Reg. Comerului: J40 / 8311 / 03.10.

2001

Cod unic de nregistrare: R 14208975

Adresa: Bucureti, Sect. 2,Str.Maria Rosetti nr.45, Ap.1

Cont bancar: 5198.1 / ROL B.C.R. DR. OBREGIA

Tel. 0744.494.708; 021.314.95.31

BIROU DE STRUCTURI S.R.L.

IMOBIL DE LOCUINTE
2S + P + 3E + 4,5,6E RETRASE
STR.MOLIERE NR.12 - 14,
SECTOR 1, BUCURESTI

Beneficiar:
S.C. GENERALCOM S.A.

BREVIAR DE CALCUL

SPECIALITATEA - REZISTENTA

Data elaborarii
Iunie 2011

1.

DATE GENERALE

Prezenta documentaie are ca obiect proiectarea unui imobil ce se dezvolt pe 2S+P+4,5,6 ER

avand o structur de rezisten format din:
-

infrastructura:

cutie rigida (pereti beton armat si planseu beton armat turnate monolit)
fundatie radier general

suprastructura:

structura in sistem stalpi si planseu dala groasa turnate monolit

n conformitate cu prevederile Normativului P100-1/2006, construcia face parte din clasa de

importan III, construcie normal. Zona seismic n care se gsete construcia este caracterizat de
acceleratia terenului pentru proiectare (IMR 100ani) a g = 0.24 g i de perioada de col Tc = 1.6s .
Corespunztor prevederilor art. 41 i tabelului 5 din normele tehnice de proiectare i realizare a
construciilor privind protecia la aciunea focului P118-83 cldirea se ncadreaz n gradul II de
rezisten la foc. Sunt respectate n conformitate cu Legea 10/1995 a5 i cerinele de rezisten i
stabilitate, siguran n exploatare, igien, sntatea oamenilor, protecia mpotriva zgomotului.
Elementele structurale s-au calculat n conformitate cu urmtoarele standarde i normative.
Infrastructura

STAS 6054-77.

Terenul de fundare. Adncimi de nghe.

STAS 3300/1;2-85.

Terenul de fundare. Principii generale.

STAS 9824/1-87.

Tasarea construciilor.

P 112-2004.

Normativ privind proiectarea i execuia lucrrilor de fundaii directe

la construcii.

P 7-92.

Normativ privind proiectarea, executarea i exploatarea construciilor

fundate pe pmnturi sensibile la umezire.

P 100-1/2006.

Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine,

social culturale, agrozootehnice i industriale.

NE 012-99.

Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i

beton precomprimat.

C 16-84.

Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii

i instalaii aferente.

C 29-85.

Normativ privind mbuntirea terenului de fundare slabe prin

procedee mecanice.

C 169-88.

Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea

fundaiilor construciilor civile i industriale.

Suprastructura
Calculul elementelor din beton armat solicitate la ncovoiere (grinzi) s-a fcut la strile limit
ale capacitii portante i ale exploatrii normale. Calculul la strile limit ale capacitii portante (de
rezistent) a constat n dimensionarea i verificarea seciunilor nclinate la aciunea forei tietoare.
Calculul la strile limita ale exploatrii normale constau n limitarea sgeii elementelor.
Pentru calculul suprastructurii am folosit:

STAS 10107/0-90.

Construcii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor din

beton, beton armat i beton precomprimat.

STAS 10107/1-90.

Construcii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor din

beton, beton armat i beton precomprimat. Prevederi generale.

STAS 10107/2-92.

Construcii civile, industriale i agricole. Planee curente din plci i

grinzi din beton armat i beton precomprimat. Prescripii de calcul i
alctuire.

CR 0-2005.

Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.

Clasificarea i gruparea aciunilor.

STAS 10101/1-78.

Greuti tehnice i ncrcri permanente.

STAS 10101/2A1-78.

Aciuni datorate procesului de exploatare pentru construcii civile i

industriale.

NP -082-04.

Aciunea vntului.

CR 1-1-3 2005.

ncrcri date de zpad.

P100-1/2006.

Cod de proiectare seismica. Prevederi pentru cladiri.

EN 1992 Eurocode 2

Desing of concrete structure.

2.
2.1.

EVALUAREA NCRCRILOR

Gruparea ncrcrilor.
Calculul elementelor i structurilor de rezisten la diferite stri limit se face lund n

considerare combinaiile sau gruprile de ncrcri cele mai defavorabile.

La proiectarea construciilor se au n vedere urmtoarele dou grupri de ncrcri:
a)

grupri fundamentale -

alctuite din ncrcri permanente (G), cvasipermanente (2Qk) i

variabile (Q);

b)

grupri speciale

alctuite din ncrcri permanente (G), cvasipermanente (2Qk),

variabile (Q) i excepionale (AE).

