Proiect Licenta

1.
MEMORIU TEHNIC
1.1 PREZENTARE GENERALA
Denumirea lucrarea: Cldire cu structura metalica pentru depozitarea materialelor de construcie;
Amplasament: localitatea Bacu ;
Necesitatea si oportunitatea temei : Se propune construirea unei cldiri ce va adposti func iunii
necesare desfurrii activitilor de depozitare si birouri de lucru.
1.2 CARACTERISTICI GEOTHNICE ALE TERENULI DE AMPLASAMENT
Din interpretarea rezultatelor de laborator efectuate pe probe de teren recoltate cu ocazia executrii
prospeciunilor, se pot afirma urmtoarele :
Din punct de vedere geologic zona este caracterizata de prezenta formaiunilor in vrsta sarmatian si
cuaternara.
Sarmatanul- fundamentul zonei este reprezentat de argila marnoasa bazala, vnata cenuie,
prezenta la adncimi de peste 16 m
Cuartenarul este prezentat din :
Soluri vegetale si umpluturi de pmnt in grosimi de 0.70-1.20 m:

Argila prfoasa loessoid in grosimi de 5.50-5.70 m;
Praf argilos nisipos in grosimi de 1-2 m;
Nisip fin mijlociu, mare, saturat, in grosimi de 2-3 m;
Argila galbena cafenie, prfoasa, pachet in grosime de 5-6 m;
Argila stratificata galbena cafenie, plastic vrtos cu intercalaii si pungi de nisip , grosimi de 36 m, sub care este prezent orizontul marnos degradat in situ in grosime de 1-2m.
Apa subteran este cantonata in pachetul granular permeabil, fiind prezenta la adncimi de
peste 14 m.
Conform studiului geotehnic terenul de fundare reprezint urmtoarele caracteristici:
Ic = 0.8 indicele de consistenta
c = 15.2 [kPa]- coeziunea
= 12o unghiul de frecare interioara
= 18.34 [kN/m3] greutatea volumic
1.3 NCADRAREA N CLASE I CATEGORII

1
Conform Normativului P100-1-2006, - Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de

proiectare pentru cldiri, cldirile proiectate se ncadreaz n zona seismic cu acceleraia terenului
pentru proiectare ag = 0.24, pentru cutremure avnd intervalul mediu de recuren IMR = 100 ani.
Clasa de importan i de expunere la cutremur a construciilor este III (construcii de tip curent, tabel
4.2 din P100-1-2006), pentru care
I 1,0
Construciile au un caracter permanent i se nscriu, conform HGR 766/1997, Anexa nr. 4 i a

Ordinului 31/N din 03.10.1995 al MLPTL publicat n B.C. nr. 4/1996 n categoria "C" de importan.
Verificare conform legii nr . 10/1995
n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, a H.G. nr. 925/1995,
verificarea proiectului se face la exigentele "A1si A2 Rezisten i Stabilitate" de ctre un inginer
verificator atestat MLPTL.
1.4 DATE DE AMPLASAMENT
Caracterizarea amplasamentului si a construciei :
Acceleraia terenului pentru proiectare IMR 100 ani ag=0.24 (fig. 3.1);
Perioada de control (colt) Tc=0.7 sec (fig. 3.2);
Clasa de ductilitate M (p.c.t 6.5.); I 1,0
Clasa de importanta si de expunere
(tabel 4.3);
Conform CR 1-1-3-2005, Cod de proiectare . Evaluarea aciunii zpezii asupra
construciilor, valoarea caracteristica a incarcrii din zpada la sol, s0,k = 2.50 kN/ m2;
Conform NP 082-04, Cod de proiectare. Bazele proiectrii si aciuni asupra construc iilor.
Aciunea vntului, valoarea caracteristica a presiunii de referina a vntului, mediata pe 10
min., avnd intervalul mediu de recurenta de 50 ani, este de 0.4 kPa.
1.5 DESCRIEREA CONSTRUCIEI

Obiectivul proiectului consta in proiectarea tronsonului avnd regim de nlime P a unei cldiri
amplasate in municipiul Bacu.
In prezenta lucrare se realizeaza calculul si dimensionarea structurii de rezistenta ale cldirii
cu destinatia Hala de Depozitare, in localitatea Bacu.
Investitia consta in realizarea: Hala Metalica, birouri si utilitati.
Cota +0.00 este cota pardoselii finite la birouri.
Dimensiunile caracteristice:
2
Deschidere
Numarul de deschideri
Traveea
Numar travei
Lungimea cladirii
Latimea cladirii
Inaltime (streina)
Inaltimea (coama)
Unghiul de inclinare acoperi
Sistem acoperis
24.00m
1
12.00m
5
60.00m
24.00m
8.00m
9.34m
6o
2 ape
Alcatuirea structurii
Infrastuctura
Infrastructura cuprinde fundatii isolate tip bloc si cuzinet, sub stalpi metalici, alcatuite din
blocuri de beton simplu si cuzinei din beton armat.
Fundatiile au fost dimensionate la solicitarile transmise de suprastructura, din gruparile
fundamentale de incarcari si din gruparile special de incarcari, acestea se determina cu valori
corespunzatoare proiectarii elementelor din beton ale infrastructurii si cu valori corespunzatoare
proiectarii elementelor de beton ale infrastructurii si cu valori corespunzatoare verificarii terenului de
fundare
Suprastructura
Structura are regimul de inaltime P stalpii avand legaturi rigide la nivelul fundatiilor si articulat
la celalat capat.
Suprastructura este alcatuita din stalpi metalici si grinzi cu zabrele
-
Stlpi profile HE 450

Grinzi cu zabrele din corniere cu aripi egale
Pane metalice cu zabrele din profile dublu T si teava cu sectiune inelara(CHS 60.3 x 4)
Contravantuiri CHS 101.6 x 2.5
Pereti exteriori ce imbraca fatada cladir1ii, se vor realiza din panouri termoizolante cu tabla
cutata de culori deschise(KS 1000 FH 100mm).
Acoperisul este realizat din panori termoizolante cu tabla cutata (KS 1000 RW 100mm), ce
reazem pe pane metalice cu zabrele.
1.6 ANALIZA STATICA SI DINAMICA A CONSTRUCTIEI
Analiza statica si dinamica din conditia de rezistenta si stabilitate a cadrelor structurii de rezistenta sa
realizat printru calcul spatial, cu elemente finite de tip bara si elemente finite tip zbrea, cu ajutorul
programului AXIS VM 10
1.7 CALCULUL STRUCTURII

La calculul structurii s-a avut in vedere respectarea conditiei de rezistenta si a conditiei de stabilitate
corespunzatoare starii limita ultime, respectiv a depasarilor admise, corespunzatoare starii limita a
expluatarii normale, atat pentru structura metalica de rezistenta cat si pentru scheletul inchiderilor
Materiale utilizate pentru realizarea structurii:
-
otel S235 JRG 2-pentru profile

suruburi de inalta rezistenta M16 gr 10.9 si M20 gr 10.9 M12 gr 10.9
uruburi de ancoraj M 30 gr 6.6 pentru prinderea stalpilor in fundatii
tabla gorasa 18mm pentru gusee
1.8 CONDITIA DE CALITATE LA EXECUTIA SI MONTAJUL STRUCTURII

Executia si montajul structurii se va realiza repectand conditiile de calitate si a tolerantelor
precizate in normele de vigoare.
Se mentionaza:
-
in zonele afectate de sudura de montaj, se va reface protectia anticoroziva

la manipularea transportul si depozitarea elementelor executate, se vor lua toate
masurile pentru evitarea deformarii locale sau de ansamblu ale acestora:

se vor repecta toate tolerantele dimensionale de forma si pozitie, pentru montaj.
1.9. IPOTEZE DE CALCUL

Pentru stabilirea strii de eforturi i deformaii s-au respectat prevederile Cod de proiectare. Bazele
proiectrii structurilor n construcii CRO 2005.
1.10. DIMENSIONARE SI VERIFICARE ELEMENTELOR
Verificrile elementelor structurii de rezisten s-au fcut n conformitate cu STAS 10107/0-90 pentru
elementele din beton armat si STAS 10108/0-78 pentru elementele din otel.
1.11. MATERIALE FOLOSITE

Otelul folosit : S 235 avnd :
- limita de curgere
fy = 235 N/mm2=2350 daN/cm2
- rezistenta la rupere fu = 520 N/mm2=5200 daN/cm2;
- valoarea de proiectare a rezistentei la curgere fyd = 215 N/mm2=2150 daN/cm2
- E = 210 000 N/mm2
beton C16/20 (Bc20) ;
pentru fundaii
fcd = Rc* = 12.5 N/mm2
4
fctd = Rt* = 0.9 N/mm2
beton C25/30 (Bc25) ;

pentru pardoseli
fcd = Rc* = 15 N/mm2
fctd = Rt* = 1.1 N/mm2
Eb = 27000 N/mm2
otel: Pc52 (armaturi longitudinale ) - fyd = Ra = 300 N/mm2

OB37 (etrieri) - fyd = Ra = 210 N/mm2 ;
1.12. STANDARDE DE REFERINTA

-P100-1/2006 Cod de proiectare seismica;
-STAS 10107/0-90
Calculul si alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat;
-CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor in construcii ;
-NP112-04
Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.
- Legea 10/1995, privind asigurarea durabilitii, siguranei in exploatare, funcionalitaii si calitaii

lucrrilor.
- Legea 50/1991, privind obinerea autorizaiilor in construcii.
-NP 082-04, Cod de proiectare. Bazele proiectrii si aciuni asupra construciilor. Aciunea vntului.
-CR 1-1-3-2005, Cod de proiectare . Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor.
-STAS 767/0-88, Construcii civile, industriale si agricole. Construcii din otel. Condiii tehnice si de
calitate.
-C16/1984, Normativ pentru executarea lucrrilor de construcii pe perioada de iarna.
-NE 012-99, Cod de practica pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat
-P130/1999, Normativ privind ntreinerea lucrrilor de construcii
-STAS 10108/0-78 Construcii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel.
-STAS 10108/1 Constructii civile, industriale si agricole. Prescriptii pentru proiectarea constructiilor
din tevi de otel.
- C 150 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
agricole.
- GP003-96-Ghid pentru proiectarea antiseismica a halelor parter cu structura metalica.
- C139-87-Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice.
1.13. PROTECIA MUNCII
5
1. La ntocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii ,

dintre care principalele sunt incluse n urmtoarele acte normative :
-Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc ;
-Norme generale de protecia muncii , emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Proteciei Sociale
(MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sntii nr. 5840/1996 , n mod expres cap. 2 subcap.
2.4, cap. 3 subcap. 3.1 3.9,
cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1 , 5.3 si 5.4 ;
-Norme specifice de securitate a muncii pentru construcii si confecii
metalice , emise prin Ordinul
MMPS nr.56/1997 (cod 42) ;

-Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul , turnarea betoanelor si
executarea lucrrilor de beton armat, emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7) ;
-Norme specifice de protecia muncii pentru manipularea , transportul prin purtare cu mijloace
mecanizate si depozitarea materialelor, emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57) ;
-Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime , emise prin Ordinul MMPS nr.
235/1995 (cod 12) ;
2. n conformitate cu Normele Generale de Protecia Muncii, antreprenorii lucrrilor este obligat:
-s analizeze documentaia tehnic de execuie din punctul de vedere al securitii muncii si dac este
cazul, s fac obieciuni, solicitnd proiectantului modificrile necesare conform reglementarilor
legale.
-s aplice prevederile legislative de protecie a muncii, precum si prescripiile din documentaiile
tehnice privind executarea lucrrilor de baz, de serviciu si auxiliare necesare realizrii construciilor ;
-s execute toate lucrrile prevzute n documentaia tehnica n scopul realizrii unei exploatri
ulterioare a construciilor n condiii de securitate a muncii i s sesizeze clientul i proiectantul cnd
constat c msurile propuse sunt insuficiente sau necorespunztoare, s fac propuneri de soluionare
si s solicite acestora aprobrile necesare ;
-s cear beneficiarului ca proiectantul s acorde asisten tehnic n vederea rezolvrii problemelor de
securitate a muncii n cazurile deosebite aprute n executarea lucrrilor de construcii ;
-s remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efecturii probelor, precum si cele constatate la
recepia lucrrilor de construcii.
In mod deosebit se atrage atenia asupra obligativitii respectrii cu strictee a Ordonanei
Guvernului publicata n Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea durabilitii, calitii
riguroase, siguranei n funcionare i funcionabilitii construciilor.
3.Beneficiarului i revin, conform Normelor generale de protecie a muncii, urmtoarele obligaii
legale privind executarea construciilor :
6
-s analizeze proiectul din punctul de vedere al msurilor de protecie a muncii si n cazul cnd
constat deficiente, lipsuri sau neconcordante fat de prevederile legislaiei n vigoare, s cear
proiectantului remedierea deficientelor constatate, completarea documentaiei tehnice sau punerea n
concordan a prevederilor din proiect cu cele legislative;
-s colaboreze cu proiectantul si antreprenorul lucrrilor, dup caz, n scopul rezolvrii tuturor
problemelor de securitate a muncii.
-pentru lucrrile care se execut n paralel cu desfurarea procesului de producie, s ncheie cu
antreprenorul lucrrii un protocol n care se va delimita suprafaa pe care se execut lucrarea, pentru
care rspunde privind asigurarea msurilor de protecia a muncii ce revin furnizorului; n protocol se
va specifica si condiiile care trebuie respectate de ctre antreprenor, astfel incit desfurarea
procesului de producie n condiii de securitate s nu fie afectat de lucrrile de construcii executate
concomitent cu aceasta.
-s controleze cu ocazia recepiei lucrrilor, realizarea de ctre antreprenor a tuturor msurilor de
protecie a muncii prevzute n documentaia tehnic, refuznd recepia lucrrilor dac nu corespund
din punct de vedere al securitii muncii.
-s emit instruciuni proprii de securitate a muncii pe activitile sau grupele de activiti necesare
exploatrii construciilor.
4. La exploatarea construciilor, beneficiarul este obligat s respecte prevederile legale privind
securitatea muncii, dintre care principalele sunt cuprinse n urmtoarele acte:
-
Legea 90/1996 a proteciei muncii;
Norme generale de protecie a muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Proteciei Sociale
(MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului Sntii nr. 5840/1996;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime, emise prin Ordinul MMPS nr.
235/1995 (cod 12).
1.14. PROTECIA MPOTRIVA INCENDIILOR - PSI
La ntocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din :
Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977 art.2 i 4 .
N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI .
Norme tehnice P 118/83 .
n timpul execuiei se vor respecta :
Prevederile n legtura cu execuia conform actelor normative menionate la punctul 1 de mai sus .
Normele P.S.I proprii ale constructorilor i montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare
ale acestora .
7
Dispoziiile organelor de control .
Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977 art. 5 .
Beneficiarului ii revin urmtoarele obligaii :
Trimiterea n termen legal a eventualelor obiecii , la prezentul proiect.
Respectarea obligaiilor ce ii revin din actele normative menionate la punctul 1 , de mai sus,
inclusiv procurarea i ntreinerea P.S.I. , n conformitate cu Normativul Departamental i
recomandrile proiectanilor privind obiectul din prezenta documentaie .
Respectarea N.R.P.M. ed. 1975, cap.XIV .
Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977, art. 6 .
2 CALCULUL HIGROTERMIC
2.1. NOTIUNI, SIMBOLURI SI UNITATI DE MASURA FOLOSITE IN CALCUL

