Reg. Comer ului: J40 / 8311 / 03.10.2001 Cod unic de înregistrare: R 14208975 Cont bancar: 5198.1 / ROL – B.C.R.

B.C.R. – DR. OBREGIA

Adresa: Bucureẟti, Sect. 2,Str.Maria Rosetti nr.45, Ap.1 Tel. 0744.494.708; 021.314.95.31

BIROU DE STRUCTURI S.R.L.

IMOBIL DE LOCUINTE

2S + P + 3E + 4,5,6E RETRASE

STR.MOLIERE NR.12 - 14,

SECTOR 1, BUCURESTI

Beneficiar:
S.C. GENERALCOM S.A.

BREVIAR DE CALCUL

SPECIALITATEA - REZISTENTA

Data elaborarii
Iunie 2011
 1. DATE GENERALE
Prezenta documenta ie are ca obiect proiectarea unui imobil ce se dezvoltă pe 2S+P+4,5,6 ER
avand o structură de rezisten ă formată din:
- infrastructura:cutie rigida (pereti beton armat si planseu beton armat turnate monolit)
fundatie radier general
- suprastructura: structura in sistem stalpi si planseu dala groasa turnate monolit
În conformitate cu prevederile Normativului P100-1/2006, construc ia face parte din clasa de
importan ă III, construc ie normală. Zona seismică în care se găseẟte construc ia este caracterizată de
acceleratia terenului pentru proiectare (IMR 100ani) ag = 0.24g i de perioada de col Tc = 1.6s .

Corespunzător prevederilor art. 41 ẟi tabelului 5 din normele tehnice de proiectare ẟi realizare

a construc iilor privind protec ia la ac iunea focului P118-83 clădirea se încadrează în gradul II de
rezisten ă la foc. Sunt respectate în conformitate cu Legea 10/1995 a5 ẟi cerin ele de rezisten ă ẟi
stabilitate, siguran ă în exploatare, igienă, sănătatea oamenilor, protec ia împotriva zgomotului.
Elementele structurale s-au calculat în conformitate cu următoarele standarde ẟi normative.
Infrastructura

STAS 6054-77. Terenul de fundare. Adâncimi de înghe . STAS

3300/1;2-85. Terenul de fundare. Principii generale.
STAS 9824/1-87. Tasarea construc iilor.
P 112-2004. Normativ privind proiectarea ẟi execu ia lucrărilor de funda ii directe
la construc ii.
P 7-92. Normativ privind proiectarea, executarea i exploatarea construc iilor
fundate pe pământuri sensibile la umezire.
P 100-1/2006. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construc iilor de locuin e,
social – culturale, agrozootehnice i industriale.
NE 012-99. Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat ẟi
beton precomprimat.
C 16-84. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construc ii
i instala ii aferente.
C 29-85. Normativ privind îmbunătă irea terenului de fundare slabe prin
procedee mecanice.
C 169-88. Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea
funda iilor construc iilor civile i industriale.
 Suprastructura

Calculul elementelor din beton armat solicitate la încovoiere (grinzi) s-a făcut la stările limită
ale capacită ii portante ẟi ale exploatării normale. Calculul la stările limită ale capacită ii portante (de
rezistentă) a constat în dimensionarea ẟi verificarea sec iunilor înclinate la ac iunea for ei tăietoare.
Calculul la stările limita ale exploatării normale constau în limitarea săge ii elementelor.
Pentru calculul suprastructurii am folosit:
STAS 10107/0-90. Construc ii civile ẟi industriale. Calculul ẟi alcătuirea elementelor din beton,
beton armat ẟi beton precomprimat.
STAS 10107/1-90. Construc ii civile ẟi industriale. Calculul ẟi alcătuirea elementelor din beton,
beton armat ẟi beton precomprimat. Prevederi generale.
STAS 10107/2-92. Construc ii civile, industriale ẟi agricole. Planẟee curente din plăci ẟi grinzi
din beton armat ẟi beton precomprimat. Prescrip ii de calcul ẟi
alcătuire.
CR 0-2005. Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii. Clasificarea ẟi
gruparea ac iunilor.
STAS 10101/1-78.Greută i tehnice ẟi încărcări permanente.
STAS 10101/2A1-78.Ac iuni datorate procesului de exploatare pentru construc ii civile ẟi
industriale.
NP -082-04. Ac iunea vântului.
CR 1-1-3 – 2005. Încărcări date de zăpadă.
P100-1/2006. Cod de proiectare seismica. Prevederi pentru cladiri. EN 1992 –
Eurocode 2 Desing of concrete structure.
 2. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR

2.1. Gruparea încărcărilor.

Calculul elementelor ẟi structurilor de rezisten ă la diferite stări limită se face luând în

considerare combina iile sau grupările de încărcări cele mai defavorabile.
La proiectarea construc iilor se au în vedere următoarele două grupări de încărcări:
a) grupări fundamentale -alcătuite din încărcări permanente (G), cvasipermanente (ψ2Qk) ẟi
variabile (Q);
b) grupări speciale - alcătuite din încărcări permanente (G), cvasipermanente (ψ2Qk), variabile (Q)
ẟi excep ionale (AE).
Grupările de încărcări se alcătuiesc în conformitate cu prevederile din codul de proiectare CR
0-2005.
În cazul când calculele elementelor ẟi structurilor se face la stări limită ultime de rezisten ă ẟi
stabilitate, grupările se alcătuiesc după cum urmează:

a) Grupări fundamentale:
(4.9)
1.35 ∑G kj + 1.5Qk1 + ∑1.5ψ 0i Qki
în care:
G - efectul pe structura al actiunii permanente;
kj

