Pages From ProiectBA - AnIII - Ro

Bazele proiectării betonului armat. An univ. 2018 Sef. lucrări ing.
Bogdan ROȘCA;
Departametul BMTM, Fac. Construcții Iași
2.1.2 Durabilitatea și proprietățile materialelor
2.1.2.a Durabilitatea
i) Clasa minimă de rezistență (indicativă) a betonului
Anexa E din EC2, Tabel E.1N, precizează clasa indicativă de beton (minimă) pe baza clasei de expunere.
Clasa de expunere a elemetului structural (planșeu de beton armat) se alege conform Tab. 4.1 din EC2 sau
normativ SREN 206-1.
ii) Acoperirea cu beton
Acoperirea este distanța între suprafața armăturii (incluzând agrafele și etrierii, precum și armăturile de
suprafață, dacă este cazul) cea mai apropiată de suprafața betonului și aceasta din urmă.
Acoperirea cu beton diferă de la un tip de element structural la altul pentru aceleași condiții de expunere.
Relația generală de calcul
𝑐𝑛𝑜𝑚 = 𝑐𝑚𝑖𝑛 + Δcdev unde
cmin – grosime minimă strat acoperire cu beton
Δcdev – suplimentare acoperire cu beton ce ține sema de toleranțele de execuție
- Acoperirea minimă cu beton (cmin)
𝑐𝑚𝑖𝑛,𝑏
𝑐𝑚𝑖𝑛 = 𝑀𝑎𝑥 {𝑐𝑚𝑖𝑛,𝑑𝑢𝑟 + Δcdur unde
10mm
-7-
Bazele proiectării betonului armat. An univ. 2018 Sef. lucrări ing. Bogdan ROȘCA;
cmin,b – grosime minimă strat acoperire cu beton față de cerințele de aderență (vezi Tab. 4.2 din EC2)
cmin,dur – grosime minimă strat acoperire cu beton față de cerințele de durabilitate (vezi Tab. 4.4N)
Δcdur – suplimentare datorită condițiilor speciale de protecție
Δcdur = Δcdur,γ - Δcdur,st - Δcdur,add
Δcdur,γ – marjă de siguranță (se va lua egală cu zero);
Δcdur,st – reducere acoperire minimă în cazul oțelului inoxodabil sau alte măsuri (nu este cazul);
Δcdur,add – reducere acoperire minimă în cazul unei protecții suplimentare (nu este cazul);
10 𝑚𝑚 − 𝑝𝑙ă𝑐𝑖
Observații: Δcdev = 5mm 𝑐𝑚𝑖𝑛,𝑏 = {
20 𝑚𝑚 𝑔𝑟𝑖𝑛𝑧𝑖
Tabel 2-1: Tabel centralizator acoperiri cu beton la armături pe tipuri de elemente structurale
Element cmin Δcdev cnom
Placă cmin,placă=
G.S. cmin,GS=
G.P. cmin,GP=
-8-
2.1.2.b Proprietățile materialelor
Betonul
i) Rezistențe caracteristice
Proprietățile de rezistență și deformabilitate ale betonului din clasa sunt precizate in Tab. 3.1 din EC2;
Tabel 2-2: Tabel centralizator cu proprietăți de rezistență și deformabilitete ale clasei de beton
utilizate la proiectare
Proprietate Simbol Valoare
Rezistența la compresiune caracteristică pe cilindru MPa fck
Rezistența la compresiune medie pe cilindru MPa fcm
Rezistența la întindere val. medie MPa fctm
Rezistența la întindere caracteristică cu fractilul de 0,05 MPa fctk, 0.05
Modulul de elasticitate MPa Ecm
i) Rezistențe de calcul
- Rezistența de calcul la compresiune
𝑓𝑐𝑘
𝑓𝑐𝑑 = 𝛼𝑐𝑐 unde 𝛼𝑐𝑐 = 1,0 ș𝑖 𝛾𝑐 = 1,5
𝛾𝑐
- Rezistența de calcul la întindere
𝑓𝑐𝑡𝑘,0.05
𝑓𝑐𝑡𝑑 = 𝛼𝑐𝑡 unde 𝛼𝑐𝑡 = 1,0 ș𝑖 𝛾𝑐 = 1,5
𝛾𝑐
Obs. La calculul secțiunii se vor considera relații efort-deformație simplificate echivalente (Figura 3.5 din EC2)
-9-
Oțelul de armare
Oțelul de armare trebuie să îndeplinească cerințele de rezistență și ductilitate menționate în anexa C din EC2
(vezi anexa C). Oțelul PC52 îndeplinește parțial exigențele cerute în Tab. C1 din anexa C.
ii) Rezistențe caracteristice
Proprietățile de rezistență și deformabilitate ale oțelului din clasa sunt precizate in Tab. 3.1 din EC2;
Tabel 2-3: Tabel centralizator cu proprietăți de rezistență și deformabilitete ale sortimentului de oțel PC52
conf. standardului de produs finit
Proprietate Simbol Valoare
Limita de curgere MPa fyk
Rezistența la întindere MPa ftk
Clasa de ductilitate
Coeficient ductilitate MPa K
Modulul de elasticitate MPa Es
ii) Rezistențe de calcul

