CONSTRUCTIVE

5.1. Grinzi şi pane

5.2. Stâlpi
5.3. Îmbinări grinda-stâlp
5.4. Îmbinări stâlp-fundaţie
5.5. Contravântuiri
5.6. Elemente de închidere
1. Sisteme constructive: alcatuire si conformare
 Tipuri de hale metalice
– Hale metalice grele cu pod rulant
– Hale metalice usoare (fara pod rulant sau cu poduri
rulante usoare Q<5-10tf)
Hale metalice grele cu pod rulant
Hale metalice grele cu pod rulant
Hale metalice grele cu pod rulant
Hale metalice usoare
Hale metalice usoare – Lindab
•Hale standard

•Stalpi si grinzi din profile laminate

•Stalpi prinsi articulat in fundatii

Deschidere
Inaltime streasina
Travee
Travee optima
Panta acoperis
Panta optima
Hale metalice usoare – Lindab
•Hale din table sudate

•Stalpi si grinzi din table sudate

•Stalpi prinsi articulat in fundatii

Deschidere
Inaltime streasina
Travee

Travee optima
Panta acoperis
Panta optima
Hale metalice usoare – Lindab
•Hale cu grinzi cu zabrele

• Grinzi cu zabrele (ex. talpi din profile si diagonale din tevi)

• Stalpi cu talpi paralele, prinsi articulat sau incastrat in
fundatii

Deschidere
Inaltime streasina
Travee

Travee optima
Panta acoperis
Panta optima
Hale metalice usoare – Lindab
•Hale cu pod rulant usor

• Grinzi cu zabrele (ex. talpi din profile si diagonale din tevi)

• Stalpi cu talpi paralele, prinsi articulat sau incastrat in
fundatii
Hale metalice usoare – Lindab
• Hale cu alcatuire speciala
• In functie de destinatie, se

pot realiza si alte configuratii

structurale:
• hale cu stalp central
(dispunerea de stalpi
intermediari conduce la
costuri mai reduse)
• Hale cu corp central mai
inalt – pentru cladiri de
birouri, spatii culturale,
invatamant
• Hale cu copertine
• Hale cu mezanin
(planseu intermediar)
•
Hale metalice usoare – Lindab
Hale metalice usoare – Astron

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.

Cadru curent: grinda

Cadru curent: stalp
Contravantuiri
Pane
Rigle perete
Panou acoperis
Panou perete
Termoizolatie
Streasina
Trapa aerisire
Aerisire
Poarta acces
Usa
Fereastra
Luminator
Copertina
Parapet
Grinda rulare
Pod rulant
Mezanin
Sisteme constructive – Astron
•Structura principala – elementele structurale care
transmit incarcarile la fundatii
• Cadre intermediare
• Cadre de fronton
• Contravantuiri
• Console pod rulant (daca exista)
• Pod rulant (daca exista)
• Grinzi planseu intermediar (daca exista)
Sisteme constructive – Astron
 Tipuri de alcatuiri structurale
Tip cladire
Hale fara stalpi
intermediari, acoperis in
doua ape, stalpi vutati
Hale cu stalpi
intermediari, acoperis in
doua ape, stalpi vutati
Hale fara stalpi
intermediari, acoperis in
doua ape + anexa
Hale fara stalpi
intermediari, acoperis
intr-o apa, stalpi cu talpi
paralele
Hale fara stalpi
intermediari, acoperis in
doua ape, stalpi cu talpi
paralele
Hale cu deschidere
mare, fara stalpi
intermediari, acoperis in
doua ape, stalpi vutati
Sali sport (tenis), fara
stalpi intermediari,
acoperis in doua ape sau
poligonal, stalpi cu talpi
paralele

latime

panta

[m]

[%]

inaltime
streasina
[m]

travee
[m]
Sisteme constructive – Astron
•Structura secundara – elementele care sustin acoperisul si
peretii si transmit incarcarile la sistemul principal
• Pane
• Rigle perete
• continui
• simplu rezemate
Sisteme constructive – Astron
• Invelitoare – panouri metalice prinse de pane si rigle perete
cu ajutorul suruburilor autofiletante
• panouri
• suruburi autofiletante
Sisteme constructive – Astron
 Pod rulant usor + grinzi de rulare
– Capacitate maxima pod: 15 tone
– Deschidere maxima pod: 25 m
Sisteme constructive – Astron

 Mezanin (planseu intermediar)

• Rol:
–
–
–
–

Au un rol important in cadrul cladirilor de tip hala industriala.