Simbol
1
Te
i
T
Relatia de
Definire
Termenul
3
exterioara de calcul
interioara de calcul
Temperatura
8
si
pe suprafata interioara
se
pe suprafata exterioara
T
i
f
interioara
Umiditatea relativa a aerului
exterioara
interior
/ Ti
exterior
/ Te
si
interioara
1 i
exterioara
1 e
Coeficientul de transfer termic superficial
a
a
R
se
Rezistenta termica
R
l
Conductivitatea termica
Densitatea aparenta
a unui material de
constructie
2.2 DETERMINAREA REZISTENELOR TERMICE SPECIFICE

UNIDIRECIONALE PENTRU ELEMENTELE ANVELOPEI
Conform C107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor
de construcie ale cldirilor, partea a 3-a Calculul performanelor
termoenergetice ale elementelor de construcie ale cldirilor, rezistenele termice
specifice corectate R ale elementelor de nchidere ale cldirilor trebuie s fie mai
mari dect rezistenele termice necesare
RRnec
Valorile normate ale rezistenelor termice necesare snt
- pentru placa pe sol
Rnec = 4,5 m2K/W
- inchideri laterale
Rnec = 1,4 m2K/W
- nvelitoare
Rnec = 3,0 m2K/W
- tmplrie exterioar
Rnec = 0,5 m2K/W
a) placa pe sol
finisaj
sapa mortar de ciment
10
20
32
placa b.a.C25/30
hidroizolatie
sapa beton
strat pietris
Placa de pe sol este un planeu cu o alctuire constructiv specific care

reazem direct pe pmnt. n alctuirea plcii de pe sol intr toate straturile ntre
cota superioar a pardoselii (0,00) i cota superioar a pmntului natural sau a
pmntului de umplutur. Placa de pe sol include o plac de beton armat,
straturile termoizolante dispuse sub plac, hidroizolaia orizontal i stratul de
pietri de sub plac.
Caracteristicile termotehnice ale materialelor utilizate sunt urmtoarele:
-
strat de rupere a capilaritii :
= 0,70 W/mK
= 1800 kg/m3
d = 0,1 m
-
ap beton
= 1,39 W/mK
= 2200 kg/m3
d = 0,08 m
-
hidroizolaie
= 0,17 W/mK
= 600 kg/m3
d = 0,01 m
placa din beton armat C8/10 :
= 1,74 W/mK
= 2500 kg/m3
10
d = 0,2 m
= 0,93 W/mK
ap din mortar de ciment:
= 1800 kg/m3
d = 0,025 m
finisaj (platforma betonata): = 0,81 W/mK
= 1800 kg/m3
d = 0,015 m
n cazul plcii pe sol, conform C107/5 Normativ privind calculul termotehnic
al elementelor de construcie n contact cu solul, R se calculeaz cu relaia:
R 1=
1
U 1'
unde U1 este coeficientul de transfer termic, ce are expresia

U 1' =
n care
1 Tp ( 1 l)
+
R1 T
A
A este aria plcii pe sol, A= 1441.522m2
l este lungimea conturului exterior al cldirii 168,23m

1 este coeficientul liniar de transfer termic aferent perimetrului
cldirii, n
cazul n care soclul cldirii are acelai detaliu de alctuire pe tot
perimetrul construciei, 1=1
Tp este diferena de temperatur ntre Ti i Tp
Ti este temperatura interioar de calcul, se consider Ti =
+20oC
Tp este temperatura pmntului la CSI (cota stratului invariabil),
pentru
11
localitatea Bacu (zona climatic III), Tp = +9oC

Tp = 20-9 = 11oC
T este diferena de temperatur ntre Ti i Te
Te este temperatura exterioar de calcul, pentru localitatea
Bacu (zona
climatic III), Te = -18oC
T = 20-(-18) = 38oC
R1 este rezistena termic specific unidirecional

1 dp 1+ zf dp 2
d
R 1= +
+
+
6
p 1
p 2
unde d este grosimea stratului fiecrui material

este conductivitatea termic a materialului
dp1 = 3,00 m
dp2 = 4,00 m
p1 = 2 W/mK
p2 = 4 W/mK
z este distana de la cota 0,00 la CTS, z = 0,30 m
f este grosimea plcii, f = d = 0,10+0,08+0,01+0,1+0,025+0,015 =
0,33 m
1 3+0,30,33 4 0,1 0,08 0,01 0,1 0,025 0,015

2
R 1= +
+ +
+
+
+
+
+
=3,014 m K /W
6
2
4 0,7 1,39 0,17 1,74 0,93 0,81
12
Se introduce sub apa din mortar de ciment un strat de polistiren extrudat

de 10 cm grosime, cu = 0,044 W/mK.
1 3+0,30,33 4 0,1 0,08 0,01 0,1 0,025 0,015 0,1
2
R 1= +
+ +
+
+
+
+
+
+
=5,286 m K /W
6
2
4 0,7 1,39 0,17 1,74 0,93 0,81 0,044
U '1=
1 11 181,98
+
=0,189 W /m2 K
5,286 38 1441.522
R'1=
1
=5,278 m2 K /W > R ' 1 nec
0,189
b) perete exterior
Conform productorului, pentru panourile Kingspan KS 1000 FH de 10 cm, U
= 0,21 W/m2K, deci
R '=
1
=4,76 m2 K /W > R ' nec
0,21
c) nvelitoare acoperi
Conform productorului, pentru panourile Kingspan KS 1000 de 10 cm, U =
0,21 W/m2K, deci
R '=
1
=4,76 m2 K /W > R ' nec
0,21
d) tmplria exterioar
Caracteristicile termotehnice ale materialelor utilizate sunt urmtoarele:
-
ferestre cu geam termopan:
ui
R = 0,50 m2K/W
R = 0,50 m2K/W
13
2.3 CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMIC G1 I

VERIFICAREA ACESTUIA
Coeficientul global de izolare termic G1 este un indicator al nivelului de
performan termoenergetic a unei cldiri, cu alt destinaie dect locuirea sau a
unei pri din cldire. Acesta reprezint pierderile orare de cldur prin transmisie
prin elementele de nchidere ale cldirii, pentru o diferen de temperatur de un
grad ntre interior i exterior, raportate la volumul nclzit al acesteia.
Verificarea criteriului de satisfacere a exigenei de performa
termoenergetic global a unei cldiri cu alt destinaie dect locuirea, sau a unei
pri din cldire se face cu relaia:
G1 G1ref
Prin calculul coeficientului global de referin G1ref se stabilesc performanele
termoenergetice ale cldirii conform proiectului de arhitectur, performane ce
trebuie asigurate prin proiectul de execuie, i meninute pe toat durata de via
a cldirii.
Coeficientul global de izolare termic efectiv G1 al unei cldiri se calculeaz

cu relaia:
G1
1
V
Rmj
3
[W / m K ]
, n care :
volumul nclzit al cldirii, V = 1441.5227.5 = 10811.415 m3
Aj
aria elementului de construcie j, prin care se produce schimbul de
cldur
j
factor de corecie a diferenei de temperatur ntre mediile separate de
elementul de construcie j, calculat cu relaia

j=
TiTu
T
n care :Ti este temperatura interioar de calcul, se consider +200C

14
Tu este temperatura n spaii nenclzite, se consider egal cu

temperatura exetrioar de calcul Te =-180C
T este diferena de temperatur ntre cea interioar i cea
exterioar de calcul,
T = Ti-Te
j=
TiTu 20(18)
=
=1
T
20(18)
Rmj
rezistena termic specific corectat medie, a elementului de construcie
j (n cazul de fa, datorit uniformitii temperaturii interioare Rmj se ia egal cu

R)
- suprafee vitrateAf = (2,001,20)21 + (1,201,20)7 + (0,901,20)4 +
(0,600,60)2 =
65,52 m2
j = 1
Rmj = 0,5 m2K/W
- perei exterioriAp = 2(60.33 + 25) 7.5 - 65,52 = 1214.43 m2

j = 1
Rmj = 4,76 m2K/W
- acoperi
Aa = 212.5 60,33 = 1508.25 m2

j = 1
Rmj = 4,76 m2K/W
- placa pe sol
j=
Apl = 1441.522 m2
209
11
= =0,289
20(18) 38
Rmj = 5,2786 m2K/W

G1=
1
65,52 1 1214.43 1 1508.25 1 1441.522 0,298
3
(
+
+
+
)=0,079 W / m K
9244,57
0,5
4,76
4,76
5,27
Coeficientul global de referin G1ref se calculeaz cu relaia
15
A 1 A 2 A3
A4
3
+ + + dP+ W / m K
a b
c
e
1
G 1 ref =
V
undeA1 este aria suprafeelor componente opace ale pereilor verticali ce

fac cu
planul orizontal un unghi mai mare de 600, aflai n contact cu
exteriorul sau cu un spaiu nenclzit, calculat lund n considerare
dimensiunile interax, exprimat n m2
A1 = Ap = 1214.43 m2
A2 este aria planeelor de la ultimul nivel, orizontale sau care fac cu
planul orizontal un unghi mai mic de 600, aflate n contact cu
exteriorul sau cu un spaiu nenclzit, calculat lund n considerare
dimensiunile interax, exprimat n m2
A2 = Aa = 1508.25 m2
A3 este aria planeelor inferioare aflate n contact cu exteriorul sau cu
un spaiu nenclzit, calculat lund n considerare dimensiunile
interax, exprimat n m2
A3 = Apl =
1441.522
m2
P este perimetrul exterior al spaiului nclzit, aflat n contact cu solul

P = (60.33 + 25)2 = 170.66m
A4 este aria suprafeelor vitrate, aflate n contact cu exteriorul sau cu
un spaiu nenclzit, calculat lund n considerare dimensiunile
nominale ale golului n perete, exprimat n m2
A4 = Af = 65,52 m2
a, b, c, d, e snt coeficieni de control pentru elementele de construcii
aferente, cu urmtoarele valori (conform C107/2 Normativ privind
calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile cu alt
destinaie dect cea de locuire, cap.3.2 tabel 2 cldiri industriale cu
regim normal de exploatare, din categoria 2, zona climatic III) :
a = 0,65 m2K/W
b = 1,60 m2K/W
16
c = 0,95 m2K/W
d = 1,40 W/mK
e = 0,25 m2K/W
G1 ref =
1
1214.43 1508.25 1441.522
65,52
(
+
+
+170.66 1,4 +
)=0,49 W /m3 K
9244,57 0,65
1,6
0,95
0,25
G1 = 0,079 W/m3K < G1ref = 0,49 W/m3K
2.4 CALCULUL LA CONDENS PE SUPRAFAA INTERIOARA A PERETELUI EXTERIOR.

si
T >
Parametri de climat interior
T = +18 C ( conform SR 1907/2-1997)
f = 55%
2
a = 8 W/ m K
1
R =
= 0,125 m K/W
Parametri de climat exterior
T = -21 C ( zona IV climatica conform C107/3)
f = 85%
a = 24 W/ m K
1
2
e e
R =
= 0,042 m K/W
Caracteristicile materialelor din structura peretelui exterior
Nr.crt
Denumire strat material
d(m)
l (W/m K)
1
Otel laminat galvanizat
0,0005
17
58
2
Spuma de poliuretan
0,1
Otel laminat galvanizat
0,0005
0,020
Rezistente termice ale straturilor componente din structura peretelui exterior
1
i
R =
II
dI
I
=
d II
II
=
1
8
0,125
0,0005
58
m K/W
=0,00000862 m K/W
0,1
0,020
=
=
0,0005
58
dI
III I
R =
=
1
1
e
e
24
R
=
=
58
m K/W
2
=0,00000862 m K/W
2
0,042
m K/W
Rezistente termice unidirecionale ale peretelui exterior.

d
ef
e
i
R =R +
+R ;
2
ef
R =0,125 + 0,00000862 + 5 + 0,00000862 + 0,042=5.167 m K/W
Calculul temperaturilor T a suprafeelor dintre straturile componente ale peretelui exterior

si stabilirea presiunilor de saturaie ;
i
T = +18 C ; T = -21 C
T i-Te
18 (21)
Ri
si
i
R
5.167
T =T = 180.125= 17.0565 C
si
T = 17.0565 C >
peretelui exterior
= 8,8 C
nu apare condens pe suprafaa interioara a
3. EVALUAREA INCRCARILOR
18
3.1 INCARCARI PERMANENTE
Aciunile permanente sunt acele aciuni a cror valoare rmne neschimbata pe durata de
exploatare a construciei (de exemplu greutatea proprie a elementelor de construcie cu poziie fixa)
Greutile tehnice ale materialelor se considera in starea de ndesare cu umiditatea de echilibru
pe care acestea le au in construcie. Greutile tehnice sunt exprimate sub forma de greutate specifica
aparenta in cazul materialelor poroase (beton, caramida, lemn),greutatea specifica in grmada sau in
vrac(ciment nisip balast) greutatea specifica in stiva (cherestea, crmizi).
Greutatea proprie elemente structurale se consider automat prin greutatea specific a
materialului ( otel = 7850kg/m3- greutatea specific a otelului);
Stabilirea ncrcrilor permanente
nvelitoarea :
gi= 12.3
daN/m2
(KS 1000 100mm)
ncrcarea din greutatea proprie a penelor:
gp= 24
daN/m2
(Tabelul 1.1)
ncrcarea din greutatea proprie a fermelor:
gf= 18
daN/m2
(Tabelul 1.2)
ncrcarea din greutatea proprie a contravntuirilor orizontale:
gcv= 18
daN/m2
ncrcarea din instalaii suspendate:
gie = 25
daN/m2
Incarcarea praf industrial:
gpi= 20
daN/m2
INCARCAREA TOATALA CARACTERISTICA ACOPERIS
qacoperis=(gi+ gp + gcv + gie + gpi)*Lt=99.3*12 = 11913.6 daN/m
Greutatea proprie panou perete
gpereti = 22.8
daN/m2
(KS 1000 FH 100mm)
Greutatea profilului stlp
g =20*Hs= 207.5 =164 daN/m
ps
Greutatea riglelor
5g paneacoperis
572
grigle=
= 8.2 =43.90
Hs
daN/m2
INCARCAREA TOATALA CARACTERISTICA STALP

gks=( gpereti+ grigle)*Lt+gps=(22.8+43.90)*12+164=964.4 daN/m
3.2 NCRCRI VARIABILE

3.2.1 ncrcri variabile zpada (CR 1-1-3/2012)
ncrcarea din zpada depinde de greutatea proprie a zpezii (cca. 235 [daN/m3]), de grosimea
stratului de zpada, dependenta de zona geografica si perioada de revenire (numrul mediu de ani in
care valoare unui anumit parametru poate fi atins o singura data).
19
ncrcarea din zpada mai depinde si de forma acoperiului si cldirii, poziia si forma
imobilelor nvecinate, tipul reliefului, toate acestea influennd aglomerarea zpezii sub aciunea
vntului.
ncrcarea din zpada este considerata ca acionnd vertical pe proiecia orizontala a suprafeei
acoperiului si se determina cu formula :
-S =
Is i Ce Ct sk
s,k= 2.5 kN/m2 = 250 daN/m2 (Fig. 3.1)
= 1 (factorul de importan-expunere pentru aciunea zpezii;)

