Proiect Beton Armat

PROIECT
BETON ARMAT
‐ ÎNDRUMĂTOR –
Partea 1.
Elaborat de
Șl dr ing NAGY GYÖRGY Tamás
Șl.dr.ing. NAGY‐GYÖRGY Tamás
tamas.nagygyorgy@ct.upt.ro
As.dr.ing. FLORUȚ Codruț
codrut florut@ct upt ro
codrut.florut@ct.upt.ro
‐ 2013 ‐
‐V1‐
BIBLIOGRAFIE
SR EN 1992-1-1:
1992 1 1 2004,
2004 Proiectarea
P i t structurilor
t t il d beton,
de b t P t
Partea 1 1 Reguli
1-1: R li generale
l pentru
t clădiri
lădi i
(+AC:2008)
SR EN 1992-1-1/NB: 2008, Proiectarea structurilor de beton, Partea 1-1: Reguli generale pentru clădiri.
Anexa Națională
ț
EN 1992-1-1: 2004, Design of concrete structures - Part 1-1: General rules and rules for buildings
SR EN 1991-1-1:2004, Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale (+ NA:2006)
P 100-1/2006, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri
Cadar I., Clipii T., Tudor A., Beton Armat (ed. II), Ed. Orizonturi Universitare, 2004, ISBN 973-638-176-5
Kiss Z., Oneț T., Proiectarea structurilor de beton armat după SR EN 1992-1, Ed. Abel, 2008, ISBN
973114070-0
Mosley W.H., Burgey J.H., Hulse R., Reinforced Concrete Design to Eurocode 2, Sixth Edition, 2007, ISBN:
9780230500716
Nilson A., Darwin D., Dolan Ch., Design of Concrete Structures (13th Ed.), McGraw-Hill Co, 2004, ISBN 0-07-
248305-9
Newman J., Choo B. S., Advanced Concrete Technology SET, Ed. Elsevier Science, 2003, ISBN-13:
9780750656863
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
1. ALCĂTUIREA
CĂ PLANŞEULUI
Ş
- ELEMENTE STRUCTURALE,
STRUCTURALE CU ROL DE REZISTENŢĂ
- PLACA ŞI GRINZILE (DISPUSE PE UNA SAU DOUĂ DIRECŢII, PE CARE REAZEMĂ PLACA)
- ELEMENTE NESTRUCTURALE, DE PROTECŢIE

- FINISAJE, PARDOSELI, IZOLAȚII (TERMICE, ACUSTICE, HIDRO-).
GRINZI PRINCIPALE CONSTITUIE ÎN ACELAŞI TIMP GRINZI DE CADRU
GRINZI SECUNDARE SE DISPUN PERPENDICULAR PE GRINZILE PRINCIPALE, ASTFEL

ÎNCÂT SĂ FIE ECHIDISTANTE (PE CÂT POSIBIL) ŞI DISTANŢA
DINTRE AXELE LOR SĂ FIE

ÎN CAZUL PLĂCII ARMATE PE O DIRECŢIE, RAPORTUL
DIMENSIUNILOR UNUI OCHI DE PLACĂ
Ă RESPECTĂ
Ă CONDIŢIA:
1 ALCĂTUIREA PLANŞEULUI
1.
- Planşeul realizat monolit este o structură spaţială, deoarece, prin intermediul

betonului şi al armăturilor din oţel
oţel, se creează o legătură între elementele
componente.
- Calculul
C l l l uneii structuri
t t i spaţiale
ţi l este
t destul
d t l de
d dificilă,
difi ilă de
d aceea în
î proiectare
i t se
permite calculul separat al fiecărui element de rezistenţă, ţinând seama de
modul în care se transmit încărcările verticale spre reazeme.
Astfel se poate admite că placa (pl) se descarcă pe grinzile secundare (gs),
Astfel, (gs)
grinzile secundare se descarcă pe grinzile principale (GP) şi pe stâlpi (ST), iar
grinzile principale împreună cu stâlpii formează cadre, care transmit încărcările la
fundaţii
ţ ((F)) şşi teren.
Pl → gs → cadre = GP + ST → F → teren
Traseul încărcărilor indică ordinea în care trebuie calculate elementele de rezistenţă, adică se începe cu
calculul plăcii, apoi se calculează grinzile secundare ş.a.m.d.
1. ALCĂTUIREA
CĂ PLANŞEULUI
Ş
L
L
nxB
PLAN COFRAJ PLANȘEU
7
8
9
10
11
12
13
1. ALCĂTUIREA
CĂ PLANŞEULUI
Ş
ETAPELE PROIECTĂRII
- PREDIMENSIONAREA: alegerea dimensiunilor secţiunii elementelor de
rezistenţă pe baza recomandărilor, astfel încât să corespundă şi altor criterii
decât cele de rezistenţă;
- CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR: determinarea încărcărilor de calcul,

