Sunteți pe pagina 1din 46

Calculul in domeniul

elastic al elementelor
compuse otel -beton
Calculul in domeniul elastic al
elementelor compuse otel-beton
1.1. Aspecte generale
Comportarea sub incarcari a elementelor compuse
otel-beton depinde de cele trei parti principale ale
unui element compus: dala de beton armat, grinda
de otel si elementele de legatura.
Influenta dalei de beton si a grinzii de otel asupra
caracteristicilor de calcul ale sectiunii compuse se
manifesta prin :
forma geometrica a sectiunii transversale,
raportul intre marimea sectiunii dalei de beton si a
sectiunii grinzii de otel,
marca betonului.
Influenta cresterii Eb asupra starii de eforturi unitare:
a. sectiune compusa pentru cladiri etajate;
b. sectiune compusa pentru poduri
Diagrame de deformatii specifice:
a- grinda compusa cu conlucrare perfecta;
b- grinda cu elemente fara conlucrare;
c- grinda compusa cu conlucrare partiala.
Elementele de legatura, prin comportarea lor elastica, fac ca
sectiunile plane inainte de deformare sa ramana plane si
dupa deformare, insa avand o deplasare liniara relativa una
fata de cealalta.
Marimea deplasarii, defineste gradul de conlucrare dintre
dala de beton si grinda de otel.
Daca elementele de legatura nu permit alunecari pe
suprafata de contact, cum sunt acelea de tipul suruburilor
de inalta rezistenta, de tipul precomprimarii transversale
si incheierea, se obtine o conlucrare perfecta intre dala de
beton si grinda de otel.
Daca nu se asigura conlucrarea intre cele doua materiale,
marimea deplasarii D este maxima si are valoarea
D=eos-ebi
Comportare intermediara
Metodele de dimensionare si verificare a eforturilor unitare care
se dezvolta pentru sectiunile compuse otel-beton au la baza
urmatoarele ipoteze generale:
ipoteza lui Bernoulli sectiunile plane inainte de deformare
raman plane si dupa deformare;
legea lui Hooke proportionalitate intre eforturile unitare si
deformatiile specifice;
principiul suprapunerii efectelor;
modulul de elasticitate a betonului Eb se considera constant;
se neglijeaza deformatiile rezultate din forte taietoare;
betonul intins nu se introduce in sectiunea de calcul;
se conteaza pe o conlucrare perfecta intre dala de beton si
grinda de otel, neadmitand lunecari pe suprafata de contact.
Metode de calcul
Ultima ipoteza acceptata a dus la dezvoltarea
a doua grupe de metode de calcul:
metode bazate pe ipoteza conlucrarii
perfecte;
metode bazate pe ipoteza conlucrarii partiale.
Din prima grupa fac parte:
metoda sectiunii transformate;
metoda repartizarii eforturilor;
metoda fibrelor conjugate.
1.2. Caracteristicile sectiunii
transversale de calcul
Latimea de calcul a dalei de beton
Latimea de calcul a dalei de beton, de cele mai multe ori difera
de latimea reala a dalei, care corespunde ca marime cu
distanta dintre grinzile de otel.
Datorita latimii mari a dalei, eforturile unitare de compresiune
sunt variabile pe latimea dalei, avand valoarea maxima in
planul inimii grinzii de otel si valoarea minima la mijlocul
distantei dintre grinzi.
Latimea de calcul a dalei de beton este definita ca acea
latime care, solicitata la eforturi unitare de compresiune
uniforme pe intreaga latime si egale ca valoare cu acelea din
axa grinzii de otel, este capabila sa dezvolte aceeasi forta
totala de compresiune ca si dala cu latime reala, solicitata de
eforturi unitare de compresiune variabile pe latimea ei.
Variatia latimii de calcul in lungul
deschiderii
Latimea de calcul este constanta in lungul grinzii pentru raportul
Latimea de calcul este practic neinfluentata de pozitia axei neutre
daca raportul ; pt valori mai mici diferentele sunt apreciabile
fara a depasi 8-10%
Latimea de calcul este influentata de raportul dintre grosimea dalei
de beton si inaltimea grinzii de otel;
Latimea de calcul a dalei este influentata mult de raportul

