ASPECTE PRIVIND VULNERABILITATILE SEISMICE SI SOLUTIILE DE CONSOLIDARE PENTRU CLADIRI DIN FONDUL CONSTRUIT EXISTENT

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Obiectivul lucrarii:

Expertizarea si consolidarea unui imobil situat in Bucuresti, cu destinatie initiala de hotel in vederea reamenajarii spatiilor si cresterea gradului de confort (hotel cu apartamente la etaje, spatii comerciale la parter, bucatarie, spalatorie, centrala termica, spatii sanitare la subsol) Regim de inaltime: subsol, parter, sase etaje si mansarda. Inaltimi de nivel: S/P/E: 3.22/ 3.00/3.00 Corp de forma neregulata, cu o suprafata construita de 135mp Vecinatati: strazi pe doua laturi, doua imobile pe alte doua laturi si o curte interioara cu suprafata foarte mica de aproximativ 25mp. Perioada de executie: anii 1932-1934 In functie de sistemul sau structural, cladirea face parte din categoria b conform normativ P100-92, adica constructie tip blocuri vechi cu structura cu stalpi si grinzi din beton armat monolit, plansee din beton armat, pereti din zidarie de caramida, proiectata numai pentru incarcari gravitationale Substructura cladirii este reprezentata de zona structurala aferenta subsolului : stalpi, grinzi, planseu peste subsol, pereti perimetrali si interiori din zidarie.

Sistemul structural al fundatiei cladirii, consta dintr-un radier general sub forma unei placi din beton armat de grosime circa 25 cm si grinzi din beton armat sub placa de radier, de aproximativ 40-50 cm inaltime.
2

Cladire existenta

METODOLOGIA APLICATA LA INVESTIGAREA SRUCTURII EXISTENTE PENTRU DETERMINAREA VULNERABILITATILOR STRUCTURALE SEISMICE

Au fost aplicate metodele prevazute in normativul P100-92 capitolele 11 si 12 redactate in

decembrie 1996.

Metoda E1: investigare vizuala detaliata a constructiei, releveele de arhitectura si ale

structurii de rezistenta, determinari nedistructive pentru stabilirea caracteristicilor betoanelor la anumite elemente structurale de tip stalpi, grinzi;

Incercari sub forma de carote si foraje de diametru mic la fundatii, pentru determinarea
tipului de fundatii existente, a tipului de armare precum si a calitatii materialelor.

Metodele analitice E2a si E2c: pentru calculele privind comportarea la actiuni seismice
si gravitationale a sistemului structural existent si consolidat au fost utilizate programele de calcul structural automat ETABS 2000, ANELISE.;

Excitatia seismica in metoda E2c: accelerograma INCERC NS din 4.03.1977.

Studiul geotehnic elaborat pentru zona amplasamentului imobilului expertizat indica
fundarea constructiei intr-un pachet gros de aluviuni compresibile de lunca (prafuri argiloasenisipoase). Nivelul panzei freatice nu este in masura sa influenteze starea fundatiilor constructiei existente.

Metoda spectrelor de raspuns neliniare (spectre de deplasare, spectre de acceleratii, etc):

aceasta metoda permite identificarea strategiei de consolidare in functie de pozitia pe care
constructia existenta o are pe spectrele de raspuns neliniare pentru o accelerograma data;

parametri care caracterizeaza aceasta pozitie sunt perioada proprie de vibratie pentru

modul fundamental de vibratie, capacitatea de rezistenta exprimata prin coeficientul seismic de baza, fractiunea de amortizare critica.

In urmatoarea figura sunt selectate sase curbe spectrale neliniare de deplasare (SD)
corespunzatoare unor coeficienti seismici cu valori Cb=0.05; 0.10; 0.15; 0.20; 0.30; 0.50 si curba spectrului elastic. Pe aceste curbe sunt pozitionate valorile deplasarilor pentru sistemul existent si consolidat functie de perioada proprie de vibratie a modului fundamental.

Se constata mutarea raspunsurilor de la dreapta (sistem structural existent) la stanga

(sistem consolidat), datorita majorarii rigiditatii exprimata prin reducerea perioadelor proprii de vibratie si schimbarea curbelor spectrale de la valori reduse ale coeficientilor seismici la valori mai ridicate, datorita majorarii capacitatii de rezistenta a sistemului consolidat.