- Rezistența de calcul la întindere
𝑓𝑦𝑘
𝑓𝑦𝑑 = unde 𝛾𝑠 = 1,15
𝛾𝑠
Obs: La calculul secțiunilor de beton armat se ține cont de diagrama efort-deformație simplificată, tip A, din
Figura 3.8 (EC2)
- 10 -
2.1.3 Predimensionarea elementelor structurale
Predimensionarea elementelor structurale se face ținând cont de mai multe condiții și anume: condiții de limitare
a săgeții in exploatare, condiții de conformare a secțiunii sub un anumit tip de solicitare, condiția de proiectare la foc și
alte condiții specifice cum ar fi cele tehnologice.
a) Placa planșeului
Grosimea minimă a plăcii rezultă din îndeplinirea simultană a conditiilor următoare:
i) Limitarea săgeții în exploatare
- Pentru placă unidirecțională grosimea minimă este
𝑙
ℎ𝑓,𝑚𝑖𝑛 ≥ 35 unde l - deschiderea plăcii (în cazul de față l=dB)
Fig. 2-3 Secțiune placă beton armat monolit
ii) Condiția de proiectare la foc

ℎ𝑓,𝑚𝑖𝑛 = 80𝑚𝑚
Notă: Valoarea grosimii finale se alegea cea mai mare valoare și se modulează superior la +10mm.
- 11 -
b) Grinda secundară
Secțiunea transversală a grinzii rezultă din îndeplinirea simultană a condițiilor următoare:
- Pentru grinzi secundare
1 1
ℎ𝐵,𝑚𝑖𝑛 ∈ (20 … . . 15) 𝑙) unde l - deschiderea grinzii (în cazul de față l=T)
Valoarea selectată se modulează la 50mm în sens crescător.
Fig. 2-4 Secțiune grindă secundară beton armat monolit
ii) Conformare secțională

Alegerea lățimii grinzii este impusă de conformarea secțiunii a. î. încovoierea să fie preluată în mod avantajos.
𝐵ℎ
𝑏𝐵 ∈ (2…3)
Se alege o lățime de grindă secundară dintre valorile mai apropiate (180, 200, 220, 250) mm.
- 12 -
c) Grinda principală
Secțiunea transversală a grinzii rezultă din îndeplinirea simultană a condițiilor următoare:
- pentru grinzi principale
1 1
ℎ𝐺,𝑚𝑖𝑛 ∈ (15 … . . 12) 𝑙 unde l - deschiderea grinzii principale (în cazul de față l=L)
Valoarea selectată se modulează la 100mm în sens crescător.
Fig. 2-5 Secțiune grindă principală beton armat monolit
ii) Conformare secțională

𝐺ℎ
𝑏𝐺 ∈ (2…3)
Se alege o lățime de grindă dintre valorile mai apropiate (200, 250, 300, 350, 400) mm.
- 13 -
2.2 Proiectarea plăcii planșeului
2.2.1 Reazeme, schemă statică și deschideri de calcul
i) Reazeme și schemă statică
În cazul plăcii unidirecționale se calculează o

fâșie de placă cu lățimea de 1,00m ce
reazemă continuu pe grinzi și pe centurile de
b.a. la capete (Fig. 2-6).
Fig. 2-6 Dispunere fâșie de calcul pentru placa planșeului

