Sunteți pe pagina 1din 128

INGINERIE STRUCTURALA

Conf.dr.ing.Adrian IORDACHESCU

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

CLADIRI CU UN NIVEL SI DESCHIDERI MARI


Cladiri curente Deschideri pana la circa 45 m

Clasificarea cladirilor in functie de inaltime


V - Cladiri dezvoltate pe verticala (etajate) - a se vedea curs an IV sem. 1 si curs "Structuri performante " cladiri foarte inalte (an V) H - Cladiri dezvoltate pe orizontala (sali/hale cu un nivel) An IV -sem.2: deschideri pana la 45.0 m An V - "Structuri performante" - deschideri foarte mari

Cladiri cu un nivel si deschideri mari - clasificari FUNCTIUNI: Industriale Comerciale Sportive Culturale DENUMIRI CURENTE: Functiuni social-culturale: Sala Functiuni de productie/depozitare: Hala

Cladiri cu un nivel si deschideri mari - clasificari Cladiri unifunctionale:


Sala pentru un anumit tip de spectacol (sala de concert) Hala pentru un anumit tip de produs (filatura de bumbac) Depozit pentru anumite produse (depozit pentru produse in vrac)

Cladiri cu un nivel si deschideri mari - clasificari Cladiri multifunctionale:


Sala pentru spectacole artistice, sportive si intruniri (sala polivalenta) Hala universala de productie Depozit universal (pentru toate tipurile de produse)

Probleme de proiectare preliminara arhitectural-structurala


1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Alegerea formei in plan si in elevatie Stabilirea liniilor de rezemare a acoperisului Stabilirea schemei structurale Alegerea materialelor pentru structura Identificarea actiunilor mecanice Proiectarea preliminara a structurii Proiectarea preliminara a elementelor nestructurale

1. Forma in plan si in elevatie


Factori de care depinde:
1. Exigente functionale 2. Constrangeri impuse de amplasament 3. Exigente constructive

1. Forma in plan si in elevatie


1. Exigente functionale (depind de utilizarea prevazuta a cladirii):
Suprafete utile: dimensiuni impuse, forma impusa sau forma optima (daca nu exista conditii impuse) Inaltimi utile: inaltime impusa sau inaltime optima (din conditii de incalzire/ventilare, de exemplu) Relatii intre functiuni Accese in cladire (numar, dimensiuni, pozitii)

1.Forma in plan si in elevatie


2. Constrangeri impuse de amplasament:
Conditiile de mediu natural (de exemplu, forme si structuri adecvate conditiilor de mediu: cutremur, zapada, teren dificil,etc.) Forma si dimensiunile terenului (eventuale conditii stabilite prin planurile de urbanism) Vecinatatile existente (interactiuni cu cladirile adiacente) Accese la amplasament

1.Forma in plan si in elevatie


3.Exigente constructive I. Evacuarea apelor pluviale a) interioara exterioara b) transversala longitudinala

1.Forma in plan si in elevatie


3.Exigente constructive II. Iluminat natural (stabilit in functie de cerintele functionale)
a) Lateral (la deschideri mici) b) Zenital c) Orientat (acoperisuri shed)

Forme in plan - exemple


Dreptunghi / patrat Poligon regulat Cerc Forme diverse

Forme posibile pentru o arie construita de 3000 mp.

2. Stabilirea liniilor de rezemare


Pozitia liniilor de rezemare a acoperisului depinde de: Exigentele functionale (spatiile libere impuse pentru utilizarea prevazuta) Forma in plan si in elevatie Tipul structurii Considerente de plastica (vizibile, ascunse)

2. Liniile de rezemare
Definitii: Deschidere (D) :
distanta intre axele a doua siruri de reazeme

Travee (t):
distanta intre punctele de reazem dintr-un sir

2. Liniile de rezemare
Marimea deschiderilor si traveelor: D si t pot fi oarecare modulate: cu modul de 1.5 m (M1.5) sau cu modul de 3.0 (M3.0) pentru structurile la care se folosesc elemente si subansambluri de catalog (tipizate)

