Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indicativ: P 103-82
Înlocuiesc: P 103-78
Cuprins
* GENERALITĂŢI
* MATERIALE
* CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT CU ARMĂTURI PRETENSIONATE ŞI NEPRETENSIONATE
COMPLEMENTARE
* PREVEDERI PENTRU ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT CU ARMĂTURI PRETENSIONATE ŞI
NEPRETENSIONATE COMPLEMENTARE
* ANEXA I: Considerarea efectului armăturii nepretensionate asupra pierderilor de tensiune datorate curgerii lente şi contracţiei
betonului
* ANEXA II: Calculul rigidităţii secţiunii elementelor şi a săgeţii pe bază de nomograme şi tabele (Aa de tip PC)
* ANEXA III: Exemplul de calcul
1. GENERALITĂŢI
1.1. Obiectul instrucţiunilor tehnice îl constituie stabilirea unor prevederi de calcul şi alcătuire specifice elementelor din beton pecomprimat cu
armături pretensionate (active) şi armături nepretensionate (pasive) complementare, realizate din beton greu sau din beton cu agregate
uşoare din granulit.
1.2. Domeniul de aplicare al instrucţiunilor tehnice cuprinde elemente pentru construcţii de locuit, social-culturale, industriale, agrozootehnice
şi inginereşti, la care se obţin avantaje tehnico-economice faţă de soluţiile obişnuite din beton precomprimat sau din beton armat. La
aplicarea instrucţiunilor tehnice la construcţii de poduri se va ţine seama de prevederile specifice date prin prescripţii speciale.
1.3. Prezentele instrucţiuni tehnice nu se aplică la elemente din beton precomprimat cu armături pretensionate şi nepretensionate
complementare la care pot apărea fenomene de oboseală (şi la care este necesar calculul la oboseală).
1.4. Elementele din beton precomprimat care fac obiectul instrucţiunilor tehnice sunt elemente la care armătura necesară pentru verificări la
stările limită de rezistenţă şi de fisurare conform STAS 10102-75 este constituită din armături pretensionate şi nepretensionate.
gradul de precomprimare al secţiunii, definit convenţional prin solicitarea relativă de decompresiune a marginei întinse în exploatare a
secţiunii (redeschiderea fisurilor) faţă de solicitarea totală de exploatare ( ), este inferior celui corespunzător condiţiilor de verificare al
clasei II de fisurabilitate din STAS 10102-75 şi în consecinţă nu asigură îndeplinirea condiţiei de închidere a fisurilor sub încărcări de
exploatare de lungă durată.
Această condiţie de verificare se înlocuieşte prin limitarea deschiderii fisurilor sub încărcările de exploatare de lungă durată.
solicitarea de decompresiune se exprimă prin momentul efortului de precomprimare “ ” faţă de limita sâmburelui central opusă marginei
întinse a secţiunii în exploatare.
1.5. Prezentele instrucţiuni tehnice au la bază principiile şi metodele de calcul din STAS 10102-75, precum şi prescripţiile specifice
construcţiilor civile şi industriale din STAS 10107/0-76, faţă de care se aduc unele precizări şi completări specifice calculului şi alcătuirii
elementelor din beton precomprimat cu armături pretensionate şi nepretensionate complementare.
[top]
2. MATERIALE
file:///E:/p103-82.htm 1/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
2.1. Pentru elementele din beton precomprimat cu armături pretensionate şi nepretensionate complementare se folosesc betoane obişnuite
sau cu agregate din granulit, având marca mai mare sau cel puţin egală cu B 300 (clasa Bc 25).
La utilizarea armăturilor postîntinse din fascicule din SBF se vor aplica şi prevederi specifice date în prescripţii speciale.
2.3. Ca armături nepretensionate complementare se utilizează oţeluri beton laminate la cald de tip PC 52 şi PC 60.
[top]
3.1. Calculul eforturilor unitare în secţiuni normale în stadiul II (cu zonele întinse fisurate) se face conform ipotezelor din STAS 10107/0-76
(pct. 5.2.2.) considerând o schemă de calcul ca în figura 1.
Eforturi unitare în armăturile cele mai apropiate de marginea întinsă a secţiunii se deduc din valorile Dsp şi sa stabilite în centrul de greutate
al armăturilor, pe baza ipotezei secţiunilor plane.