peste parter
- 14 -
Planul de secțiune 1-1 intersectează
următoarele elemente ale planșeului:
placă, grinzi secundare, centură b.a. și
perete longitudinal de zidărie.
Fig. 2-7 Secțiune transversală prin planșeu în varianta grinzi principale și secundare
Ținând cont de considerarea fâșiei de
calcul pentru placă, schema statică
care rezultă este grinda continuă (Fig.
2-8).
Incărcarea pe fâșia de placă se
consideră uniform distribuită.
Diagramele de moment încovoietor (M)
și forță tăietoare (V) sunt prezentate în
Fig. 2-8.
Fig. 2-8 Schemă statică, deschideri de calcul și diagrame de moment încovoietor (M) respectiv de
forță tăietoare (V)
- 15 -
ii) Deschideri de calcul
Lumina (ln) reprezintă distanța liberă dintre fețele a două reazeme consecutive. Rezultă geometric pe baza
distanțelor cunoscute (vezi Fig. 2-7).
𝑙 = 𝑑𝐵 − 0,5𝑏𝑐 − 0,5𝑏𝐵
{ 𝑛1
𝑙𝑛2 = 𝑑𝐵 − 0,5𝑏𝐵 − 0,5𝑏𝐵
𝑙𝑒𝑓,1 = 𝑙𝑛1 + 𝑎1 + 𝑎2 0,5ℎ

{ unde a= 𝑀𝑖𝑛 { în care h și t se iau conform cu indicațiile date în Fig. 2-9.
𝑙𝑒𝑓,2 = 𝑙𝑛2 + 2𝑎2 0,5𝑡
Astfel, în cazul planșeului de față h=hf și t=bc pentru reazem marginal și t=bB pentru reazem intermediar.
Fig. 2-9 Deschiderea de calcul (leff)

pentru diferite condiții de rezemare
(după Fig.5.4 EC 2)
- 16 -
2.2.2 Încărcări
a) Încărcări, valori caracteristice
i) Încărcări permanente – greutate proprie (gk) fâșie de placă cu lățime 1m
Nr. crt. Strat component Grosime Greutate Incărcare (gki)
de placă (m) specifică (KN/m2)
(KN/m3)
1 Tencuială la tavan 0,01 19 0,19
2 Placă b.a. hf 25 hfx25
3 Sapă mortar (M100T) 0,03 21 0,63
4 Mozaic 0,03 24 0,72
TOTAL gk (kN/m2)
ii) Încărcări variabile