1 = 0.8 ( 0 30 ), = 6 (coeficient de forma Tabelul 1.3)
2 = 0.8 + 0.8 / 30 = 0.952 ( 0 30 Tabelul 1.3 )
Ce = 1.0 ( coeficient de expunere )- expunere totala
Ct = 1.0 ( coeficient termic )
S = 10.80.81.0250=160 daN/m2(zpad neaglomerat)
Is
Sa = 10.9520.81250=190.450 daN.m2 (zpada aglomerata)
Valoarea coeficientului i se calculeaz in funcie de panta acoperiului [o], in cazul de fata

acoperisul are o singura panta conform figurii de mai jos
Coeficientul de expunere Ce, al amplasamentului construciei este in funcie de condiiile de
expunere ale construciei (att la momentul proiectrii cat si ulterior)
Coeficientul termic Ct, se utilizeaz pentru reducerea incrcarea date de zpada pe acoperiurile
cu transmitanta ridicata, in particular pentru acoperiurile cu nvelitoare din sticla, la care fenomenul
de topire al zpezii este cauzat de pierderea de cldura.
20
Cldirea este situata in localitatea Bacu, corespunztoare unei zone climatice pentru zpada,ce
se caracterizeaz prin incarnarea pe sol S0,k= 2.50 kN/m2 pentru un interval de recurenta IMR= 50 ani
Cazul I
Zk
Cazul II
Cazul III
Tabelul 1.3
Cazul I
S = 10.80.81.0250=160
daN/m2
Zk=160*Lt=160*12=1920 daN/m
S = 10.80.81.0250=160
daN/m2
Zk=160*Lt=160*12=1920 daN/m
Cazul II
S = 10.50.80.81.0250=80
S = 10.9520.81250=190.450
daN/m2 Zk= 190.450

daN/m2
Zk= 190.450
*Lt= 190.450
*12=2285.4
daN/m2
Zk= 190.450
*Lt= 190.450
*12=2285.4
daN/m
Cazul III
S = 10.9520.81250=190.450
*Lt=80*12=960 daN/m
daN/m
S = 10.50.80.81.0250=80
daN/m2 Zk=160*Lt=80*12=960 daN/m
3.2.2 ncrcri variabile vnt
21
ncrcarea din vnt este rezultatul interaciunii dintre masele de aer in micare, cu direcia
preponderent orizontala si obstacolele constituite de construcii.
Caracterul complex al aciunii vntului este determinat, printre altele, de faptul ca in
vecintatea construciilor liniile de curent (direciile de circulaie ale maselor de aer ) sunt deviate,
lund traiectorii complicate.
Aciunea vntului poate avea ca efecte generale, de ansamblu, asupra cldirilor si efecte locale
(avarierea unor perei, desprinderea nvelitorii acoperiului ,spargerea geamurilor, infiltraii nedorite de
aer in cldire etc.)
Presiunea vntului ce acioneaz pe suprafeele exterioare we se poate obine cu expresia:
we g p ( z e ) c pe
In care
g p ( ze )
- presiunea dinamica de vrf
ze
- nlimea de referina pentru presiunea exterioara
c pe
- coeficient de presiune pentru presiunea exterioara
g p ( ze )
Valoarea de vrf a presiunii vitezei
scurt ale vitezei, se determina cu relaia:
la nlimea z, care include media si fluctuaiile pe termen
g p ( z e ) c e ( z ) qb
unde:
ce (z )
- coeficientul de expunere
qb
- presiunea vitezei de referina
ce ( z ) c g ( z ) c r ( z )
unde:
z
c g ( z ) k r ( z 0 ) ln
z0
c r ( z ) 1 g 2 I ( z )
Factor de rugozitate
Factor de rafala g=3.5
I ( z)
2.5 ln
Valori ale lui

Categoria terenului
z
z0
intensitatea tulburenei la nlimea z
Mare, lacuri
Teren plat
Cmp deschis
22
Zone cu densitate
redusa a
construciilor
Zone urbane dens

construite
Pduri
2.73
2.65
2.35
Lungimea de rugozitate z0, in metri , pentru diverse categorii de teren

Categoria
Descrierea terenului
terenului
I Mare, lacuri
Teren plat
II Cmp deschis
III Zone cu
densitate redusa
a construciilor
IV Zone urbane
Pduri
2.12
Z0, m
interval
Arii expuse vanturilor dinspre suprafee ntinse de apa

Teren plat (sau uor ondulat) cu obstacole rare nu mai nalte de
1.5m
Terenuri agricole cu iarba;
Terenuri cu obstacole singulare nu mai nalte de 10,
Zone cu densitate redusa a construciilor si zone mpdurite
0.003-0.01
Valoare
de cod
0.01
0.03-0.07
0.05
0.1-0.4
0.3
Zone urbane dens construite, in care cel puin 15% din suprafaa
este acoperita cu construcii avnd mai mult de 15m nlime
Pduri cu nlime medie a arborilor de cca 15m
0.8-1.2
1.0
Factorul kr(z0) pentru diferite categorii de terenuri

Categoria
terenului
Mare, lacuri
Teren plat
Cmp deschis
kr(z0)
0.17
0.19
=2.35
z0=0.3
I ( z)
z
z0
2.5 ln
kr(z0)=0.22
2.35
0.292
7 .5
2.5 ln
0 .3
c r ( z ) 1 g 2 I ( z ) 1 3.5 2 0.292 3.044
c g ( z) k r
z
ln
z0
7 .5
0.22 ln
0 .3
0.501
c e ( z ) c g ( z ) c r ( z ) 0.501 3.044 1.527
Presiunea vitezei de referina se calculeaz folosind rela ia:

23
Zone cu densitate
redusa a
construciilor
0.22
Zone urbane Pduri

0.24
q b 0.5 vb ( z )
2
unde:
=1.25[daN/m3](valoarea recomandata)- densitatea aerului ce variaz in func ie de altitudine,

temperatura si presiune atmosferica care sunt de a teptat in regiune in timpul furtunilor
vb
- viteza de referina a vntului
Viteza de referina a vntului se calculeaz folosind relaia:
vb c dir c season vb.0
unde:
cdir
= 1 (valoarea recomandata) coeficientul de direcie;
cseason
= 1 (valoarea recomandata) factorul de anotimp
vb.0
=35 [m/s] viteza de referina a vntului, definita in func ie de direc ia vntului si de anotimp la
10m deasupra unui teren de categoria III, pentru zona Bacu
vb c dir c season vb.0 1 1 35 35

Presiunea vitezei de referina va avea valoarea :
2
qb 0.5 vb ( z ) 0.5 1.25 35 2 765.625 N / m 2
Valoarea de vrf a presiunii vitezei la intalimea de 7.5 m va avea valoarea de
g p ( z e ) c e ( z ) q b 1.527 76.5625 116.88 daN / m 2
Determinarea coeficienilor de presiune pentru presiunea exterioara
coeficieni de presiunea exterioara, cpe , pentru cldiri si pari individuale din cldiri depind de dimensiunea
suprafeei incarcate A, care este aria structurii, ce produce ac iunea vntului in sec iunea de calculat. Coeficien i
de presiune exterioara sunt indicai pentru arii expuse A de 1 m 2 si 10 m2, in tabele pentru diferite configuratii
tipice de cldiri, sub notaiile cpe,1 pentru coeficieni locali respectivi Cpe,10 pentru coeficieni globali
Valorile cpe,1 sunt folosite la proiectarea elementelor de dimensiuni reduse si ale prinderilor cu o arie pe
element de cel mult 1 m2 (de exemplu elemente de faada sau de acoperi ). Valorile C pe,10 sunt folosite la
proiectarea structurii generale de rezistenta a cldirii.
I Vntul acioneaz dup direcia transversala a halei
24
Pereii exteriori
Cazul d>e, unde e = min (b; 2*h)=min (24; 2*7.5)=min(24; 15) rezulta ca e = 15 [m]
Deoarece se dorete sa se afle efectul pe care l produce ac iunea vntului asupra structurii se vor retine
doar valorile pentru coeficentii de presiune exterioara C pe,10. Valorile recomandate ale coeficieni de presiune
exterioara pentru pereii verticali ai cldirilor cu forma dreptunghiulara in plan cand h/d=0.3125 sunt:
Zona
C
25
h/d
Cpe,10
Cpe,1
1
-1.2
-1.4
0.3125
-1.2
-1.4
<0.25
-1.2
-1.4
Acoperis cu doua pante:
Cpe,10
-0.8
-0.8
-0.8
Cpe,1
-1.1
-1.1
-1.1
Cpe,10
-0.5
-0.5
-0.5
Cpe,1
-0.5
-0.5
-0.5
Cpe,10
0.8
0.7945
0.7
Cpe,1
1
1
1
Coeficenti de presiune exterioara:

Unghiu
Zona de presiune exterioara pentru directia vantului = 0
l de
F
G
H
I
panta
Cpe,10
Cpe,1
Cpe,10
Cpe,1
Cpe,10
Cpe,1
Cpe,10
Cpe,1
5
-1.7
-2.5
-1.2
-2
-0.6
-1.2
-0.6
-0.6
0
0
0
0
0
0
-0.6
-0.6
26
Cpe,10
-0.5
-0.4943
-0.3
Cpe,1
-0.5
-0.4943
-0.3
J
Cpe,10
-0.2
-0.6
Cpe,1
-0.2
-0.6
6
15
-1.62
0.02
-0.9
0.2
-2.54
0.02
-2
0.2
-1.16
0.02
-0.8
0.2
-1.95
0.02
-1.5
0.2
-0.57
0.02
-0.3
0.2
-1.11
0.02
-0.3
0.2
-0.58
-0.54
-0.4
0
-0.58
-0.54
-0.4
0
-0.08
-0.54
-1
0
-0.03
-0.54
-1.5
0
LA =0o presiunea variaza rapid intre valorile pozitive si valorile negative pe panta expusa vantului pentru un
unghi de panta ascutit de la +5o pana la +45o; deci valorile pozitive si negative sunt indicate.pentru aceste
acoperisuri, sunt considerate patru cazuri unde cele mai mici valori ale tuturor zonelor F, G, si H sunt combinate
cu cele mai mari sau cele mai mici valori din zonele I si J. Nu se admite folosirea simultana a valorilor negative
si pozitive pentru aveiasi fata.
II vantul actioneaza dupa directia longitudinala a halei
Peretii exteriori
Atunci cand vantul actioneaza longitudinal se lucreaza cu o valoare medie a inaltimii halei (media intre
inaltimea la streasina si inaltimea la coama):
h= (hstreasina+hcoaman)/2=(7.5+8.7)/2=8.1 [m]
Valorile recomandate ale coeficentilor de presiune exterioara pentru peretii verticali ai cladirilor cu forma
dreptunghiulara in plan cand h/d=0.135 sunt:
27
Zona
h/d
<1
>4
A
Cpe,10
-1.0
-1.0
B
Cpe,1
-1.3
-1.3
Cpe,10
-0.8
-0.8
C
Cpe,1
-1.0
-1.0
Cpe,10
-0.5
-0.5
D
Cpe,1
-0.5
-0.5
Cpe,10
0.8
0.6
E
Cpe,1
1
1
Cpe,10
-0.3
-0.3
Cpe,1
-0.3
-0.3
Acoperis cu doua pante
Coeficienti de presiune exterioara pentru acoperisul constructiei va fi:

Unghiul
de panta a
5
6
15
F
Cpe,10
-1.6
-1.57
-1.3
Cpe,1
-2.2
-2.18
-2
Zone de presiune exterioara pe directia = 90o

G
H
Cpe,10
Cpe,1
Cpe,10
Cpe,1
-1.3
-2
-0.7
-1.2
-1.3
-2
-0.69
-1.2
-1.3
-2
-0.6
-1.2
Determinarea presiunii vantului
28
I
Cpe,10
-0.6
-0.59
-0.5
Cpe,1
-0.6
-0.59
-0.5
In functie de valoarea coeficentului de presiune pentru presiunea exterioara C pe,10, si de directia vantului,
presiunea normala a vantului pe suprafata cladirii, pe fiecare zona in parte, va fi :
I Vntul acioneaz dup direcia transversala a halei
Perei exteriori:
weA 116.88 1.2 weA 140.256

Zona A:
weB 116.88 0.8 weA 93.504

Zona B:
weC 116.88 0.5 weA 58.44

Zona C:
weD 116.88 0.794 weA 92.80272

Zona D:
weE 116.88 0.49 weA 57.2712

Zona E:
weF 116.88 1.62 weA 189.345

Zona F:
weF 116.88 0.02 weA 2.3376

Zona F:
weG 116.88 1.16 weA 135.5808

Zona G:
weG 116.88 0.02 weG 2.3376

Zona G:
weH 116.88 0.57 weH 66.6216

Zona H:
weH 116.88 0.02 weH 2.3376

Zona H:
weI 116.88 0.58 weI 67.7904

Zona I :
weI 116.88 0.54 weI 63.1152

Zona I:
29
weJ 116.88 0.08 weJ 9.3504

Zona J:
weJ 116.88 0.54 weJ 63.1152

Zona J :
30
I Vntul acioneaz dup direcia longidutinala a halei

Perei exteriori:
weA 116.88 1 weA 116.88

Zona A:
weB 116.88 0.8 weA 93.504

Zona B:
weC 116.88 0.5 weA 58.44

Zona C:
weD 116.88 0.8 weA 93.504

Zona D:
weE 116.88 0.3 weA 34.956

Zona E:
weF 116.88 1..57 weA 183.5016

Zona F:
weG 116.88 1.3 weA 151.944

Zona G:
weH 116.88 0.69 weH 80.6472

Zona H:
weI 116.88 0.59 weI 68.959

Zona I :
3.2.3 Variaii de temperatura
Construcia fiind izolata termic, se considera o diferena de temperatur, intre valorile diurne ( sau ca o diferen a
dintre montaj si exploatare) ca fraciune de lunga durata, de 10C, aplicata structurii.
3.3 NCRCRI ACCIDENTALE
3.3.1 Seismul
Conform P100-1/2011 - Cod de proiectare. Seismica. Partea I- prevederi de proiectare pentru cldiri )
Pentru proiectarea constructiilor la actiunea seismica, teritoriul Romaniei este impartit in zone de hazard
seismic. Hazardul seismic pentru proiectare este descris in valoarea de varf a aceleratiei orizontale a terenului a g,
dterminata prin intervalul mediu de recurenta de referinta (IMR) corespunzator starii limita ultime, valoarea
numita in continuare aacceleratiea terenului pentru proiectare.
31
Determinarea spectrului de proiectare

Spectrul de proiectare inelastic se obine din relaia (3.17; 3.18), capitolul 3.2
1
q
Sd T ag 1
T
TB
0 < T TB
Sd T ag
(T )
q
T > TB
Figura 3.1 Zonarea teritoriului Romniei in termeni de valori de vrf ale acceleraiei terenului pentru proiectare a s
pentru cutremurele avnd intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani
32
unde :
ag este valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului, determinat pentru un interval mediu de recuren
de referin de 100 ani, i corespunde pentru verificri la starea limit ultim de rezisten;
a g 0,24 g 2.355m/s 2
T
este factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei terenului ca urmare a micrii de oscilaie a
structurii;
TB T TC T 0 2,75
pentru ,
q este factorul de comportare al structurii, cu valori distincte pe cele doua direc ii ( conform tabelului
6.3).
- pe direcie longitudinala, q=2.0 pt. clasa M de ductilitate;
- pe direcie transversala , q=2.5 pt. clasa M de ductilitate;
Masa construciei (m)