Figura 24 Pozitionarea pe spectrul inelastic deraspuns raspuns INCERC NS 1977 Spectrul inelastic de
40 35 30 25

SD (cm)

20 15 10 5
Cladire consolidata Cladire existenta

0 0 0.5 1 1.5 T (sec.) 2 2.5 3

CBY=0.05

CBY=0.10

CBY=0.15

CBY=0.20

CBY=0.30

CBY=0.50

CBY=1.00

Tipuri de modele de calcul structural (MCS) utilizate:

MCS pentru cladirea existenta: modele spatiale (3D) pentru suprastructura, fara si cu
considerarea aportului zidariei din peretii interiori si de fatada;

MCS pentru cladirea consolidata: modele spatiale (3D) pentru suprastructura consolidata, cu
considerarea aportului zidariei; modele spatiale (3D pentru intregul sistem structural (suprastructura, substructura, structura de fundare si interactiunea cu terenul) cu considerarea aportului zidariei; modele 2D pentru suprastructura, necesare pentru metoda E2c- calcule dinamice neliniare realizate cu programul ANELISE;
7

Cladirea in varianta initiala Model de calcul structural fara considerarea aportului peretilor din zidarie

Modul 1 T=1.8790 sec

Modul 2 T=1.6505 sec

Vedere 1

Vedere 2

Modul 3 T=1.4831sec

Modul 4 T=0.4932 sec

Vedere 3

Vedere 4
Modul 5 T=0.4183 sec Modul 6 T=0.3870 sec

Cladirea in varianta consolidata Model de calcul structural fara considerarea aportului peretilor din zidarie

Modul 1 T=0.8840 sec

Modul 2 T=0.7934sec

Vedere 1

Vedere 2

Modul 3 T=0.6739 sec

Modul 4 T=0.2843 sec

Vedere 3

Vedere 4
Modul 5 T=0.2518 sec Modul 6 T=0.2397 sec

Cladirea in varianta consolidata Model de calcul structural cu considerarea interactiunii teren-structura

Modul 1 T=0.6687 sec

Modul 2 T=0.6204 sec

Vedere 1

Vedere 2

Modul 3 T=0.4670 sec

Modul 4 T=0.4454 sec

Vedere 3

Vedere 4
Modul 5 T=0.2019 sec Modul 6 T=0.1860 sec

10

Principalele vulnerabilitati structurale seismice (V.S.S.) puse in evidenta de metodele de investigare E1si E2:
Cladirea prezinta deficiente de conformare de sistem si de elemente structurale:
dispozitie neregulata a elementelor structurale stalpi si grinzi, in special in zona interioara a cladirii; rezemari de ordin superior pentru grinzile planseelor;

Structura este extrem de flexibila dupa directiile longitudinala si transversala, fapt care

are drept consecinte perioade fundamentale foarte lungi, deplasari relative de nivel exagerate si cerinte de rigiditate extrem de importante;

Capacitatea de rezistenta este

ductilitate;

redusa si inrautateste in mod special cerintele de

Perioade fundamentale de vibratie pentru MCS studiate

Modelul de calcul folosit
Cladire existenta fara aport zidarie Cladire existenta cu aport zidarie

T1 (sec)
1.879 0.705

T2 (sec)
1.650 0.684

T3 (sec)
1.483 0.443

Cladire consolidata fara aport zidarie

Cladire consolidata cu aport zidarie

0.884
0.486

0.793
0.450

0.674
0.348
11

CONCEPTIA SOLUTIILOR DE INTERVENTIE

Prin solutia de consolidare se impune asigurarea urmatoarelor proprietati pentru sistemul
structural si elementele structurale: imbunatatirea capacitatiilor de rigiditate si rezistenta in scopul asigurarii gravitationale, a micsorarii drft-urilor la valori acceptabile; impiedicarea modurilor de rupere fragila a elementelor structurale si asigurarea unor moduri de rupere ductila; asigurarea unor capacitati de ductilitate rotationala in limitele valorilor acceptabile si corelate cu cerintele de ductilitate rotationala Au fost studiate doua solutii de consolidare. Solutia aplicata in final a fost stabilita in functie de posibilitatile de consolidare ale infrastructurii respectiv de capacitatile de rigiditate si rezistenta care i se pot conferi acesteia. Parametri care au limitat performantele consolidarii infrastructurii sunt:

parametri arhitectural functionali: spatiile necesare a fi realizate in subsol, ferestre

pentru asigurarea iluminarii si ventilarii pe fatada posterioara, inaltimea subsolului; Suprafata construita redusa a imobilului, precum si incorsetarea acestuia datorita vecinatatilor (strazi cu retele ediltare, cabluri electrice etc.) ; Terenul de fundare este relativ slab si nu permite cresteri importante ale presiunilor efective; Solutia de fundare existenta de tip radier cu grinzi intoarse; nu se poate interveni la armarile inferioare ale placii de radier si grinzilor; Adancimea la care se afla subsolurile, respectiv fundatiile constructiilor adiacente.
12