Gruprile de ncrcri se alctuiesc n conformitate cu prevederile din codul de proiectare CR

0-2005.
n cazul cnd calculele elementelor i structurilor se face la stri limit ultime de rezisten i
stabilitate, gruprile se alctuiesc dup cum urmeaz:
a)

Grupri fundamentale:

1.35 Gkj + 1.5Qk 1 + 1.5 0i Qki

(4.9)

n care:
Gkj

efectul pe structura al actiunii permanente;

Qki

efectul pe structura al actiunii variabile;

Qk 1

efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre

actiunile variabile;

0i

factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile, avand

valoarea 0,7.

b)

Grupri speciale:

kj

+ I AEk + 2i Qki

(4.13)

n care:
AEk

valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde cu intervalului mediu

de recurenta (IMR 100 de ani);

2i

coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi ;

coeficient de importanta a constructiei avand valorile functie de clasa de

importanta a constructiei ( clasa III => 1).

n gruprile speciale n care intervin ncrcri seismice nu se consider ncrcrile orizontale

datorita vntului (se excepteaz construciile deosebit de zvelte i sensibile la aciunea vntului).

2.2.

Prezentarea actiunilor.
Clasificarea i gruparea aciunilor (ncrcrilor) n construcii se face n conformitate cu CR 0-

2005.
Dup caracterul aciunii se deosebesc urmtoarele categorii :
actiunea permanenta (G) actiune pentru care variatia in timp este nula sau neglijabila.
actiunea variabila (Q) actiune pentru care variatia in timp a parametrilor ce caracterizeaza

actiunea nu este nici monotona nici neglijabila.

actiunea accidentala (A) actiune de durata scurta dar de intensitate semnificativa, ce se

exercita cu probabilitate redusa asupra structurii in timpul duratei sale de viata proiectate.
actiunea seismica (AE) actiune asupra structurii datorata miscarii terenului provocata de

cutremure.
actiunea geotehnica actiune transmisa structurii de catre pamant si/sau apa subterana.

2.3.

Evaluarea ncrcrilor gravitaionale

2.3.1. Evaluarea ncrcrilor permanente

Evaluarea ncrcrilor permanente normate gn i de calcul g este prezentat n tabelul 2.1, pe

baza detaliilor constructive stabilite pentru toate elementele structurale i nestructurale.
La evaluarea acestor ncrcri am utilizat:

CR 0-2005

STAS 10101/1-78

Cod de proiectare. Clasificarea i gruparea aciunilor;

Aciuni n construcii. Greuti tehnice i ncrcri permanente.

PLANSEU
CURENT

Element de
constructie

Denumire
strat
Tencuiala
mortar
Placa
beton
Sapa de
egalizare
Pardoseala

Grosimea
stratului
[m]

Greutatea
specifica
[kN/m2]
[kN/m3]

Actiuni
normate
[kN/m2]

Coeficient

Coeficient
GS

Total
GF
[kN/m2]

Total
GS
[kN/m2]

GF

0.02

19.00

0.38

1.35

0.52

0.38

0.14

25.00

3.50

1.35

4.73

3.50

0.05

21.00

1.10

1.35

1.50

1.10

0.02

16.00

0.32

1.35

0.45

0.32

2.00

1.50

0.4

3.00

0.80

10.20

6.10

Total
GS
[kN/m2]

Utila
2.00

PLANSEU TERASA CIRCULABILA

Element de
constructie

Denumire
strat
Tencuiala
mortar
Placa
beton
Sapa de
egalizare
Pardoseala
Beton de
panta
Bariera de
vapori
Termoizol
atie
polistiren
Hidroizola
tie
Placi din
beton
mozaicat
Utila

Grosimea
stratului
[m]

Greutatea
specifica
[kN/m2]
[kN/m3]

Actiuni
normate
[kN/m2]

Coeficient

Coeficient

GF

GS

Total
GF
[kN/m2]

0.02

19.00

0.38

1.35

0.52

0.38

0.14

25.00

3.50

1.35

4.73

3.50

0.05

21.00

1.10

1.35

1.50

1.10

0.02

16.00

0.32

1.35

0.45

0.32

0.05

21.00

1.10

1.35

1.50

1.10

0.06

0.06

1.35

0.08

0.06

0.05

2.50

0.125

1.35

0.12

0.125

0.015

10.50

0.15

1.35

0.20

0.15

0.03

21.00

0.60

1.35

0.80

0.60

2.00

1.50

0.4

3.00

0.80

10.20

8.15

2.00

PLANSEU TERASA
NECIRCULABILA

Element de
constructie

Denumire
strat
Tencuiala
mortar
Placa
beton
Sapa de
egalizare
Pardoseala
Beton de
panta
Bariera de
vapori
Termoizol
atie
polistiren
Hidroizola
tie
Utila

Grosimea
stratului
[m]

Greutatea
specifica
[kN/m2]
[kN/m3]

Actiuni
normate
[kN/m2]

Coeficient

Coeficient
GS

Total
GF
[kN/m2]

Total
GS
[kN/m2]

GF

0.02

19.00

0.38

1.35

0.52

0.38

0.14

25.00

3.50

1.35

4.73

3.50

0.05

21.00

1.10

1.35

1.50

1.10

0.02

16.00

0.32

1.35

0.45

0.32

0.05

21.00

1.10

1.35

1.50

1.10

0.06

0.06

1.35

0.08

0.06

0.05

2.50

0.125

1.35

0.12

0.125

0.015

10.50

0.15

1.35

0.20

0.15

0.75

0.75

1.05

0.4

0.80

0.70

1.60

1.60

1.50

0.4

2.40

0.65

13.10

8.70

Zapada

2.3.2. Evaluarea ncrcrilor verticale datorate aciunii zpezii

ncrcrile date de zpad se evalueaz conform codului de proiectare CR-1-1-3-2005.