Greutatea acoperiului
Gqa = 1.3*qacoperis+ Zk*1.5= 1191.6*1.3+1920*1.5 = 4429.8 daN/m
Greutatea Fermei (aproximativa)
Gqa
33
GqaLd 4429.824
=
=318945.6
Mmax=
8
8
Mmax0.5100
Ac.nec= fydhferma100
daNm
318945.60.5100
=
29.29 cm2
2.3510 32.7100
Se adopta LPN 150x150x15

A150x150x15=31.70 cm2 G150x150x15 =24.8 daN/m
Ts=12060mm=12.06m
Ti= 9000 mm=9m
D=3400+3700+3700+4000=14800mm=14.8m
M=2700+2400+2000+1800=8900mm=8.9m
Lungimea Talpii superioare

Lungimea Talpii inferioare
Lungimea Diagonalelor
Lungimea Montantilor
Greutatea Fermei
Gf= 2[ G 150 x 75 x 15( Ts+ Ti+ D+ M ) ] =2[ 24.8( 12.06+9+14.8+8.9 ) ] =2220.096 daN
m= (gacoperis*Ld/2+ 2*gks*Hs+Zk*2*Ld/2+Gf)/g= (1755.6*24+964.4*7.5+1920*0.4*24/2+2220.096)/9.81
= 78602.656/9.81=8012.503 daN
34
Forta seismica de baza

Fb=I *Sd(T1)* m *
Sd(T1)- spectru de proiectare
Fb - foraa tietoare de baza corespunztoare modului fundamental,
I - factorul de importanta si de expunere la cutremur
ag - acceleraia terenului pentru proiectare
(T1) - spectru normalizat de rspuns elastic
m - masa construciei
q - factorul de comportare
- Factorul de corecie
I = 1
Sd(T1)=ag*
ag =
2.75
(T 1)
=3.0217
=
2.747
2.5
q
0.289.18=2.747 m/s2
(T1) = 0 T1<Tc
T1=0.1*n = 0.1*1=0.1
Tc=0.7
0=2.75
q =2.5
m=8012.503 daN
=1
35
Fb= 13.02178012.5031=24211.380 daN
4. MODELARE STRUCTURALA
4.1 MODELUL DE CALCUL
Modelul de calcul este alctuit din elemente care definesc modelul fizic real si pentru care se fac
dimensionarile si verificarile corespunzatoare. Modelul se discretizeaza in elemente finite necesare calculului
propriu-zis.
36
4.2 MATERIALE FOLOSITE IN MODELAREA STRUCTURALA:

S235 Otel
Seciuni folosite in modelarea structurala:
Talpa Inferioara; grinda cu zabrele
2 LPN 180x180x16
Talpa Superioara, montanti si diagonale; grinda cu zabrele:

2 LPN 180x180x16
37
Talpa superioara pane cu zabrele:

IPN 240 (coama)
Pana curenta
38
Talpa inferioara, diagonale si montanti; pana cu zabrele

CHS 60.3 x 4
Stalp
HEA 450
39
Contravantuiri
CHS 42.4x2.3
4.3 IPOTEZE DE INCARCARE

Ipoteza
Ipoteza
Ipoteza
Ipoteza
Ipoteza
Ipoteza
Ipoteza
1- GP (Permanente)
2-Zu (Zapada uniforma)
3-Za (Zapada aglomerata)
4-Wlong (Vant longitudinal)
5-Wtrans (Vant transversal)
6-Seism +
8-Seism -
40
4.4 COMBINATII DE INCARCARI

Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita ultime, astfel
incat efectele actiunilor de calcul in sectiune, luate conform combinatiei de mai jos, sa fie
mai mici decat rezistentele de calcul.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
0
Nume
SLU1
SLU2
SLU3
SLU4
SLU5
SLU6
SLU7
SLU8
SLU9
SLS10
Tip
SLU
SLU
SLU
SLU
SLU
SLU
SLU
SLU
SLU
SLS
GP
1.35
1.35
1.35
1.35
1.35
1.35
1.35
1.00
1.00
1.00
Zu
1.50
0
0
0
0
1.50
0
0.40
0.40
Za
0
0
0
1.50
1.50
0
0
0
0
GP
Zu
41
Wlong
0
0
1.50
0
0
1.05
1.05
0
0
0
Wtrans
0
1.50
0
1.05
1.05
0
0
0
0
0
SM +
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
SM0
0
0
0
0
0
0
0
1
0.60
ZA
Wlong
42
Wtrans
43
4.5 REZULTATELE ANALIZEI MODALE OBTINUTE DIN PROGRAMUL DE CALCUL
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
4.6 SOLICITARI BARE My ( Stalpi)

Stalpul Nr
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
5
7
6
f[Hz]
T[s]
[rad/s]
0.63
1.70
1.72
1.74
1.76
1.78
1.78
1.78
1.78
1.78
1.79
1.79
1.59
0.59
0.58
0.57
0.57
0.56
0.56
0.56
0.56
0.56
0.56
0.56
3.96
10.70
10.80
10.93
11.07
11.18
11.21
11.21
11.21
11.22
11.22
11.22
min
max
min
max
min
max
min
max
min
max
min
max
min
max
min
max
min
max
min
max
min
max
min
max
My[daNm]
-11991,6
10849,8
-23599,6
6444,6
-33503,8
14242,4
-21030,9
23593,9
-40247
14381,0
-22640,8
24663,6
-40247
14381,1
-22640,9
24660,8
-33510,3
14241,6
-21032,2
23578,8
-23594,0
6446,8
-11988,2
10859,6
min
min
max
-40247
-40247
24663,6
44
max
24660,8
5. CALCULUL PANELOR METALICE CU ZABRELE

5.1. PREDIMENSIONARE
Panele sunt elemente ale construciilor ce au rolul de a prelua greutatea nvelitorii precum si incarcarile
pe care acestea le suporta ( zpada, vnt) si de a le transmite fermelor sau riglelor cadrelor pe care reazem.
Calculul panei curente cuprinde urmtoarele etape : predimensionarea, evaluarea ncrcrilor,
determinarea eforturilor secionale maxime,dimensionarea si verificarea sec iunii adoptate( condi ii de rezistenta
)
qSLU
Stabilirea naliimi :
( 17 19 ) ll=12m h= 129=1.3m
h=
5.2 EVALUAREA INCARCARILOR

Determinarea aciunilor caracteristice si normate pe pana (SLU)
45
Crt
nr
Tipul aciunii
Permanenta
Aciuni
Permanenta
Permanenta
Permanenta
Permanenta
Greutate nvelitoare (KS 1000

100mm) gi
Greutate proprie pana gp
Greutate proprie Contravntuire gcv
Instalaii suspendate gie
Praf industrial gpi
Variabila
Zpada aglomerata gpi
Valoarea
caracteristica
daN/m2
Coeficien
t parial
de
sigurana
Valoarea de calcul
12.3
1.35
16.605
24
18
25
20
1.35
1.35
1.35
1.35
32.4
24.3
33.75
27
190.450
1.5
285.675
419.73
qSLU
419.73*a
419.73*3=1259.19
daN/m
5.3 DETERMINAREA EFORTURILOR

Eforturile din bare se vor calcula cu Programul AXIS
Seciuni folosite in programul de calcul:
Schema Statica
46
Rezultatele calcului automat

Eforturi
Nx(daN)
Vy(daN)
Vz(daN)
My(daNm)
47
183.663
Mz(daNm)
5.4. DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA PANEI.

Talpa superioara (Profil I barele 1 2 3, albastru)
My
Mz
Nx
Vz
Vy
=6715.680;
=183.776;
= 0; =5036.760
Se stabileste modulul de rezistenta necesar:
Wnec
( M y , Ed k M z , Ed ) 100
fy / M0
fy
=2350 daN/cm2
M0
=1
k
=9
48
=183.776
Wnec
(6715.680 9 183.776) 100

356.1559
2350 / 1
cm 3
Alegem Profil IPE 240
Wy
=367 cm3
Wz
=58.1 cm3
Iy
=3890 cm4
tw
=6.2 mm
tf 9.8mm
r= 15mm
A = 39.1 cm2
b=120 mm
Verificarea la moment ncovoietor
M y , Ed
Wy
f
M z , Ed
6715.680 100 183.776 100 2350
y
Wz
M0
367
58.1
1
Verificarea la fora tietoare
Avz A 2 (b tw tr ) tf 39.1 2 (12 0.62 0.15) 0.98 17.0892

Vz. pl ,Rd
Avz * fzd 17.0892 2350
23186.16742
3
3
V z , Ed V z , pl , Rd 5036.760 23186.16742
Avy A tw d 39.1 0.62 19 19.48
V y , pl , Rd
Avz * fyd 19.48 2350
45778
3
3
V y , Ed V y , pl , Rd 183.776 45778
49
N x N ED
Montani(profile cave cu seciune circulara, zbrelele 2 4, ro u)

3752.522
Aria necesara
=0.8
fyd
=2350
Nx
3752.522
1.996
fyd 0.8 2350
Alegem CHS 42.4x2.6

A
=3.25 cm2
i 1.41cm
4
lf 1.20m
Verificarea seciunii propuse
lf 120
85.106
i 1.41
1 93.9 93.9
85.106
0.906
1
93.3
0.21
curba a
0.5 [1 (b 0.2) b2] 0.5 [1 0.21 (0.906 0.2) 0.906 2 ] 1.084
1
2 b
1
1.084 1.084 2 0.906 2
0.596
N b ,RD A f yd 0.596 6 2350 4551.534

N ED N b ,RD
Din conditii constructive alegem CHS 60.3x4
50
Diagonalele (profile cave cu sectiune circulara, zabrelele 1 5, rosu)
N x N ED 7293.591
Aria necesara
N ED 7293.591
7.3589cm 2
f yd
2350
Alegem CHS 60.3x4

A
=7.07 cm2
i 2.00cm
4
lf 0.8 2.332 1.8656m

Verificarea zveltetei
lf
i
1.8656 100
92.356
2.00
a 400mm
a
Talpa Inferioara (profil cav cu sectiune circulara, zabreaua 3, rosu)
N x N ED 6254.203
Aria necesara
N ED 6254.203
2.669cm 2
f yd
2350
Alegem CHS 60.3x4

A
=7.07 cm2
i 2.00cm
4
lf 0.8 8 6.4m
Verificarea zveltetei
lf
i
6.4 1000
320
20
a 400mm
51
6 CALCULUL GRINZII CU ZABRELE

6.1 SCHEMA GEOMETRICA FERMA
Lungimile barelor fermei:

l3= 3.015
l6=3.015
l9=3.015
l8=3.015
l1=3.354
l5=6.00
l4=1.80
l22=3.662
l23=3.662
l10=2.40
l24=4.040
l11=3.00
l12=2.70
Eforturile axiale in barele fermei daN
N3=-88312.1
N6=-88312.1
N9=-150283.3
N8=-150283.3
N1=100183.3
N5=134177.7
N4=-12750.5
52
N22=-54405.9
N23=1735.2
N10=-12785,0
N24=-6074.8
N11=149137.1
N12=501.0
6.2. DIMENSIONAREA BARELOR COMPRIMATE

Toate barele fermei vor fi alcatuite din corniere cu aripi inegale putin departate exceptie facand bara B 12 care are
o alcatuire particulara
Bara B12
Etape de dimensionarea pentru barele comprimate
A PROPUS
N ED
f yd
1. Se propune o arie pentru sectiunea barei
f yd
=Rezistenta de calcul al otelului folosit S235
=coeficient prin care se incearca aproximarea coeficientului de flambaj minim al

barei dimensionate. Se propune in acest sens valorile:
Pentru barele talpii superioare : =0.8
Pentru diagonale : =0.8
Pentru montant: =0.8
2. Se alege o sectiune alcatuita din doua corniere cu aripi inegale, putin departate astfel incat
A= aria sectiuni transversale a celor doua corniere ce compun sectiunea.
3. Se calculeaza coeficientii de zveltete:
53
A A PROPUS
l fy
iy
l fz
iz
l fy
-lungimea de flambaj in raport cu axa y-y;
Pentru barele ce compun talpa superioara a fermei
Pentru diagonale si montanti
l fy l BARA
l fy l BARA 0.8
l fz
-lungimea de flambaj in raport cu axa z-z
l fz l BARA
1. Pentru toate barele
iy
-raza de giratie a sectiunii transversale alcatuita din doua corniere in raport cu
axa y-y
iz
-raza de giratie a sectiunii transversale alcatuita din doua corniere in raport cu
axa z-z
4. Verificarea zveltete
y , z a
Relatia de verificare este
=120 - pentru bara de la talpa superioara a fermei.

=150 -pentru diagonale si montanti.
y , z a
Daca
se revine la punctul 2 si se propune o sectiune mai mare
5. Coeficientul de zveltete relativa
max
1
E
f y max max( y ; z )
2
0.5[1 ( 0.2) ]
6. Factorul
0.49
(curba de flambaj C)
7. Coeficientul de flabaj
1

2
1.0
N b, Rd A f yd
8. Capacitatea la flambaj a barei:
9. Verificarea la stabilitate generala:
54
N ED
1.0
N b , Rd
6.2.1 Dimensionare B3 si B6 N3= -88312,1
l3= 3.015m
Talpa superioara
- 88312,1
46.975
2350 0.8
APROPUS
1.
2. Se alege un profil 43.861/2=21.931cm2 ; rezulta LPN 160x160x15
A2x LPN 150x100x12=92.12 cm2
tg =18mm=1.8cm
i y 4.9cm
y
3.
4.
iz 7.3cm
3.015 100
61.531
4.9
y
z
3.015 100
41.301
3.9
max max( 61.531;41.301)
=61.531
=77.308
=41.301
max a 61.531 120
61.531
0.656
93.865
2100000
93.865
2350
1 3.14
5.
2
0.5[1 0.45(0.656 0.2) 0.656 ] 0.826

6.
0.49
7.
1
0.826 0.8262 0.656 2
0.752 1.0
N b , Rd 0.6752 92.12 2350 162796.608
8.
88312.1
0.542 1.0
162796.608
9.
Se alege sectiunea 2*LPN 160x160x12
6.2.2 Dimensionare B9 si B8 N9= - 150283.3
APROPUS
1.
l9= 3.015m
150283.3
79.937
2350 0.8
2. Se alege o sectiune 2*LPN180x180x16

A2x LPN 180x180x16=110.78 cm2
tg =18mm=1.8cm
i y 5.5cm
iz 8.1cm
55
Talpa superioara
3.015 100
54.818
5.5
y
3.
y 54.818
4.
3.015 100
37.222
8.1
max max( 54.818;37.222)
z 37.222
max a 54.818 120
54.818
0.584
93.865
2100000
2350
1 3.14
5.
2
0.5[1 0.45(0.783 0.2) 0.783 ] 0.7646

