Sunteți pe pagina 1din 15

7.1.2.

Fundatii tip bloc si cuzinet


Fundatiile tip bloc de beton si cuzinet sunt alcatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazema un cuzinet de beton armat n care se ncastreaza stlpul (fig. 7.4). 7.1.2.1. Blocul de beton simplu se realizeaza respectnd urmatoarele conditii:
a) naltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta; naltimea treptei

b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror naltime minima este de 300 mm; inferioare este de minimum 400 mm;

c) clasa betonului este minim C4/5; daca n bloc sunt prevazute armaturi pentru ancorarea cuzinetului clasa betonului este cel putin C8/10; d) naltimea blocului de beton se stabileste astfel nct tg sa respecte valorile minime din aceasta conditie va fi realizata si n cazul blocului realizat n trepte (fig. 7.4); tabelul 7.2;

e) rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel nct sa se asigure conditii pentru realizarea unui coeficient de frecare supraunitar ntre cele doua suprafete.

Fig. 7.4 Fundatii cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat . Presiunea efectiva pe teren (kPa) 200 250 300 350 400 600 Tabelul 7.2 Valori minime tg functie de clasa betonului C8/10 sau C4/5 mai mare 1.15 1.05 1.30 1.15 1.40 1.30 1.50 1.40 1.60 1.50 2.00 1.85

7.1.2.2. Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectnd urmatoarele: a) cuzinetul se realizeaza cu forma prismatica; b) dimensiunile n plan (lc si bc) vor respecta urmatoarele conditii: - sa fie mai mari dect dimensiunile care asigura limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici dect rezistenta de calcul la compresiune a betonului; - se recomanda urmatoarele intervale pentru raportul lc/L respectiv bc/B: bloc de beton cu o treapta: lc/L = 0.50 0.65 bloc de beton cu mai multe treapte: lc/L = 0.40 0.50

c) naltimea cuzinetului (hc) va respecta urmatoalele valori minime: - hc 300mm; - hc/lc 0.25; - tg 0.65 (fig. 7.4); daca tg 1.00 nu este necesara verificarea cuzinetului la forta taietoare; - valori minime impuse de conditia de ancorare a armaturilor pentru stlp, cu lungimea lancorare + 250 mm, unde lancorare este definita n reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/090; d) clasa betonului este minim C8/10; clasa betonului rezulta si din conditia de rezistenta la compresiune locala a betonului din cuzinet n sectiunea de ncastrare a stlpului (de regula, Rc_cuzinet 0.7Rc stlp); e) rostul de turnare dintre bloc si cuzinet se trateaza astfel nct sa se realizeze continuitatea betonului sau, cel putin, conditiile care asigura un coeficient de frecare 1.0 (definit n reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/0-90). 7.1.2.3. Calculul momentelor ncovoietoare pozitive n cuzinet se face considernd ncastrarea consolelor n sectiunile de la fata stlpului (fig. 7.5).

Fig. 7.5 Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si bloc, functie de care se determina eforturile sectionale n cuzinet, sunt determinate de solicitarile din stlp (nu se tine cont de greutatea cuzinetului). Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si blocul de beton, daca nu apar desprinderi sau aria activa este cel putin 70%, se determina cu relatiile (7.3): (7.3)

sau daca: pc2<0, atunci se admite pc2=0 iar pc1 se determina cu relatiile (7.4):

(7.4) sau
unde: NC, MC(x) si MC(y), sunt forta axiala si momentele ncovoietore la nivelul talpii cuzinetului.

Momentele ncovoietoare n cuzinet se calculeaza cu (7.5) si (7.6): (7.5) (7.6)

Daca aria activa de pe suprafata de contact cuzinet bloc este mai mica dect 70% din talpa cuzinetului (lcxbc): Mx= MC(x) si, respectiv, My= MC(y) 7.1.2.4. Armarea cuzinetului va respecta urmatoarele conditii: (7.7)