în care
3.2. Luarea în considerare a efectului armăturii nepretensionate asupra pierderilor de tensiune în armătura pretensionată, datorită curgerii
lente şi contracţiei betonului şi evaluarea variaţiei efortului unitar în armătura nepretensionată, produsă de precomprimate în timp, se face
conform anexei 1
3.3. Coeficientul condiţiilor de lucru al elementelor din beton precomprimat cu armături pretensionate de tip SBP A şi TBP şi nepretensionate
file:///E:/p103-82.htm 2/27
10/19/12
(8)
3.4. Calculul capacităţii portante în secţiuni normale a elementelor din beton precomprimat cu armături pretensionate şi nepretensionate
complementare solicitate la încovoiere, compresiune sau întindere excentrice cu excentricitate mare, se face pe baza ipotezelor din STAS
10107-0-76 (pct. 5.3.2.3.), cu următoarele precizări:
- pentru diagrama de calcul sp-e p a oţelurilor de tip SBPA şi TBP se ia următoarea exprimare analitică:
3.5. relaţiile de calcul pentru verificarea la starea limită de rezistenţă, în ipoteza distribuţiei dreptunghiulare a eforturilor unitare de
compresiune în beton (figura 2), sunt următoarele:
în care:
file:///E:/p103-82.htm 3/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
în care
- z'p şi z'a se iau cu semnul + când armăturile (A'p sau A'a) sunt deasupra centrului de greutate al zonei comprimate de beton, respectiv cu
semnul – când armăturile sunt dedesubt.
3.6. Se permite utilizarea calculului simplificat conform punctului 5.3.2.6 din STAS 10107/0-76 în cazul în care centrele de greutate ale
armăturilor pretensionate şi nepretensionate complementare coincid sau sunt suficient de apropiate pentru a fi considerate la acelaşi nivel pe
înălţimea secţiunii, respectiv
3.7. Calculul în secţiuni înclinate fisurate la moment încovoietor se face cu ajutorul relaţiilor:
a) cazul în care secţiunea înclinată întretaie armătura preîntinsă Ap în afara lungimii ancorate la:
(16)
(17)
c) idem, ca la b) dar
file:///E:/p103-82.htm 4/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
(18)
Dacă la dimensionare rezultă ca necesar un calcul mai exact în cazurile b) şi c) atunci se poate aplica relaţia:
(19)
în care coeficientul condiţiilor de lucru al armăturii pretensionate pe lungimea de ancorare (mp1) se stabileşte pe bază de date experimentale.
În relaţiile menţionate, z a se defineşte ca distanţa de la centrul de greutate al zonei comprimate de beton până la armătura nepretensionată
complementară Aa.
3.8. Elementele din beton precomprimat cu armături pretensionate – de tip SBP A şi TBP – şi nepretensionate complementare se
încadrează din punct de vedere al domeniilor şi condiţiilor de utilizare în prevederile STAS 10107/0-76 pentru clasa II de fisurabilitate (pct.
5.5.4), iar elementele având armături pretensionate de tip PC 90 (PC 100) şi nepretensionate complementare se încadrează în clasa III.
- se limitează deschiderea medie a fisurilor normale la 0,1 mm pentru armăturile pretensionate de tip SBPA şi TBP şi la 0,2 mm pentru
armăturile nepretensionate complementare, sub solicitările produse de încărcările de exploatare;
- se limitează deschiderea medie a fisurilor normale la 0,03 mm pentru armăturile pretensionate, sub solicitările date de încărcările de
exploatare de lungă durată (înlocuieşte verificarea închiderii fisurilor normale);
- pentru zonele întinse în care nu se află armături pretensionate necesare din calcul, deschiderea fisurilor normale se limitează la aceleaşi
valori ca şi la beton armat, dar nu mai mari de 0,2 mm sub solicitările date de încărcările ce acţionează în alte faze, considerând coeficienţii
încărcărilor egali cu unitatea; în secţiunile rosturilor dintre bolţari nu se admit eforturi unitare de întindere, cu excepţia cazului în care se
asigură continuitatea prin armături;
- la elementele de suprafaţă precomprimate pe o singură direcţie, pentru zonele în care se află armături pretensionate, deschiderea fisurilor
sub încărcări de exploatare pe direcţia pe care nu acţionează precomprimarea va fi de max. 0,1 mm sau se limitează eforturile unitare de
întindere în beton la valoarea .
3.10. Verificarea închiderii fisurilor normale, specificată în STAS 10107/0-76, se înlocuieşte cu limitarea deschiderii medii a fisurilor, la nivelul
armăturilor pretensionate, la valoarea de 0,03 mm. Această verificare se poate efectua numai prin limitarea Dsp la valoarea de 30 N/mm2
(300 kgf/cm2).