5
l
>
a
2
l
>
a
a
l
Latimea de calcul a dalei. Studiu
comparativ.
Latimea de calcul a dalei de beton.
Norme engleze pentru poduri
Din studiul diagramelor
prerzentate in fig. 4 rezulta
ca latimea de calcul a dalei
cu valoarea cea mai
apropiata de valoarea
calculata este data de
normele engleze pentru
poduri.
Acestea prevad ca latimea
de calcul a dalei sa se ia cu
distanta dintre axele
grinzilor de otel cand
distanta intre axe a grinzilor
principale nu depaseste
1/10 din deschiderea
acestora.
Pentru deschideri mai mari decat 1/10, latimea
dalei se calculeaza astfel:




a- distanta intre axele grinzilor de otel
l distanta intre axele aparatelor de reazem ale
deschiderii considerate.
2
l
12 1
|
.
|

\
|
+ =
a
b
a
La grinzile marginale prevazute cu placa in
consola se va introduce in calcul o fasie de placa in
consola cu latime care se determina cu relatia:


Latimea de calcul a placii la podurile pe grinzi
continue cu deschideri neegale se calculeaza
separat pentru fiecare deschidere si se racordeaza
intre deschideri ca in figura.
c distanta dintre axa grinzii de otel pana la
marginea placii in consola
- latimea de calcul pentru placa in consola masurata
din axa grinzii de otel
2
'
l
2
12 1
|
.
|

\
|
+ =
c
b
c
'
b
'
b
Latimea de calcul a dalei de beton la
grinzi continue
1.2.2 Sectiunea transversala de
calcul
Sectiunea transversala de calcul a unei grinzi
compuse otel-beton cu inima plina este formata, in
cazul cel mai simplu, din dala de beton si grinda de
otel (fig. a)
In plus in zona reazemelor la grinzile cu mai multe
deschideri se introduce armatura suplimentara in
placa (fig. b) sau armatura pretensionata (fig. c). De
asemenea se pot pretensiona grinzile de otel sau
grinzile compuse simplu rezemate (fig. d) in scopul
reducerii sectiunii de otel sau a eforturilor unitare din
dala de beton.

Sectiuni transversale de calcul: a- sectiune compusa otel-beton;
b- sectiune compusa otel-beton armat; c- sectiune compusa otel-beton
precomprimat; d- sectiune compusa otel pretensionat-beton

Sectiunea compusa otel-beton
Sectiunea compusa otel-beton (fig. a) la care se poate neglija
in calcule nervura de ingrosare pe grinda de otel, este
caracterizata prin:
aria sectiunii transversale a dalei de beton:
momentul de inertie al sectiunii de beton in raport cu centrul de
greutate:

modulul deformatiei totale al betonului
k= coeficient functie de durata iuncarcarii, de raportul intre
incarcarea de lunga durata si incarcarea totala sau de etapa
pentru care se face verificarea eforturilor unitare;
aria sectiunii transversale a grinzii de otel:
momentul de inertie al sectiunii grinzii de otel in raport cu axa ce
trece prin centrul ei de greutate:

pozitia centrului de greutate al sectiunii de otel, definit prin
distanta yi:

p b
bh A =
3
12
1
p b
bh I =
k
E
E
b
b
=

ti ts i o
A A A A+ + =
2 2
2 3
2
1
2
1
12
1
|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
+ + =
i i ti s s ts oi i i o
t y A t y A y A th I
(

|
.
|

\
|
+ + +
|
.
|

\
|
=
i i i i ti s ts
o
i
t h A t A t h A
A
y
2
1
2
1
2
1 1
2
Sectiunea compusa otel-beton armat
Sectiunea compusa otel-beton armat (fig. b) prezinta
aceleasi caracteristici ale sectiunii de beton.
Caracteristicile de calcul ale sectiunii totale de otel sunt
date de relatiile:
aria sectiunii totale de otel:
momentul de inertie al sectiunii totale de otel in raport
cu centrul de greutate al sectiunii totale de otel:

pozitia centrului de greutate al sectiunii totale de otel,
definita prin distanta :

a o oa
A A A+ =
()()
2
'
2
oa a i
a
i o o oa
y A y y A I I + + =
oa
oa
a
i
a
i
y
A
A
y y+ =
Sectiunea compusa otel-beton
precomprimat
Sectiunea compusa otel-beton precomprimat (fig. c,d)
prezinta aceleasi caracteristici ale sectiunii de beton.
Caracteristicile de calcul ale sectiunii totale de otel sunt date de
relatiile:
aria sectiunii totale de otel:
unde:

momentul de inertie al sectiunii totale de otel in raport cu centrul
ei de greutate:

pozitia centrului de greutate al sectiunii totale de otel, definita
prin distanta (fig c) :