Q - efectul pe structura al actiunii variabile;

ki

Q - efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre

k1

actiunile variabile;
ψ - factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile, avand
0i

valoarea 0,7.
b) Grupări speciale:

∑G kj + γ I AEk + ∑ψ 2i Qki(4.13)
în care:
A - valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde cu intervalului mediu
Ek

de recurenta (IMR 100 de ani);

ψ - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Q i ;
2i

γI - coeficient de importanta a constructiei avand valorile functie de clasa de

importanta a constructiei ( clasa III => 1).
 În grupările speciale în care intervin încărcări seismice nu se consideră încărcările orizontale
datorita vântului (se exceptează construc iile deosebit de zvelte ẟi sensibile la ac iunea vântului).

2.2. Prezentarea actiunilor.

Clasificarea ẟi gruparea ac iunilor (încărcărilor) în construc ii se face în conformitate cu CR 0-

2005.
După caracterul ac iunii se deosebesc următoarele categorii :
actiunea permanenta (G) – actiune pentru care variatia in timp este nula sau neglijabila.
actiunea variabila (Q) – actiune pentru care variatia in timp a parametrilor ce caracterizeaza
actiunea nu este nici monotona nici neglijabila.
actiunea accidentala (A) – actiune de durata scurta dar de intensitate semnificativa, ce se
exercita cu probabilitate redusa asupra structurii in timpul duratei sale de viata proiectate.
actiunea seismica (AE) – actiune asupra structurii datorata miscarii terenului provocata de
cutremure.
actiunea geotehnica – actiune transmisa structurii de catre pamant si/sau apa subterana.

2.3. Evaluarea încărcărilor gravita ionale

2.3.1. Evaluarea încărcărilor permanente

n
Evaluarea încărcărilor permanente normate g ẟi de calcul g este prezentată în tabelul 2.1, pe
baza detaliilor constructive stabilite pentru toate elementele structurale ẟi nestructurale.
La evaluarea acestor încărcări am utilizat:

CR 0-2005 – Cod de proiectare. Clasificarea ẟi gruparea ac iunilor;

STAS 10101/1-78 – Ac iuni în construc ii. Greută i tehnice ẟi încărcă ri permanente.
 Element de Denumire Grosimea Greutatea Actiuni Coeficient Coeficient Total Total
constructie strat stratului specifica normate GF GS
[m] [kN/m2] [kN/m2] GF GS [kN/m2] [kN/m2]
3
[kN/m ]
Tencuiala
mortar 0.02 19.00 0.38 1.35 1 0.52 0.38
PLANSEUCU

Placa
beton 0.14 25.00 3.50 1.35 1 4.73 3.50
RENT

Sapa de
egalizare 0.05 21.00 1.10 1.35 1 1.50 1.10
Pardoseala
0.02 16.00 0.32 1.35 1 0.45 0.32
Utila
2.00 2.00 1.50 0.4 3.00 0.80
10.20 6.10

Element de Denumire Grosimea Greutatea Actiuni Coeficient Coeficient Total Total

constructie strat stratului specifica normate GF GS
[m] [kN/m2] [kN/m2] GF GS [kN/m2] [kN/m2]
3
[kN/m ]
Tencuiala
TERAS CIRCULABILA

mortar 0.02 19.00 0.38 1.35 1 0.52 0.38

Placa
beton 0.14 25.00 3.50 1.35 1 4.73 3.50
Sapa de
egalizare 0.05 21.00 1.10 1.35 1 1.50 1.10
Pardoseala
0.02 16.00 0.32 1.35 1 0.45 0.32
Beton de
panta 0.05 21.00 1.10 1.35 1 1.50 1.10
Bariera de
vapori 0.06 0.06 1.35 1 0.08 0.06
Termoizol
A

atie 0.05 2.50 0.125 1.35 1 0.12 0.125

polistiren
PLANSE

Hidroizola
tie 0.015 10.50 0.15 1.35 1 0.20 0.15
Placi din
beton 0.03 21.00 0.60 1.35 1 0.80 0.60
U

mozaicat
Utila
2.00 2.00 1.50 0.4 3.00 0.80
10.20 8.15
Element de Denumire Grosimea Greutatea Actiuni Coeficient Coeficient Total Total
constructie strat stratului specifica normate GF GS
[m] [kN/m2] [kN/m2] GF GS [kN/m2] [kN/m2]
3
[kN/m ]
Tencuiala
mortar 0.02 19.00 0.38 1.35 1 0.52 0.38
Placa
beton 0.14 25.00 3.50 1.35 1 4.73 3.50
Sapa de
egalizare 0.05 21.00 1.10 1.35 1 1.50 1.10
Pardoseala
0.02 16.00 0.32 1.35 1 0.45 0.32
Beton de
panta 0.05 21.00 1.10 1.35 1 1.50 1.10
Bariera de
vapori 0.06 0.06 1.35 1 0.08 0.06
Termoizol
atie 0.05 2.50 0.125 1.35 1 0.12 0.125
polistiren
Hidroizola
tie 0.015 10.50 0.15 1.35 1 0.20 0.15
Utila
0.75 0.75 1.05 0.4 0.80 0.70
Zapada
1.60 1.60 1.50 0.4 2.40 0.65
13.10 8.70

2.3.2. Evaluarea încărcărilor verticale datorate ac iunii zăpezii

Încărcările date de zăpadă se evaluează conform codului de proiectare CR-1-1-3-2005.

