaza racordarea
mecanismelor de montare, cu amplasarea mecanismelor in cauza, echipamentelor, totodata aratindu-se directiile de miscare a lor, gabaritele, zonele
de lucru, imprejmuirile, etc. Dupa racordarea depozitelor se amplaseaza constructiile provizorii care trebuie sa se pozitioneze in imediata apropiere
a obiectului.
Pe planul general de constructie a obiectului se precizeaza cerintele tehnicii securitatii muncii si activitatii vitale. Se pozitioneaza imprejmuirile
zonelor periculoase de lucru a mecanismelor si a retelelor de tensiune inalta. Se mai precizeaza si ale elemente necesare gospodaririi de santier.
 29. Proiect de organizare a constructiilor (POC). Caracteristicile de baza si datele initiale necesare la elaborarea lui.
Componenta, continutul si succesivitatea lucrarilor de proiectare a organizarii tehnologice a constructiilor este reglementata de NRC 3.01-85
(norme si reguli in constructii) Organizarea lucrarilor in constructie.
Pentru construirea noilor obiecte, sau reconstruirea celor vechi se intocmeste proiectul organizarii constructiilor (POC), elaborat de catre
organizatiile specializate de proiectare. POC este un document obligatoriu pentru beneficiar, executor si pentru organizatiile ce finanteaza si
furnizeaza resursele tehnico-materiale necesare constructiei.
POC este destinat pentru stabilirea duratei construcie integrale, urgenelor de construcii a complexelor i a obiectelor mari aparte n corespundere
cu normele duratei de construcie.n POC sunt determinate volumele de lucrri pregtitoare pentru toat construcia, iar pentru obiectele principale
este prevzut lista lor. Este stabilit consecutivitatea, ritmurile i metodele de execuie a lucrrilor, este determinat necesitatea cadrelor de munc,
lucrrilor tehnico-inginereti, sunt determinate resursele tehnico-materiale i sursele de asigurare cu ele. Materialele POC sunt baza pentru
alctuirea capitolelor divizului general i pentru elaborarea PEL.
Proiectul de organizare a obiectivului cuprinde:
- documentatia de argumentare
- fundamentarea tehnico-economica
- piese scrise si desenate
- memorii
- instructiuni si alte documente normative.
Pentru elaborarea POC sint necesare urmatoarele date initiale:
- studiul tehnico-economic
- rezultatul lucrarilor de explorari si prospectiuni
- solutiile de utilizare a materialelor si elementelor de constructii, precum si a mijloacelor de transport si mecanizmelor
- conditiile de furnizare si transport a materialelor de constructie si utilaj
- divizarea obiectivului in sectoare
- informatia despre sursele de aprovizionare cu energie electrica si apa
- alte cerinte ale beneficiarului si antreprenorului (case de locuit, cladiri industriale s.a.)
- termenii directivi si normati de executie a lucrarilor.
Determinarea volumurilor de lucru, calculele privind necesitatea in resurse tehnico-materiale si energetice sint efectuate printr-o metoda
simplificata folosind:
- proiectele tehnologice ale santierelor asemanatoare
- indrumarul nomelor marite de deviz si de cheltuieli a resurselor
- devizele normative marite pentru constructii
- indicii costului de deviz si cheltuirii resurselor materiale si a altor normative.
Calculul necesitatii in masini, transport, energie si al altor resurse este efectuat dupa normativele pentru o suma determinata de resurse banesti de
lucrari de constructie si montaj. Numarul necesar de muncitori se calculeaza reiesind din volumul de munca efectuat in decursul unui an de un
muncitor.
POC trebuie sa contina:
- planuri generale de constructie pentru etapa pregatitoare si etapa principala
- planul calendaristic necesarului in forta de munca, masini, mecanisme, utilaje, graficul de aprovizionare cu materiale si prefabricate
- nota explicativa care contine caracteristica laconica a conditiilor de constructie, descrie metodele de executie, calcule, argumentari si indicii
tehnico-economici.