- se limitează deschiderea fisurilor normale pentru armăturile pretensionate de tip PC şi armăturile nepretensionate în medii fără agresivitate
şi medii cu agresivitate foarte slabă (inclusiv intemperii) la valoarea de 0,2 mm sub solicitările date de încărcările de exploatare;
- pentru zonele întinse în care nu se află armături pretensionate necesare din calcul, deschiderea fisurilor normale se limitează la aceleaşi
valori ca la beton armat, sub solicitările date de încărcările de exploatare; în secţiunile rosturilor dintre bolţari nu se admit eforturi unitare de
întindere, cu excepţia cazului în care se asigură preluarea eforturilor de întindere prin armături;
- la elementele precomprimate pe o singură direcţie, pentru zonele în care se află armătura pretensionată, deschiderea fisurilor pe direcţia pe
care nu acţionează precomprimarea va fi de maximum 0,2 mm sub încărcări de exploatare.
3.12. Verificarea la deschiderea fisurilor normale în zonele în care se află armătura pretensionată şi nepretensionată complementară se face
ca pentru elementele din beton armat solicitate la compresiune excentrică, efortul de precomprimate fiind considerat ca o solicitare
exterioară. Valorile Dsp şi sa necesare în relaţiile de calcul se stabilesc în secţiune fisurată conform pct. 3.1.
3.13. Se permite ca limitarea deschiderii fisurilor normale la valoarea 0,1 mm, la nivelul armăturilor pretensionate de tipul SBP A şi TBP
conform pct. 2.9. să se efectueze numai prin limitarea Dsp la valoarea 100 N/mm2 (1000 kgf/cm2), reprezentând o valoare acoperitoare în
general. În cazul în care armătura nepretensionată complementară se dispune la acelaşi nivel cu Ap şi se verifică limitarea Dsp , calculul şi
limitarea deschiderii fisurilor la nivelul armăturii nepretensionate complementare nu sunt necesare.
Observaţii
file:///E:/p103-82.htm 5/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
Valorile limită Dsp pot fi depăşite pe bază de verificări experimentale în ceea ce priveşte limitarea deschiderii fisurilor.
3.14. Calculul săgeţilor totale ale elementelor încovoiate din beton obişnuit sau din beton cu agregate uşoare din granulit se face cu relaţia:
(20)
în care:
l – deschiderea de calcul;
(21)
KII – rigiditatea secţiunii în stadiul fisurat în care se calculează conform principiilor şi prevederilor din STAS 10107/0-76 şi a precizărilor de la
pct. 3.1.
Pentru cazurile curente calculul rigidităţii şi al săgeţii se poate efectua cu ajutorul nomogramelor şi tabelelor date în anexa II.
[top]
- pentru beton cu agregate uşoare din granulit BG 400, BG 450 (Bc 30, Bc 35).
Pentru elementele prefabricate tipizate solicitate la încovoiere, având armături pretensionate de tip SBPA şi TBP, se recomandă următoarele
valori pentru gradul de precomprimare.
4.3. Pentru o utilizare optimă a armăturilor în cazul elementelor încovoiate, concomitent cu îndeplinirea condiţiilor de verificare la fisurare, se
recomandă plasarea armăturilor pretensionate de tip SBPA şi TBP şi a celor nepretensionate la nivele diferite, armătura nepretensionată fiind
situată cât mai aproape de marginea întinsă în exploatare a secţiunii.
4.4. Pentru limitarea mai severă a deschiderii fisurilor la nivelul armăturii pretensionate de tip SBPA şi TBP se recomandă intercalarea între
armăturile pretensionate sau plasarea în vecinătatea lor a unor armături nepretensionate cu diametrul redus.
4.5. La armarea elementelor având lungimi scurte de rezemare, armătura nepretensionată complementară se va prevedea după necesitate pe
toată lungimea elementului sau numai local, dar cu o ancorare corespunzătoare.
[top]
file:///E:/p103-82.htm 6/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
ANEXA I
pierderea de tensiune în armătura pretensionată Ap şi variaţia efortului unitar Dsa în armătura nepretensionată datorită curgerii lente şi
contracţiei betonului, ţinând seama şi de influenţa armăturii nepretensionate (de reducere a deformaţiilor de durată ale betonului), se pot
calcula cu relaţiile:
în care:
y a, y p – distanţe de la centrul de greutate al secţiunii de beton la centrul de greutate al armăturilor nepretensionate, respectiv al armăturilor
pretensionate.