Încărcarea din zăpadă pe acoperiẟ ia în considerare depunerea de zăpadă în func ie de forma
acoperiẟului ẟi de redistribu ia zăpezii cauzată de vânt ẟi de topirea zăpezii.
La proiectarea acoperiẟurilor se utilizează două distribu ii ale încărcării din zăpadă :
- încărcarea din zăpadă neaglomerată
- încărcarea din zăpadă aglomerată

Încărcarea din zăpadă este considerată ca ac ionând vertical pe proiec ia orizontală a suprafe ei
acoperiẟului.

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiẟ se determină astfel :

S k = µi ⋅ Ce ⋅ Ct ⋅ So,k

Sk= valoarea caracteristică încărcăturii din zăpadă pe acoperiẟ

µi = coeficient de formă pentru încărcătura din zăpadă pe acoperiẟ
Sok = valoarea caracteristică a încărcăturii din zăpadă pe sol în KN/m2 în amplasament conform tabelului A1 din anexa A
din codul de proiectare(fig.2.17).
Ce= coeficientul de expunere a amplasamentului construc iei
Ct= coeficientul termic

Valoarea caracteristică încărcăturii din zăpadă pe acoperiẟ este data in anaxa A a Codului de
proiectare CR 1-1-3 – 2005, precum si in harta de zonare a tarii noastre din punct de vedere al
2
incarcarii din zapada pe sol: Sk=2 kN/m .
Coeficien ii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiẟ se determină func ie de tipul
de acoperiẟ în capitolul 3 din codul de proiectare.
o o o o o
Panta acoperiẟului 0 ≤ α ≤30 30 < α <60 α ≥60
α
µ1 0.8 0.8(60-α)/30 0.0
µ2 0.8 + 0.8α/30 1.6 -

Coeficientul de forma µi va fi 0,8 pentru α=24˚.

Coeficientul de expunere Ce al amplasamentului construc iei este func ie de condi iile de
expunere ale construc iei (atât la momentul proiectării cât ẟi ulterior), valorile sale fiind date în tabel.

Tipul expunerii Ce
Completă 0.8
Par ială 1.0
Redusă 1.2

Cum construc ia noastră se încadrează în condi ii normale de expunere valoarea coeficientului

Ce se alege conform tabelului: ⇒ ce = 1.0
Datorita faptului ca pentru acoperis am adoptat o termoizolatie uzuala, coeficientul C t va fi
considerat 1.
Conform datelor de mai sus, intensitatea normată a încărcării date de zăpadă, este următoarea:

KN
S k = µi ⋅ Ce ⋅ Ct ⋅ So ,k = 0.8 ⋅1⋅1⋅ 2 = 1.6 m 2
2.4. Evaluarea încărcărilor orizontale
2.4.1. Încărcarea dată de seism

Evaluarea încărcărilor seismice orizontale pentru prezentul proiect s-a realizat conform
normativului P100-2006 – Cod de proiectarea antiseismic ă - Partea I - Prevederi de proiectare pentru
clãdiri.
Metodologia de proiectare antiseismica presupune acceptarea ruperilor ductile i împiedicarea
ruperilor casante, prin realizarea unor zone plastice potentiale suficient de ductile pentru a se putea
compensa incertitudinile provenite din variabilitatea intensitã ii seismelor.
Prin protec ie antiseismică se urmăre te limitarea degradărilor, a avariilor, precum i evitarea
prabu irii elementelor structurale, a celor nestructurale, a echipamentelor i instala iilor.
Efectele cutremurului vor fi cu atât mai mici cu cât structura de rezisten ã va fi capabilã sã
disipe o parte cât mai mare din energia indusã de seism, iar capacitatea unei structuri de a disipa
energia indusã depinde de capacitatea de deformare post-elasticã a acesteia.
Evaluarea rãspunsului seismic va avea în vedere posibilitatea comportãrii acesteia în domeniul
post-elastic, evitându-se astfel cedãrile casante. Aplicarea acestui concept (al disipãrii de energie) ar
presupune o analizã seismicã post-elasticã, care ar conduce la un volum mare de calcul.
De aceea pentru aprecierea comportãrii postelastice se folose te în practicã conceptul ductilitã ii
– introdus în calcul în mod simplificat prin factorul de comportare.
În codul seismic pentru calculul for ei seismice pe bazã de spectre de rãspuns se recomandã
douã metode:
- metoda for elor seismice static echivalente;
- metoda cu calcul modal cu spectre de rãspuns.
Cum prima metodã se aplica la constructiile din clasele de importan ã III si IV (conform codului)
i construc ia noastrã se incadreazã în clasa III vom folosi aceastã metodã. Ea se aplicã la construc iile
cu H≤10m i la care H/L≤0.4 (L=latura cea mai scurtã). Metoda se mai aplicã la construc iile pentru
care perioadele fundamentale corespunzãtoare direc iilor principale sunt: T ≤1,5s.
For a seismicã orizontalã/for a tãietoare de bazã corespunde modului propriu fundamental pentru
fiecare direc ie orizontalã principalã consideratã în calculul construc iei se determinã cu rela ia
Fb = γ I ⋅ S d (T1 ) ⋅ m ⋅ λ

Sd(T1) = spectrul de proiectare pentru T1;

γ1 = factorul de importan ã corespunzãtor clasei de importan ã;
m = masa totalã a clãdirii calculatã ca sumã maselor de nivel;
λ= factor de corec ie care ine seama de contribu ia modului propriu fundamental prin masa modalã efectivã modalã
asociatã acestuia.
 Clasele de importan ã i de expunere la cutremur pentru clãdiri sunt:
Clasa de importan ã Tipuri de clãdiri γ1
Clãdiri cu func iuni esen iale a cãror integritate pe durata cutremurelor
I este vitalã pentru protec ia civilã (sta ii de pompieri, sediile poli iei, 1,4
spitalele de urgen ã, sta iile de salvare ...)