6.
0.49
7.
1
0.76461 0.764612 0.5842
0.7948 1.0
N b , Rd 110.78 0.7948 2350 206918.019
8.
206918.019
0.726 1.0
150283.3
9.
10. Se alege sectiunea 2* LPN180x180x16
6.2.3 Dimensionare B4 N4=-12750.5
A PROPUS
l4= 1.80*0.8=1.44m
12750.5
6.782
2350 0.8
1.
2. Se alege o sectiune 2*LPN 60x60x10
A2x LPN 60x60x10=22.14cm2
tg =18mm=1.8cm
i y 1.8cm
y
3.
4.
i z 3.2cm
1.44 100
80
1.8
y
z
1.44 100
43.636
3.3
max max( 80;43.636)
=80
=80
=43.636
max a 80 150
5.
80
93.865
1 3.14
=0.852
56
2100000
2350
Montant
0.5[1 0.45(0.852 0.2) 0.852 ] 1.02300

6.
0.49
7.
=
1
1.023 1.02300 2 0.852 2
0.62939 1.0
N b , Rd 0.62939 22.14 2350 32746.817
8.
9.
12750
0.389 1.0
32746.817
Se alege sectiunea 60x60x10
6.2.4 Dimensionare B10 N10= -12785,0
A PROPUS
l10= 2.40*0.8=1.92m
12750.5
6.782
2350 0.8
1.
2. Se alege o sectiune 2*LPN 60x60x10
A2x LPN 60x60x10=22.14cm2
tg =18mm=1.8cm
i y 1.8cm
y
3.
4.
i z 3.2cm
1.44 100
80
1.8
1.44 100
43.636
3.3
max max( 80;43.636)
y
z
=80
=80
=43.636
max a 80 150
80
93.865
5.
1 3.14
2100000
2350
=0.852
2
0.5[1 0.45(0.852 0.2) 0.852 ] 1.02300

6.
0.49
7.
=
1
1.023 1.02300 2 0.852 2
0.62939 1.0
N b , Rd 0.62939 22.14 2350 32746.817
8.
9.
12750
0.389 1.0
32746.817
57
Montant
A PROPUS
1.
l22= 3.662*0.8=2.9296m
Diagonala
54405.9
28.939
2350 0.8
2. Se alege o sectiune 2*150X150x15

A2x LPN 150x150x15=86.05cm2
tg =18mm=1.8cm
i y 4.6cm
y
3.
i z 6.9cm
2.9296 100
63.678
4.6
2.9296 100
42.449
6.9
max max( 63.678;42.449)
y
4.
=63.678
=42.449
max a 63.678 150
63.678
0.678
93.865
5.
1 3.14
=
2
0.5[1 0.45(0.678 0.2) 0.678 ]

6.
0.49
7.
2100000
2350
0.84728
=
1
0.84728 0.84728 2 0.678 2
0.73804 1.0
N b , Rd 0.73804 86.05 2350 149244.621
8.
9.
54405.9
0.365 1.0
149244.621

l24= 4.040*0.8=3.232m
A PROPUS
- 6074.8
3.231
2350 0.8
1.
2. Se alege un profil 80x80x10
A2x LPN 60x60x10= 30.22cm2
i y 2.4cm
tg =18mm=1.8cm
i z 4cm
58
Diagonala
y
3.
3.232 100
134.666
2.4
y
4.
3.232 100
80.08
4
max max( 134.66;80.08)
=134.66
=80.08
max a 134.66 150
134.66
1.435
93.865
1 3.14
2100000
2350
5.
2
0.5[1 0.45(1.435 0.2) 1.435 ] 1.8316

6.
0.49
7.
=
1
1.8316 1.8316 2 1.435 2
0.3366 1.0
N b , Rd 0.3366 30.22 2350 23908.526
8.
9.
6074.8
0.254 1.0
23908.526
6.3 DIMENSIONAREA BARELOR INTINSE

Etape de dimensionarea pentru barele intinse
1. Se calculeaza aria necesara
Anec
N ED
f yd
2. Se alege o sectiune alcatuita din doua corniere cu aripi inegale, putin departate astfel incat
A= aria sectiuni transversale a celor doua corniere ce compun sectiunea.
3. Se calculeaza coeficientii de zveltete:
l fy
iy
4. Verificarea zveltete
l fz
iz
y , z a

59
A A PROPUS
a
=400 - pentru bara de la talpa infeioaa a fermei.
y , z a
Daca
se revine la punctul 2 si se propune o seciune mai mare.
5. Capacitatea de rezistenta a barei:
N b, Rd A f yd
6. Verificarea de stabilitate generala
N ED
1.0
N b , Rd
6.3.1 Dimensionarea bare B1 N1= 100183.3
Anec
l1=3.354
100183.3
42.63119
2350
1.
2. Se alege o sectiune 150x150x15 A2x LPN 150x150x12=86cm2 tg =18mm=1.8cm
y
3.
3.354 100
72.91
4 .6
3.354 100
49.323
6.8
max a 72.91 400
4.
N b , Rd 86 2350 202100
5.
100183
0.4957 1.0
202100
6.
6.3.2 Dimensionarea bare B5 N5=134177.7
Anec
l5=6.00
134177.7
57.05
2350
1.
y
3.
3.354 100
72.91
4 .6
3.354 100
49.323
6.8
max a 72.91 400
4.
N b , Rd 86 2350 202100
5.
60
100183
0.4957 1.0
202100
6.
6.3.3 Dimensionarea bare B11 N11= 149737.1
Anec
l11=3
149137.1
63.46
2350
1.
y
3.
3.354 100
72.91
4 .6
3.354 100
49.323
6.8
max a 72.91 400
4.
N b , Rd 86 2350 202100
5.
100183
0.4957 1.0
202100
6.
3.662
6.3.4 Dimensionarea bare B23 N23=1735.2
Anec
l23=
20864.2
8.87838
2350
1.
2. Se alege o sectiune2*80x80x10 A2*80x80x10 =30.22cm2
3.
3.662 100
y
152.58
2.4
tg =18mm=1.8cm
3.662 100
z
91.55
4
max a 72.91 400
4.
N b , Rd 30.22 2350 98215

5.
1735.2
0.02442 1.0
1735
In dimensionare sa obtinut urmatoarele sectiuni :
61
Din motive constructive se propun urmatoarele alcatuiri:
6.4 VERIFICAREA STARII LIMITA DE DEFORMATIE (Verificarea de sageata) S.L.E.N
f max f adm ; f adm
D
;
250
Relatia de verificare este :

Fiind o verificare de satrea limita a exploatarii normale,aceasta se face utilizand incarcari cu valori normate
Situatia virtuala de incarcare este
62
Intrucat barele ce compun ferma sunt solicitate preponderant axial,pentru calculul sagetii fermei din formula
Maxwell-Mohr,se retine numai termenul ce contine forta axiala:
f max N n
dx
k dx
dx
T t
M m
EA
EA
EI
k dx
dx
T t E A M m E I
- Se neglijeaza
Rezulta ca :
f max f i
1
li N i ni
E Ai
E 2.1 10 5 N / mm 2 2100000 daN/cm 2
- modulul de elasticitate longitudinal
Ai
- Aria sectiunii transversale (compusa din doua corniere) a barei i
li
- lungimea barei
Ni
- forta axiala din bara i situatia reala de incarcare (rezultata in urma incarcarii fermei cu incarcarile cu
valorile normate)
ni
- forta axiala din bara in situatia virtuala de incarcare (rezultata in urma incarcarii fermei cu o forta 1 pe
directia sagetii ce urmeaza a fi calculata)
Deoarece calculul se efectuiaza in domeniul elastic pentru determinarea eforturilor se pote utiliza principiul
proportionalitatii
N i N bara1
p SLS
7396.2
N barai
N barai 0,47
SLU
15704.28
p
63
fi
N i ni l i
[cm]
E Ai
Bara
Li
3
301,5
301,5
301,5
301,5
334,5
600
11
300
180
22
366,2
23
366,2
24
12
10
Nslu
88312,
1
88312,
1
15028
3,3
15028
3,3
10018
3
13417
7,7
14913
7,1
12750,
5
54405,
9
17350,
2
Sectiu
ne
180x1
6
180x1
6
180x1
6
180x1
6
150x1
5
150x1
5
150x1
5
A2L(cm
2
)
Ni*ni*Li/E*A2
Psls/Pslu
110,8
0,47
110,8
0,47
110,8
0,47
110,8
0,47
86
0,47
86
0,47
86
0,47
60x10
150x1
5
22,14
0,47
86
0,47
80x10
24,6
0,47
404
270
6074,8 80x10
501 60x10
24,6
22,14
0,47
0,47
240
12785 60x10
22,14
0,47
Ni
ni
41506,
69
41506,
69
70633,
15
70633,
15
47086,
01
63063,
52
70094,
44
5992,7
35
25570,
77
8154,5
94
2855,1
56
235,47
6008,9
5
0,8
0,04302653
0,8
2,2
0,04302653
0,17389634
1
0,17389634
1
0,07848971
9
0,29331869
3
0,25615907
2
0,7
0,03629464
0,02890255
8
0,01116417
9
0
1,9
1,9
0,9
1,4
0,5
0,5
0
0
=
0
1,13817460
3
f max 2 f i 2 1,138174603 2.276349
f adm
D
2400
9.6cm
250
250
f max f adm Verificare de sageata este satisfacuta
7.Calculul imbinarilor
7.1 DIMENSIONAREA PRINDERILOR CU SUDURA A DIAGONALELOR SI MONTANTILOR
Etape de calcul:
64
1. Se stabileste efortul de calcul al prinderilor sudate Ns;

Ns= min (1.3*Nbara;NRd);
Unde Nbara efortul axial din bara generat de incarcarile cu valori de calcul;
A f yd pentru _ bara _ int inse
NRd -
A f yd pentru _ bara _ comprimate
2. Se distribuie efortul ns, la cele doua perechi de cordoane de sudura.

Pentru aceasta bara este considerata ca o grinda simplu rezemata, perechile de cordoane de sudura
constituind reazemele avestei grinzi. Forta Ns se considara ca actioneaza in centrul de greutate al sectiunii
alcatuite din doua corniere la distanta e de o muchie a sectiunii si la distanta b-e de cealata muchie.
Scriind ecuatii de moment in fiecare reazem al grinzii se obtine:
( M i ) 2 0 N s (b e) N s1 b N s1
( M i )1 0 N s e N s 2 b N s 2
be
Ns;
b
e
Ns;
b
3. Se propune valori pentru grosimile cordoanelor de sudura;
a1 , a 2 {3;35 4;4 5 5;5 5 6;7};

a1 min{ 0.7 t g ;0.85 t c }
a 2 min{ 0.7 t g ;0.7 t c }
,unde tg grosimea guseu; tc-grosimea cornier;
(l1nec ; l 2 nec )
4. Se calculeaza lungimile necesare ale cordoanelor de sudura
l1nec
N s1
2 a1
2 a1 R sf
l1nec
N s2
2 a2
2 a 2 R sf
l1 l1
Valorile
, , obtinute din calcul se rotunjesc superior la multiplu de 10mm.
R sf 0.7 R 1500dN / cm 2 ;
R sf
-rezistenta de calcul la forfecare a sudurii in relief;
f yd
f yd
-rezistenta de calcul al otelului folosit
5. Se verifica conditiile constructive:
=2350 dN/cm2
15 a1 l1 60 a1 ;
15 a 2 l 2 60 a 2 ;
l1, 2 60mm;
65
l1, 2 b;
Unde b- latimea aripii cornierului sudat.
De aceste conditii constructive nu sunt indeplinite se revine la punctul 3 si se propune alte valori pentru
grosimile de calcul a1 si/sau a2
Pentru cordoanele de sudura ce prind bare putin solicitate se prevad dimensiunile minime constructive a=3mm
si l=60mm (
lb
7.1.1Dimensionarea prinderii cu sudura a barei 1

1. Ns= min (1.3*Nbara;Nca);
Nbara*1.3=100183.3*1.3=130238.29 dN
A f yd 86.60 2350 203510dN N S 130238.29
NRd=
2.
be
15 4.3
Ns
130238.29 0.713 130238.29 92903.313 dN
b
15
e
4. 3
Ns
130238.29 37334.976 dN
b
15
N s1
N s2
3.
a1 min{ 0.7 t g ;0.85 t c } a1 min{ 1.26;1.275} a1 1.26 a1 0.8cm

a 2 min{ 0.7 t g ;0.7 t c } a 2 min{ 1.26;1.05} a 2 1.05 a 2 0.8cm
l1nec
N s1
92903.313
2 a1
2 0.8 40.309 42cm
s
2 0.8 1500
2 a1 R f
l1nec
N s2
37334.976
2 a2
2 0.8 17.156 20cm
s
2 0.8 1500
2 a2 R f
4.
15 a1 l1 60 a1 120 420 480(mm)
15 a 2 l 2 60 a 2 120 200 480(mm)
l1, 2 60mm;
l1, 2 150;
66
7.1.2 Dimensionarea prinderii cu sudura pentru bara 4

Nbara*1.3=12750.5 *1.3=16575.65 dN
A f yd 22.14 2350 0.62939 32746.5323dN N S 16575.65
NRd=
2.
be
6 1.8
Ns
16575.65 0.7 16575.65 11602.555 dN
b
6
e
1.8
Ns
16575.65 4972.695 dN
b
6
N s1
N s2
3.

l1nec
N s1
11602.555
2 a1
2 0.8 6.43 7cm
s
2 0.8 1500
2 a1 R f
l1nec
N s2
4972.695
2 a2
2 0.7 3.9962 4cm
s
2 0.7 1500
2 a2 R f
4.
15 a1 l1 60 a1 120 70 480(mm) nu se verifica
15 a 2 l 2 60 a 2 120 40 480(mm) nu se verifica
l1, 2 60mm;
l1, 2 60mm;
Din considerente constructive se propun dimensiunile cordoanleor:
a1 3mm; l1 60mmm;
a 2 3mm; l 2 60mmm;

Nbara*1.3=54405.9*1.3=70727.67 dN
A f yd 86.6 2350 0.7380 150190.38dN N S 70727.67
NRd=
67
2.
be
15 4.3
Ns
70727.67 0.713 70727.67 50428.8287 dN
b
15
e
4 .3
Ns
70727.67 20275.2654 dN
b
15
N s1
N s2
3.

l1nec
N s1
50428.8287
2 a1
2 0.8 22.612 23cm
s
2 0.8 1500
2 a1 R f
l1nec
N s2
20275.2654
2 a2
2 0.8 10.04 12cm
s
2 0.8 1500
2 a2 R f
4.
15 a1 l1 60 a1 120 230 480( mm) se verifica
15 a 2 l 2 60 a 2 120 120 480(mm) se verifica
l1, 2 60mm;

Nbara*1.3=1735.2*1.3=2255.76 dN
A f yd 30.22 2350 71017dN N S 2255.76
NRd=
2.
be
8 2 .3
Ns
2255.76 0.7125 71017 1607.229 dN
b
8
e
2 .3
Ns
71017 648.531 dN
b
8
N s1
N s2
3.
68

l1nec
N s1
1607.229
2 a1
2 0.8 2.269 3cm
s
2 0.8 1500
2 a1 R f
l1nec
N s2
648.531
2 a2
2 0.7 1.4 2cm
s
2 0.7 1500
2 a2 R f
4.
a1 3mm; l1 60mmm;
a 2 3mm; l 2 60mmm;
Nbara*1.3=12785,0*1.3=16620.5 dN
A f yd 22.14 2350 0.7380 38397.402dN N S 166205
NRd=
2.
be
6 1.8
Ns
16620.5 0.7 16620.5 11634.35 dN
b
6
e
1 .8
Ns
166205 4986.15 dN
b
6
N s1
N s2
3.