Maresc suprafata utila (ex. depozitare)
Reduc pretul investitiei prin reducerea suprafetei construite
Pot ajuta la imbunatatirea fluxurile tehnologice

• Tipuri de sisteme
– Sisteme prefabricate
 INODEK - Slim floor: grinzi metalice si corpuri cu goluri sau panouri

prefabricate din beton

 MONODEK - Grinzi metalice si corpuri cu goluri sau panouri
prefabricate din beton

– Sisteme monolit
 MULTIDEK - Grinzi metalice si placa beton monolit
 COMDEK - Grinzi metalice + elemente prebricate beton sau metal

+ suprabetonare
Sisteme constructive – Astron
CALCULUL STRUCTURII
 Proiectarea structurilor se face pentru următoarele
situaţii:
– situaţia permanentă, care corespunde condiţiilor normale
de utilizare a structurii din acţiunile permanente şi variabile;
– situaţia tranzitorie corespunzătoare timpului când structura
se află în execuţie;
– situaţii accidentale corespunzătoare solicitărilor ce provin
din acţiunile excepţionale.

 Stările limită de proiectare sunt:

– stările limită ultime SLU
– stări limită de serviciu (exploatare) SLS

 Cerintele de proiectare in raport cu o stare limita

trebuie indeplinite utilizand coeficientii de siguranta
partiali
Stari limita
 Stari limita ultime
– Starile limita ce implica protectia vietii oamenilor si a
sigurantei structurii sunt clasificate ca stari limita ultime.
– Starile limita ce implica protectia unor bunuri de valoare
deosebita trebuie deasemenea clasificate ca stari limita
ultime.
– Si urmatoarele stari limita ultime trebuie verificate, acolo
unde pot fi relevante pentru siguranta structurii:
• pierderea echilibrului structurii sau a unei parti a acesteia,
considerate ca un corp rigid;
• cedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii sau a
oricarei parti a acesteia intr-un mecanism;
• pierderea stabilitatii structurii sau a oricarei parti a acesteia,
incluzand reazemele si fundatiile;
• cedarea cauzata de alte efecte dependente de timp.
Stari limita
 Stari limita de serviciu
– Starile limita ce iau in considerare:
• functionarea structurii sau a elementelor structurale in conditii
normale de exploatare
• confortul oamenilor/ocupantilor constructiei
• limitarea vibratiilor, deplasarilor si deformatiilor structurii.
Actiuni
 Actiunile pot fi clasificate dupa variatia lor in timp astfel:
– Actiuni permanente (G), de exemplu: actiuni directe precum
greutatea proprie a constructiei, a echipamentelor fixate pe
constructii si actiuni indirecte datorate contractiei betonului,
tasarilor diferentiate si precomprimarii;
– Actiuni variabile (Q), de exemplu: actiuni pe planseele si
acoperisurile cladirilor, actiunea zapezii, actiunea vantului,
impingerea pamantului, a fluidelor si a materialelor pulverulente
si altele;
– Actiuni accidentale (A), de exemplu cutremurul, exploziile,
impactul vehiculelor.