a) Armatura de la partea inferioara: -se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de armatura rezulta din verificarea la moment ncovoietor n sectiunile de la fata stlpului (fig. 7.5); - procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru armaturi PC52; - diametrul minim al armaturilor este de 10 mm; - distanta maxima ntre armaturi va fi de 250 mm; distanta minima este 100 mm. -armatura se distribuie uniform pe latimea cuzinetului si se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minima de 15 . b) Armatura de la partea superioara : - se dispune daca cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundatiei ; - se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului si ancorate n blocul de beton simplu, dupa modelul din fig. 7.4.b; - aria de armatura pe fiecare directie rezulta din: verificarea la compresiune excentrica a sectiunii de beton armat pe suprafata de contact dintre cuzinet si bloc; n verificare se va considera rezistenta de calcul a betonului (Rc*) cu valoarea: (7.8) unde: bc este latimea talpii cuzinetului (fig. 7.5); daca zona comprimata pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria talpii, pentru dimensionarea armaturilor de ancorare n bloc se poate considera si o schema de calcul bazata de preluarea de armatura a rezultantei volumului de eforturi unitare de ntindere de pe suprafata de contact, obtinuta dintr-o distributie liniara a presiunilor; verificarea la moment ncovoietor negativ a cuzinetului ncarcat cu fortele dezvoltate n armaturile de ancorare; - diametrul minim al armaturilor este de 10 mm; - distanta ntre armaturi va fi de minim 100 mm si maxim 250 mm.

c) Armaturile pentru stlp (mustati): - armaturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu stlpul de beton armat, rezulta n urma dimensionarii/verificarii stlpului; - armaturile din cuzinet se alcatuiesc astfel nct n prima sectiune potential plastica a stlpului, aflata deasupra fundatiei, barele de armatura sa fie fara nnadiri; - etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a armaturiilor verticale pentru stlp si se dispun n cel putin n 2 sectiuni; - armaturile trebuie prelungite n fundatie pe o lungime cel putin egala cu lungimea de ancorare majorata cu 250 mm; - armaturile nclinate se dispun pentru preluarea fortei taietoare n consolele cuzinetului daca tg < 1 (fig. 7.4) si se dimensioneaza avnd ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90.

7.2. Fundatii pentru stlpi de beton armat prefabricati


Fundatiile izolate pentru stlpi de beton armat prefabricat pot fi realizate ca fundatii tip pahar (fig. 7.6).

Fig. 7.6 Fundatie tip pahar pentru stlp prefabricat

7.2.1. Dimensiunile sectiunilor de beton


7.2.1.1. naltimea paharului HP naltimea paharului HP se stabileste respectnd urmatoarele cerinte: - asigurarea lungimii de ancoraj (lancoraj) a armaturilor longitudinale din stlp: HP lancoraj + 250mm; HP se poate reduce daca armatura este ntoarsa la baza stlpului; - lancoraj se determina avnd ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90, considernd conditii normale de solicitare; - conditiile de aderenta sunt stabilite functie de modul de realizare a stlpului prefabricat; - limitarea efectului fortei taietoare pe lungimea de stlp introdusa n pahar: (7.9) unde: MST.cap - momentul capabil al stlpului n sectiunea de la fata paharului; lS, bS - dimensiunile sectiunii transversale a stlpului; Rt - rezistenta de calcul la ntindere a betonului din stlp. Conditii constructive generale: HP 1.2ls n cazul stlpilor cu sectiune dreptunghiulara cu dimensiunile ls si bs, ls bs; HP 500 mm n cazul stlpilor la constructii etajate;

HP HS/11 la fundatiile stlpilor de hale cu poduri rulante si ai estacadelor; HS este naltimea libera a stlpului de la fata superioara a fundatiei pna la rigla acoperisului. 7.2.1.2. Grosimea Hf Grosimea fundului paharului (Hf) rezulta n urma verificarii la strapungere; n calcul se va considera situatia cea mai defavorabila de solicitare la strapungere, din faza de montaj sau exploatare a constructiei. n faza de montaj, cu paharul nemonolitizat, verificarea la strapungere este data de conditia (7.10):