Încărcarea variabilă pe planșeu este dată de încărcarea temporară pkd (utilă)
𝑞𝑘 = 𝑝𝑘𝑑 × 𝑏 [kN/m] unde b=1,00m (lățimea fâșiei de placă)
b) Gruparea efectelor structurale ale acțiunilor, pentru verificarea structurilor la S.L.U. (conform CR0-2005)
𝑛 𝑚 Gk,i–efectul pe structură al acțiunii perman. i, luată cu valoarea sa caracteristică.
1,35 ∑ 𝐺𝑘,𝑗 + 1,5𝑄𝑘,1 + ∑ 1,5𝜓0,𝑖 𝑄𝑘,𝑖 Qk,i – efectul pe structură al acțiunii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristică.
Qk,1 – efectul pe structură al acțiunii variabile, ce are ponderea predominantă între
𝑗=1 𝑖=2 acțiunile variabile, luată cu valoarea sa caracteristică.
𝜓o,i – factor de simultaneitate al efectelor pe structură ale acțiunilor variabile i.
𝜓𝑜,𝑖 = 0,7 𝑖 = (2,3, … . . 𝑚) în cazuri noramale
𝜓𝑜,𝑖 = 1,0 încărcări din depozite, împingerea pământului, materiale pulverulente;
- 17 -
2.2.3 Calculul static
Pentru plăci continue unidirecționale se adoptă calculul în domeniul plastic, calcul ce introduce o serie de
avantaje în privința armării plăcii la moment încovoietor. Forma diagramelor de moment și forță tăietoare ținând seama
de numerotarea câmpurilor și reazemelor este prezentată în Fig. 2-8.
Relații de calcul pentru momente încovoietoare în secțiuni critice (analiză dom. plastic):
- în prima deschidere, cu relația: - în celelalte deschideri, cu relația:
(𝑔 + 𝑞)𝑙 2 (𝑔 + 𝑞)𝑙 2
𝑀𝐸𝑑,1 = ; 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑙 = 𝑙𝑒𝑓𝑓,1 𝑀𝐸𝑑,2,3,4,5… = ; 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑙 = 𝑙𝑒𝑓𝑓,2
11 16
- pe primul reazem intermediar, cu relația: - pe celelalte reazeme intermediare, cu relația:
(𝑔 + 𝑞)𝑙 2 (𝑔 + 𝑞)𝑙 2
𝑀𝐸𝑑,𝐵 = ; 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑙 𝑀𝐸𝑑,𝐶,𝐷,𝐸… = ; 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑙
14 16
= 𝑚𝑎𝑥{𝑙𝑒𝑓𝑓,𝑠𝑡 , 𝑙𝑒𝑓𝑓,𝑑𝑟 } = 𝑚𝑎𝑥{𝑙𝑒𝑓𝑓,𝑠𝑡 , 𝑙𝑒𝑓𝑓,𝑑𝑟 }
Obs. Conform cu schema statică momentul încovoietor pe reazemul A este zero. În situația reală placa formează
o construcție monolită cu reazemele marginale, secțiunea de reazem se dimensionează la un moment încovoietor
rezultat dintr-o încastrare parțială de cel puțin β1 ori momentul încovoietor maxim din travee. Valoarea minimă
recomandată pentru β1 este 0,15. Deci, momentul de calcul pe reazemul marginal este:
𝑀𝐸𝑑,𝐴 = 𝛽1 𝑀𝐸𝑑,1
- 18 -
Relații de calcul pentru forțe tăietoare în secțiuni critice (analiză dom. plastic)
- reazem marginal 𝑉𝐸𝑑,𝐴 = 0,45(𝑔 + 𝑞 )𝑙 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑙 = 𝑙𝑒𝑓𝑓,1
- pe primul reazem intermediar în secțiunea din stânga 𝑉𝐸𝑑,𝐵𝑠𝑡 = 0,65(𝑔 + 𝑞 )𝑙 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑙 = 𝑙𝑒𝑓𝑓,1
- pe primul reazem intermediar în secțiunea din dreapta 𝑉𝐸𝑑,𝐵𝑑𝑟 = 0,55(𝑔 + 𝑞 )𝑙 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑙 = 𝑙𝑒𝑓𝑓,2
- pe celelalte reazeme intermediare în secțiunea din stânga/dreapta
𝑉𝐸𝑑,𝐶𝑠𝑡 = 𝑉𝐸𝑑,𝐶𝑑𝑟 = 𝑉𝐸𝑑,𝐷𝑠𝑡 = 𝑉𝐸𝑑,𝐷𝑑𝑟 = 0,55(𝑔 + 𝑞 )𝑙 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑙 = 𝑙𝑒𝑓𝑓,2
- 19 -
2.2.4 Dimensionarea grosimii plăcii de beton din condiția de rezistență
Dimensionarea secțiunii are loc la starea limită ultimă (SLU) considerând un coeficient de armare ρ=0,005.
Ipoteza de dimensionare consideră faptul că cantitatea de armătură din placă d.p.d.v. al consumului este economică și
în plus se evită cedarea cu caracter fragil a secțiunii. Relațiile de calcul sunt:
- se impune cantitatea de armătură prin coeficientul de armare ρ=0,005
𝑓𝑦𝑑 𝑓𝑦𝑑
- momentul redus pe secțiune: 𝜇 = 𝜌 𝜂𝑓 (1 − 0,5𝜌 𝜂𝑓 );
𝑐𝑑 𝑐𝑑
𝑀
- înălțimea necesară a secțiunii de calcul: 𝑑𝑛𝑒𝑐 = √𝑏𝜇𝜂𝑓
𝐸𝑑
𝑐𝑑
- grosimea necesară a plăcii: ℎ𝑓,𝑛𝑒𝑐 = 𝑑𝑛𝑒𝑐 + 0,5𝜙𝑚𝑎𝑥,𝑝𝑙𝑎𝑐ă + 𝑐𝑛𝑜𝑚,𝑝𝑙𝑎𝑐ă (Φmax, placă =10mm, valoarea hf,nec
se rotunjește la +10mm)