Clãdiri a cãror rezisten a seismicã este importantã sub aspectul asociat cu

II prãbu irea sau avarierea gravã: clãdiri ce adãpostesc pesta 400 de 1,2
persoane, penitenciarele, azilele, muzeele ...

III Clãdiri de tip curent ce nu apar in celorlalte categorii. 1

IV Clãdiri de micã importan ã pentru siguran a publicã. 0,8

Clasa de importanta si de expunere III => γ 1 = 1.

Factorul de participare modala λ =0.85 pentru T1≤Tc sau λ =1 pentru celelalte cazuri. Conform
codului seismic, construc ia face parte din zona de hazard seismic ce este caracterizat ă de acceleratia
terenului pentru proiectare (IMR 100ani) ag = 0.24g i de perioada de col Tc = 1.6s .
Tc = 1.6 s => Td = 2 s i Tb = 0.16 s.
3/4
T1 = Ct•H în care Ct este 0.05 i H = 25.40 m (înal imea cladirii mãsuratã de la extremitatea
superioarã a infrastructurii rigide).
3/4
T1 = 0.05• 25.40 = 0.565 s < Tc = 1.60 s => λ =0.85.
Spectrul de proiectare Sd(T1) se calculeazã func ie de:
ag⋅β
S d (T1 ) =
T
q

Sd(T1) = spectrul de proiectare pentru T1;

ag = 0.24g - acceleratia terenului pentru proiectare (IMR
100ani); g = 10 – accelera ia gravita ionalã;
βT = β0 =2.75 (TB<T1<TC) – spectrul normalizat de rãspuns;
q = factor de comportare (pentru structura din beton – 3 – pentru clasa de ductilitate H).
=> S (T ) = 0.24 ⋅10 ⋅ = 2.20m / s 2
2.75
d 1
3
Cu toate aceste valori calculate va rezulta for a seismicã de bazã
Fb = 1⋅ 2.20 ⋅ m ⋅ 0.85 = 1.87 ⋅ m
Structura a fost verificata cu ajutorul programului de calcul bazat pe teoria elemntului
finit: „SCIA. ESA PT”versiunea 2010.
Raspunsul la actiunea seismica „SCIA. ESA PT” versiunea 2010

Nr. crt. ω [1/s] T [s] f [Hz] εxi εyi εzi Σεxi Σεyi Σεzi
1 8.5492 0.7349 1.3607 0.245 0.0204 0 0.245 0.0204 0
2 11.0066 0.5709 1.7518 0.3101 0.3062 0.0003 0.5551 0.3266 0.0003
3 11.9035 0.5278 1.8945 0.1647 0.3685 0 0.7198 0.6951 0.0003
4 19.4717 0.3227 3.099 0 0.0003 0.0037 0.7198 0.6954 0.004
5 28.3594 0.2216 4.5135 0.0452 0.0009 0 0.765 0.6963 0.004
6 37.2745 0.1686 5.9324 0.1147 0.0023 0.0004 0.8797 0.6986 0.0044
7 39.9505 0.1573 6.3583 0.0055 0.1724 0.0055 0.8852 0.871 0.0099
8 51.9624 0.1209 8.2701 0 0.0019 0.2429 0.8852 0.8729 0.2528
9 52.2062 0.1204 8.3089 0.0003 0 0.0001 0.8855 0.8729 0.2529
10 56.0228 0.1122 8.9163 0.0002 0.0001 0.065 0.8857 0.873 0.3179
11 57.1759 0.1099 9.0998 0.0034 0.0001 0.0183 0.8891 0.8731 0.3362
12 59.1541 0.1062 9.4147 0.0007 0.0001 0.0052 0.8898 0.8732 0.3414
13 59.326 0.1059 9.442 0.01 0.0001 0.0105 0.8998 0.8733 0.3519
14 59.4397 0.1057 9.4601 0.0012 0 0.0038 0.901 0.8733 0.3557
15 59.986 0.1047 9.5471 0 0 0.0004 0.901 0.8733 0.3561

Concluzie:
a) primul mod de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 24.50% pe directia X
si 2.04% pe directia Y;
b) modul 2 de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 31.01% pe directia X si 30.62%
pe directia Y;
c) modul 3 de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 16.47% pe directia X si 36.85%
pe directia Y;
d) In primele 15 perioade proprii de vibratie ale miscarii seismice se consuma aproximativ 90.10%
din masa vibranta a structurii pe directia X si 87.33% pe directia Y.
Modul 1 de vibratie
Modul 2 de vibratie
Modul 3 de vibratie
 3. Modelarea structurii

Structura a fost modelata in varianta constructiva cu ajutorul programului SCIA si ETABS.