Se poate renunţa la limitarea la 0,9 (respectiv 10%) a efectului favorabil al prezenţei armăturii nepretensionate pe bază de verificări
experimentale de durată.
[top]
ANEXA II
II.1. Pentru elementele cu secţiune dreptunghiulară sau secţiune ^ cu talpa în zona întinsă, rigiditatea (KII), în stadiul fisurat (stadiul II), sub
încărcări de scurtă durată, se calculează cu relaţia:
(II.1)
în care:
Aat – aria secţiunii transversale a armăturii totale din zona întinsă şi se calculează cu relaţia:
(II.2)
hot – înălţimea utilă corespunzătoare centrului de greutate al armăturii totale Aat din zona întinsă;
b - se calculează utilizând nomogramele din fig. II.1 pentru elementele din beton greu, respectiv din fig. II.2 pentru cele din beton uşor de
granulit, în funcţie de coeficientul de precomprimare (a p2) şi coeficientul mecanic de armare (a a2).
file:///E:/p103-82.htm 7/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
II.2. Pentru grinzi cu secţiuni T, cu placa în zona comprimată, secţiuni I sau casetate, având axa neutră în placa comprimată, calculul
rigidităţii în stadiul fisurat sub încărcări de scurtă durată se face ca la punctul II.1, considerând o secţiune dreptunghiulară cu lăţimea bp.
II.3. Pentru secţiuni T cu placa în zona comprimată, secţiuni I sau casetate, având axa neutră în inimă, pentru evaluarea rigidităţii în stadiul II
(fisurat) sub încărcări de scurtă durată se procedează astfel:
b) din tabelele ii.1 şi ii.2 se ia valoarea coeficientului , în funcţie de valorile coeficienţilor a p2 şi a a2 calculaţi pentru secţiunea inimii şi
valorile rapoartelor:
KT = KII . t (II.5)
pentru rapoartele necuprinse în tabelele II.1 şi II.2, axa neutră trece prin placa şi rigiditatea se calculează conform
II.4. Valoarea săgeţilor sub încărcări de lungă durată ( ft ) se obţine din valoarea săgeţii ( f ) calculată cu relaţia (20) multiplicată cu
coeficientul D, ale cărui valori sunt date în tabelul II.3 pentru betonul obişnuit, respectiv în tabelul II.4, pentru betonul cu agregate uşoare, în
funcţie de coeficienţii a p2 şi a a2 şi ;
ft = D . f (II.6)
BETON GREU
file:///E:/p103-82.htm 9/27
10/19/12
file:///E:/p103-82.htm 10/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
BETON UŞOR
file:///E:/p103-82.htm 11/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
file:///E:/p103-82.htm 12/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
file:///E:/p103-82.htm 13/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
BETON GREU
file:///E:/p103-82.htm
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
file:///E:/p103-82.htm 15/27
10/19/12
file:///E:/p103-82.htm 16/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
file:///E:/p103-82.htm 17/27
ELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
file:///E:/p103-82.htm 18/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
BETON UŞOR
file:///E:/p103-82.htm 21/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
file:///E:/p103-82.htm 22/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
[top]
ANEXA III
EXEMPLUL DE CALCUL
(figura III.1.)
file:///E:/p103-82.htm 24/27
10/19/12
3. Calculul pierderilor de tensiune se efectuează conform STAS 10107/0-76; la stabilirea valorilor şi Dsa s-a ţinut seama de efectul
armăturii nepretensionate asupra deformaţiilor în timp ale betonului, conform anexei I la instrucţiuni.
Expresiile z p şi z a:
ME = 2650 kgf/m x = 13 cm
Dsp = 9955 kgf/cm2 < 1000 kgf/cm2
sa = 1400 kgf/cm2
= 48 kgf/cm2
file:///E:/p103-82.htm 25/27
10/19/12
Observaţie: Întrucât condiţia de limitare a Dsp sub nu este îndeplinită este necesară verificarea experimentală a elementului în ceea ce
priveşte limitarea deschiderii fisurilor la 0,03 mm.
5. Verificarea la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale s-a făcut utilizând metoda simplificată în ceea ce priveşte stabilirea mp.
Observaţie: Întrucât capacitatea portantă depăşeşte sensibil valoarea M nu s-a mai efectuat calculul cu considerarea compatibilităţii
deformaţiilor pe secţiune în stadiul ultim.
(figura III.2.)
7. Calcul la deformaţii:
file:///E:/p103-82.htm 26/27
ELOR10/19/12
DIN BETON PRECOMPRIMAT PARŢIAL, F…
[top]
file:///E:/p103-82.htm 27/27