ncrcarea din zpad pe acoperi ia n considerare depunerea de zpad n funcie de forma
acoperiului i de redistribuia zpezii cauzat de vnt i de topirea zpezii.
La proiectarea acoperiurilor se utilizeaz dou distribuii ale ncrcrii din zpad :
- ncrcarea din zpad neaglomerat
- ncrcarea din zpad aglomerat
ncrcarea din zpad este considerat ca acionnd vertical pe proiecia orizontal a suprafeei
acoperiului.
Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe acoperi se determin astfel :

S k = i C e C t S o ,k
Sk= valoarea caracteristic ncrcturii din zpad pe acoperi
i = coeficient de form pentru ncrctura din zpad pe acoperi
Sok = valoarea caracteristic a ncrcturii din zpad pe sol n KN/m2 n amplasament conform tabelului A1 din anexa A
din codul de proiectare(fig.2.17).
Ce= coeficientul de expunere a amplasamentului construciei

Ct= coeficientul termic

Valoarea caracteristic ncrcturii din zpad pe acoperi este data in anaxa A a Codului de
proiectare CR 1-1-3 2005, precum si in harta de zonare a tarii noastre din punct de vedere al
incarcarii din zapada pe sol: Sk=2 kN/m2.
Coeficienii de form pentru ncrcarea din zpad pe acoperi se determin funcie de tipul de
acoperi n capitolul 3 din codul de proiectare.
Panta acoperiului

1
2

0o 30o

30o< <60o

60o

0.8
0.8 + 0.8/30

0.8(60-)/30
1.6

0.0
-

Coeficientul de forma i va fi 0,8 pentru =24.

Coeficientul de expunere Ce al amplasamentului construciei este funcie de condiiile de
expunere ale construciei (att la momentul proiectrii ct i ulterior), valorile sale fiind date n tabel.

Tipul expunerii
Complet
Parial
Redus

Ce
0.8
1.0
1.2

Cum construcia noastr se ncadreaz n condiii normale de expunere valoarea coeficientului

Ce se alege conform tabelului: ce = 1.0
Datorita faptului ca pentru acoperis am adoptat o termoizolatie uzuala, coeficientul Ct va fi
considerat 1.
Conform datelor de mai sus, intensitatea normat a ncrcrii date de zpad, este urmtoarea:
S k = i C e C t S o , k = 0 .8 1 1 2 = 1 .6

KN
m2

2.4.

Evaluarea ncrcrilor orizontale

2.4.1. ncrcarea dat de seism

Evaluarea ncrcrilor seismice orizontale pentru prezentul proiect s-a realizat conform
normativului P100-2006 Cod de proiectarea antiseismic - Partea I - Prevederi de proiectare pentru
cldiri.
Metodologia de proiectare antiseismica presupune acceptarea ruperilor ductile i mpiedicarea
ruperilor casante, prin realizarea unor zone plastice potentiale suficient de ductile pentru a se putea
compensa incertitudinile provenite din variabilitatea intensitii seismelor.
Prin protecie antiseismic se urmrete limitarea degradrilor, a avariilor, precum i evitarea
prabuirii elementelor structurale, a celor nestructurale, a echipamentelor i instalaiilor.
Efectele cutremurului vor fi cu att mai mici cu ct structura de rezisten va fi capabil s
disipe o parte ct mai mare din energia indus de seism, iar capacitatea unei structuri de a disipa
energia indus depinde de capacitatea de deformare post-elastic a acesteia.
Evaluarea rspunsului seismic va avea n vedere posibilitatea comportrii acesteia n domeniul
post-elastic, evitndu-se astfel cedrile casante. Aplicarea acestui concept (al disiprii de energie) ar
presupune o analiz seismic post-elastic, care ar conduce la un volum mare de calcul.
De aceea pentru aprecierea comportrii postelastice se folosete n practic conceptul
ductilitii introdus n calcul n mod simplificat prin factorul de comportare.
n codul seismic pentru calculul forei seismice pe baz de spectre de rspuns se recomand
dou metode:
-

metoda forelor seismice static echivalente;

metoda cu calcul modal cu spectre de rspuns.

Cum prima metod se aplica la constructiile din clasele de importan III si IV (conform
codului) i construcia noastr se incadreaz n clasa III vom folosi aceast metod. Ea se aplic la
construciile cu H10m i la care H/L0.4 (L=latura cea mai scurt). Metoda se mai aplic la
construciile pentru care perioadele fundamentale corespunztoare direciilor principale sunt: T1,5s.
Fora seismic orizontal/fora tietoare de baz corespunde modului propriu fundamental pentru
fiecare direcie orizontal principal considerat n calculul construciei se determin cu relaia
Fb = I S d (T1 ) m
Sd(T1) = spectrul de proiectare pentru T1;
1 = factorul de importan corespunztor clasei de importan;
m = masa total a cldirii calculat ca sum maselor de nivel;
= factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu fundamental prin masa modal efectiv modal
asociat acestuia.