Pe baza planului calendaristic (PC) sint elaborate urmatoarele documente tehnice:
- PC al diferitor obiecte
- schemele organizational-tehnologice ale construirii diferitelor obiecte cu indicarea succesivitatii efectuarii lucrarilor
- volumele de lucru de pe santier, de montare si speciale
- cantitatile necesare de materiale de constructie, semifabricate si utilaj
- graficul utilizarii masinilor de constructie de baza si al transportului
- graficul utilizarii bratelor de munca
- memoriu explicativ, ce contine o caracteristica laconica a conditiilor create la santier si descrierea metodelor de efectuare a lucrarilor de baza,
calculele necesare, justificarea si indicii tehnico-economici (ITE).

29. Proiect de execuie a lucrrilor (PEL). Caracteristicile de baz i datele iniiale necesare la elaborarea lui.
Proiectul de executie a lucrarilor (PEL), de regula, se elaboreaza de executorul lucrarilor de constructie sau la cerinta lui de catre organizatiile
specializate de proiectare tehnologica. Plata pentru elaborarea PEL este efectuata din contul sumelor prevazute pentru aparatul administrativ.
PEL este baza pentru planificarea operativ, control, reglarea i evidena produciei de construcie. PEL se ntrete de ctre inginerul ef al
organizaiei antreprenorului general, iar compartimentele de montare i specializate se ntresc de ctre inginerul ef al organizaiilor
subantreprenorii.
Pentru elaborarea PEL sint necesare urmatoarele date initiale:
- proiectul constructiei in prealabil, aprobat si POC elaborat;
- devizele
- date privind aprovizionarea cu utilaj tehnologic, energetic si cu alt utilaj
- date privind aprovizionarea cu prefabricate, detalii si semifabricate
- date privind indestularea cu masini de constructie si transport a organizatiilor de constructie si posibilitatea sporirii numarului lor
- documentele normative in vigoare.
PEL consta din urmatoarele parti componente:
- planuri calendaristice
- planuri generale de constructie
- harti tehnologice.
In dependenta de complicitatea obiectelor ce se construiesc, partile componente ale PEL pot fi mai mult sau mai putin detaliate.
Volumele de lucru in PEL sint determinate dupa desenele tehnice si devize, calculul tuturor felurilor de resurse este efectuat dupa normele de
productie.
In componenta PEL pentru instruirea santierului intra:
- planul calendaristic al santierului
- planul general de constructie
 - graficul aprovizionarii santierului cu materiale de constructie, semifabricate, prefabricate si utilaj
- graficul aprovizionarii santierului cu brate de munca si masini de constructie de baza
- harti (fise) tehnologice
- schemele geodezice
- masurile privind organizarea in flux a lucrarilor de pe santier
- hotarirea privind construirea retelelor provizorii de aprovizionare cu apa, caldura, energie s.a.
- lista utilajului tehnologic si a mijloacelor de agatare cu schemele de agatare a incarcaturilor
- memoriul explicativ cu justificarea hotarrilor primite, a metodelor de luctru, calculul resurselor si ITE, care contine:
1) argumentarea soluiilor de producere a LCM, inclusiv cele care se ndeplinesc n perioada de iarn
2) necesitatea de resurse energetice i soluiile pentru asigurarea lor
3) calculul necesitaii de edificii i instalaii temporare, descrierea condiiilor de reperare a lor n plan
4) masurile pentru pstrarea bunurilor materiale
5) msurile pentru protecia cldirilor existente i mediul ambiant
6) indicii tehnico-economici de baz adoptai pentru msurarea productivitii muncii i eficienii producerii
PEL pentru perioada pregatitoare este indeplinit ca si pentru construirea santierului, dar intr-o componenta mai restrinsa. Pentru santierele tehnice
simple PEL poate contine numai planul calendaristic, planul general de constructie si un memoriu explicativ laconic.
Pentru santierele, ce sint construite dupa proiectele-tip, in componenta PEL intra regulile de baza ale efectuarii lucrarilor de constructie si montare.