(7.10) unde: N ST.montaj este forta axiala maxima n stlp n faza de montaj a structurii prefabricate; U = 2lS+2bS+4Hf este perimetrul sectiunii de forfecare; Rt rezistenta de calcul la ntindere a betonului din fundatia pahar; Nav = avAav; av = 100 N/mm2 si Aav = aria de armatura verticala dispusa pe fata interioara a paharului, ancorata corespunzator pe fiecare parte a planulului de cedare la strapungere; n faza finala, forta axiala maxima NST,max (valoare de calcul) trebuie sa respecte relatiile (7.11 si7.12): (7.11) N1cap = AS mbt Rt unde: N1cap - este forta axiala transmisa la pahar prin betonul de monolitizare (Fig. 7.7); AS - aria laterala a stlpului pe naltimea paharului: AS = (2lS+2bS)Hp; Rt - rezistenta de calcul la ntindere a betonului de monolitizare; m bt - coeficientul conditiilor de lucru, cu valoarea mbt = 0,30 n cazul constructiilor fara poduri rulante sau cu poduri rulante cu regim usor de lucru; mbt = 0 n cazul halelor cu poduri rulante cu regim mediu sau greu de lucru sau al constructiilor solicitate dinamic din ncarcarile curente de exploatare. (7.12)

Fig. 7.7 Transmiterea fortei axiale din stlpul prefabricat la fundatia pahar

7.2.1.3. Verificarea paharului (bP) Verificarea peretilor paharului n plan orizontal Eforturile transmise peretilor paharului de solicitarile din stlp (M si Q) sunt reprezentate n figura 7.8. Momentul ncovoietor (M1) transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal se determina cu relatia (7.13): (7.13) Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este: P = 1.25M1/HP+QST (7.14)

Fig. 7.8 Solicitari n peretii paharului Momentele ncovoietoare rezultate n plan orizontal aplicate partii superioare a peretelui frontal: Mr = 0.045Plb Mc = 0.020Plb Forta de ntindere n peretii longitudinali (NP) rezulta: NP = P/2 Sectiunea de beton si de armatura n peretii paharului trebuie sa repecte urmatoarele: a) Peretele frontal se verifica la actiunea momentelor ncovoietoare Mr si Mc stabilite cu relatia (7.17) (7.15) (7.16)

(7.15), respectiv (7.16). Armatura rezultata se dispune n treimea superioara a peretelui si se prelungeste cu lungimea de ancorare masurata de la jumatatea grosimii peretelui lungitudinal al paharului (fig. 7.10).

b)Verificarea peretelui frontal la forta taietoare implica limitarea eforturilor principale n peretele paharului, conditie care impune: (7.18) c) Peretii longitudinali se verifica la ntindere centrica cu forta NP. Armatura rezultata se dispune simetric pe fetele peretelui, distribuita n treimea superioara a paharului (fig. 7.10). d) Verificarea peretilor longitudinali la forta taietoare considera sectiunea activa cu dimensiunile bpa0 sau bpb0 (fig. 7.9), n functie de directia actiunii n stlp si forta taietoare de calcul cu valoarea NP. Daca: NP 0.5bpa0Rt (NP 0.5bpb0Rt) (7.19)

armatura pentru preluarea fortei taietoare nu este necesara si se dispune pe considerente de armare minima. n situatiile n care conditia 7.18 nu este respectata se dimensioneaza armatura pentru preluarea fortei taietoare cu relatia (7.19) sau se dimensioneaza ca etrieri; armatura se distribuie n peretii longitudinali pe directia corespunzatoare dimensiunii mai mici a peretilor longitudinali (fig. 7.9).

a) Cazul: a0 HP

b) Cazul: b0 < HP

Fig. 7.9 Directia armaturii pentru preluarea fortei taietoare n peretii longitudinali ai paharului Daca armatura se dispune pe directie verticala n peretele paharului (a0 HP ), aria totala necesara (Aav) ntr-un perete rezulta: (7.20) Daca: bo < HP , armatura se dimensioneaza ca etrieri, conf. STAS 10107/0-90.

e) Verificarea n sectiunea orizontala de la baza paharului considera sectiunea chesonata cu dimensiunile exterioare a0b0 si grosimea peretilor bp. Sectiunea se verifica la compresiune excentrica cu valori ale eforturile de calcul N si M, determinate astfel: Forta axiala N = N1.cap (valoare calculata cu relatia (7.12)). Momentul ncovoietor : M = MST+QSTHP (7.21)

f) Armatura rezultata din calculul paharului la compresiune excentrica se dispune pe directie verticala, uniform distribuita pe laturile sectiunii. g) Grosimea minima a peretilor paharului (bP) este de - 200 mm n cazul paharelor din beton armat monolit; - 150 mm la paharele din beton armat prefabricat. h) Armatura dispusa n peretii paharului trebuie sa respecte si urmatoarele cerinte minimale: - procentul minim de armatura orizontala este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru armaturi PC52; - procentul minim de armatura verticala este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru armaturi PC52.