cunoscând dimensiunile elementelor de rezistenţă şi alcătuirea părţilor
nestructurale, destinaţia şi amplasarea construcţiei;
- STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL pe baza

b d
deschiderilor
hid il de d
calcul ale elementelor;
- CALCULUL STATIC: determinarea efectelor celor mai defavorabile ale

încărcărilor de calcul ce acţionează pe schema statică admisă. Se poate face
cu programe de calcul automat sau manual, cu metode aproximative;
1. ALCĂTUIREA
CĂ PLANŞEULUI
Ş
ETAPELE PROIECTĂRII
-PROIECTAREA PROPRIU-ZISĂ, prin următoarele etape:
- definitivarea
d fi iti secţiunii
ţi ii de d beton
b t a elementului,
l t l i pe baza b
rezultatelor calculului static şi a caracteristicilor materialelor folosite;
- calculul ariilor de armătură şi stabilirea dispunerii acestor

armături;
- desenul de execuţie, care cuprinde planul cofraj (conturul interior

al cofrajului) şi dispunerea armăturilor, detaliile de armare, consumul
de materiale (volum de beton şi extras de armătură).
2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

2.
PALCA
DACĂ DA  PLACĂ ARMATĂ PE O SINGURĂ DIRECȚIE
/35 80
(Conf. P100-1/2006)
hpl
hpll = M x 10 mm
l = interax

2.
GRINZI
DIMENSIUNI RECOMANDARE
L/(12 15) ‐ grinzi principale
L/(12…15) ‐
Minim, hmin
L/20 ‐ grinzi secundare
ÎNĂLȚIME
L/(8…12) ‐ grinzi principale
Optim, hopt
Optim,
L/(12…15) ‐ grinzi secundare
LĂȚIME h/b = 1.5 … 3 ‐ secțiune dreptunghiulară
bmin
i = 200 mm
h, b = M x 50 mm
L = interax

2.
STÂLPI (se alege)
bST = (bGP +5cm) ≥ 350 mm
hST ≈ 1,2 bST
h, b = M x 50 mm
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
3.
ACȚIUNE CARACTERISTICI EXEMPLE

Variația în timp este Greutate proprie: elemente structurale,
PERMANENTE
neglijabilă finisaje, etc.
Încărcări rezultate din utilizarea clădirii (utile)
Variația
V i i în timp este
î i
VARIABILE Vânt
importantă
Zăpadă
Intensitate mare, timp
Intensitate mare timp Seism
Seism
ACCIDENTAL redus de acțiune Explozii
Valoarea Valoarea
de calcul Coeficient caracteristică
parțial de a acțiunii
siguranță
3.
ÎN GENERAL, ACESTE ÎNCĂRCĂRI POT FI CONSIDERATE UNIFORM

DISTRIBUITE PE SUPRAFAŢA PLĂCII ŞI SUNT EXPRIMATE ÎN kN/m2.
SE DETERMINĂ VALORILE CARACTERISTICE (k) ALE ÎNCĂRCĂRILOR,

APOI CELE DE CALCUL (d).
3.
ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE CARACTERISTICE : gk
P ‐ GREUTĂȚILE PROPRII ,
- PLACA B.A. ,
- TENCUIALA ,
- PARDOSEALA
2
- Asfalt ,
2
- Mozaic ,
2
- Dale ,
2
- Plăci bet. ,
3.
Greutate specifică
Gre tate specifică
MATERIALE
ρ [kN/m3]
BETOANE
Beton armat 25.0
FINISAJE
M t de ciment
Mortar d i t 21 0
21.0
Mortar ciment‐var 19.0
Mortar de var 17.0
3.
ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE CARACTERISTICE : qk
‐ UTILE
Q ,
‐ CATEGORIA DE UTILIZARE
,
‐ PEREȚI DESPĂRȚITORI
Ă
,
(din SR EN 1991‐1‐1:2004)
3.
ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE DE CALCUL
ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE DE CALCUL
COEFICIENȚII PARȚIALI DE SIGURANȚĂ AI ACȚIUNILOR
TIPUL ÎNCĂRCĂRII
TIPUL ÎNCĂRCĂRII
γF
ÎNCĂRCĂRI
γg = 1.35
PERMANENTE
ÎNCĂRCĂRI VARIABILE γq = 1.50
3.
GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR
-În proiectare, acţiunile de calcul se grupează astfel încăt să producă efectele