Clasele de importan i de expunere la cutremur pentru cldiri sunt:

Clasa de importan

Tipuri de cldiri

Cldiri cu funciuni eseniale a cror integritate pe durata cutremurelor

este vital pentru protecia civil (staii de pompieri, sediile poliiei,

1,4

spitalele de urgen, staiile de salvare ...)

Cldiri a cror rezistena seismic este important sub aspectul asociat cu

II

prbuirea sau avarierea grav: cldiri ce adpostesc pesta 400 de

1,2

persoane, penitenciarele, azilele, muzeele ...

III

Cldiri de tip curent ce nu aparin celorlalte categorii.

IV

Cldiri de mic importan pentru sigurana public.

0,8

Clasa de importanta si de expunere III => 1 = 1 .

Factorul de participare modala =0.85 pentru T1Tc sau =1 pentru celelalte cazuri.
Conform codului seismic, construcia face parte din zona de hazard seismic ce este caracterizat de
acceleratia terenului pentru proiectare (IMR 100ani) a g = 0.24 g i de perioada de col Tc = 1.6s .
Tc = 1.6 s => Td = 2 s i Tb = 0.16 s.
T1 = CtH3/4 n care Ct este 0.05 i H = 25.40 m (nalimea cladirii msurat de la extremitatea
superioar a infrastructurii rigide).
T1 = 0.05 25.403/4= 0.565 s < Tc = 1.60 s => =0.85.
Spectrul de proiectare Sd(T1) se calculeaz funcie de:
S d (T1 ) =

ag T
q

Sd(T1) = spectrul de proiectare pentru T1;

ag = 0.24g - acceleratia terenului pentru proiectare (IMR 100ani);
g = 10 acceleraia gravitaional;
T = 0 =2.75 (TB<T1<TC) spectrul normalizat de rspuns;
q = factor de comportare (pentru structura din beton 3 pentru clasa de ductilitate H).

=> S d (T1 ) =

0.24 10 2.75
= 2.20m / s 2
3

Cu toate aceste valori calculate va rezulta fora seismic de baz

Fb = 1 2.20 m 0.85 = 1.87 m
Structura a fost verificata cu ajutorul programului de calcul bazat pe teoria elemntului
finit: SCIA. ESA PTversiunea 2010.

Raspunsul la actiunea seismica SCIA. ESA PT versiunea 2010

Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

[1/s]

8.5492
11.0066
11.9035
19.4717
28.3594
37.2745
39.9505
51.9624
52.2062
56.0228
57.1759
59.1541
59.326
59.4397
59.986

T [s]

f [Hz]

0.7349
0.5709
0.5278
0.3227
0.2216
0.1686
0.1573
0.1209
0.1204
0.1122
0.1099
0.1062
0.1059
0.1057
0.1047

1.3607
1.7518
1.8945
3.099
4.5135
5.9324
6.3583
8.2701
8.3089
8.9163
9.0998
9.4147
9.442
9.4601
9.5471

xi

yi

zi

0.245
0.3101
0.1647
0
0.0452
0.1147
0.0055
0
0.0003
0.0002
0.0034
0.0007
0.01
0.0012
0

0.0204
0.3062
0.3685
0.0003
0.0009
0.0023
0.1724
0.0019
0
0.0001
0.0001
0.0001
0.0001
0
0

0
0.0003
0
0.0037
0
0.0004
0.0055
0.2429
0.0001
0.065
0.0183
0.0052
0.0105
0.0038
0.0004

xi

yi

zi

0.245
0.5551
0.7198
0.7198
0.765
0.8797
0.8852
0.8852
0.8855
0.8857
0.8891
0.8898
0.8998
0.901
0.901

0.0204
0.3266
0.6951
0.6954
0.6963
0.6986
0.871
0.8729
0.8729
0.873
0.8731
0.8732
0.8733
0.8733
0.8733

0
0.0003
0.0003
0.004
0.004
0.0044
0.0099
0.2528
0.2529
0.3179
0.3362
0.3414
0.3519
0.3557
0.3561

Concluzie:
a) primul mod de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 24.50% pe directia X si
2.04% pe directia Y;
b) modul 2 de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 31.01% pe directia X si 30.62%
pe directia Y;
c) modul 3 de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 16.47% pe directia X si 36.85%
pe directia Y;
d) In primele 15 perioade proprii de vibratie ale miscarii seismice se consuma aproximativ 90.10%
din masa vibranta a structurii pe directia X si 87.33% pe directia Y.

Modul 1 de vibratie

Modul 2 de vibratie

Modul 3 de vibratie

3. Modelarea structurii
Structura a fost modelata in varianta constructiva cu ajutorul programului SCIA si ETABS.
Programele de calcul structural SCIA. ESA PT si ETABS au fost create si este n continuare
dezvoltare pentru a oferi inginerilor structuristi o unealta eficienta, simpla i robusta pentru ca acestia
sa rezolve simplu probleme complicate.
SCIA.ESA PT si ETABS este un program de calcul al structurilor actionate de ncarcari statice
si/sau dinamice n concordanta cu normativele nationale i internationale aflate n vigoare.