7.2.2. Monolitizarea paharului


Dimensiunile golului paharului se aleg mai mari dect ale sectiunii stlpului pe fiecare directie si sens cu 50 75 mm la baza paharului si cu 85 120 mm la partea superioara a paharului. mbinarea dintre stlp si fundatie se realizeaza prin betonarea spatiului din pahar. Betonul de clasa minima C16/20 va avea dimensiunea maxima a agregatelor de 16 mm. Suprafetele stlpului si paharului se curata si se umezesc nainte de montare n pahar si monolitizare. Daca ntr-un pahar se monteaza mai multi stlpi (n dreptul unui rost), distanta ntre acestia va fi cel putin 50 mm pentru a se asigura betonarea completa a spatiului dintre stlpi si a paharului.

7.2.3. Armarea paharului


Schema de armare recomandata a paharului este data n figura 7.10a. Varianta de armare din figura 7.10b corespunde situatiilor n care nu rezulta armatura pentru preluarea fortei taietoare n peretii longitudinali si din verificarea sectiunii de la baza paharului (la compresiune excentrica) nu rezulta necesara o armatura verticala.

Armaturile orizontale se ancoreaza sau, dupa caz, se nnadesc, ca bare ntinse (fig. 7.10c). Armaturile verticale se ancoreaza n talpa fundatiei (fig. 7.10a si b). Armatura orizontala din pahar trebuie sa respecte urmatoarele conditii: - diametrul minim 10 mm n treimea superioara a paharului si 8 mm n restul paharului; - cel putin 2x3 bare orizontale n treimea superioara a paharului; - distanta maxima ntre armaturi este 250 mm. Barele verticale din pahar au diametrul minim 8 mm si se dispun la cel mult 250 mm distanta.

7.2.4. Verificarea talpii fundatiei pahar


Talpa fundatiei pahar se verifica la moment ncovoietor si la forta taietoare. Verificarea la moment ncovoietor si forta taietoare se face n sectiunile de la fata paharului si din axul stlpului prefabricat. Calculul momentelor ncovoietoare se face cu relatii de tipul (7.1) si (7.2), pe fiecare directie principala a fundatiei. Se recomanda ca naltimea Ht sa fie stabilita astfel nct armatura calculata n sectiunea din axul stlpului, cu naltimea Hf, sa fie suficienta pentru preluarea momentului ncovoietor din sectiunea de la fata paharului. Se vor respecta si conditiile (fig. 7.6): Ht Hf +100mm Ht 0,6 l1 Procentul minim de armatura n talpa fundatiei este 0.10% pentru armaturi tip OB37 si 0.075% pentru armaturi tip PC52.
Diametrul minim al armaturilor este 10 mm. Distanta maxima ntre armaturi este 250 mm.

Armatura se distribuie uniform pe latimea talpii si se prevede la capete cu ciocuri avnd lungimea minima de 15 . Verificarea la forta taietoare este semnificativa n sectiunile de la fata paharului. Daca naltimea sectiunii (Ht) si lungimile consolelor (l1, b1 fig. 7.6) respecta:

l1 Ht si b1 Ht forta taietoare este preluata de beton.

(7.22)

Daca conditiile (7.22) nu sunt realizate se dimensioneaza armatura transversala din bare nclinate.

Fig. 7.10 Armarea paharului

7.3. Fundatii pentru stlpi metalici


7.3.1. Fundatiile izolate ale stlpilor metalici se realizeaza ca fundatie cu bloc si cuzinet (fig. 7.11). Se pot utiliza si modele de fundatii tip talpa armata, de forma prismatica, daca naltimea acestora asigura lungimea de nglobare necesara pentru suruburile de ancorare ale stlpului si este adecvata adncimii de fundare.