Programele de calcul structural SCIA. ESA PT si ETABS au fost create si este în continuare dezvoltare
pentru a oferi inginerilor structuristi o unealta eficienta, simpla ẟi robusta pentru ca acestia sa rezolve
simplu probleme complicate.
SCIA.ESA PT si ETABS este un program de calcul al structurilor actionate de încarcari statice
si/sau dinamice în concordanta cu normativele nationale ẟi internationale aflate în vigoare.

Perspectiva 3D
Perspectiva plan
 Perspectiva laterala

4. VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

ALE SUPRASTRUCTURII

4.1. Proiectarea rigiditatii la forte laterale

In conformitate cu prevederile Anexei E din P100/1-2006, verificarea deplasarilor relative de nivel

se face la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea limita ultima (ULS).
Elementele structurii care se supun verificarii au dimensiunile stabilite in faza anterioara de
predimensionare.

- Verificarea la starea limita de serviciu (SLS)

Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in
urma unor cutremure, ce pot interveni de mai multe ori in viata constructiei, prin controlul degradarilor
elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor aferente constructiei. Cutremurul asociat
acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate, avand probabilitatea de aparitie mai mare
decat cel asociat starii limita ultime (perioada medie de revenire 30 ani).
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei (relatia E.1 – anexa E, Codul P100/1-2006):
SLS SLS
dr = 1.25νqdr < dra
 SLS
dr – deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS;
Factorul υ, din rela ia (4.19), definit conform 4.6.3.2., se va lua după cum urmează:
- υ = 0,4 pentru :
- elementele anvelopei ẟi elementele ataẟate anvelopei amplasate pe fa adele către spa iile publice
(strada) sau către alte spa ii în care este posibilă prezen a unui număr mare de persoane (cur ile
interioare ale ẟcolilor, atriumuri, ẟi similare);
- sistemele de conducte care sunt fixate pe două tronsoane adiacente în cazul construc iilor din clasele
de importan ă I ẟi II;
dr – valoarea deplasarii relative de nivel, determinata prin calcul elastic sub incarcari seismice de
proiectare;
SLS
dra – valoarea adimisibila a deplasarii relative de nivel
SLS
dra = 0.005hs
Verificarea deplasarilor rezultate din programul de calcul „SCIA”:
Verificare
deplasari -
SLS
Etaj Deplasare Deplasare drex drey 1.25∗ν q drx- dry- hnivel dra-
x y SLS SLS SLS
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
0 0 0 0 0 0.5 3 0 0 0 0
P 1.9 2.6 1.9 2.6 0.5 3 2.85 3.9 3100 15.5
E1 2.8 8.1 0.9 5.5 0.5 3 1.35 8.25 3100 15.5
E2 3.3 14.8 0.5 6.7 0.5 3 0.75 10.05 3100 15.5
E3 3.5 22 0.2 7.2 0.5 3 0.3 10.8 3100 15.5
E4 3.6 29.5 0.1 7.5 0.5 3 0.15 11.25 3300 16.5
E5 3.8 36.6 0.2 7.1 0.5 3 0.3 10.65 3300 16.5
E6 3.8 42.9 0 6.3 0.5 3 0 9.45 3300 16.5
E7 3.8 43 0 0.1 0.5 3 0 0.15 3300 16.5

- Verificarea la starea limita ultima (SLU)

Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de vie i omeneẟti la atacul unui
cutremur major, foarte rar, ce poate apărea in via a unei construc ii, prin prevenirea prăbuẟirii totale a
elementelor nestructurale. Se urmăreẟte deopotrivă realizarea unei marje de siguran a suficiente fata de
stadiul cedării elementelor structurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
 ULS ULS
dr = cqdr < dra
ULS
dr – deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata
ULS; q – factorul de comportare specific tipului de structura;
dr – deplasarea relativa a aceluias nivel, determinata prin calcul static elastic sub incarcarile seismice
de proiectare; rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale de beton armat, utilizată pentru calculul
valorii d , se consideră egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare sec iunilor nefisurate, adică 0,5E I
r cc
c – coeficientul de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T<T c deplasarile seismice
calculate in domeniul inelastic sunt mai mari decat cele corespunzatoare raspunsului seismic elastic;
ULS
dra – valoarea admisibila a deplasarilor de nivel

1< c = 3 – 2.5T/Tc <2

Verificarea deplasarilor rezultate din programul de calcul „SCIA”:

Verificare
deplasari
- ULS
Deplasare Deplasare dre dre drx- dry- dra-
Etaj x y x y cx cy q ULS ULS hnivel ULS
[m [m
[mm] [mm] m] m] [mm] [mm] [mm] [mm]
0 0 0 0 0 1.76 1.76 3 0 0 0 0
P 1.9 2.6 1.9 2.6 1.76 1.76 3 10.032 13.728 3100 77.5
E1 2.8 8.1 0.9 5.5 1.76 1.76 3 4.752 29.04 3100 77.5
E2 3.3 14.8 0.5 6.7 1.76 1.76 3 2.64 35.376 3100 77.5
E3 3.5 22 0.2 7.2 1.76 1.76 3 1.056 38.016 3100 77.5
E4 3.6 29.5 0.1 7.5 1.76 1.76 3 0.528 39.6 3300 82.5
E5 3.8 36.6 0.2 7.1 1.76 1.76 3 1.056 37.488 3300 82.5
E6 3.8 42.9 0 6.3 1.76 1.76 3 0 33.264 3300 82.5
E7 3.8 43 0 0.1 1.76 1.76 3 0 0.528 3300 82.5
4.2. Armarea elementelor structurale