2. Liniile de rezemare
Tipuri de reazeme:

Stalpi / pile Pereti structurali Tuburi alcatuite din pereti structurali Numai pe contur (o singura deschidere) Pe contur si la interior (mai multe deschideri)

Pozitia reazemelor :

Clasificarea cladirilor in functie de pozitia reazemelor

3. Scheme structurale pentru cladiri cu o singura deschidere


Se definesc dupa modul in care se face transportul fortelor verticale

cu elemente liniare cu subansambluri spatiale cu ansambluri spatiale

Scheme structurale cu elemente liniare


1. Rezemari pe doua laturi

Elemente principale transversale (EPT) Elemente principale longitudinale (EPL) Elemente principale longitudinale si transversale (EP L&T)

2. Rezemari pe patru laturi si forma apropiata de patrat

Retea de elemente principale longitudinale si transversale

Structuri cu elemente principale transversale

1 - ESL sunt elemente de suprafata (extrados plan) care reazema direct pe EPT 1a - ESL sunt elemente liniare (pane) care reazema pe EPT EST sunt elemente de suprafata (extrados plan) care reazema pe ESL

Sali / hale cu un nivel Alcatuire structurala - acoperis greu- beton (1)

Sali / hale cu un nivel Alcatuire structurala - acoperis greu- beton (2)

Structuri cu elemente principale longitudinale

EST - sunt elemente de suprafata (exrados curb) care reazema pe EPL

Structuri cu elemente principale transversale si longitudinale

EPT1 - element principal transversal care reazema pe stalpi EPT2 - element principal transversal care reazema pe elementul principal longitudinal ESL si EST - vezi schemele 1 si 1a

Sali / hale cu un nivel Alcatuire structurala - acoperis greu- beton (3)

Structuri cu retele de elemente transversale si longitudinale

EP - elemente principale dispuse in retea pe ambele directii ale planului ES - elemente secundare de acoperis D1 si t1 - deschiderea si traveea pe directia 1 D2 si t2 - deschiderea si traveea pe directia 2

Sali + cladiri etajate Scheme structurale

Sali + cladiri etajate Scheme structurale

Sali + cladiri etajate Scheme structurale

Sali + cladiri etajate Scheme structurale

4. Materiale pentru structuri


Materiale pentru structuri:

Beton armat Beton precomprimat Metal Lemn Alte materiale

Posibilitati de folosire a materialelor:


Un singur material (de exemplu: structura integral din beton armat) Mai multe materiale (de exemplu: stalpi din beton armat/ grinzi din otel)

5. Agenti mecanici- solicitari


A. Greutatea proprie a acoperisului (depinde de material):

Acoperisuri GRELE:
beton armat beton precomprimat

Acoperisuri USOARE:
metal (otel, aluminiu) lemn matriale plastice,alte materiale

5. Agenti mecanici- solicitari


B. Greutatea elementelor nestructurale si a instalatiilor: 1. Inchideri: de regula au structura proprie 2. Finisaje:

izolatii termice si hidrofuge (se exclud pantele artificiale) tavane suspendate pasarele tehnologice ventilatie/climatizare, iluminat artificial, sonorizare, etc

3. Instalatii:

5. Agenti mecanici- solicitari


C. Incarcari tehnologice (la functiunile industriale si de
depozitare)

1. Transport interior al produselor:


agatat de acoperis; rezemat pe stalpi

2. Depozitarea produselor:

pe pardoseala halei

5. Agenti mecanici- solicitari


D. Incarcari climatice
1. Incarcari critice pentru acoperisuri usoare:

vant; zapada

2. Incarcari critice pentru acoperisuri grele:

cutremur (pentru cladiri lungi se manifesta efectul nesincronismului miscarcii seismice la lungimea cladirii >>>>Rosturi)