pozitia centrului de greutate al sectiunii totale de otel, definita
prin distanta (fig d) :
p
p
o op
n
A
A A+ =
p
o
p
E
E
n =
()()
2
'
2
op
p
p
i
p
i o o op
y
n
A
y y A I I + + =
op
op p
p
i
p
i
y
A n
A
y y + =
op
op p
p
i
p
i
y
A n
A
y y =
Caracteristicile de calcul ale sectiunii de otel, date de c si d se
utilizeaza la determinarea caracteristiclor de calcul pentru
sectiunea compusa.
Forta de precomprimare, introdusa prin armatura pretensionata
se considera o actiune exterioara care da nastere la o stare de
eforturi initiale pe:
dala de beton, daca pretensionarea armaturii se realizeaza
inainte de asigurarea conlucrarii dintre dala de beton si grinda
de otel;
grinda de otel, daca forta de pretensionare se aplica grinzii de
otel inainte de asigurarea conlucrarii acesteia cu dala de beton;
grinda compusa, daca pretensionarea armaturii se face dupa
asigurarea conlucrarii dintre dala de beton si grinda de otel.
Metoda sectiunii transformate
Principiul metodei
Sectiunea transversala de calcul a grinzii compuse se obtine ca
o sectiune omogena de otel prin transformarea sectiunii dalei
comprimate de beton intr-o sectiune echivalenta de otel.
Aceasta transformare se realizeaza prin impartirea latimii de
calcul a dalei de beton b cu coeficientul de echivalenta .
, pentru incarcari statice de scurta durata
, cand se ia in considerare efectul curgerii lente a
betonului in cazul incaracrilor de lunga durata
, pentru verificarea la starea limita de oboseala
Caracteristicile de calcul ale sectiunii compuse se diferentiaza in
functie de pozitia axei neutre, care poate fi situata in grinda de
otel sau in dala de beton.
n n =
'
n k n =
'
n n n
o
2
'
= =
Axa neutra situata in grinda de otel
In acest caz caracteristicile de calcul ale sectiunii
compuse se determina ca si pentru o sectiune
omogena de otel.

Sectiuni transversale de calcul pentru grinzi cu
axa neutra in grinda de otel:

a- grinda compusa otel-beton;
b- grinda compusa otel-beton armat;
c- grinda compusa otel-beton precomprimat;
d- grinda compusa otel pretensionat-beton
Axa neutra situata in grinda de otel
Aria de calcul a sectiunii compuse:

sectiune compusa otel-beton (fig a)



sectiune compusa otel-beton armat ( fig b)



sectiune compusa otel-beton, precomprimata (fig c,d)


'
n
A
A A
b
o c
+ =
'
n
A
A A A
b
a o c
+ + =
'
n
A
n
A
A A
b
p
p
o c
+ + =
Momentul de inertie al sectiunii compuse de calcul, in
raport cu axa care trece prin centrul de greutate al
sectiunii compuse, se determina astfel:
- sectiune compusa otel-beton (fig a)


sectiune compusa otel-beton armat ( fig b)


sectiune compusa otel-beton, precomprimata
(fig c,d)

2
' '
2
cb
b b
co o o c
y
n
A
n
I
y A I I + + + =
2
' '
2 '
) (
cb
b b
co oa oa c
y
n
A
n
I
y A I I + + + =
2
' '
2 '
) (
cb
b b
co op op c
y
n
A
n
I
y A I I + + + =
Momentul de inertie
Pozitia axei neutre
Pozitia axei neutre a sectiunii compuse de calcul,
definita prin distanta , rezulta din relatiile:
sectiune compusa otel-beton (fig a)

sectiune compusa otel-beton armat ( fig b)

sectiune compusa otel-beton, precomprimata
(fig c,d)
bo
b
c
i ci
y
n
A
A
y y
'
1
+ =
bo
b
c
a
i ci
y
n
A
A
y y
'
'
1
+ =
bo
b
c
p
i ci
y
n
A
A
y y
'
'
1
+ =
ci
y
Axa neutra in dala de beton
Aria de calcul a sectiunii compuse este
formata din aria sectiunii totale de otel si aria
comprimata a dalei de beton(fig. 9)
In acest caz caracteristicile de calcul ale
sectiunii compuse se determina ca si pentru o
sectiune omogena de otel, neglijand betonul
intins.
Sectiuni transversale de calcul pentru grinzi cu axa neutra in dala de beton:
a- grinda compusa otel-beton; b- grinda compusa otel-beton armat; c- grinda
compusa otel-beton precomprimat; d- grinda compusa otel pretensionat-beton
Aria
Aria de calcul a sectiunii compuse se
detremina astfel:
sectiune compusa otel-beton (fig a)

sectiune compusa otel-beton armat ( fig b)

sectiune compusa otel-beton, precomprimata
(fig c,d)
'
n
y b
A A
bs
o c

+ =
'
n
y b
A A A
bs
a o c

+ + =
'
n
y b
n
A
A A
bs
p
p
o c

+ + =
Momentul de inertie
Momentul de inertie al sectiunii compuse de calcul, in raport cu
axa care trece prin centrul de greutate al sectiunii compuse, se
determina astfel:
sectiune compusa otel-beton (fig a)

sectiune compusa otel-beton armat ( fig b)

sectiune compusa otel-beton, precomprimata
(fig c,d)
'
3
2
3n
y b
y A I I
bs
co o o c