cele mai defavorabile asupra structurii.
-Grupările sunt specifice stărilor limită la care se face verificarea.
- Pentru dimensionarea secţiunilor de beton şi de armătură, verificarea se face

la stările limită ultime (SLU)
Forma generală cf. CR 0, cap. 4.3 (!): ,1 0, ,

4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII

4.
STABILIREA SCHEMEI STATICE
- Placa armată pe o direcţie poate fi înlocuită pentru determinarea eforturilor (în

cazul de faţă momente încovoietoare şi forţe tăietoare) cu o fâşie de placă de
1,0 m lăţime, decupată pe direcţia scurtă a plăcii, adică direcţia pe care se
descarcă placa. Din punct de vedere static, această fâşie se asimilează
cu o grindă continuă.
- Reazemele plăcii sunt grinzile secundare, deschiderile plăcii :

- deschiderea
d hid i t
interax:
- deschiderea de calcul, utilizată la calculul static : 0
Unde 0 (lumina) este distanţa măsurată între feţele interioare ale

reazemelor ce delimitează o deschidere.

4.
-Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile , încărcată

cu o încărcare liniară [kN/m]
Curbe înfășurătoare:
gd,gs/qd,gs = 0,5
gd,gs/qd,gs = 5

4.
‐ Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile , încărcată

cu o încărcare liniară [kN/m]
14
← curbe înfășurătoare
5 DIMENSIONAREA PLĂCII
5.
REZISTENŢE
Ţ CARACTERISTICE Ş
ŞI DE CALCUL
BETONUL
Calitatea betonului este definită de clasa de rezistenţă a betonului,
betonului care este
rezistenţa caracteristică la compresiune pe cilindri
Clasa betonului
C
Rezistenţa de calcul la compresiune a betonului
ARMĂTURA
Rezistenţa de calcul al oțelului
5. DIMENSIONAREA PLĂCII
Ă
REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL

Ă
DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Secţiunea de calcul a plăcii
popt (%) pentru armături cu

Modul de armare al plăcii
fyk = 400 … 500 N/mm2 fyk = 300 … 400 N/mm2
‐ Pe o direcție
P di ți 0 25 0 50
0,25 … 0,50 0 30 0 60
0,30 … 0,60
‐ Pe două direcții 0,20 … 0,50 0,25 … 0,50
Ă
Verificarea înălțimii alese (necesare)
MEd ‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static

b = 1000 mm
1 0.5 sau μ = f(ω)  din tabel, unde
, în funcție de popt
100
Ă
Calculul grosimii plăcii necesare
, unde
/2
∆
5.
Calculul grosimii plăcii necesare
din aderență
max , ; , ; 10
din durabilitate
din durabilitate
,
0.1 2
, 10 25 !!!!!!!!! in function of the Exposure Class
and Structural class (Ch. 4.4 )
∆ 5 (cf. SR EN 1992-1-1/NB)
 hp = M x 10 mm
Ă
Dacă
, ,  OK
Dacă
, ,  RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI  MOMENTE
 DEFINITIVARE GROSIME PLACĂ

Ă
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ
Înălţimea utilă efectivă:
 
2
5.
REGULI CONSTRUCTIVE – armături p

principale
p cu bare legate
g
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
, 0.26 0.0013
, 0.04
15
1.5 200 . .
80
0.1 2
6  bare drepte
5  plase sudate
Ă
REGULI CONSTRUCTIVE – armături principale cu bare legate

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
- La marginea plăcii
, 25% ,
- Perpendicular pe grinda principală 6/ . .