Caracteristici mecanice C32/40– (EN 1992 – 1 -1 ) (Bc40; B500)

fck = 31.6 MPa
fck,cube = 40 MPa
0.3
Ecm = 22[(fcm)/10] , cu fcm in MPa
- modulul secant, este panta corzii care pleaca din origine pana la punctual de coordinate (σ,ε);

Modulele de deformatie ale betonului

Ec = - modulul tangent
Ec =1.05Ecm =
unde Ecm = MPa
fcm = fck + 8 MPa rezistenta medie la compresiune
-
fcm = 31.6+8 = 39.6 MPa
Rezistenta de calcul la intindere este definite ca :
fctd = (αct·fctk,0.05)/γc
αct = 1 pentru grinzi de cadru si cuplare
αct =0.85 pentru stalpi si montanti
fctk,0.05 = 0.7 fctm [MPa], fractilul 5% este limita inferioara pentru rezistenta la intindere a
betonului Astfel, pentru grinzile de cadru si de cuplare avem:
fctd = 1.45 MPa
si, pentru stalpi si montanti :
fctd =
conform tabel 3.6., pag. 160 din NP104-05 aprobat MTCT cu ordinal 277/23.02.2005
Rezistenta de calcul (de proiectare) a betonului C32/40 (Bc.40; B500) la compresiune se obtine
impartind rezistenta caracteristica pe cilindru, la factorul partial de siguranta:
fcd = (αcc·fck)/γc
γc = 1.5 – coeficientul partial pentru beton (factor partial de siguranta)
αcc = 1 pentru grinzi de cadru si cuplare
αcc =0.85 pentru stalpi si montanti
αcc – coeficient care tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la compresiune si
de efectele defavorabile care rezulta din modul de aplicare al incarcarilor
fcd = (1 31.6)/1.5 = 21 MPa (grinzi de cadru si grinzi de cuplare)
fcd = (0.85 31.6)/1.5 = 18 MPa (stalpi si montanti)

Caracteristici mecanice C25/30 – (EN 1992 – 1 -1 ) (Bc30; B400)

fck = 25 MPa
fck,cube = 30 MPa
0.3
Ecm = 22[(fcm)/10] , cu fcm in MPa
- modulul secant, este panta corzii care pleaca din origine pana la punctual de coordinate (σ,ε);

Modulele de deformatie ale betonului

Ec = - modulul tangent
Ec =1.05Ecm =
unde Ecm = 31000 MPa
fcm = fck + 8 MPa - rezistenta medie la compresiune
fcm = 25+8 = 33 MPa
Rezistenta de calcul la intindere este definite ca :
fctd = (αct·fctk,0.05)/γc
αct = 1 pentru grinzi de cadru si cuplare
αct =0.85 pentru stalpi si montanti
fctk,0.05 = 0.7 fctm [MPa], fractilul 5% este limita inferioara pentru rezistenta la intindere a
betonului Astfel, pentru grinzile de cadru si de cuplare avem:
fctd = 1.15 MPa
si, pentru stalpi si montanti :
fctd =
conform tabel 3.6., pag. 160 din NP104-05 aprobat MTCT cu ordinal 277/23.02.2005
Rezistenta de calcul (de proiectare) a betonului C25/30 (Bc.30; B400) la compresiune se obtine
impartind rezistenta caracteristica pe cilindru, la factorul partial de siguranta:
fcd = (αcc·fck)/γc
γc = 1.5 – coeficientul partial pentru beton (factor partial de siguranta)
αcc = 1 pentru grinzi de cadru si cuplare
αcc =0.85 pentru stalpi si montanti
αcc – coeficient care tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la compresiune si
de efectele defavorabile care rezulta din modul de aplicare al incarcarilor
fcd = (1 25)/1.5 = 16.7 MPa (grinzi de cadru si grinzi de cuplare)
fcd = (0.85 25)/1.5 = 14.17 MPa (stalpi si montanti)

Caracteristici mecanice Bst500s – Tempcore - Clasa C

2
Es = 210000 N/mm - modulul de elasticitate pentru Bst500s – Tempcore - Clasa C;
2
fyd = fyk/γs = 500/1.15 = 435 N/mm valoarea de proiectare a rezistentei de curgere a
otelului Bst500s – Tempcore - Clasa C;
2
fyk = 500 kN/mm - valoarea caracteristica a rezistentei de curgere a otelului Bst500s – Tempcore –
Clasa C (limita de elasticitate caracteristica a otelului, pentru betonul armat);
fy - valoarea de proiectare a limitei de curgere a armaturii de otel; f u,k
– valoarea caracteristica a rezistentei ultime a armaturii de otel;
εsy,d - valoarea de proiectare a deformatiei otelului de curgere, la initierea f y;
εyd = fyd/Es = 2.07‰ valoarea alungirii armaturii de otel la initierea fyd in armatura;
εu,k = 7.5% valoarea caracteristica a deformatiei ultime a armaturii de otel la initierea f u,k; εyd =
-3
la aparitia primei fisuri (0.1÷0.5) · 10 si pana la atingerea stadiului fisurii stabilizate;
εud = 0.9 εu,k = 6.75% - valoarea de proiectare a deformatiei ultime a otelului Bst500s – Tempcore
- Clasa C
γs = 1.15 – factor partial de siguranta