 Actiunile sunt clasificate si dupa natura raspunsului

structural:
– actiuni statice
– actiuni dinamice.
Actiuni
 Actiuni permanente (G)
– Greutatea proprie: Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea
1-1: Acţiuni generale- Greutăţi specifice, greutăţi proprii,
încărcări utile pentru clădiri (SR EN 1991-1-1)

 Actiuni variabile (Q)

– Incarcari utile pentru cladiri: Eurocod 1: Acţiuni asupra
structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale- Greutăţi specifice,
greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri
– Actiunea zapezii: Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea
1-3: Acţiuni generale. Încărcări date de zăpadă (SR EN 1991-13)
– Actiunea vantului: Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni
asupra constructiilor. Actiunea vântului, indicativ NP-082-04
Actiuni
 Actiuni accidentale (A)
– Actiunea seismica: Cod de proiectare seismica, Partea I Prevederi de proiectare
pentru cladiri, indicativ P 100 -1/2006
Combinarea actiunilor
 Stari limita ultime
• Verificari de rezistenta
• Verificari de echilibru static

– Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea

structurilor la stari limita ultime:

In relatia anterioara simbolul „+" inseamna “in combinatie cu" sau “efectul
combinat al”
Gk,i este efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa
caracteristica.
Qk,i - efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa
caracteristica;
Qk,1 - efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea
predominanta variabile, luata cu valoarea sa caracteristica;
ψ0,i este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale
actiunilor (i=2,3...m) luate cu valorile lor caracteristice, avand
ψ0,i = 0,7
valoarea:
Combinarea actiunilor
ψ0,i = 0,7
cu exceptia incarcarilor din depozite si a actiunilor provenind
materialelor pulverulente si a fluidelor/apei unde:
ψ0,i = 1,0.
– In cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stari limita ultime se
scrie dupa cum urmeaza:

unde:
AEk este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde
intervalului mediu de recurenta, IMR adoptat de cod (IMR= 100
ani in P100-2005);
ψ2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii
variabile Qi, avand valorile recomandate in tabelul 1;
γI - coeficient de importanta a constructiei/structurii avand valorile din
tabelul 2 in functie de clasa de importanta a constructiei, Anexa 1.
Combinarea actiunilor
Tabelul 1: Coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii
variabile
ca fractiune din valoarea caracteristica a actiunii

Tabelul 2: Coeficient de importanta a constructiei

Combinarea actiunilor
– Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea
structurilor la stari limita de serviciu:

ψ1,1 este coeficientul pentru determinarea valorii frecvente a actiunii

variabile Q1, avand valorile recomandate in Tabelul 3.
Tabelul 3: Coeficientii pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile
Q1, ca fractiune din valoarea sa caracteristica
Exemplu
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant
–Evaluarea incarcarilor
Încărcarea din greutatea proprie (încărcarea permanenta)
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni
Evaluarea încărcării normate distribuite din vânt (conform NP-082-04)
Presiunea vântului la inaltimea z deasupra terenului, pe suprafeţele rigide
exterioare sau
interioare ale structurii se determina cu relaţia:
w(z) = qref Ce(z) cp
unde:
qref – este presiunea de referinţa a vântului (pentru localitatea Iasi, valoarea
este de
0.7kN/mp, in conformitate cu Anexa A/ NP-082-04)
Ce(z) – factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului
Ce (z) = Cg (z) Cr (z)
Cg(z) = 1+g[2I(z)]
I(z)=0.5/2.5ln(z/z0)
Cr (z) = kr2(z0) (ln z/z0)2
cp – coeficient aerodinamic de presiune (cpe,10 in conformitate cu capitolul 12 din
NP-08204)
Coeficientul de calcul al încărcării in conformitate cu CR 0-2005 este 1,50 pentru
starea
limita ultimă de rezistenţă si stabilitate, respectiv 1,00 pentru starea limita de
serviciu.
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni
Evaluarea acţiunii seismice (conform P100-1/2006)
Pentru zona oraşului Iasi, valoarea de varf a acceleraţiei terenului este ag=0.20g
iar
perioada de colt Tc a spectrului de răspuns este 0.7s.
Spectrul normalizat de răspuns elastic pentru acceleraţii pentru componentele
orizontale
ale miscarii terenului, in zonele caracterizate de perioada de colt 0.7 s este dat
in figura.
Spectrul de proiectare pentru acceleraţii Sd(T), exprimat in m/s2, este un spectru
de
răspuns inelastic care se obţine cu relaţiile:

0


1


q
0 < T  TB
Sd ( T )  ag  1 
T 
TB




(T )
T > TB
 ag
.
q
unde q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a
raspunsului elastic în
răspuns inelastic), cu valori în funcţie de tipul structurii şi capacitatea
acesteia de disipare a
energiei. Avand in vedere ca structura este disipativa, factorul q s-a considerat
cu valoarea 5.
Clasa de importanta si de expunere la cutremur este III. Valoarea factorului de
importanta
este I=1.0. Masele structurii s-au considerat concentrate in noduri.

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni

Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de

control (colţ), TC a spectrului de raspuns

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori

de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare
ag pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurentă IMR = 100 ani
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni
Spectre normalizate de răspuns elastic pentru acceleraţii pentru
componentele orizontale ale miscarii terenului
3.5

3.5

  =2.75

  =2.75

3
4.4/T

2.5

2.5

2.75/T

2
8.8/T

1.5

1.5
8.25/T

0.5

0.5
T C =1.6s

T B =0.16

0.5

T D =2

1.5
2
2.5
Perioada T , s
T B =0.1

T C =1.0s

T D =3

0
3

3.5

0.5

1.5
2
2.5
Perioada T , s

4.5

3.5

3.5

  =2.75

3.5

2.5

  =3

2.1/T

2.5
1.925/T

1.5
2
5.775/T

1.5

6.3/T

0.5

T B =0.07 T C =0.7s

0
0

0.5

T D =3

1.5
2
2.5
Perioada T , s

T C =0.7s

0.5
3.5

T D =3

T B =0.07s

0
0

0.5

1.5
2
2.5
Perioada T , s
3

3.5

4
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni
Gruparea încărcărilor (în conformitate cu CR 0-2005)
In analiza statica s-au considerat următoarele acţiuni:
•PERMANENTA PERETE
•PERMANENTA ACOPERIS
•ZAPADA UNIFORMA
•VANT X
•VANT Y
•POD
•SEISM
Pentru analiza statica si dinamica s-au avut in vedere
următoarele grupări de încărcări:
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – gruparea incarcarilor


Gruparea fundamentala

Starea limita ultima

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurii la

starea limita ultima s-a făcut pe baza relaţiei:

j 1

i 2

1.35  Gk , j  1.5Qk ,1   Qk ,i
unde:
–

Gk,j este efectul pe structura al acţiunii permanente j, luata cu valoarea sa

caracteristica;

Qk,i este efectul pe structura al acţiunii variabile i, luata cu valoarea sa

caracteristica;

Qk,1 este efectul pe structura al acţiunii variabile care are ponderea

predominanta intre acţiunile variabile, luata cu valoarea sa caracteristica;

0,i este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale acţiunilor

variabile i, luate cu valorile caracteristice (0.70 pentru acţiunile considerate).
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – gruparea incarcarilor
–Starea limita de serviciu
•Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurii la
starea limita ultima s-a făcut pe baza relaţiei:
n

j 1

i 2

 Gk , j  Qk ,1    0,i Qk ,i
Gruparea speciala

– Starea limita ultima

n

j 1

i2

 Gk , j   I AE ,k    2,i Qk ,i
unde:

–AE,k este valoarea caracteristica a acţiunii seismice

0,i este un coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acţiunii
variabile Qi, având
valoarea 0.4 pentru acţiuni din zăpada.

In cazul verificării la starea limita de serviciu aferenta grupării speciale (SLS
– GS), spectrul de calcul este redus prin intermediul factorului n = 0.4, pentru
a tine seama de intervalul de recurenţă al acţiunii seismice asociat
verificărilor pentru SLS.
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – gruparea incarcarilor

– Starea limita ultima, GF

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – gruparea incarcarilor

– Starea limita de serviciu, GF

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – gruparea incarcarilor

– Starea limita ultima, GS

– Starea limita de serviciu, GS