l1nec
N s1
11634.35
2 a1
2 0.8 6.44 7cm
s
2 0.8 1500
2 a1 R f
l1nec
N s2
4986.15
2 a2
2 0.7 3.77 4cm
s
2 0.7 1500
2 a2 R f
4.
a1 3mm; l1 60mmm;
a 2 3mm; l 2 60 mmm;
69

Nbara*1.3=501*1.3=651.3 dN
A f yd 22.14 2350 0.7380 38397.402dN N S 166205
NRd=
a1 3mm; l1 60mmm;
a 2 3mm; l 2 60mmm;
7.2 AMPLASAREA PLACUTELOR DE SOLIDARIZARE
i1
iy
I1
A1PROFIL
Iy
A
;
2 I1 y
2 APROFIL
Pentru barele comprimate se vor alege minim doua placute

l1 80 i1;
Pentru bare intinse se va alege minim o placuta
70
l1 40 i1;
I1
A1, PROFIL
i1 ;
7.2.1 pentru barele B3 B6 B9 B8

-acestea sunt bare comprimate minim 2 placute de solidarizare pe bara comprimata :
l1 40 i1 l1 40 55.1 l1 2204mm
7.2.2 pentru barele B1 B5 B11
-acestea sunt bare intinse minim 1 placuta de solidarizare pe bara intinsa :
l1 80 i1 l1 80 45.7 l1 3656mm
7.2.3pentru barele B4 B10
-acestea sunt bare comprimate minim 2 placute de solidarizare pe bara comprimata :
l1 40 i1 l1 40 18 l1 720mm
7.2.4 pentru barele B23
-acesta este o bara intinsa minim 1 placuta de solidarizare pe bara intinsa :
l1 80 i1 l1 80 24.1 l1 1928mm
71
7.2.5pentru barele B23

-acesta este o bara comprimata minim 2 placute de solidarizare pe bara comprimata :
l1 40 i1 l1 40 24.1 l1 964mm
-acesta este o bara comprimata minim 2 placute de solidarizare pe bara comprimata :
l1 40 i1 l1 40 24.1 l1 964mm
l1 80 in l1 936mm
-acesta bara nu este solicitata ;se prevad placute la distanta :
7.3 DIMENSIONAREA JOANTEI DE MONTAJ

7.3.1 Joanta de montaj de la nodul central al talpii inferioare
72
1. Se stabileste efortul de dimensionare a joantei

N j min( 1.3 N11; N Rd ); N Rd A f yd
1.3 N11 1.3 149137.1 193878.23dN
N Rd A f yd 8660 2350 203510 dN

N j 193878.23
2. Se calculeaza aria pieselor P26 (se vor realiza din avelasi tip de cornier ca si piesa P11)
Ap 26 AP11 5.5 tc 8660 2 5.5 152 6185mm2
3. Se stabileste aria necesara eclisei P27

AP 27 AP11 AP 26 8660 6185 2475mm2
4. Se propune latimea eclisei P27
b27 t g 2 (bcP11 tc ) 2 18
b27 18 2 (150 15) 2 18
b27 324mm b27 330mm
5. Se calculeaza grosimea piesei P27
A
2475
t27 P 27
7.5mm t27 8mm;
b27
330
6. Verificarea efortului din eclise
Nj
AP 27 AP 26
Relatia de verificare este:
Ariile efective ale diferentelor eclisei sunt :
73
f yd
AP 27 b27 t27 2640mm2

AP 26 6185mm2
j
193878.23
2196.92dN / cm 2 2350dN / cm 2
26.40 61.85
7. Se propun grosimile de calcul ale cordoanelor de sudura a2 si a3

a2 0.7 t c a2 10.5mm se \ alege a 2 8mm
a3 min( 0.7 t c ;0.7 t 27 ) a3 min( 10.5;5.6) se alege a3 5mm
8. Se calculeaza lungimile necessare pentru cordoanele de sudura
Ap 26
Nj
61.85
193878.23
l2
2 a2
1 23.619
s
AP 26 AP 27 4 a 2 R f
61.85 26.40 4 1 1500
l 2 240mm
l3
Ap 27
Nj
AP 26 AP 27 4 a3 R
s
f
2 a3
26.40
193878.23
1 20.32cm
61.85 26.40 4 0.5 1500
l3 210mm
9. Verificarea conditiilor constructive

15 a2 l2 60 a2
15 a3 l3 60 a23
l2 l3
Relatiile de verificare sunt
15 a2 l 2 60 a 2 15 5 240 60 5 120 240 480
15 a3 l3 60 a 23 15 5 210 60 5 75 210 300

l 2 l3 460 210
7.3.2 Joanta de montaj de la nodul central al talpii superioare
74
1. Se stabileste efortul de dimensionare a joantei

N j min( 1.3 N 8 ; N Rd ); N Rd A f yd
1.3 N11 1.3 150283.3 195368.29dN
N Rd A f yd 110.78 2350 260333 dN

N j 195368.29
2. Se calculeaza aria pieselor P28 (se vor realiza din avelasi tip de cornier ca si piesa P8)
Ap 28 AP 8 5.5 t c 11078 2 5.5 152 8603mm 2
3. Se stabileste aria necesara eclisei P29
AP 29 AP8 AP 28 11078 8603 2475mm2
4. Se propune latimea eclisei P29
b29 t g 2 (bcP8 tc ) 2 18
b29 18 2 (180 15) 2 18
b29 384mm b29 384mm
5. Se calculeaza grosimea piesei P29
A
2475
t29 P 29
6.44mm t29 7 mm;
b29
384
6. Verificarea efortului din eclise
Nj
AP 29 AP 28
f yd
Relatia de verificare este:
Ariile efective ale diferentelor eclisei sunt :

AP 29 b29 t29 2688mm2
AP 28 11078mm2
j
195368.29
1730.3010 dN / cm 2 2350dN / cm 2
26.88 86.03
7. Se propun grosimile de calcul ale cordoanelor de sudura a2 si a3

75
a2 0.7 tc a2 10.5mm se \ alege a2 8mm

a3 min( 0.7 tc ;0.7 t29 ) a3 min( 11.2;4.9) se alege a3 5mm
8. Se calculeaza lungimile necessare pentru cordoanele de sudura
Ap 28
Nj
86.03
195368.29
l2
2 a2
2 26.81
s
AP 28 AP 29 4 a2 R f
86.03 26.88 4 1 1500
l2 270mm
l3
Ap 29
Nj
26.88
195368.29
2 a3
1 16.503cm
s
AP 28 AP 29 4 a3 R f
86.03 26.88 4 0.5 1500
l3 170mm
9. Verificarea conditiilor constructive
15 a2 l2 60 a2
15 a3 l3 60 a23
l2 l3
Relatiile de verificare sunt
15 a2 l2 60 a2 15 5 240 60 5 120 270 480
15 a3 l3 60 a23 15 5 210 60 5 75 170 300

l2 l3 270 170
7.4 VERIFICAREA REZEMARII FERMEI
7.4.1 Verificarea piesei de rezemare la strivire
V
1.5 f y
l30 b30
Unde:
l 30 si b30
sunt dimensiunile in plan ale piesei de rezemare P30 (piesa P30 se mai numeste si cutit)
l 30 120mm si b30 60mm

In acest caz:
V
4 15704.28
1.5 f y
1.5 2350 872.46 3525
l 30 b30
12 6
7.4.2 Verificarea rigidizarii verticale a rezemarii fermei
1. Sectiunea de rezistenta verificata are dimensiunile:

2. Se calculeaz aria sectiunii de rezistenta
76
a 2 10 140 15 335 7.825 10 3 mm 2

3. Rigidizarile se considara ca un montant comprimat avand lungimea de flambaj egala cu hscaun si
sectiunea transversala egala cu sectiunea de rezistenta (unde hscaun= 358mm)
4. Se calculeaza raza de giratie in raport cu axa x-x
Ix
20.32 10 6 mm 4
ix
50.96mm 51mm
A
7.825 10 3 mm 2
Ix
290 3 10
20.32 10 6 mm 4
12
5. Se stabileste coeficientul de zveltete:
l fz
iz
358
7
51
6. Se evalueaza coeficientul de flambaj

x curbac
c x 0.996
7. Verificare de stabilitate:
V
fy
x A
V
4 15704.28
fy
805.998daN / cm 2 2350daN / cm 2
x A
0.996 7.825 10 3
8.CALCULUL STALPULUI
Stalpi metalici din structurile de rezistenta sunt solicitati la compresiune excentrica, provenita din
incarcari verticale si orizontale. Alcatuirea sectiunii si rezolvarile constructive urmaresc prevenirea
cedarii prin atingerea capacitatii de rezistenta sau prin aparitia unor forme de instabilitate.
Pentru alegerea dimensiunilor sectiunilor transversale ale stalpilor sunt necesare unele date
preliminarii:
- Eforturile secionale maxime, care se stabilesc din gruparile cele mai defavorabile real-posibile,
in timpul expluatarii constructiei
- Lungimea de flabaj in planul cadrului transversal si normal pe acest plan;
- Marca otelului din care se realizeaza stalpul;
- Forma sectiunii transversale
8.1 DATE GENERALE
77
Stlpii se vor verifica considernd cea mai defavorabila combinaie de fora axiala si moment
ncovoietor, iar eforturile vor fi :
N ED 56325.9 daN
VED 11630.3 daN
y
M ED 40247.0 daN m
z
M ED 17171.8 daN m
Stlpul va fi executat din profilul HE 450-M care are urmtoarele caracteristici :
8.2 STABILIREA CLASEI SECTIUNIII TRANSVERSALE A STALPULUI

Profilul HE 450-M este un profil dublu bisimetric pentru care pot fi considerate urmtoarele condiii:
Condiie pentru talpa profilului (zvelteea tlpii), pentru clasa I:
c
235
9
tf
fy
,
Unde:
c b t w 2 r 30.7 2.1 2 2.7 c 23.2[cm]
c 23.2
2350
5.825 9
9
tf
4
fy
78
Condiia fiind ndeplinita rezulta ca talpa este de clasa 1

Condiia pentru inima nerigidizata (zvelteea inimii)
d
396
,
t w 13 1
Unde:
d dN
,
2d
dN
N ED
56325.9
d N 5.99201
t f f y 4 2350
29.9 5.99
0.6
2 29.9
396 2350 2350

d 29.9
14.238
58.2358
tw
2.1
13 0.6 1
Condiia este ndeplinita, rezultnd astfel ca inima profilului este de clasa 1

Cele doua condiii fiind ndeplinite rezulta astfel ca ntreaga seciune a stalpului este de clasa 1.
8.3 VERIFICAREA SECTIUNII ADOPTATE
Valoare de calcul
VED V pl , Rd
VED
a forei tietoare in fiecare seciune transversala trebuie sa satisfac condi ia :
Unde:
V pl , Rd
a-valoare de calcul a rezistentei plastice la forfecare
Valoare de calcul a rezistentei plastice la forfecare
V pl , Rd Av
fy
3 M
Unde:
AV
- aria activa la forfecare
Pentru profile laminate dublu te (I si H), efort paralel cu inima, aria activa la forfecare se determina cu
relaia:
79
AV A 2 b t f (t f 2 r ) t f t w h
AV 335.47 2 30.7 4 (4 2 2.7) 4 47.8 2.1 127.47 100.38[cm 2 ]
V pl , Rd 127.47
2350
V pl , Rd 172947.871 [daN]
3 1 .0
VED 11630.3 [ daN ] 172947.871 [daN ]
VED
11630.3
0.067 0.50
V pl ,Rd 142732.534
VED 0.50 V pl , Rd
Deoarece
se poate neglija influenta forei tietoare asupra momentului plastic rezistent
8.4 VERIFICAREA LA EFORT AXIAL

Valoarea de calcul
N ED N pl , Rd
N ED
a fortei axiale in fiecare sectiune transversala trebuie sa satisfaca conditia
Unde:
N pl , Rd
- valoarea de calcul a rezistentei plastice la compresiune
Rezistenta de calcul (capacitatea portanta) la compresiune a sectiunii transversale se determina cu relatia :
N plRd A
335.47
2350
788354.5 [daN]
1
N ED 56325.9 [daN ] 0.25 N pl ,Rd 197088.625 [ daN ]
N ED 56325.9 [daN ]
0 .5 t w h f y
N ED 0.25 N pl , Rd
0.5 2.1 47.8 2350

117946.5 [daN]
1
N ED
0 .5 t w h f y
M 0
Deoarece conditia
si
au fost indeplinite, rezulta ca influenta
efortului axial asupra momentului plastic rezistent poate fi neglijata
8.5 VERIFICAREA MOMENTULUI INCOVOIETOR
Rezistenta de calcul la incovoiere (capacitate portanta la incovoiere sau momentul capabil) a sectiunii
transversale se determina cu relatia:
M pl , Rd W pl
fy
M0
Incovoierea in jurul axei y-y

80
W pl
HE 360 M
4989.7 [cm 3 ]
M 0 1 .0
coeficient de siguranta
M pl , Rd 4989.7
2350
14879260[d aN cm] 148792.60 [daN m]
1.0
M ed M pl , Rd M ED 40247 [daN m] M pl , Rd 148792.60 [daN m]
Incovoierea in jurul axei z-z
W pl
HE 360 M
1942.4 [cm 3 ]
M 0 1 .0
coeficient de siguranta
M pl , Rd 1939.3
2350
44557355[daN cm] 45573.55 [daN m]
1 .0
M ed M pl ,Rd M ED 17171.8 [daN m] M pl , Rd 45573.55 [daN m]

8.6 VERIFICAREA STABILITATII STALPULUI
Verificarea de rezistenta a barelor din sistemele structurale, poate fi efectuata pe baza barei individuale (in cazul
de fata, element tip stalp), de deschidere unica, considerata ca extrasa din structura. Efectele de ordinul doi,
rezulta din deformarea globala laterala a sistemului trebuie luate in considerare fie in calculu momentelor de la
capetele barei prin utilizarea lungimilor de flabaj coresounzatoare
Rezistenta la flambaj a stalpului cu sectiune transversala constanta supus la incovoiere si compresiune, este
indeplinita daca sunt satisfacute urmatoarele relatii:
M y , ED
M z , ED
N ED
k yy
k yz
1
y N Rk
LT M y , Rk
M z , Rk
M0
M1
M1
M y , ED
M z , ED
N ED
k zy
k zz
1
z N Rk
LT M y , Rk
M z , Rk
M0
M1
M1
Unde:
N Ed , M y , Ed , M z , Ed
- calorile de calcul ale eforturilor de compresiune si ale momentelor maxime in stalp in
raport cu axele y-y respectiv z-z;
y si z
LT
- factorii de reducere pentru flambaj prin incovoiere;

- factor de reducere datorat deversarii;
81
k yy , k yz , k zy , k zz
- factori de interactiune
Flabaj in jurul axei y-y
Lcr , y 0.7 7.5 5.25 [m] 525 [cm]
Alegerea curbei de flambaj se face conform urmatorului tabel