Perspectiva 3D

Perspectiva plan

Perspectiva laterala

4. VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

ALE SUPRASTRUCTURII
Proiectarea rigiditatii la forte laterale

4.1.

In conformitate cu prevederile Anexei E din P100/1-2006, verificarea deplasarilor relative de nivel

se face la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea limita ultima (ULS).
Elementele structurii care se supun verificarii au dimensiunile stabilite in faza anterioara de
predimensionare.
-

Verificarea la starea limita de serviciu (SLS)

Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in
urma unor cutremure, ce pot interveni de mai multe ori in viata constructiei, prin controlul degradarilor
elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor aferente constructiei. Cutremurul asociat
acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate, avand probabilitatea de aparitie mai mare
decat cel asociat starii limita ultime (perioada medie de revenire 30 ani).
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei (relatia E.1 anexa E, Codul P100/1-2006):
drSLS = 1.25qdr < draSLS

drSLS deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS;

Factorul , din relaia (4.19), definit conform 4.6.3.2., se va lua dup cum urmeaz:
- = 0,4 pentru :
- elementele anvelopei i elementele ataate anvelopei amplasate pe faadele ctre spaiile publice
(strada) sau ctre alte spaii n care este posibil prezena unui numr mare de persoane (curile
interioare ale colilor, atriumuri, i similare);
- sistemele de conducte care sunt fixate pe dou tronsoane adiacente n cazul construciilor din clasele
de importan I i II;

dr valoarea deplasarii relative de nivel, determinata prin calcul elastic sub incarcari seismice de
proiectare;
draSLS valoarea adimisibila a deplasarii relative de nivel
draSLS = 0.005hs
Verificarea deplasarilor rezultate din programul de calcul SCIA:

Etaj

Deplasare
x
[mm]
0
1.9
2.8
3.3
3.5
3.6
3.8
3.8
3.8

0
P
E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7

Deplasare
y
[mm]
0
2.6
8.1
14.8
22
29.5
36.6
42.9
43

drex

drey

Verificare
deplasari SLS
1.25

[mm]
0
1.9
0.9
0.5
0.2
0.1
0.2
0
0

[mm]
0
2.6
5.5
6.7
7.2
7.5
7.1
6.3
0.1

0.5
0.5
0.5
0.5
0.5
0.5
0.5
0.5
0.5

3
3
3
3
3
3
3
3
3

drxSLS
[mm]
0
2.85
1.35
0.75
0.3
0.15
0.3
0
0

drySLS
[mm]
0
3.9
8.25
10.05
10.8
11.25
10.65
9.45
0.15

hnivel

[mm]
0
3100
3100
3100
3100
3300
3300
3300
3300

draSLS
[mm]
0
15.5
15.5
15.5
15.5
16.5
16.5
16.5
16.5

Verificarea la starea limita ultima (SLU)

Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de viei omeneti la atacul unui
cutremur major, foarte rar, ce poate aprea in viaa unei construcii, prin prevenirea prbuirii totale a
elementelor nestructurale. Se urmrete deopotriv realizarea unei marje de sigurana suficiente fata de
stadiul cedrii elementelor structurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

drULS = cqdr < draULS

drULS deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS;
q factorul de comportare specific tipului de structura;
dr deplasarea relativa a aceluias nivel, determinata prin calcul static elastic sub incarcarile seismice
de proiectare; rigiditatea la ncovoiere a elementelor structurale de beton armat, utilizat pentru calculul
valorii d , se consider egal cu jumtate din valoarea corespunztoare seciunilor nefisurate, adic 0,5E I

c c

c coeficientul de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T<Tc deplasarile seismice
calculate in domeniul inelastic sunt mai mari decat cele corespunzatoare raspunsului seismic elastic;
draULS valoarea admisibila a deplasarilor de nivel
1< c = 3 2.5T/Tc <2
Verificarea deplasarilor rezultate din programul de calcul SCIA:
Verificare
deplasari
- ULS
Etaj

Deplasare
x

Deplasare
y

0
P
E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7

[mm]
0
1.9
2.8
3.3
3.5
3.6
3.8
3.8
3.8

[mm]
0
2.6
8.1
14.8
22
29.5
36.6
42.9
43

dre
x
[m
m]
0
1.9
0.9
0.5
0.2
0.1
0.2
0
0

dre
y
[m
m]
0
2.6
5.5
6.7
7.2
7.5
7.1
6.3
0.1

cx

cy

drxULS

dryULS

hnivel

draULS

1.76
1.76
1.76
1.76
1.76
1.76
1.76
1.76
1.76

1.76
1.76
1.76
1.76
1.76
1.76
1.76
1.76
1.76

3
3
3
3
3
3
3
3
3

[mm]
0
10.032
4.752
2.64
1.056
0.528
1.056
0
0

[mm]
0
13.728
29.04
35.376
38.016
39.6
37.488
33.264
0.528

[mm]
0
3100
3100
3100
3100
3300
3300
3300
3300

[mm]
0
77.5
77.5
77.5
77.5
82.5
82.5
82.5
82.5

4.2.