,
gs gs
lo /4
lo
gs gs
GP
Ă
REGULI CONSTRUCTIVE – armături secundare (repartiție)

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
= min 20% As
2.5 300 . .
Ă
REGULI CONSTRUCTIVE – plase sudate

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
- La marginea plăcii
, 50% ,
- Perpendicular pe grinda principală
gs gs
lo /4
, , 5/150
lo
gs gs
GP
Ă
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate ridicate
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
Ă
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate ridicate
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
Ă
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate drepte
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
Ă
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu plase sudate
Ă
VERIFICAREA PLĂCII LA FORȚĂ TĂIETOARE

VERIFICAREA PLĂCII LA FORȚĂ TĂIETOARE
În general, în cazul plăcilor subţiri obişnuite, armarea rezultă din calculul la

încovoiere nefiind nevoie de armături la forță tăietoare.
încovoiere, tăietoare
Pentru verificarea acesteia,
,
1/3 3/2 1/2

, , 100 0.035 · · ·
, 0.18/
200 0.02
1 2.00
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
1. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
Î Ă Ă
gs
gs
bGP lo gs bGP
gs
GP
GP
B
bgs
1. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
Î Ă Ă
gs
gs
bgs
bGP lo gs bGP
gs
GP
GP
B ESTE ÎNCĂRCARE
TOTALĂ !!!
P , ,
Q , ,
, , ,
2. CALCULUL STATIC AL GRINZII SECUNDARE
‐ Grinda secundară se va calcula ca o g

grindă continuă,, cu deschiderile de
calcul 0, , reazeme fiind grinzile principale.
11
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
As1 ‐ Pas 2 As1 ‐ Pas 2
As2 = minimum dintre

armăturile obținute în
câmpurile adiacente din
Pas 1 (aici din M1 și M2)
As1 ‐ Pas 1 As1 ‐ Pas 1

DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Verificarea înălțimii alese (necesare)
MEd ‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static

bgs ‐ din predimensionare
1 0.5 sau μ = f(ω)  din tabel, unde
, în funcție de popt ≈ 1.2 … 1.8

100
Calculul înălțimii necesare
,
long
etr
/2 ds
cnom
∆
Calculul înălțimii necesare

din aderență
din aderență
max , ; , ; 10
, din durabilitate
20 … 25
, 10 25 !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
∆ 10
 hgs = M x 50 mm după care verificare hgs /bgs =1,5 … 3,0 ???
Dacă
, ,  OK
Dacă
, ,  RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI  MOMENTE
 DEFINITIVARE ÎNĂLȚIME GRINDĂ

CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMP

 secțiune T simplu armată
Lățimea
Lă i activă
i ă a plăcilor
lă il comprimate
i (beff ) depinde
d i d ded dimensiunile
di i il inimii
i i ii șii ale
l plăcii,
lă ii
de tipul de încărcare considerat, de deschidere, de condițiile de reazem și de armarea
transversală.
acti ă a plăcilor comprimate (beff ) se stabilește în funcție
Lățimea activă f ncție de distanța
l0 dintre punctele de moment nul.
(B) (B) (B)


beff
,
, 02
0,2 01
0,1 0 02
0,2 0
,


Metoda
d tabelară
b l ă
/
/
 ω 
Dacă μ > μlim  redimensionarea secțiunii

REGULI CONSTRUCTIVE
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9 și P100-1/2006, Cap.5)
, 0 26
0.26 0 0013
0.0013 - ptt zonă
ă neseismică
i i ă
, 0.50 0.0013 - pt zonă seismică (b = bw)
, 0 04
0.04
14 - cf. P100-1/2006
25
REGULI CONSTRUCTIVE
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9 și P100-1/2006, Cap.5)
- La marginea grinzii
, 15% ,
- Ancorarea armăturilor pe reazemele marginale
- Ancorarea armăturilor pe reazemele intermediare

REGULI CONSTRUCTIVE
>0.3lo >0.3lo >0.3lo
~10cm ~10cm ~10cm
l≥10d
A B
min 2ø min 2ø
lbd 2ø8 montaj
min 2ø
lbd min 2ø
REGULI CONSTRUCTIVE
1 2 3 4 5 , , (cap. 8.4.4)
, /4 /
, 0.3 , ; 10 ; 100 pentru ancoraje în întindere
, 0.6 , ; 10 ; 100 pentru ancoraje în compresiune

CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ PE REAZEM

 secțiune dreptunghiulară dublu armată
As1 necunoscut
As2
(din armarea câmpului)
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ PE REAZEM

 secțiune dreptunghiulară dublu armată
ESTE ARIA
2 2 EFECTIVĂ
Se calculează
l l ă MINIMĂ!!!
2
‐ Dacă μa > μlim  redimensionarea secțiunii