Flabaj
Flabaj
dupa
axa
limite
y-y
z-z
y-y
z-z
y-y
z-z
y-y
z-z
tf< 40mm
40 mm < tf <100
tf<100mm
h/b<1.2
Profile Laminate
h/b > 1.2
Sectiunea transversala
tf>100mm
S
235
S
275
S
355
S
420
a
b
b
c
b
c
d
d
S
460
a0
a0
a
a
a
a
c
c
Alegerea factorilor de imperfectiune se face conform urmatorului tabel

Curbe de flabaj
Factor de
imperfectiune
a0
0.13
0.21
0.34
0.49
0.76
h / b 47.8 / 30.7 1.557 1.2
curba de flabaj b
0.34
-factor de imperfectiune
t f 4cm 10cm
Efortul axial critic de flambaj elastic, calculat pe baza caracteristicilor sectiunii transversale brute, se determina
cu relatia :
N cr , y 2
E Iy
2
cr , y
2100000 131494.7
9877982.05 [daN]
5252
y
Zveltetea relativa
se calculeaza cu relatia
82
y A
fy
N cr , y
335.47
2350
y 0.283
9877982.0504
Avand in vedere ca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
y 0.5[1 ( y 0.2) y ] 0.5[1 0.34(0.283 0.2) 0.283 2 ] y 0.554

2
1
y y y
2
1.0 y
1
0.553 0.553 2 0.283 2
0.97
Flabaj in jurul axei z-z
h / b 39.5 / 30.8 1.282 1.2
curba de flabaj b
t f 4cm 10cm
0.49
Efortul axial critic de flambaj elastic, calculat pe baza caracteristicilor sectiunii transversale brute, se determina
cu relatia :
N cr , z 2
E Iz
2100000 19339.2
2
711859.965 [daN]
2
Lcr , z
750 2
Zveltetea relativa
z A
fy
N cr , z
se calculeaza cu relatia
318.84
2350
z 1.052
718585.001
Avand in vedere ca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
z 0.5[1 ( z 0.2) z ] 0.5[1 0.49 (1.052 0.2) 1.052 2 ] z 1.199

2
1
z z z
2
1.0 z
Flambaj prin incovoiere rasucire

Sectiuni transversale
Sectiuni I- laminate
Sectiuni I - sudate
Alte sectiuni transversale
1
1.199 1.199 2 1.052 2
Limite
h/b<2
h/b>2
h/b<2
h/b>2
83
0.564
Curba de flambaj
a
b
c
d
d
Alegerea factorului de imperfectiune se face conform urmatorului tabel:

Curbe de flambaj prin
incovoiere-rasucire
Factori de imperfectiune
LT
0.21
0.34
0.49
0.76
LT 0.21
h / b 39.5 / 30.8 1.282 2
curba de flabaj a
Efortul axialcritic de flambaj elastic, calculat pe baza caracteristicilor sectiunii

Momentul critic elastic se determina cu relatia
M cr
2
I Lcr , LT G I
E Iz
C1 2
2
Iz
Lcr , LT
E Iz
2
Unde:
C1
- factorul de functie de alura diagramei de moment
C1
Valori ale factorului
Valorile lui
C1
Y= 0/(-40247.0)=0 rezulta ca
=1.77
2
L
G I
I
EI
M cr C1 2 2 z cr2, LT
Lcr , LT
Iz
E Iz
2100000 19339.2 9082294 750 2 810000 1530

M cr 1.77
19339.2 2 2100000 19339.2

750 2
59240585.676 [daN cm]
M cr 592405.857 [daN m]
2
cr
Zveltetea relativa
LT W pl , y
, pentru flambaj prin incovoiere-rasucire se calculeaza cu relatia:
fy
M cr
6331.6
2350
0.329
59240585.676
84
C1
C1
1.00
0.75
0.5
0.25
0
-0.25
-0.5
-0.75
-1
1.00
1.14
1.31
1.25
1.77
2.05
2.33
2.57
2.55
LT ,0
=0.4 valoarea maxima (zveltetea relativa)
0.75
(valoarea minima-parametru care induce efectul incovoierii biaxiale)

2
LT 0.50 [1 ( LT LT ,0 ) LT ] LT 0.50 [1 0.21 (0.329 0.4) 0.75 0.329 2 ] 0.568

LT
1
LT LT LT
2
1.0 LT
1
0.567 0.567 2 0.75 0.329 2
LT
-factorul de reducere prin flambajul prin deversare.
k yy , k yz , k zy , k zz
Calculul factorilor de imperfectiune
N
1 Ed
N cr , y
1 y
N Ed
N cr , y
(SR EN 1993-1-1, Anexa A)
56325.9
9877982.05
1
56325.9
1 0.945
9877982.05
1
N Ed
56325.9
1
N cr , z
711859.964
z
0.964
N Ed
56325.9
1 0.5641
1 z
711859.964
N cr , z
1
wy
wz
W pl , y
Wel , y
W pl , z
Wel , z
6331.6
1.151 1.5
5501.9
1939.3
1.53922 1.5
1259.9
wy
Conditia pentru
este indeplinita
wz
Pentru
adoptam 1.5
Forta critica de flambaj prin rasucire in domeniul elastic se determina cu relatia :
N cr ,T
2 E Iw
A
(G I t
)
I0
L2cr ,T
Pentru o sectiune dublu simetrica :

85
0.945
I 0 I y I Z 131494.7 19339.2 150833.9

N cr ,T
318.84
2 2100000 9082294
(810000 1530
) 2993127.059 [daN]
150833.9
750 2
Momentul critic elastic sub moment uniform se calculeaza cu relatia :
M cr ,0
2
I Lcr , LT G I
E Iz
C1 2
2
Iz
Lcr , LT
E Iz
2
C1
=1 factor functie de alura diagramei de moment
2100000 19339.2 9082294

750 2 810000 1530
M cr ,0 1.77
19339.2 2 2100000 19339.2

750 2
59240585.676 [daN cm]
2
Zveltetea redusa pentru flambaj prin deversare datorat momentului incovoietor uniform (adica y y=1.0)se
determina cu relatia:
0 W pl , y
fy
M cr .0
6331.6
N
0,lim 0.20 C 4 1 Ed
N cr , z
2350
0.501
59240585.67591

N
1 Ed

N cr ,TF

56325.9
0.20 1 4 1
711859.96492
C my, 0
Calculul factorului
C my,0 0.79 0.21 y y 0.36 ( y y 0.33) N Ed / N cr , y

0.79 0.21 0 0.36 (0 0.33) 56325.9 / 9877982.0504 0.999
C mz ,0
Calculul factorului
C mz ,0 0.79 0.21 y z 0.36 ( y z 0.33) N Ed / N cr , z

0.79 0.21 0 0.36 (0 0.33) 56325.9 / 718585.001 0.781
C my C mz C mz , LT
Calculul factorilor
86
56325.9
1
2993127.0590
0.19

N
0 0,lim 0,lim 0.20 C 4 1 Ed
N cr , z
C my C my , 0 (1 C my , 0 )

N Ed
1

N cr ,TF

y LT
1 y LT
C mz C mz , 0
LT
2
C m , LT C my
N Ed
N cr , z

N
1 Ed

N cr ,TF

Daca
Unde:
y
M Ed
A
4024700 335.47
y
0.044
N Ed Wel , y 56325.9 5501.9
LT 1
It
1513
1
0.982
Iy
84873.4
C my 0.689 (1 0.689)
0.0435 0.988
1 0.0435 0.988
0.742
C mz 0.781
0.943
C m, LT 0.7 2
56325.9
711859.96492
56325.9
1
2993127.0590
0.573
Calculul factorului Cyy
Wel , y
2
1.6 2
1.6 2
C yy 1 ( w y 1) 2
C my max
C my max n pl bLT
wy
wy

W pl , y
N Rk AHE 360 M f y 318.84 2350 N Rk 788354.5 daN

n pl
N Ed
56325.9
0.079
N Rk / M 1 788354.500 / 1.1
bLT 0.50 LT 0
2
y
z
y
z
M Ed
M Ed
M Ed
M Ed
2
0
.
50
0.0051 bLT 0
LT
0
LT M ply , Rd M plz , Rd
max max y ; z max 0.282; 1.052 max 1.052

87

4297.4
1 .6
1.6
C yy 1 (1.150 1) 2
0.74212 1.052
0.74212 1.052 2 0.078 0
1.150
1.150
4989.7
C yy 1 0.869
C yz
Calculul Factorului
14
2
C yz 1 ( w z 1) 2
C mz
max
w
z
c LT 10 LT
W
n pl c LT el , z
W pl , z
y
0 2
M Ed
0.50116 2
40247.0
10 0.21
0.00086 0
4
y
4
5 1.053235 0.7421 0.944 14879260
5 z C my LT M pl , Rd
w y Wel , z
14
C yz 1 (1.5392 1) 2
0.732 1.0523 0.0785 0 .60
C yz 0.868 0.337
1.5392
wz W pl , z
C zy
Calculul Factorului
14
2
C zy 1 ( w y 1) 2 5 C my
max
wy

w y Wel , y
n d 0.60
LT
pl
w
W pl , y
y
z
0
M Ed
M Ed
0.05
0.1 4z C my LT M ply , Rd C mz M plz , Rd
2
d LT 2 LT
14
1.1508 5501.9
C zy 1 (1.1508 1) 2
0.74212 1.052357 0.07859 0.05 0.60
5
1.5392 6331.6
1.15080
0.966 0.451
Calculul factorului Czz
1 .6 2
1 .6 2
C zz 1 ( wz 1) 2
C mz max
C mz max
wz
wz
eLT 1.70 LT
0
0 .1 0
n pl e LT el , y
W pl , y
y
y
z
M Ed
M Ed
M Ed
2
0
.
50
0.09
LT
0
C my LT M ply , Rd
1 .6 2
1 .6 2
C zz 1 ( wz 1) 2
C mz max
C mz max
wz
wz
C zz 0.984 0.869
88
n pl e LT el , y
W pl , y
Calculul factorului kyy:
k yy C my C m, LT
y
1
1
1
0.7421 0.57275
0.427
N
5625.9
C yy
1
1
1 Ed
9877982.050
N cr , y
Calculul factorului kyz:
k yz C mz
y
wy
1
1
1
1.150
0 .6
0.73
0.6
0.439
N Ed C yz
5625.9
wz
0.8689
1.5392
1
1
9877982.05
N cr , z
Calculul factorului kzz
k zy C my C m, LT
wy
z
1
1
1
1.150
0 .6
0.73
0 .6
0.394
N Ed C zy
5625.9 0.96601
wz
1.539
1
1
9877982.0
N cr , y
Calculul factorului kzz:
k zz C mz C m, LT
z
1
0.96390
1
0.73 0.5727
0.445
N Ed C zz
5625.9
0.98423
1
1
711859.96492
N cr , z
Astfel rezistenta la flambaj a stalpului cu sectiune transversala constanta supusa la inceovoiere si compresiune,
este indeplinta daca sunt satisfacute relatiile:
M y , ED
M z , ED
N ED
k yy
k yz
1
y N Rk
LT M y , Rk
M z , Rk
M0
M1
M1
56325.9
40247 100
17171.8 100
0.4274
0.438
0.7996 1
0.97049 788354.5 100
0.9446 14879260 100
4557355 100
1
1
1
89
M y , ED
M z , ED
N ED
k zy
k zz
1
z N Rk
LT M y , Rk
M z , Rk
M0
M1
M1
56325.9
40247 100
17171.8 100
0.394
0.44465
0.897 1
0.5641 788354.5
0.9446 14879260 100
4557355 100
1
1
1
9. CALCULUL BAZEI STALPULUI

9.1 DATE GENERALE
f y 2350 daN / cm 2
f u 3600 daN / cm 2
Caracteristici materiale S235
90
f ck 167 daN / cm 2
f ctk 14 daN / cm 2
Clasa Beton C16/20

Profil HE 450 M
H= 47.8 cm
B= 30.7 cm
tw= 2.1 cm
tf=4 cm
r=2.7 cm
factori partiali de siguranta:
M 1 1 .0
M 2 1.25 pentru conectori
C 1.5 pentrubeton
N Ed 56325.9 daN
VEd 11630.3 daN
M Ed 40247.0 daN m
Compresiune
FC ,Ed
M Ed
N
40247.0 100 56325.9
Ed
105859.861 daN
htf
2
39.5 4
2
Intindere
FT , Ed
M Ed
N
40247.0 100 56325.9
Ed
49533.961 daN
htf
2
39.5 4
2
9.2 DETERMINAREA GROSIMII PLACII DE BAZA

Pentru suruburi dispuse pe trei randuri
tp
FC , Ed M 0
f yp 4
tp
105859.861
1.894 cm
2350 4 3.14
t p 2.5 cm
c tp
f yd
3 f jd
2.653
Cand dimensiunile fundatiiei nu sunt cunoscute:
91
f jd f cd
f cd 167
111.333 daN / cm 2
.c 1.5
Demesiunile in plan ale placii de baza sunt:
L p h 2c 47.8 2 2.653 53.105

L p 100 cm
B p 980 cm
Dimensioarea placii de baza la efortul maxim de compresiune estimat in imbinare
N j , Ed 2 max( FC ,Ed ) 211719.722 daN

N j , Rd Aef f jd 599.329 111.3333 66725.255 daN
Aef (c 2 t f ) (40 2 c 2) (30 2 c) (2.653 2 4) (40 2 2.65. 2) (30 2 2.653) 599.329
N j , Ed N Ed
9.3 VERIFICAREA REZISTENTEI NODULUI DE LA BAZA STALPULUI LA COMPRESIUNE CU
INCOVOIERE
N Ed
M Ed
N j , Rd M j , Ed
M j , Rd
F Z F Z
min c ,Rd ; c , Rd
z
zc
1 c 1
e
e
M Ed Ap
N Ed
6
M pl , Rd W y , pl f y 14879260
Aef 105.2
zc
h tf
25.9
2 2
z h
tf
2
(15 5) 69.8
M pl , Rd
, Aef , f f jd min 167991.332,11712.267 11712.267

z
FcRd min
Excentricitatea este
M Ed 100 Ap
12.87 16.667 cm
N Ed
6
92
M j ,Rd
11712.2666 11712.2666
271380.801
min
;
25.9
25.9 1
1
12.87
12.87
56325.9
40247
0.992
66725.254995 271380.801
Verificarea Traverselor
t f 1.5 cm
ht 25 cm
Bp c2
f jd
M tEd
M tRd
t t ht f y
6
111.333
98 2.625 2
2
19191.6667
2
1.5 25 2 2350
367187.5
6
M tEd M tRd
9.4 Verificarea Traversei la forfecare
Vt , Ed f jd
Bp c
2
111.333
fy
Vt , pl
98 2.625
14470.448
2
fy
2350
3
3
t t ht
t t ht
1.5 25 3 50878.992
m1
m1
1
Vt , Ed Vt , pl
9.5 Determinarea diametrului surubului de ancoraj
3 suruburi
As FT , Rd
ds
As
M2
4.953 10 4 1.25
4.586
3 0.9 6000
nb 0.9 f ub
4
3 cm
3.14
Asub 3.14
ds
7.069
4
93
FtbRd 0.9 Asub
f ub
6000
0.9 7.069
25446.9
M2
1.25
FTEd nb FtbRd
Vom Adopta M30 d= 30 cm
10. CALCULUL FUNDATIILOR