Armarea elementelor structurale

Caracteristici mecanice C32/40 (EN 1992 1 -1 ) (Bc40; B500)

fck = 31.6 MPa
fck,cube = 40 MPa
Ecm = 22[(fcm)/10]0.3 , cu fcm in MPa
- modulul secant, este panta corzii care pleaca din origine pana la punctual de coordinate (,);

Modulele de deformatie ale betonului

Ec =

- modulul tangent

Ec =1.05Ecm =
unde Ecm =
MPa
fcm = fck + 8 MPa - rezistenta medie la compresiune
fcm = 31.6+8 = 39.6 MPa
Rezistenta de calcul la intindere este definite ca :
fctd = (ctfctk,0.05)/c
ct = 1 pentru grinzi de cadru si cuplare
ct =0.85 pentru stalpi si montanti
fctk,0.05 = 0.7 fctm [MPa], fractilul 5% este limita inferioara pentru rezistenta la intindere a betonului
Astfel, pentru grinzile de cadru si de cuplare avem:
fctd = 1.45 MPa
si, pentru stalpi si montanti :
fctd =
conform tabel 3.6., pag. 160 din NP104-05 aprobat MTCT cu ordinal 277/23.02.2005
Rezistenta de calcul (de proiectare) a betonului C32/40 (Bc.40; B500) la compresiune se obtine
impartind rezistenta caracteristica pe cilindru, la factorul partial de siguranta:
fcd = (ccfck)/c
c = 1.5 coeficientul partial pentru beton (factor partial de siguranta)
cc = 1 pentru grinzi de cadru si cuplare
cc =0.85 pentru stalpi si montanti

cc coeficient care tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la compresiune si de
efectele defavorabile care rezulta din modul de aplicare al incarcarilor
fcd = (1 31.6)/1.5 = 21 MPa (grinzi de cadru si grinzi de cuplare)
fcd = (0.85 31.6)/1.5 = 18 MPa (stalpi si montanti)

Caracteristici mecanice C25/30 (EN 1992 1 -1 ) (Bc30; B400)

fck = 25 MPa
fck,cube = 30 MPa
Ecm = 22[(fcm)/10]0.3 , cu fcm in MPa
- modulul secant, este panta corzii care pleaca din origine pana la punctual de coordinate (,);

Modulele de deformatie ale betonului

Ec =

- modulul tangent

Ec =1.05Ecm =
unde Ecm = 31000 MPa
fcm = fck + 8 MPa - rezistenta medie la compresiune
fcm = 25+8 = 33 MPa
Rezistenta de calcul la intindere este definite ca :
fctd = (ctfctk,0.05)/c
ct = 1 pentru grinzi de cadru si cuplare
ct =0.85 pentru stalpi si montanti
fctk,0.05 = 0.7 fctm [MPa], fractilul 5% este limita inferioara pentru rezistenta la intindere a betonului
Astfel, pentru grinzile de cadru si de cuplare avem:
fctd = 1.15 MPa
si, pentru stalpi si montanti :
fctd =
conform tabel 3.6., pag. 160 din NP104-05 aprobat MTCT cu ordinal 277/23.02.2005
Rezistenta de calcul (de proiectare) a betonului C25/30 (Bc.30; B400) la compresiune se obtine
impartind rezistenta caracteristica pe cilindru, la factorul partial de siguranta:
fcd = (ccfck)/c
c = 1.5 coeficientul partial pentru beton (factor partial de siguranta)
cc = 1 pentru grinzi de cadru si cuplare
cc =0.85 pentru stalpi si montanti

cc coeficient care tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la compresiune si de
efectele defavorabile care rezulta din modul de aplicare al incarcarilor
fcd = (1 25)/1.5 = 16.7 MPa (grinzi de cadru si grinzi de cuplare)
fcd = (0.85 25)/1.5 = 14.17 MPa (stalpi si montanti)

Caracteristici mecanice Bst500s Tempcore - Clasa C

Es = 210000 N/mm2 - modulul de elasticitate pentru Bst500s Tempcore - Clasa C;

fyd = fyk/s = 500/1.15 = 435 N/mm2 valoarea de proiectare a rezistentei de curgere a otelului
Bst500s Tempcore - Clasa C;
fyk = 500 kN/mm2 - valoarea caracteristica a rezistentei de curgere a otelului Bst500s Tempcore
Clasa C (limita de elasticitate caracteristica a otelului, pentru betonul armat);
fy - valoarea de proiectare a limitei de curgere a armaturii de otel;
fu,k valoarea caracteristica a rezistentei ultime a armaturii de otel;
sy,d - valoarea de proiectare a deformatiei otelului de curgere, la initierea fy;
yd = fyd/Es = 2.07 valoarea alungirii armaturii de otel la initierea fyd in armatura;
u,k = 7.5% valoarea caracteristica a deformatiei ultime a armaturii de otel la initierea fu,k;
yd = la aparitia primei fisuri (0.10.5) 10-3 si pana la atingerea stadiului fisurii stabilizate;
ud = 0.9 u,k = 6.75% - valoarea de proiectare a deformatiei ultime a otelului Bst500s Tempcore Clasa C
s = 1.15 factor partial de siguranta