ț
‐ Dacă μa < 0  1
2
‐ Dacă 0 < μa < μlim , din μa  ωa  
 As1 = Aa + As2
CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE

Calculul capacității betonului la forță tăietoare
1/3 3/2 1/2
, , 100 0 035 ·
0.035 · ·
0 18/
0.18/ 200
, 1 2.00
0.02
Dacă ,  armare constructivă cu
, 0.08
· ·
, 0.75 1 300
Pentru 400  armare cu etrieri dubli

Dacă ,  se impune θ = 45o (fisura)

α = 90o (etrieri)
unde z ≈ 0,9d

·
 se impune øsw  Asw = n x Aøsw  s
apoi se verifică dacă


REGULI CONSTRUCTIVE
P t a avea cedare
Pentru d d tilă
ductilă  , ,
0.5 1
Unde 1 0.6 1
250
III. CALCULUL SĂGEȚII PLĂCII
1. CALCULUL SĂGEȚII
Ă PLĂCII
Ă (Axis
( VM))
‐ Reazeme blocate pe Z
‐ Încărcarea permanentă aplicat simultan
‐ Încărcarea variabilă aplicat în șah și/sau fâșii
Combinația de calcul în SLS cf CR 0, cap. 4.4:
1,1 ,1 2, ,

Proiect Beton Armat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Beton Armat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT

SR EN 1991-1-1:2004, Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale (+ NA:2006)

P 100-1/2006, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri

- ELEMENTE NESTRUCTURALE, DE PROTECŢIE

GRINZI PRINCIPALE CONSTITUIE ÎN ACELAŞI TIMP GRINZI DE CADRU

GRINZI SECUNDARE SE DISPUN PERPENDICULAR PE GRINZILE PRINCIPALE, ASTFEL

- Planşeul realizat monolit este o structură spaţială, deoarece, prin intermediul

- CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR: determinarea încărcărilor de calcul,

- STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL pe baza

- CALCULUL STATIC: determinarea efectelor celor mai defavorabile ale

- calculul ariilor de armătură şi stabilirea dispunerii acestor

- desenul de execuţie, care cuprinde planul cofraj (conturul interior

2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

DACĂ DA  PLACĂ ARMATĂ PE O SINGURĂ DIRECȚIE

2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

STÂLPI (se alege)

bST = (bGP +5cm) ≥ 350 mm

hST ≈ 1,2 bST

ACȚIUNE CARACTERISTICI EXEMPLE

ÎN GENERAL, ACESTE ÎNCĂRCĂRI POT FI CONSIDERATE UNIFORM

SE DETERMINĂ VALORILE CARACTERISTICE (k) ALE ÎNCĂRCĂRILOR,

ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE CARACTERISTICE : gk

ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE CARACTERISTICE : qk

ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE DE CALCUL

ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE DE CALCUL

-În proiectare, acţiunile de calcul se grupează astfel încăt să producă efectele

-Grupările sunt specifice stărilor limită la care se face verificarea.

- Pentru dimensionarea secţiunilor de beton şi de armătură, verificarea se face

Forma generală cf. CR 0, cap. 4.3 (!): ,1 0, ,

4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII

STABILIREA SCHEMEI STATICE

- Placa armată pe o direcţie poate fi înlocuită pentru determinarea eforturilor (în

- Reazemele plăcii sunt grinzile secundare, deschiderile plăcii :

- deschiderea de calcul, utilizată la calculul static : 0

Unde 0 (lumina) este distanţa măsurată între feţele interioare ale

4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII

STABILIREA SCHEMEI STATICE

-Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile , încărcată

4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII

STABILIREA SCHEMEI STATICE

‐ Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile , încărcată

Rezistenţa de calcul la compresiune a betonului

REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Secţiunea de calcul a plăcii

popt (%) pentru armături cu

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Verificarea înălțimii alese (necesare)

MEd ‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Calculul grosimii plăcii necesare

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Calculul grosimii plăcii necesare

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

, ,  RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI  MOMENTE

 DEFINITIVARE GROSIME PLACĂ

CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ

Înălţimea utilă efectivă:

REGULI CONSTRUCTIVE – armături p

REGULI CONSTRUCTIVE – armături principale cu bare legate

- Perpendicular pe grinda principală 6/ . .

REGULI CONSTRUCTIVE – armături secundare (repartiție)