Solutia de principiu de interventie maximala

Implantarea unui nou subsistem structural realizat din pereti structurali care inglobeaza
un numar de stalpi existenti:

Acest subsistem preia in cea mai mare parte actiunea seismica si controleeaza
cerintele de deformare si de disipare de energie.

Realizarea unor grinzi de fundatie de transfer pe inaltimea subsolului sub peretii

structurali din beton armat cu capacitate de rigiditate si rezistenta superioare peretilor suprastructurii
cele ale peretilor de la suprastructura, precum si prin lungimi in plan corespunzatoare, sau prin formarea de cadre in plan . Realizarea acestor grinzi ar fi condus la un grad mare de ocupare al suprafetei subsolului si eventual la necesitatea extinderii acestora in alte spatii decat cele de proprietate.

Aceste proprietati se obtin prin grosimi ale sectiunilor de beton mult majorate fata de

Suprabetonarea placii de radier, Eventual necesitatea realizarii unor piloti

13

Varianta maximala de interventie model spatial- ETABS2000

Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P

Q (tf) 96 204 297 374 437 484 518 534

Mov (tfm) 287 898 1788 2912 4222 5675 7229 9002

Ux (cm) 1.5 1.3 1.1 0.8 0.7 0.5 0.3 0.1

Ux/y (cm) 3.0 2.6 2.2 1.6 1.4 1.0 0.6 0.3

D (cm) 0.4 0.4 0.6 0.2 0.4 0.4 0.3 0.3

q () 1.3 1.3 2.0 0.7 1.3 1.3 1.1 0.8

Uy (cm) 1.6 1.4 1.1 1.0 0.8 0.5 0.3 0.1

Uy/y (cm) 3.2 2.8 2.2 2.0 1.6 1.0 0.6 0.3

D (cm) 0.4 0.6 0.2 0.4 0.6 0.4 0.3 0.3

q () 1.3 2.0 0.7 1.3 2.0 1.3 1.1 0.8

T1=0.437sec T2 =0.40sec T3=0.273sec

G=2900 tf

14

Solutia de principiu de interventie maximala

15

Solutia de interventie minimala

Crearea unor cadre de consolidare pe toata inaltimea sistemului structural, care se
realizeaza prin camasuirea stalpilor (incepand de la subsol si pana la ultimul nivel) si a grinzilor interioare existente, precum si a grinzilor de la fatada secundara, dublarea grinzilor perimetrale de la parter si a grinzilor la subsol . speciale de consolidare, prin folosirea unei metodologii moderne ce utilizeaza materiale de tip FRP (in acest caz optandu-se pentru fibre de carbon) si rasini epoxidice. camasuiti pe toata inaltimea, cu pereti din beton armat, cu grosime de 15 cm. scopul imbunatatirii comportarii substructurii si structurii de fundatie. caje metalice cu existent. lift

Pentru grinzile care nu se consolideaza in varianta cu beton armat se vor lua masuri

Peretii perimetrali din zidarie (incluzand si grinzile perimetrale) de la subsol vor fi

Realizarea unei suprabetonari armate cu grosime de 25 cm a placii de radier, in Pentru asigurarea spatiilor functionale la fiecare nivel, a fost necesara realizarea unei
hidraulic, adosata la fatada posterioara si eliminarea liftului

Se mentioneaza ca peretii interiori din zidarie se desfac si toate spatiile interioare vor
fi compartimentate cu pereti usori de tip gips-carton

16

Cladire consolidata plan fundatii

Cladire consolidata plan cofraj planseu peste subsol

Cladire consolidata plan cofraj planseu peste parter

Cladire consolidata plan cofraj planseu peste etajul 1

17

Cladire consolidata plan cofraj planseu peste etajul 2

Cladire consolidata plan cofraj planseu peste etaje 3-4

Cladire consolidata plan cofraj planseu peste etaje 5-6

Sectiuni transversale caracteristice

18

Din punct de vedere conceptual, pentru stabilirea capacitatii de rezistenta posibil de realizat pentru sistemul structural consolidat a fost folosita metodologia de calcul dinamic neliniar si au fost parcurse urmatoarele etape:

Imobilul existent face parte din grupa tipologica a cladirilor cu stalpi si grinzi realizate in perioada interbelica, calculate numai la incarcari gravitationale: pentru aceste tipuri de structuri capacitatea de rezistenta exprimata prin coeficientul seismic de baza corespunzator plastificarii suprastructurii este CB,y = 8%; Pentru suprastructura consolidata prin solutia minimala s-a acceptat posibilitatea realizarii unei valori a gradului nominal de asigurare la actiuni seismice R=0.75 , superior valorii minime R=0.5 coresp. P100-92; Corespunzator valorii gradului nominal de asigurare, suprastructura consolidata va putea atinge o capacitate de rezistenta corespunzatoare unui coeficient seismic de baza CBy =15%, aproximativ de doua ori mai mare decat cel al constructiei existente; Pentru dimensionarea sectiunilor de armatura in elementele structurale consolidate s-au realizat calcule dinamice neliniare, pe modele 2D-program ANELISE: excitatia seimica considerata a fost accelerograma INCERC NS 1977 scalata la 75% din intensitatea corespunzatoare orasului Bucuresti;

La realizarea detaliilor de armare ale sectiunilor de stalpi si grinzi consolidate s-a tinut cont de cerintele de eforturi sectionale diferentiate pentru elementele care fac parte din cadrele nou realizate (N,M,Q) si pentru celelalte (in special Q-forta taietoare);
Pentru verificarea cerintelor de raspunsuri seimice ale suprastructurii consolidate au fost realizate calcule dinamice neliniare pentru o excitatie seismica data de accelerograma INCERC NS 1977 scalata pentru Ks=0.20: In tabelele 6,7 si figurile 20,21,22,23 sunt prezentate valori, diagrame pentru diferite tipuri de cerinte de raspunsuri seismice: factorii de ductilitate rotationala au valori acceptabile si se incadreaza pentru stalpi in limitele q =1,5-2.0, iar pentru grinzi q =10-15. 19

Solutia minimala - Raspunsuri seismice- metoda E2c

Longitudinal- Metoda E2c ACC. INCERC NS 1977
Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P Ux cm 27.4 25.7 23.1 19.9 16.1 11.8 7.5 3.4 q 8.20 10.95 11.96 13.31 14.50 14.61 13.52 11.45 vrel m/s 0.99 0.82 0.70 0.57 0.46 0.35 0.23 0.10 aabs m/s2 3.59 2.41 2.01 2.00 1.90 1.90 1.90 1.90 Ey tfm 0.44 5.67 7.56 9.69 11.78 12.18 12.69 26.03 Qmax tf 48 95 124 157 190 218 254 243 Qsim tf 21 55 88 123 164 209 254 243 Mov tfm 64 229 492 861 1353 1979 2741 3505

zy=14.45=0.60.H

cby=14.23%
20

Transversal Metoda E2 ACC. INCERC NS 1977

q

Nivel

Ux cm

vrel m/s

aabs m/s2

Ey tfm

Qmax tf

Qsim tf

Mov tfm

7
6 5 4 3 2 1 P

34.2
31.8 27.8 23.4 18.6 13.4 8.2 3.6

10.74
15.86 16.60 17.36 18.00 17.47 15.44 11.96

0.96
0.83 0.69 0.59 0.48 0.34 0.23 0.12

3.88
2.21 2.10 2.05 1.96 1.95 1.87 1.73

0.03
6.64 7.87 9.27 10.44 10.88 10.88 17.84

52
99 121 151 181 198 236 219

22
51 77 107 148 194 233 219

65
217 447 769 1213 1794 2494 3183

zy=14.56=0.60.H

cby=12.82%
21

Cladire consolidata Deformate ale infrastructurii sub actiuni seismice pe directie x si y

Actiune seismica pe directia x+

Actiune seismica pe directia x-

Actiune seismica pe directia y+

Actiune seismica pe directia y22

Cladire consolidata Curbe de egal moment incovoietor pe radier la actiuni gravitationale

Moment M11 actiuni gravitationale

Moment M11 actiuni gravitationale

Scala curbelor de egal efort [tfm/m]

23

Cladire consolidata Curbe de egal moment incovoietor pe radier la actiuni sesmice