Elementele structurale au fost modelate astfel:

pereti structurali elemente finite de suprafata de tip shell
placa elemente finite de suprafata de tip shell
grinzi si stalpi elemente finite liniare de tip beam

Pentru a tine seama de fisurarea elementelor structurale, rigiditatea corespunzatoare

diferitelor tipuri de elemente a fost asumata dupa cum urmeaza:
- 0.5EbIb pentru peretii structurali
- 0.5 EbIb pentru stalpi
- 0.3 EbIb pentru grinzi de cuplare
- 0.2 EbIb pentru placa

4.2.1. Verificarea armarii planseelor

Structura prezinta o placa de beton ce se dezvolta pe toate etajele identica cu o grosime de 30

cm si retragere pe etajele 4, 5 si 6.
Momentele pentru verificare au fost extrase din programul de calcul cu element finit, identic si pentru
deplasarea acesteia pe verticala (sageata).

Verificare armatura in camp:

Verificare armatura in reazem:

4.1.2. Dimensionarea si verificarea stalpilor

Dimensionarea momentelor incovoietoare si ale fortelor axiale pentru dimensionarea stalpilor se

determina pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub actiunea fortelor
laterale si verticale, considerand efectele de ordinul 2. Valorile de proiectare ale momentelor
incovoietoare se stabilesc respectand regulile ierarhizarii capacitatilor de rezistenta, astfel incat sa se
obtina un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de seism, cu articulatii plastice in grinzi.
Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii la actiunea fortelor gravitationale dupa atacul unui
cutremur puternic, se urmareste a se evita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi. Aceasta
conditie se realizeaza practic prin amplificarea adecvata a momentelor rezultate din calculul sub actiunea
fortelor laterale si verticale in toate sectiunile stalpilor cu exceptia bazei acestora. In P100-1:2006, similar
procedurii din EN 1998-1, se aplica o verificare locala, astfel incat capacitatea la moment incovoietor a
stalpilor sa fie mai mare decat a grinzilor la fiecare nod al structurii.
M.dc - moment de proiectare in stalp in sectiunea considerata
MEdc - momentul in stalp in sectiunea considerata, rezultat din calculul dinamic
MRb - suma momentelor capabile asociate sensului actiunii seismice considerate in grinzile din
nodurile in care se face verificarea
MEdb - suma momentelor rezultate din calcul dinamic sub actiunea fortelor laterale si verticale
de proiectare in grinzile din nodul in care se face verificarea
Rd - factor care introduce efectul consolidarii otelului din grinzi.

Verificarea la moment incovoietor a stalpului 50x105 cm

MRb = 398 kNm MEdb = 207 kNm MEdc = 953 kNm
M dc := Rd M Edc

M Rb
M Edb

Rd := 1.2

Mdc = 2198 kNm - momentul de calcul al stalpului

Mcap = 3735 kNm momentul capabil > Mdc = 2198 kNm

Verificarea la moment incovoietor a stalpului 50x205 cm

MRb = 398 kNm MEdb = 248 kNm MEdc = 5953 kNm
M dc := Rd M Edc

M Rb
M Edb

Rd := 1.2

Mdc = 11465 kNm - momentul de calcul al stalpului

Mcap bar y = 12653 kNm - momentul capabil > Mdc = 11465 kNm

5. CALCULUL ELEMENTELOR STRUCTURALE

INFRASTRUCTURA
5.1. Analiza dinamica seismica a interactiunii dintre terenul de fundare si structura

n analiza seismica a structurilor, interactiunea dinamica teren-structura poate influenta sensibil

raspunsul structural. Rigurozitatea analizei de interactiune terenstructura la actiuni seismice este legata
de corectitudinea modelarii sistemului alcatuit din structura si masivul de pamnt, de acuratetea valorilor
atribuite parametrilor care definesc excitatia seismica si de proprietatile fizico-mecanice ale
pamntului.
Investigatiile teoretice si experimentale efectuate n ultimul timp abordeaza o serie de aspecte n care
efectele de interactiune seismica terenstructura pot fi semnificative si pentru care abordarile actuale sunt
nesatisfacatoare: structuri ngropate si partial ngropate (constructii speciale, tunele, conducte, etc),
fundatii flexibile si fundatii pe piloti, presiuni seismice pe peretii substructurilor, etc.
Masivul de pamnt actioneaza, n conlucrarea lui cu constructia, indirect ca filtru frecvential si direct
ca reazem deformabil pe o zona activa situata n vecinatatea acesteia. Rolul de reazem deformabil si filtru
dinamic se interconditioneaza reciproc si au o importanta hotartoare asupra raspunsului seismic al
structurii. Proprietatile dinamice ale subsistemelor aflate n interconditionare reciproca-structura si
masivul de pamnt conduc la efecte neglijabile n cazul unor terenuri de fundare rigide, nsa devin
semnificative pentru terenuri de fundare slabe, deformabile.
Analizele de interactiune seismica terenstructura s-au dezvoltat n ultimele decenii odata cu proiectarea
centralelor nuclearo-electrice pe terenuri nestncoase (Vs [ 1100 m/s), situatie n care raspunsul seismic
este influentat semnificativ de comportarea dinamica a masivului de pamnt pe care acestea sunt
amplasate.
Rigurozitatea analizei de interactiune terenstructura la actiuni seismice este legata de corectitudinea
modelarii sistemului alcatuit din structura si masivul de pamnt, de acuratetea valorilor atribuite
parametrilor care definesc excitatia seismica si de proprietatile fizico-mecanice ale pamntului. Desi
afectate nca de incertitudini, analizele de interactiune seismica teren structura au facut, pe plan
mondial, progrese remarcabile n formularea modelelor de calcul pentru definirea excitatiei seismice si
evaluarea corecta a caracteristicilor dinamice ale masivului de pamnt.
Analizele de interactiune seismica terenstructura tind sa se extinda si la constructii conventionale,
speciale n ceea ce priveste caracteristicile si importanta lor, precum si conditiile de fundare. Investigatiile
teoretice si experimentale efectuate n ultimul timp abordeaza o serie de aspecte n care efectele de
interactiune seismica teren structura pot fi semnificative si pentru care abordarile actuale sunt
nesatisfacatoare: structuri ngropate si partial ngropate (constructii speciale, tunele, conducte, etc),
fundatii flexibile si fundatii pe piloti, presiuni seismice pe peretii substructurilor, etc.