 30. Certificat de urbanism.
Certificatul de urbanism actul emis de autoritatile administratiei politice locale, prin care se fac cunoscute solicitantului, elementele ce
caracterizeaza:
I- Regimul juridic cu referire la:
1. Situarea terenului in intrevelea sau extravelan
2. Dreptul de proprietate asupra imobilului
II- Regim economic al imobililor referitor la :
1. Folosirea actual
2. Regulamentari fiscale specific localitatii sau zonei respective
III- Regim tehnic al imobililor cu referire la:
1. Echiparea cu utilitati (apa, canalizare, energie, etc)
2. Sistemul constructiv si priciplalele materiale de constructive permise
IV- Regimul urbanistik architectural cu referire la;
1. Destinatia terenului
2. Dimensiunile si suprafetele parcelelor
3. Inaltimea constructiilor si caracteristicile valumetrice
4. Infatsisarea constructiei
5. Circulatia pietonilor si autovehicolelor
6. Procentul de ocupare a terenului
7. Coeficientul de utilizare a terenului
Certificatul de urbanism se elibereaza in 2 exemplare, unul se da solicitantului direct sau prin posta cu confirmarea primirii in termen de 30 zile
de la data inregistrarii cererii, altul ramine in primarie.
Valabilitatea certificatului se stabileste de catre eminent (primarie) da le 3-24 luni si poate fi prelungit cu max 12 luni.
Responsabilitatea p/u emiterea certificatului de Urbanism o poarta primarul, secretarul consiliului si Arhitector sef.
Perioda de valabilitate a autoritatii de construire se considera intervalul de timp in interiorul caruia este obligatoririe inceperea lucrarilor
autorizate, acest intervalde timp se stabileste de catre emitent in functie de interesul public al lucratorilor si conform planului calendaristic <12
luni cu neinceperea lucrarilor .
In caz in care constructia nu a fost executata integral in termenul stabilit, autorizatia de construire se poate prelungi o singura data cel mult cu 12
luni.
Inaite de inceperea lucrarilor autorizate titularul autorizatiei de constructive este obligat sa anunte in scris eminentu autorizatiei cu cel putin 5
zile inaitea inceperii lucrarilor.

30 . Autorizatia in constructie
Autorizatia de constructive act emis de administratia publica locala prin care se autorizeaza in teritoriu administrat executarea constructiei si
amenajarilor cu respectarea documentatiilor de urbanism si documentatie si amenajare a teritoriului, certifikatului de urbanism si documentatiei
de proiect elaborate, verificarea si si aprobate in modul stabilit.
Fara dacumentatia de urbanism si amenajarea teritoriului se pot autoriza:
A. Lucrari de reparatii curente, restaurari, conservari a cladirilor de orce tip.
B. Lucrari de reparare, modernizare si reabilitare a cladirilor de comunicatii, dotarilor tehnico ebilitate fara nodificarea traseelor si
functionalitatii acestuia.
C. Lucrari de reparare a imprejmuirilor amenajari de spatii verzi
D. Lucrari de cercetari, foraje, excavari necesare studiilor geotehnice.
Fara autorizatie de construire se pot executa urmatoarele lucrari:
1. Reparatii, imprejmuiri la acoperisuri, invelitori sau trasee chind nu se schimba forma acestora si amterialile din care din care sunt executate.
2. Reparatii si inlocuiri la pieselor de timplarie interioare daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si ale pieselor de timplarie
3. Reparatii si inlocuirea sobelor de incalzit
4. Lucrari de finisare interioara
5. Lucrari de finisare exterioara daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor situate pe arterele principale de circulatie
6. Reparatii ale instalatiilor si utilajului tehnico-sanitar al cladirilor fara modificari ale caracteristicilor de rezistentsa sau aspectului
architectural al acestuia
7. Reparatii si inlocuirea pardoselelor
8. Reparatii si inlocuiri a finisarilor interioare si exterioare (tencuieli, placaje,trotuare, scari etc)
9. Lucrari de foraje si sondaje geotehnice pina la 5m.