- valoarea finală a grosimii plăcii planșeului (hf):
ℎ𝑓 = ℎ𝑓,𝑖𝑛𝑖ț𝑖𝑎𝑙 𝑑𝑎𝑐ă ℎ𝑓,𝑛𝑒𝑐 ≤ ℎ𝑓,𝑖𝑛𝑖ț𝑖𝑎𝑙
{
ℎ𝑓 = ℎ𝑓,𝑛𝑒𝑐 𝑑𝑎𝑐ă ℎ𝑓,𝑛𝑒𝑐 > ℎ𝑓,𝑖𝑛𝑖ț𝑖𝑎𝑙
Obs: Valoarea momentului de calcul de dimensionare este media momentelor în secțiuni critice reprezentative (primul
și al doilea câmp și respectiv primul reazem intermediar).
- 20 -
2.2.5 Calculul ariei de armătură. Secțiuni minime și maxime de armătură
Calculul ariei de armătură se face la starea limită ultimă SLU pe baza relațiilor de echilibru pe secțiune ca pentru
o secțiune dreptunghiulară de lățime b=1000mm și înălțime hf, vezi Fig. 2-10. Calculul se face în fiecare secțiune
critică de câmp și de reazem.
Fig. 2-10 Secțiunea de calcul a fâșiei de placă de lățime unitară
Relațiile pentru calculul ariei de armătură necesare sunt: Aria de armătură minimă în direcție principală
𝑀𝐸𝑑 𝜂𝑓
𝜇 = 𝑏𝑑2 𝜂𝑓 ; 𝜔 = 1 − √1 − 2𝜇; 𝐴𝑠,𝑛𝑒𝑐 = 𝜔𝑏𝑑 𝑓 𝑐𝑑; 𝑓𝑐𝑡𝑚
𝑐𝑑 𝑦𝑑
0,26 𝑏 𝑑
Calculul se poate centraliza sub forma următoare: 𝐴𝑠,𝑚𝑖𝑛 = 𝑀𝑎𝑥 { 𝑓𝑦𝑘 𝑤
Secțiune critică MEdx106 d 𝜇 𝜔 As,nec 0,0013𝑏𝑤 𝑑
(Nmm) (mm) (mm2)
Reazem A
Câmp 1
Reazem B Aria de armătură minimă în direcție secundară
Câmp 2 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝
𝑠𝑒𝑐
Reazem C, D, E 𝐴𝑠,𝑚𝑖𝑛 ≥ 0,2𝐴𝑠,𝑒𝑓𝑓
Câmp 3, 4, 5
Obs: bw=b=1000mm
- 21 -
2.2.6 Reguli de armare ale plăcilor unidirecționale. Schițe de armare pe baza calculului
i) Tipuri de armături și distribuția lor pe placă
P1 – armătură de rezistență după direcția
principală poziționată la partea inferioară a
plăcii;
P2 - armătură de rezistență după direcția
principală poziționată la partea superioară a
plăcii (călăreți);
S1 - armătură de rezistență după direcția
secundară poziționată la partea inferioară a
plăcii;
S2 - armătură de rezistență după direcția
secundară poziționată la partea superioară a
plăcii (călăreți);
D1 – armătură de repartiție (distribuție) cu rol
de montaj în direcție secundară poziționată la
partea superioară adiacentă reazemelor (GS);
D2 - armătură de repartiție (distribuție) cu rol
de montaj în direcție principală poziționată la
Fig. 2-11 Poziționare armături pe cofraj la o placă unidirecțională partea superioară adiacentă reazemelor (GP);
- 22 -
ii) Distanțe maxime și minime între armături
 Zone cu forțe concentrate și momente  alte zone de pe placă
încovoietoare maxime - direcție principală 𝑠𝑚𝑎𝑥,𝑝𝑙𝑎𝑐ă = 2,0ℎ𝑓 ≤ 250𝑚𝑚
- direcție principală 𝑠𝑚𝑎𝑥,𝑝𝑙𝑎𝑐ă = 1,5ℎ𝑓 ≤ 200𝑚𝑚 - direcție secundară 𝑠𝑚𝑎𝑥,𝑝𝑙𝑎𝑐ă = 3,0ℎ𝑓 ≤ 350𝑚𝑚
- direcție secundară 𝑠𝑚𝑎𝑥,𝑝𝑙𝑎𝑐ă = 2,5ℎ𝑓 ≤ 300𝑚𝑚
iii) Întreruperea armăturilor întinse
Întreruperea barelor întinse se face la distanțele minime prevăzute în Fig. 2-12.
Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere a barelor întinse la plăci continue
- 23 -
2.2.7 Armarea plăcii planșeului
Armarea plăcii se face cu bare independente dispuse regulat după direcție principală și secundară la distanțele
rezultate din calcul respectându-se regulile de armare a plăcilor expuse la 2.2.6 și precum și prevederile constructive
pentru plăci prevăzute de EC2 (§9.3). Barele se leagă cu sârmă neagră.
i) Armarea fâșiei de calcul
Modul de alcătuire a armării în lungul fâșiei de calcul este dictat de aliura diagramei de moment încovoietor. Se
ține seama că reazemele plăcii sunt la distanțe egale sau care diferă sub 15-20%
ii) Dispunerea barelor pe placă
Dispunerea barelor pe placă este prezentată în planșa R01- Plan cofraj și armare placă planșeu peste parter.
- 24 -
2.2.8 Verificarea de ductilitate a plăcii planșeului
Verificările se efectuează în secțiunile critice de câmp și reazem. Sumarul de verificări este:
i) Limitarea înălțimii zonei comprimate
𝑥 𝜌𝑒𝑓𝑓 𝑓𝑦𝑑
( ) = ≤ 0.25
𝑑 𝑒𝑓𝑓 𝜆100 𝜂𝑓𝑐𝑑
ii) Raportul momentelor din reazem și câmp