Fig. 7.11 7.3.2. Stlpul metalic se realizeaza cu o placa de baza prevazuta cu rigidizari care asigura transmiterea presiunilor la fundatie si a fortelor la suruburile de ancorare. Sectiunea n plan a placii de baza rezulta din conditiile privind limitarea presiunii maxime pe suprafata de contact cu betonul la urmatoarele valori: - rezistenta la compresiune a betonului din cuzinet; - rezistenta la compresiune a mortarului de poza. Presiunea pe placa de baza se determina considernd solicitarile capabile ale stlpului (Ncap si Mcap) si forta de pretensionare a suruburilor.
7.3.3. Dimensiunile si pozitia suruburilor de ancoraj definite n reglementarea tehnica de referinta STAS 10108/90 , se stabilesc n functie de momentul ncovoietor capabil al stlpului.

Lungimea minima a suruburilor de ancoraj prelungita n fundatie este determinata astfel: - valoarea maxima a dimensiunilor placii de baza (La sau Lb(fig. 7.11)) majorata cu lungimea de ancoraj a surubului (30 ) daca suprafata laterala a acestuia este nervurata; - valoarea maxima La sau Lb, (fig. 7.11) majorata cu lungimea de ancoraj a surubului (15 ) daca suprafata laterala a acestuia nu este nervurata dar la capatul surubului este prevazuta o placa metalica rigida si rezistenta pentru ancorare; aria minima a placii (AP) rezulta din verificarea presiunilor transmise betonului pentru ancorarea surubului (7.22)conform relatiei 7.23: (7.23)
unde: NS este forta de ntindere din surub

7.3.4. Sectiunea de beton 7.3.4.1. Betonul din cuzinet este de clasa minima C8/10. Betonul din bloc este de clasa minima C8/10 daca armaturile cuzinetului sunt ancorate n blocul fundatiei; daca n bloc nu sunt dispuse armaturi de rezistenta, clasa minima este C4/5. 7.3.4.2. Blocul de beton se realizeaza respectnd urmatoarele conditii: - naltimea blocului de beton se stabileste astfel ca valoarea tg sa respecte limitele minime din tabelul 7.2; aceasta conditie se impune si n cazul blocului realizat n trepte; - naltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta; - blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror naltime minima este de 300 mm; - turnarea blocului de beton se va realiza astfel nct sa fie asigurata continuitatea betonului. 7.3.4.3. Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectnd urmatoarele conditii: - cuzinetul se realizeaza cu forma prismatica; - dimensiunile n plan ale cuzinetul (lc si bc) vor fi mai mari cel putin cu 300 mm dect dimensiunile placii de baza a stlpului (La, Lb (fig. 7.11)). - dimensiunile n plan ale cuzinetului se stabilesc si n functie de conditia de limitare a presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici dect rezistenta de calcul la compresiune a betonului; - se recomanda ca raportul bc/B (lc/L) sa se situeze n intervalul 0.50 0.65; - naltimea cuzinetului hc va respecta urmatoalele limite minime: hc 300mm; hc se stabileste astfel nct tg sa respecte valorile minime din tabelul 7.2 pentru betonul de clasa C8/10; - rostul de turnare dintre bloc si cuzinet se trateaza astfel nct sa se realizeze continuitatea betonului sau, cel putin, conditiile care asigura un coeficient de frecare 1.0 (avnd ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90). 7.3.5. Armarea fundatiei se realizeaza dupa modelul din fig. 7.11. Se vor respecta urmatoarele conditii:
a) armatura verticala din cuzinet rezulta din verificarea la compresiune excentrica a sectiunii de rost dintre bloc si cuzinet; eforturile de calcul din sectiune au valori asociate momentului de dimensionare a suruburilor de ancoraj ale stlpului;

b) armatura de la partea superioara a cuzinetului, dispusa la cel mult 100 mm sub placa de baza a stlpului, se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului, prelungite pe verticala n cuzinet si bloc;

- diametrul minim al armaturilor este de 10 mm; - distanta dintre armaturi va fi cuprinsa ntre minim 70 mm si maxim 200 mm;
c) armatura verticala de pe fiecare latura a cuzinetului se prelungeste n bloc cu o lungime care asigura ca distantele l1, l2, si l3, din figura 7.12 sa fie cel putin egale cu lungimea de ancorare de referinta STAS 10107/0-90); d) armaturile orizontale minime, dispuse pe perimetrul cuzinetului sunt: - 1/4 din armatura verticala din cuzinet; - 8/200 mm. (definita n reglementarea tehnica

Fig. 7.12 Armarea fundatiei cu bloc si cuzinet pentru stlpi metalici