Elementele structurale au fost modelate astfel:

- pereti structurali – elemente finite de suprafata de tip “shell”
- placa – elemente finite de suprafata de tip “shell”
- grinzi si stalpi – elemente finite liniare de tip “beam”

Pentru a tine seama de fisurarea elementelor structurale, rigiditatea

corespunzatoare diferitelor tipuri de elemente a fost asumata dupa cum urmeaza:
- 0.5EbIb pentru peretii structurali
- 0.5 EbIb pentru stalpi
- 0.3 EbIb pentru grinzi de cuplare
- 0.2 EbIb pentru placa
 4.2.1. Verificarea armarii planseelor

Structura prezinta o placa de beton ce se dezvolta pe toate etajele identica cu o grosime de

30 cm si retragere pe etajele 4, 5 si 6.
Momentele pentru verificare au fost extrase din programul de calcul cu element finit, identic si
pentru deplasarea acesteia pe verticala (sageata).
Verificare armatura in camp:

Verificare armatura in reazem:

4.1.2. Dimensionarea si verificarea stalpilor

Dimensionarea momentelor incovoietoare si ale fortelor axiale pentru dimensionarea stalpilor se

determina pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub actiunea fortelor
laterale si verticale, considerand efectele de ordinul 2. Valorile de proiectare ale momentelor
incovoietoare se stabilesc respectand regulile ierarhizarii capacitatilor de rezistenta, astfel incat sa se
obtina un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de seism, cu articulatii plastice in grinzi.
Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii la actiunea fortelor gravitationale dupa atacul unui
cutremur puternic, se urmareste a se evita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi. Aceasta
conditie se realizeaza practic prin amplificarea adecvata a momentelor rezultate din calculul sub actiunea
fortelor laterale si verticale in toate sectiunile stalpilor cu exceptia bazei acestora. In P100-1:2006, similar
procedurii din EN 1998-1, se aplica o verificare locala, astfel incat capacitatea la moment incovoietor a
stalpilor sa fie mai mare decat a grinzilor la fiecare nod al structurii.
M.dc - moment de proiectare in stalp in sectiunea considerata
MEdc - momentul in stalp in sectiunea considerata, rezultat din calculul dinamic
ΣMRb - suma momentelor capabile asociate sensului actiunii seismice considerate in grinzile din
nodurile in care se face verificarea
ΣMEdb - suma momentelor rezultate din calcul dinamic sub actiunea fortelor laterale si verticale
de proiectare in grinzile din nodul in care se face verificarea
γRd - factor care introduce efectul consolidarii otelului din grinzi.

Verificarea la moment incovoietor a stalpului 50x105 cm

∑MRb = 398 kNm ∑MEdb = 207 kNm MEdc = 953 kNm

Mdc := γ Rd⋅MEdc⋅ ΣM Rb γ Rd := 1.2

ΣM
Edb

Mdc = 2198 kNm - momentul de calcul al stalpului

Mcap = 3735 kNm – momentul capabil > Mdc = 2198 kNm

Verificarea la moment incovoietor a stalpului 50x205 cm

∑MRb = 398 kNm ∑MEdb = 248 kNm MEdc = 5953 kNm

Mdc := γ Rd⋅MEdc⋅ ΣM Rb γ Rd := 1.2

ΣM
Edb

Mdc = 11465 kNm - momentul de calcul al stalpului

Mcap bar y = 12653 kNm - momentul capabil > Mdc = 11465 kNm
 5. CALCULUL ELEMENTELOR STRUCTURALE
INFRASTRUCTURA

5.1. Analiza dinamica – seismica a interactiunii dintre terenul de fundare si structura

În analiza seismica a structurilor, interactiunea dinamica teren-structura poate influenta sensibil