ACTIUNEA ZAPEZII

Efectul zapezii asupra structurii acoperisului

Efectul zapezii asupra structurii acoperisului

Aglomerari de zapada pe acoperis

Efectul pantei acoperisului asupra incarcarii cu zapada

ACTIUNEA ZAPEZII

ACTIUNEA ZAPEZII
- acumularea zapezii pe acoperisuri denivelate-

Aglomerari de zapada pe acoperisuri denivelate

Aglomerari de zapada pe acoperisuri denivelate - efecte locale

ACTIUNEA ZAPEZII acoperisuri curbe

Aglomerari produse de obstacole pe acoperis

ACTIUNEA VANTULUI

ACTIUNEA VANTULUI

ACTIUNEA VANTULUI
efectul topografiei terenului

ACTIUNEA VANTULUI
- efectul formei acoperisului-

ACTIUNEA VANTULUI
- efectul formei acoperisului-

ACTIUNEA VANTULUI
- efectul formei acoperisului-

ACTIUNEA VANTULUI
- efectul formei acoperisului-

ACTIUNEA SEISMICA

Valoarea fortei seismice de proiectare

a= 1.2 (sali cu aglomeratii de persoane) a= 1.0 (hale de productie, depozite) ag = 0.08g .0.32g (n funcie de amplasament) b 2.75 (in functie de perioada proprie a cladirii) q = 3.00 (transversal din b.armat) q = 4.0....5.0 (transversal din metal) q = 2.5... 4.0 (longitudinal din metal)

Acceleraia seismic de calcul - ag

Zonarea seismica a teritoriului Tc

Calculul valorilor spectrului elastic -exemplu

6. Variatii de temperatura sezoniere


Sunt importante pentru constructiile lungi La hale industriale si depozite se prevad rosturi de dilatare/contractie. Distantele intre rosturi :

structuri din b.a. : 4060 m structuri metalice : 100120 m (dar mai scurte in zone seismice)

La cladiri acoperite cu ansambluri structurale nu se fac rosturi

7. Tasari diferentiate
1. Pentru cladirile de mari dimensiuni daca stratificatia terenului este neuniforma 2. Solutii posibile :

rost de tasare

sau

adancirea fundatiilor pana la acelasi strat

STRUCTURI CU ELEMENTE PRINCIPALE TRANSVERSALE


Elemente de proiectare structurala preliminara

Structura cu elemente principale transversale

Scheme de cadre transversale

STRUCTURI CU ELEMENTE PRINCIPALE TRANSVERSALE


Elemente principale transversale din:
beton armat (BA) beton precomprimat (BP)

ELEMENTE PRINCIPALE TRANSVERSALE DIN BA SI BP


Alegerea materialelor ESL: BA.BPAlte materiale EPT : BA.BP Stalpi : BA
Executie

Monolit (rar) Prefabricat (de regula)

ELEMENTE SECUNDARE LONGITUDINALE


Elemente de inchidere Elemente de dimensiuni relativ mici (acopera suprafete de 915 m2 cu o singura piesa Incarcari relativ mici:
greutate proprie termo-hidroizolatii zapada incarcari utile (acoperis circulabil) incarcari agatate (se evita, de regula)

Elemente secundare longitudinale prefabricate


Fasii pline : din BA pentru travei mici Fasii cu goluri: din BA pentru travei t < 6.0 m din BP .pentru travei t = 6.0..9.0 (12.0) m Chesoane: : idem fasii cu goluri

Elemente secundare longitudinale prefabricate

Detaliu- fasie cu goluri

Fasii cu goluri

Fasii cu goluri

Fasii cu goluri

ELEMENTE SECUNDARE TRANSVERSALE SI LONGITUDINALE PREFABRICATE Elemente de suprafata: tip grinda cu placa elemente cutate elemente cu dubla curbura Acopera suprafete mari cu o singura piesa (3050 m2)

ELEMENTE TIP GRINDA CU PLACA (placa cu nervuri)