𝑀𝑟𝑒𝑎𝑧
0,5 ≤ ≤2
𝑀𝑐â𝑚𝑝
iii) Clasa de ductilitate a oțelului de armare

Clasa minimă necesară pentru asigurarea ductilității este clasa de ductiliate B. Oțelul PC52 satisface cerințele
situându-se d.p.d.v. al ductilității în clasa C.
- 25 -
2.2.9 Verificarea la forță tăietoare a plăcii
Relația de verificare este: 𝑉𝐸𝑑,𝑖 ≤ 𝑉𝑅𝑑,𝑖
𝑉𝐸𝑑,𝑖 – forța tăietoare de calcul în secțiunea critică i;
𝑉𝑅𝑑,𝑖 – forța tăietoare capabilă de calcul în secțiunea critică i;
Forța tăietoare capabilă de calcul (Vrd,c) este dată de relațiile:
[𝐶𝑅𝑑,𝑐 ∙ 𝑘 3√100 ∙ 𝜌𝑙 ∙ 𝑓𝑐𝑘 ]𝑏𝑤 𝑑 + (𝑘1 ∙ 𝜎𝑐𝑝 )𝑏𝑤 𝑑
𝑉𝑅𝑑,𝑐 = 𝑀𝑎𝑥 { unde
(𝑣𝑚𝑖𝑛 + 𝑘1 ∙ 𝜎𝑐𝑝 )𝑏𝑤 𝑑
200
𝑘 = 𝑀𝑖𝑛 {1 + √ 𝑑 ; d – mm
0,18 𝐴
𝐶𝑅𝑑,𝑐 = 𝛾 ; 𝜌𝑙 = 𝑏 𝑠𝑙𝑑; 𝑣𝑚𝑖𝑛 = 0,035 ∙ 𝑘1,5 ∙ √𝑓𝑐𝑘 ;
𝑐 𝑤
2
bw – lățimea secțiunii elementului; d – înălțimea secțiunii de calcul,
𝜌𝑙 - coeficient de armare longitudinală
În cazul în care efortul axial pe secțiune 𝑁 ≈ 0 atunci valoarea tensiunii σcp≈0.
Fig. 2-13 Definition of Asl;;
a) element simplu rezemat
b) element continuu
A – secțiune critică
a) b)
- 26 -

Pages From ProiectBA - AnIII - Ro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pages From ProiectBA - AnIII - Ro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele proiectării betonului armat. An univ. 2018 Sef. lucrări ing.

ii) Rezistențe de calcul

Fig. 2-3 Secțiune placă beton armat monolit

ii) Condiția de proiectare la foc

Fig. 2-4 Secțiune grindă secundară beton armat monolit

ii) Conformare secțională

Fig. 2-5 Secțiune grindă principală beton armat monolit

ii) Conformare secțională

În cazul plăcii unidirecționale se calculează o

Fig. 2-6 Dispunere fâșie de calcul pentru placa planșeului

𝑙𝑒𝑓,1 = 𝑙𝑛1 + 𝑎1 + 𝑎2 0,5ℎ

Fig. 2-9 Deschiderea de calcul (leff)

ii) Încărcări variabile

Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere a barelor întinse la plăci continue

ii) Raportul momentelor din reazem și câmp

iii) Clasa de ductilitate a oțelului de armare

a) element simplu rezemat

S-ar putea să vă placă și