+ + =
'
3
2 '
3
) (
n
y b
y A I I
bs
co oa oa c

+ + =
'
3
2 '
3
) (
n
y b
y A I I
bs
co op op c

+ + =
Pozitia axei neutre a sectiunii compuse de calcul, definita prin
distanta , rezulta din ecuatia de grad doi:
sectiune compusa otel-beton (fig a)

sectiune compusa otel-beton armat ( fig b)

sectiune compusa otel-beton, precomprimata
(fig c,d)
( )0
2 2
' '
2
= +
i o bs
o
bs
y h A
b
n
y
b
A n
y
( )0
2 2
' '
2
= +
a
i oa bs
oa
bs
y h A
b
n
y
b
A n
y
( )0
2
2
'
'
2
= +
p
i op bs
op
bs
y h A
b
n
y
b
A n
y
Determinarea caracteristicilor de calcul cu relatiile de
mai sus, este admisa si pentru sectiunile la care axa
neutra este situata in placa de beton, daca este
indeplinita conditia:

caracteristicile de calcul ale sectiunii
compuse pentru actiuni de scurta durata;
caracteristicile de calcul ale sectiunii
compuse pentru combinatii actiuni de lunga si scurta
durata;
caracteristicile de calcul ale sectiunii
compuse pentru actiuni de lunga durata.
o
b
p
nA
A
h
h
>
3
1
2

bs ci c c
y y I A, , ,

' ' ' '


, , ,
bs ci c c
y y I A

bs cs c c c
y y y I A , , ,
,
Grinzi compuse de tip I
Grinzile compuse de tip I se caracterizeaza
prin faptul ca toate eforturile, produse de
actiunile directe, sunt preluate de sectiunea
compusa.
Caracteristicile de calcul ale sectiunii
transversale se determina separat pentru
incarcari de scurta durata ( ) si pentru
incarcari de lunga durata( )
n n =
'
kn n =
'
Eforturi unitare la grinzi compuse
de tip I
Calculul eforturilor unitare la grinzi
compuse de tip I
= momentul incovoietor din incarcarile de lunga durata
= momentul incovoietor din incarcarile de scurta durata
ci
c
c
ci
c
c
ci
c
c c
ci
y
I
M
y
I
M
y
I
M M
+ =
+
=
2 1
'
'
2 1

o
cs
c
c
cs
c
c
cs
c
c c
cs
y
I
M
y
I
M
y
I
M M
+ =
+
=
2 1
'
'
2 1

o
cs
c
c
cs
c
c
bs
c
c c
bs
y
nI
M
y
I n k
M
y
I n
M M
+

=
+
=
2 1
'
' '
2 1

o
bi
c
c
bi
c
c
bi
c
c c
ci
y
nI
M
y
I n k
M
y
I n
M M
+

=
+
=
2 1
'
' '
2 1

o
1
c
M
2
c
M
Grinzi compuse de tip II
Grinzile compuse de tip II se caracterizeaza
prin faptul ca o prima parte din incarcari,
formata din greutatea dalei de beton si a
grinzii de otel, sunt preluate numai de grinda
de otel. Incarcarile ulterioare, care se aplica
dupa asigurarea conlucrarii, sunt preluate de
sectiunea compusa.
Eforturi unitare la grinzi compuse de
tip II
Valorile eforturilor unitare in
fibrele extreme ale grinzii de
otel si ale dalei de beton se
calculeaza cu ajutorul relatiilor:





Daca dala sectiunii compuse
este prevazuta cu armatura
comprimata orientata in
lungul grinzii, efortul unitar
din aceasta are urmatoare
valoare:

ci
c
c
ci
c
c
i
o
o
ci
y
I
M
y
I
M
y
I
M
+ + =
2 1

o
cs
c
c
cs
c
c
s
o
o
cs
y
I
M
y
I
M
y
I
M
+ + =
2 1

o
bs
c
c
bs
c
c
bs
y
nI
M
y
nI k
M
+ =
2 1

o
bi
c
c
bi
c
c
bi
y
nI
M
y
nI k
M
+ =
2 1

o
ca
c
c
ca
c
c
ca
y
I
M
y
I
M
+ =
2 1

o
Grinzi compuse de tip III
La aceste elemente de constructii se
realizeaza o stare de eforturi initiale pe
sectiunea compusa care permit cresterea
incarcarilor exterioare.
Aceste procedee se folosesc la grinzi simplu
rezemate cand dispunem de o rezerva de
rezistenta in beton, si la grinzile continue
pentru a evita fisurarea dalei de beton pe
reazemele cu momente incovoietoare
negative.
Momente incovoietoare pozitive
Eforturi unitare la grinzi compuse simplu rezemate cu preincovoiere
initiala a grinzii de otel
Momente incovoietoare pozitive:
Preincovoierea grinzii de otel in zonele de momente
incovoietoare pozitive, prin realizarea unei contrasageti in sens
invers cu sageata rezultata din incarcarile exterioare, permite
reducerea sectiunii de otel pe seama incarcarii suplimentare a
dalei de beton. Marimea eforturilor unitare ce se dezvolta pe
sectiunea compusa in faza finala, la mijlocul deschiderii se
calculeaza cu relatiile:

2 1
ci ci
g f
ci oi ci
o o o o o + + + =
+
2 1
cs cs
g f
cs os cs
o o o o o + =
+
2 1
bs bs
g f
bs i
o o o o =
+
2 1
bi bi
g f
bi bi
o o o o =
+
i
o
g f
o
oi
y
I
M
=
+
o
s
o
g f
o
os
y
I
M
=
+
o

o
ci
c
g f
o g f
ci
y
I
M
=
+
+

o
cs
c
g f
o g f
cs
y
I
M
=
+
+

o
bs
c
g f
o g f
bs
y
nI k
M
=
+
+

o
bi
c
g f
o g f
bi
y
nI k
M
=
+
+
Momentul incovoietor , reprezinta suma
momentului incovoietor negativ, rezultat prin
aplicarea contrasagetii , si a momentului incovoietor
pozitiv, rezultat pe grinda continua din greutatea
grinzii de otel si a dalei de beton.
In timpul executiei trebuie sa se verifice eforturile
unitare din grinda de otel sa nu depaseasca limita de
proportionalitate. Valorile maxime ale acestora, in
sectiunile reazemelor provizorii, se determina cu
relatiile:
g f
o
M
+
f
i
o
g
o
i
o
f
o r
oi
y
I
M
y
I
M
= o
s
o
g
o
s
o
f
o r
os
y
I
M
y
I
M
+ + = o
Momente incovoietoare negative.
Reglarea eforturilor in structura prin denivelarea reazemelor, are
ca o consecinta introducerea unui efort de compresiune in dala
de beton in zona momentelor negative, astfel ca suprapunand
peste aceste momente negative de pe reazeme sa nu apara
eforturi unitare de intindere in dala de beton.
2 1
ci ci
f
ci oi ci
o o o o o + =
2 1
cs cs
f
cs os cs
o o o o o + + + =
2 1
bs bs
f
bs bs
o o o o + + =
2 1
bi bi
f
bi bi
o o o o + + =

o
ca
c
c
ca
c
c
ca
c
f
c
ca
y
I
M
y
I
M
y
I
M
2 1
+ + =
Daca prin acest procedeu nu se poate evita fisurarea dalei de beton in
sectiunile de pe reazeme, se recomanda precomprimarea acesteia inainte
de asiguarrea conlucrarii, precomprimarea se aplica pe lungimea zonelor
cu momente incovoietoare negative.
Reglarea eforturilor unitare prin
denivelarea reazemelor
Reglarea eforturilor unitare prin denivelarea reazemelor si
precomprimarea dalei de beton





Eforturile unitare , , , reprezinta valorile
eforturilor unitare in timpul cand se realizeaza
conlucrarea dalei de beton cu grinda de otel, deci cu
luarea in considerare a curgerii lente ce se consuma
la timpul -
- reprezinta pierderile de tensiune la timpul
datorate curgerii lente ce se consuma dupa
realizarea conlucrarii deci
p
bs
o
p
bi
o
p
p
o
1 2
t t >
2
t
1
t
o A
2 1
cp cp
f
cp
p
cp
p
p cp
o o o o o o + + A + =
2 1
bs bs
f
bs
p
bs
p
bs bs
o o o o o o + + A + =
2 1
bi bi
f
bi
p
bi
p
bi bi
o o o o o o + + A + =