Executate din BP Sectiune transversala
constanta variabila

Extrados:
drept curb

Dimensiuni mici ale sectiunii transversale (grosimi mici ale placii; latimi mici ale nervurilor)

DIMENSIUNI
DESCHIDERI:
L = 12.018.0 M (in Romania) L < 36.0 m (in strainatate)

LATIMI:
L = 1.503.00 m (mai multe informatii la Beton precomprimat)

Elemente secundare de acoperis


Elemente tip grinda cu placa placile reazema pe grinzi (transversal) grinzile reazema pe EPT (in lungul salii) Elemente cu dubla curbura si elemente din placi cutate rigiditatea transversala rezulta din forma; descarca pe EPT ca elemente incovoiate

Elemente tip grinda cu placa - extrados drept-

Elemente tip grinda cu placa - extrados drept- detaliu

Montajul unui element TT

Montajul fasiilor cu goluri

Rezemarea prefabricatelor TT pe pereti de beton armat

Element tip T extrados drept -faza de montaj-

Element tip TT extrados drept -faza de montaj-

Elemente tip grinda cu placa - extrados curb -

Elemente tip grinda cu placa - extrados curb -

Element TT extrados curb - faza de montaj -

Elemente tip grinda cu placa - dimensiuni principale Inaltimea maxima: Hmax = ( 1/20.1/30) L pentru L > 12 m Hmax = ( 1/20.1/25) L pentru L < 12 m
Inaltimea la reazem: Hr = (0.400.5) Hmax

Element HP (placa cu dubla curbura)

Elemente din placi cutate

ELEMENTE TIPGRINDA CU PLACA


Pot primi goluri pentru lumina zenitala (luminatoare):
la elemente P si chesoane (goluri intre nervuri)

Spatiul intre nervuri se poate folosi pentru traseele de instalatii

Folosirea spatiului intre nervuri pentru instalatii

Rigidizarea orizontala a acoperisului din prefabricate


Prin monolitizare cu beton intre ES simpla cu pene de beton cu suprabetonare Prin sudura intre ES sudarea mustatilor de otel beton sudarea placilor metalice Prinderea ES de EPT

Efectul de diafragma

Monolitizarea acoperisului - monolitizare simpla -

Monolitizarea acoperisului - cu pene de beton -

Monolitizarea fasiilor cu goluri

Monolitizarea acoperisului - cu suprabetonare -

Monolitizarea acoperisului - cu sudarea mustatilor -

Monolitizarea acoperisului - cu sudarea placilor -

ELEMENTE PRINCIPALE TRANSVERSALE


Executie:
monolit (rar) din elemente prefabricate (procedeu curent)

Materiale:
beton armat monolit beton precomprimat monolit, prefabricat

Tipologie structurala:
grinzi cu inima plina grinzi cu zabrele

GRINZI CU INIMA PLINA


Sectiune longitudinala:
constanta (la deschideri mici) variabila (de regula, asigura si panta)

Sectiune transversala
dreptunghiulara (rar, la deschideri mici) profilata (T, I) compusa chesonata

Grinzi cu inima plina - sectiunea longitudinala (I) -

Grinzi cu inima plina - sectiunea longitudinala (II) -

Grinzi cu inima plina - exemple-

Grinzi cu inima plina exemple-

Grinzi cu inima plina - sectiuni pline si cu goluri -

Grinzi cu inima plina - sectiuni chesonate -

Grinzi cu inima plina - sectiuni transversale-

Grinzi cu inima plina - detalii la capete-

Grinzi cu inima plina - faza de montaj-

Montajul grinzilor principale

Montajul grinzilor principale

Grinzi cu inima plina sectiuni cu forme speciale

Grinzi cu inima plina - reducerea gabaritului structural-

Grinzi cu inima plina - grinzi chesonate-

Grinzi cu inima plina - grinzi chesonate-

Structura halelor prefabricate

Structuri cu pereti din placi cu goluri