raspunsul structural. Rigurozitatea analizei de interactiune teren–structura la actiuni seismice este legata
de corectitudinea modelarii sistemului alcatuit din structura si masivul de pamânt, de acuratetea valorilor
atribuite parametrilor care definesc excitatia seismica si de proprietatile fizico-mecanice ale
pamântului.
Investigatiile teoretice si experimentale efectuate în ultimul timp abordeaza o serie de aspecte în care
efectele de interactiune seismica teren–structura pot fi semnificative si pentru care abordarile actuale sunt
nesatisfacatoare: structuri îngropate si partial îngropate (constructii speciale, tunele, conducte, etc),
fundatii flexibile si fundatii pe piloti, presiuni seismice pe peretii substructurilor, etc.
Masivul de pamânt actioneaza, în conlucrarea lui cu constructia, indirect ca filtru frecvential si direct
ca reazem deformabil pe o zona activa situata în vecinatatea acesteia. Rolul de reazem deformabil si filtru
dinamic se interconditioneaza reciproc si au o importanta hotarâtoare asupra raspunsului seismic al
structurii. Proprietatile dinamice ale subsistemelor aflate în interconditionare reciproca-structura si
masivul de pamânt– conduc la efecte neglijabile în cazul unor terenuri de fundare rigide, însa devin
semnificative pentru terenuri de fundare slabe, deformabile.
Analizele de interactiune seismica teren–structura s-au dezvoltat în ultimele decenii odata cu proiectarea
centralelor nuclearo-electrice pe terenuri nestâncoase (Vs [ 1100 m/s), situatie în care raspunsul seismic
este influentat semnificativ de comportarea dinamica a masivului de pamânt pe care acestea sunt
amplasate.
Rigurozitatea analizei de interactiune teren–structura la actiuni seismice este legata de corectitudinea
modelarii sistemului alcatuit din structura si masivul de pamânt, de acuratetea valorilor atribuite
parametrilor care definesc excitatia seismica si de proprietatile fizico-mecanice ale pamântului. Desi
afectate înca de incertitudini, analizele de interactiune seismica teren – structura au facut, pe plan
mondial, progrese remarcabile în formularea modelelor de calcul pentru definirea excitatiei seismice si
evaluarea corecta a caracteristicilor dinamice ale masivului de pamânt.
Analizele de interactiune seismica teren–structura tind sa se extinda si la constructii conventionale,
speciale în ceea ce priveste caracteristicile si importanta lor, precum si conditiile de fundare. Investigatiile
teoretice si experimentale efectuate în ultimul timp abordeaza o serie de aspecte în care efectele de
interactiune seismica teren – structura pot fi semnificative si pentru care abordarile actuale sunt
nesatisfacatoare: structuri îngropate si partial îngropate (constructii speciale, tunele, conducte, etc),
fundatii flexibile si fundatii pe piloti, presiuni seismice pe peretii substructurilor, etc.
Pentru obtinerea rezulatelor s-a folosit programul de calcul SCIA PT. Programul are implementat
conceptul de teren definit prin profile geologice si recunoaste structura terenului ca model de rezemare a
constructiei.
Structura studiata prezinta o infrastructura ce se desfasoara pe inaltimea a trei subsoluri. Suprafata
subsolului in comparatie cu suprafata suprastructurii prezinta evazari pe toate directiile asigurand un grad
ridicat de stabilitate.
In urma analizei seismice teren – structura conform P100 – 2006/1 s-au obtinut urmatoarele valori:
Nr. crt. ω [1/s] T [s] f [Hz] εxi εyi εzi Σεxi Σεyi Σεzi
1 7.97 0.79 1.27 0.245 0.0204 0 0.245 0.0204 0
2 9.68 0.65 1.54 0.3101 0.3062 0.0003 0.5551 0.3266 0.0003
3 10.26 0.61 1.63 0.1647 0.3685 0 0.7198 0.6951 0.0003
4 26.96 0.23 4.29 0 0.0003 0.0037 0.7198 0.6954 0.004
5 34.61 0.18 5.51 0.0452 0.0009 0 0.765 0.6963 0.004
6 37.52 0.17 5.97 0.1147 0.0023 0.0004 0.8797 0.6986 0.0044
7 43.01 0.15 6.84 0.0055 0.1724 0.0055 0.8852 0.871 0.0099
8 49.89 0.13 7.94 0 0.0019 0.2429 0.8852 0.8729 0.2528
9 51.87 0.12 8.26 0.0003 0 0.0001 0.8855 0.8729 0.2529
10 56.28 0.11 8.96 0.0002 0.0001 0.065 0.8857 0.873 0.3179
11 56.81 0.11 9.04 0.0034 0.0001 0.0183 0.8891 0.8731 0.3362
12 57.32 0.11 9.12 0.0007 0.0001 0.0052 0.8898 0.8732 0.3414
13 58.62 0.11 9.33 0.01 0.0001 0.0105 0.8998 0.8733 0.3519
14 59.39 0.11 9.45 0.0012 0 0.0038 0.901 0.8733 0.3557
15 59.96 0.1 9.54 0 0 0.0004 0.901 0.8733 0.3561

Concluzie:
a) primul mod de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 24.50% pe directia X si
2.04% pe directia Y;
b) modul 2 de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 31.01% pe directia X si 30.62% pe
directia Y;
c) modul 3 de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 16.47% pe directia X si 36.85% pe
directia Y;
d) In primele 15 perioade proprii de vibratie ale miscarii seismice se consuma aproximativ 90.10%
din masa vibranta a structurii pe directia X si 87.33% pe directia Y.

In urma calcului dinamic cu ajutorul programului SCIA. ESA PT (program bazat pe teoria
elementului finit) si in concordanta cu normativul de proiectare P100/2006 – 1 s-au obtinut urmatoarele
valori si forme deformate pentru perioadele proprii de vibratie:
Modul 1 de vibratie

Modul 2 de vibratie
Modul 3 de vibratie

Modul 4 de vibratie
5.2. Dimensionare si verificare grinzi peste subsolul 1 cota -0.10 m
5.3. Deplasarea radierului (deformata) in gruparea fundamentala
5.4. Presiunea pe talpa radierului in gruparea fundamentala si coeficientii de pat in
gruparea fundamentala
5.5. Presiunea pe talpa radierului la actiunea seismica si deformatia acestuia (tasarea)

Coeficientii de pat pentru gruparea speciala au fost luati cei din gruparea
fundamentala si amplificati de 3 ori. Pe marginea radierului, la distanta de 3 m de buza
3 3
acestuia s-a luat in considerare un coeficient de pat de 16MN/m *3 = 48MN/m , iar pe
3 3
centrul acestuia un coeficient de pat de 6.4MN/m *3 = 19.2MN/m .
5.6. Dimensionarea si verificarea radierului

5.6.1. Momente pe radier

5.6.2. Verificare armare radier zona camp :

Intocmit: Verificat:
ing. Bogorodea Lucian ing. Zagaican Ion