Moment M11 actiune seismica x+

Moment M22 actiune seismica x+

Moment M11 actiune seismica x-

Moment M22 actiune seismica x24

Scala curbelor de egal efort [tfm/m]

Cladire consolidata Curbe de egal moment incovoietor pe radier la actiuni sesmice

Moment M11 actiune seismica y+

Moment M22 actiune seismica y+

Moment M11 actiune seismica y-

Moment M22 actiune seismica y25

Scala curbelor de egal efort [tfm/m]

Cladire consolidata Momente incovoietoare pe grinzile de radier la actiuni sesmice

Moment incovoietor - actiune seismica x+

Moment incovoietor - actiune seismica x-

Moment incovoietor - actiune seismica y+

Moment incovoietor - actiune seismica y26

Tasari din actiuni gravitationale Gruparea fundamentala

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
0 200 400 Nodul 600 800

Tasarea (mm)

Presiuni din actiuni gravitationale Gruparea fundamentala

5 4.5

Presiunea (daN/cm 2)

4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 0 100 200 300 400 Nod 500 600 700 800

27

Cladire consolidata Forte taietoare pe grinzile de radier la actiuni sesmice

Forte taietoare - actiune seismica x+

Forte taietoare - actiune seismica x-

Forte taietoare - actiune seismica y+

Forte taietoare - actiune seismica y28

Cladire consolidata - Directie longitudinala

Raspunsuri seismice de sistem structural
Forte taietoare, momente de rasturnare

Forte taie toare Dire ctie longitudinala

Q (tf) 0 50 100 150 200 250 300
7 0

Momente de rasturnare Directie longitudinala

Mov (tfm) 1000 2000 3000 4000

7
Q,E2a

Mov,E2a

Q,max,E2c
Mov,E2c

Q,sim,E2c

Nivel

Nivel
3 2 1 P

Forte taietoare de nivel

Momente de rasturnare

29

Cladire consolidata - Directie longitudinala

Deplasari absolute de nivel, rotiri relative de nivel

Raspunsuri seismice de sistem structural

De plasari de niv e l Dire ctie longitudinala

u (cm) 0.0 7 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0
0.0

Rotiri relative de nivel Directie longitudinala

Rotire () 5.0 10.0 15.0 20.0

Nivel

Nivel

E2a

E2c

Ui,E2a Ui,E2c

Deplasari absolute de nivel

Rotiri relative de nivel

30

Cladire consolidata - Directie longitudinala

Accelaratii absolute de nivel, energia disipata Ey

Raspunsuri seismice de sistem structural

Acceleratii absolute de nivel Directie longitudinala

a,abs (m/s2) 0.00 7 1.00 2.00 3.00 4.00

Energia disipata Ey Directie longitudinala

Ey (tfm) 0.00 7 6 5
Nivel

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

Nivel

4 3 2

1
1

P
P

Acceleratii absolute de nivel

Energia disipata Ey

31

Cladire consolidata - Directie transversala

Raspunsuri seismice de sistem structural
Forte taietoare, momente de rasturnare

Forte taie toare Dire ctie transv e rsala

Q (tf) 0 50 100 150 200 250
7 0

Momente de rasturnare Directie transversala

Mov (tfm) 1000 2000 3000 4000

Q,E2a Q,max,E2c

Q,sim,E2c

Mov,E2a

Mov,E2c

Nivel

Nivel
3 2 1 P

Forte taietoare de nivel

Momente de rasturnare

32

Cladire consolidata - Directie transversala

Deplasari absolute de nivel, rotiri relative de nivel

Raspunsuri seismice de sistem structural

Deplasari de nivel Directie transversala

u (cm) 0.0 7 10.0 20.0 30.0 40.0
0.0

Rotiri relative de nivel Directie transversala

Rotire () 5.0 10.0 15.0 20.0

Nivel

Nivel
3
3

Ui,E2a

Ui,E2c

E2a

E2c

Deplasari absolute de nivel

Rotiri relative de nivel

33

Cladire consolidata - Directie transversala

Accelaratii absolute de nivel, energia disipata Ey

Raspunsuri seismice de sistem structural

Acceleratii absolute de nivel Directie transversala

a,abs (m/s2) 0.00 7 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00

Energia disipata Ey Directie transversala

Ey (tfm) 0.00 7 6 5
Nivel

5.00

10.00

15.00

20.00

Nivel

4 3 2

1
1

P
P

Acceleratii absolute de nivel

Energia disipata Ey

34

35

36

37