Pentru obtinerea rezulatelor s-a folosit programul de calcul SCIA PT. Programul are implementat
conceptul de teren definit prin profile geologice si recunoaste structura terenului ca model de rezemare a
constructiei.
Structura studiata prezinta o infrastructura ce se desfasoara pe inaltimea a trei subsoluri. Suprafata
subsolului in comparatie cu suprafata suprastructurii prezinta evazari pe toate directiile asigurand un grad
ridicat de stabilitate.
In urma analizei seismice teren structura conform P100 2006/1 s-au obtinut urmatoarele valori:
Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

[1/s]

7.97
9.68
10.26
26.96
34.61
37.52
43.01
49.89
51.87
56.28
56.81
57.32
58.62
59.39
59.96

T [s]

0.79
0.65
0.61
0.23
0.18
0.17
0.15
0.13
0.12
0.11
0.11
0.11
0.11
0.11
0.1

f [Hz]

1.27
1.54
1.63
4.29
5.51
5.97
6.84
7.94
8.26
8.96
9.04
9.12
9.33
9.45
9.54

xi

yi

zi

0.245
0.3101
0.1647
0
0.0452
0.1147
0.0055
0
0.0003
0.0002
0.0034
0.0007
0.01
0.0012
0

0.0204
0.3062
0.3685
0.0003
0.0009
0.0023
0.1724
0.0019
0
0.0001
0.0001
0.0001
0.0001
0
0

0
0.0003
0
0.0037
0
0.0004
0.0055
0.2429
0.0001
0.065
0.0183
0.0052
0.0105
0.0038
0.0004

xi

yi

zi

0.245
0.5551
0.7198
0.7198
0.765
0.8797
0.8852
0.8852
0.8855
0.8857
0.8891
0.8898
0.8998
0.901
0.901

0.0204
0.3266
0.6951
0.6954
0.6963
0.6986
0.871
0.8729
0.8729
0.873
0.8731
0.8732
0.8733
0.8733
0.8733

0
0.0003
0.0003
0.004
0.004
0.0044
0.0099
0.2528
0.2529
0.3179
0.3362
0.3414
0.3519
0.3557
0.3561

Concluzie:
a) primul mod de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 24.50% pe directia X si 2.04%
pe directia Y;
b) modul 2 de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 31.01% pe directia X si 30.62% pe
directia Y;
c) modul 3 de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 16.47% pe directia X si 36.85% pe
directia Y;
d) In primele 15 perioade proprii de vibratie ale miscarii seismice se consuma aproximativ 90.10%
din masa vibranta a structurii pe directia X si 87.33% pe directia Y.

In urma calcului dinamic cu ajutorul programului SCIA. ESA PT (program bazat pe teoria
elementului finit) si in concordanta cu normativul de proiectare P100/2006 1 s-au obtinut urmatoarele
valori si forme deformate pentru perioadele proprii de vibratie:

Modul 1 de vibratie

Modul 2 de vibratie

Modul 3 de vibratie

Modul 4 de vibratie

5.2.

Dimensionare si verificare grinzi peste subsolul 1 cota -0.10 m

5.3.

Deplasarea radierului (deformata) in gruparea fundamentala

5.4.

Presiunea pe talpa radierului in gruparea fundamentala si coeficientii de pat in gruparea

fundamentala

5.5.

Presiunea pe talpa radierului la actiunea seismica si deformatia acestuia (tasarea)

Coeficientii de pat pentru gruparea speciala au fost luati cei din gruparea fundamentala si
amplificati de 3 ori. Pe marginea radierului, la distanta de 3 m de buza acestuia s-a luat in
considerare un coeficient de pat de 16MN/m3*3 = 48MN/m3, iar pe centrul acestuia un coeficient de
pat de 6.4MN/m3*3 = 19.2MN/m3.

5.6.

Dimensionarea si verificarea radierului

5.6.1. Momente pe radier

5.6.2. Verificare armare radier zona camp :

Intocmit:
ing. Bogorodea Lucian

Verificat:
ing. Zagaican Ion