10.1 DATE GENERALE
Grupare fundamentala:
N ED 56325.9 daN
y
M ED 40247.0 daN m
z
M ED 17171.8 daN m
Gruparea speciala
N ED 28182.95 daN
y
M ED 361785.5326 daN m
z
M ED 284842.1481 daN m
Determinarea adancimii de fundare

Construcia este amplasata in judeul Bacu, pentru care adncimea de inghet este de 80100cm.
Adncimea de fundare va avea valoarea :
D f H i 10 100 10 110 cm
Caracteristicile terenului de fundare:
94
I c 0.8 indicel de consistent a

c 15.2[kPa] coeziunea
F 12 o unghi de frecare interioara
g 18.34[kN/m 3 ] greutate volumica
10.2 CALCULUL TERENULUI DEFUNDARE LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIE (SLD)

Eforturile din gruparea fundamentala
N ED 56325.9 daN
y
M ED 40247.0 daN m
z
M ED 17171.8 daN m
p ef ,max 1.4 p pl
excentricitatea pe ambele parti
p pl ml ( B N 1 q N 2 c N 3 )[ kPa]
ml
=1.4
q D f g 1.10 18.34 q 20.174

suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei, lateral fata de
fundatie
Coeficentii adimensionali N1, N2, N3 sunt in functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara a
terenului de sub talpa fundatiei
F
N1
N2
N3
12
0.23
1.94
4.42
Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei
p pl ml (q N 2 c N 3 ) 1.4 (20.174 1.94 15.2 4.42) 148.85[kPa]

Placa de baza avand dimensiunile in plan 1.00x0.98 putem spune ca
L l placa
1
1.02 L 1.02 B
B b placa 0.98
95
p1, 2,3, 4
N Ed
B 1.02
2
N Ed 6 M y , Ed 6 M z , Ed N Ed 6M y , Ed 6M z , Ed
2
1.4 p pl
Af
W y, f
Wz, f
B L B L2
B L
6M y , Ed
B 1.0404
3
6M z , Ed
B 3 1.02
208.39
B 2.867m
Alegem B=2.9m
L B 1.02 3.0045
Alegem L=3m
B=2.9 m
L= 3 m
Determinarea caracteristicior fundatiei
Greutatea fundatiei:
G f b L B D f g b 0.85 3 2.9 1.1 25 203.363 [kN ]
Incarcarea totala la nivelul talpii fundatiei:
N tot N Ed G f 56325.9 20336.3 76662.2 daN
Calculul eforturilor la baza fundatiei
p1, 2,3, 4
6 M y , Ed 6 M z , Ed
N tot 6 M y , Ed 6 M z , Ed
N
tot
Af
W y, f
Wz, f
BL
B L2
B2 L
76662.2 6 40247 6 17171.8
2 .9 3
2 .9 3 2
2 .9 2 3
p1 13303.968
p 2 10487.649
p3 7135.845
p 4 10487.649
Verificare:
p pl ml ( B N 1 q N 2 c N 3 ) 1.4 (20.18 2.9 0.23 20.174 1.94 15.2 4.42) 167.64[kPa] 1676
p1 1.4 p pl 13303.968 23477.16
Se verifica
10.3 CALCULUL TERENULUI LA STAREA LIMITA DE CAPACITATE PORTANTA (SLCP)
Eforturile din gruparea speciala
96
N ED 28182.95 daN
y
M ED 361785.5326 daN m
z
M ED 284842.1481 daN m
In cazul fundatiilor directe cu talpa orizontala verificarea se face cu relatia :
p ef mc p cr
p ef
L B
L L 2 e1
B B 2 e2
mc 0.90
coeficient al conditiilor de lucur
p cr
presiune critica
Calculul presiunii critice
p cr g B N g l g q N q l q c N c l c
F
12
Ng
0.4
Nq
3.06
Nc
9.38
l g , lq , lc
Coeficenti de forma
l g 0.60
vor fi:
l q , l c 1.30
Excentricitatile rezultantei incarcari de calcul fata de axa transversala respectiv axa longitudinala a fundatiei e1
si e2, se calculeaza cu urmatoarele relatii:
M ys
e1
N tot
e1
M zs
N tot
97

N tot N s G f 48499.25 daN
361782.95
0.34m
48499.25
M zs
e1
0.19m
N tot
e1
Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii
L L 2 e1 2.32
B B 2 e2 2.52
Verificare:
p cr g B N g l g q N q l q c N c l c 20.18 2.52 0.4 0.6 20.18 3.06 1.30 15.2 9.38 1.3 205.40
p ef
N tot
48499.25
8295.575
L B 2.32 2.52
Se verifica
10.4 Dimensionarea cuzinetului

Cuzinetul se va realiza din beton armat respectand urmatoarele conditii:
Betonul din cuzinet este de clasa minima C8/10
Cuzinetul va avea o forma prismatica
Dimensiunile in plan ale cuzinetului vor fi mai mari cu cel putin 300 decat dimensiunile placii de baza a
stalpului
Dimensiunile plane ale cuzinetului se stabilesc si in functie de conditia de limitare a presiunilor pe
planul de contact cu blocul la valori mai mici decat rezistenta de calcul a compresiunii betonului
Raportul bc/B lc/L trebuie sa apartina intervalului 0.500.65
hc>300 mm
hc/lc>0.25
tg b>0.65
Daca tg b > 1 nu se verifica la forta taietoare
Dimensiunile in plan se determina astfel:
lc
0.5....0.65
L
l c 2m
bc
0.5....0.65
B
bc 1.90m
98
Pentru inaltimea cuzinetului se pune conditia astfen incat sa nu fie necesara verificarea la forta taietoare:
tgb hc / l y 1.00
ly
l c B 2 0.98
0.51m 51cm
2
2
h 1 l y 1 0.51 hc 0.55m 55cm

Conditii constructive
hc 30cm conditie verificata

hc / l c 55 / 150 0.366 0.25 conditie verificata
tgb 550 / 510 1.00 conditie verificata

10.5 Dimensionarea blocului de beton simplu
H fundatie tga a
a
L lc 3 2
0.75
2
2
tga H / a 1.05
H fundatie 1.05 0.75 H fundatie 75cm

H fundatie 50cm conditie verificata
10.6 Calculul armaturii cuzinetului
Presiunile la baza cuzinetului:
p1, 2,3, 4
6 M y , Ed 6 M z , Ed
N
N f 6 M f y , Ed 6 M f z , Ed
tot
2
2
Ac
W y ,c
W z ,c
bc l c
bc l c
bc l c
76662.2 6 40247 6 17171.8
1 .9 2
1 .9 2 2
1 .9 2 2
p1 60866.747
p 2 2681.15
p3 31221.5360
p 4 32326.359
99
lx
ly
lc B p
2
2 0.98
0.51
2
1.9 0.98
0.46
2
bc B p
2
p0 p2
p med
p1 p 2 l x l y
lx
p1 p 2
2
2681.148
29092.799
Momentele incovoietoare in cuzinet se calculeaza cu relatiile
ly
l2
M y bc p 0 x ( p1 p 0 ) 9805.746
2
3
M z l c p med
l y2
2
7567.037
Calculul armaturii cuzinetului

Armatura de la partea inferioara se realizeza ca o retea de bare dispus paralel cu laturile cuzinetului.
Procentul minim de armare pe fiecare directie este de 0.10% pentru armaturile OB37 si 0.075 pentru armaturile
PC52
Diametrul minim al armaturilor este de 10 [mm] iar distanta maxima intre armaturi va fi 250 [mm] iar cea
minima de 100 [mm]. Armaturile se dispun pe latimea cuzinetului si se prevad la capete cu ciocuri cu lungimea
de 15 F.
Armaturile de la partea superioara se dispun pe latimea cuzinetului si se prevad la capetele cu ciocuri cu
lungimea minima de 15F
Armaturile de la partea superioara a cuzinetului, dispusa la cel mult 100 [mm] sub placa de baza a stalpului se
realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului prelungite pe verticala in cuzinet si bloc
Armaturile verticale de pe fieare latura a cuzinetului se prelungesc in bloc cu o lungime de cel putin 30F.
h0 y hc ab 0.55 0.035 0.515 m

h0 z h0 y ab 0.515 0.035 0.47 m
11 14 / 19 cm
Aazef 15.386 cm 2
Alegem
By
My
bc h Rc
2
0y
9805.7463
0.205
1.9 0.515 2 95000
y 1 1 2 B y 1 1 2 0.205 0.232
100
Rc
95000
0.232 1.9 0.515
0.000102546 m 2
Ra
210000000
Aay y bc h0 y
Aay 1.0254599 cm 2
11 14 / 19 cm
Aazef 15.386 cm 2
Alegem
Bz
Mz
7567.0370
0.18
2
l c h0 z Rc 2 0.47 2 95000
z 1 1 2 B z 1 1 2 0.18 0.2
Aaz z l c h0 z
Rc
95000
0.2 2 0.47
0.000085203 m 2
Ra
210000000
Aaz 0.85203cm 2
Verificare procentelor de armare
py
pz
Aayef
h0 y bc
100
0.0015386
100 0.157 p min 0.10%
0.515 1.9
Aazef
0.0015386
100
100 0.164 p min 0.10%
h0 z l c
0.47 2
11. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE

11.1 STABILIREA COMPOZIIEI BETONULUI
Date iniiale
1. Clasa betonului.
C 16/20
2. Caracteristicile elementului.
a) Tipul elementului : FUNDATIE IZOLATA DIN BETON ARMAT
b) Dimensiunea minim a elementului : radier 3.0x2.90; h=0.75m, cuzinet 2.0x1.90; h=0.55m
.
c) Grosimea stratului de acoperire cu beton a armturii : c = 35 mm
d) Distana minim dintre barele de armtur : D = 100 mm
3. Clasa de expunere i condiiile de mediu : mediu umed-moderat 2a.
4. Condiii i tehnologii de executare : condiii de executare normale,
utiliznd cofraje modulate din lemn.
5. Condiii de transport i punere n lucrare a betonului : transport cu
auto malaxor si cu bene cu deschidere laterala si jgheaburi.
6. Umiditatea agregatelor :
- pentru sorturile de nisip ( 0-7 mm ) : unisip = 2 %
- pentru sorturile de pietri ( 7-71 mm ) :
upietri = 1 %
101
7. Gradul de omogenitate : III
A. Stabilirea cantitativ a materialelor componente

1. Consistena betonului.
Din tabelul 3.10, n funcie de tipul elementului de beton (radier), mijlocul de transport ( auto
malaxor ), tehnologia de punere n lucrare (bena) i tipul betonului (armat), rezult la crt.2 clasa de
consisten T3 (cu o tasare de 70 + 20 mm).
2. Dozajul minim de ciment.
Din tabelul 3.11, n funcie de clasa de expunere 2a (mediu umed-moderat) i de tipul betonului
( armat ), rezult un dozaj minim de ciment de 290 kg/m3 .
3. Agregatele
a) Tipul : avnd n vedere clasa betonului se vor folosi agregatele provenind din sfrmarea
natural a rocilor i anume agregate silicioase de balastier cu densitatea aparent.
ag = 2,7 kg/dmc3
b) Dimensiunea maxim : se stabilete n funcie de tipul elementului din beton ce urmeaz a
fi executat (cuzinet), dimensiunea minim a elementului (h = 550 mm), distana minim
dintre armturi (D = 100 mm), tehnologia de transport i punere n lucrare a betonului i
grosimea stratului de acoperire cu beton a armturii (c = 35mm)
dmax
1
4
dmax =
1
4
550
dmax = 137 mm
dmax D- 5 mm
dmax = 100 3.5
dmax = 96.5 mm
dmax = 31 mm
Conform punctului 2.3., ntruct clasa de expunere este mediul umed,
grosimea stratului de acoperire nu condiioneaz grosimea maxim a
agregatului. Toate aceste condiii trebuie s fie respectate simultan , rezult :
dmax 31 mm
Se alege
dmax = 31 mm
c) Granulozitatea agregatului total: din tabelul 3.12 se stabilete zona de granulozitate (II) n
funcie de dozajul de ciment minim de 290 kg/m3. Cunoscnd zona de granulozitate II i
dimensiunea maxim a agregatelor 31 mm , din tabelul 3.16 rezult urmtoarele limite ale
zonelor de granulozitate (inferioare i superioare) :
- sortul 0-0,2 mm : 2-7 % : se alege 5 %
- sortul 0,2-1 mm : 21-30 % : se alege 25 %
- sortul 1-3 mm : 31-40 % : se alege 35 %
- sortul 3-7 mm : 51-60 : se alege 55 %
4. Cimentul.
n funcie de condiiile de execuie i/sau caracteristicile elementului, tipul de beton i clasa de
beton, tipul cimentului se va stabili din tabelul 3.26, fiind condiionat de tipul i masivitatea
elementului . Se recomand ciment de tip II /A 32,5;
5. Gradul de impermeabilitate
In tabelul 3.29, gradul de impermeabilitate se stabile te in func ie de clasa de expunere (2a) si
clasa betonului (C16/20) : P4
6. Gradul de gelivitate
In tabelul 3.29, gradul de gelivitate se stabilete in funcie de clasa de expunere si clasa
betonului :
7. Raportul A/C maxim.
102
Din tabelul 3.29, n funcie de tipul betonului (beton armat) i clasa de expunere (2a.) rezult
raportul A/C maxim = 0,50
B. Stabilirea cantitativa a materialelor componente determinarea cantitativa a

componenilor)
Determinarea cantitilor componenilor se face pentru 1 m 3 de beton . Agregatele se presupun a fi perfect
uscate , urmnd ca in final sa se fac corec iile corespunztoare in func ie de umiditatea efectiva a
acestora .
1. Cantitatea de ap.
Cantitatea orientativ de ap de amestecare (A) se determin n funcie de clasa betonului (C 16/20)
i de consistena (T3).
Din tabelul 3.30 rezult :
A = 185 l/m3
ntruct dimensiunea maxim a agregatelor este 31 mm, coeficientul de corecie c = 1 rezult :
A1 = A c
A1 = 185 1
A1 = 185l/m3
2. Raportul A/C.
Din tabelul 3.31, n funcie de clasa betonului (C 16/20) i clasa cimentului (32,5), pentru un grad
III de omogenitate, rezult valoarea raportului A/C = 0,55. Pentru gradul III valoarea scade cu 0.05.,
rezulta A/C=0.5. Comparnd aceast valoare cu raport A/C maxim admis n tabelul 3.29 , alegem n
final valoarea A/C maxim = 0.5
3. Cantitatea de ciment.
A1
A
C
C1 =
C1 = 370 kg/m3
1
A cantitatea orientativa de apa de amestec determinata la punctul 1=185l/m 3.
A/C valoarea cea mai mica a raportului A/C maxim pentru asigurarea cerin elor de rezistenta ( clasa ) si
durabilitate =0.5.
Dozajul minim de ciment de 290 kg/m3(vezi punctul B.2.) .
C = 185/0.5=370 kg/m3
Aceasta cantitate se compara cu valoarea minima a dozajului de ciment determinate la punctual A.b. (290
kg/m3) si dintre cele doua valori se alege valoarea maxima :
Se adopt : C = 370 kg/m3
4. Cantitatea de agregate (kg/m3)
Cantitatea total de agregate n stare uscat se evalueaz aplicnd relaia :
- densitatea cimentului
c = 3 kg/dm3
-volumul de aer inclus,egal cu 2% = 20dm3/m3
ag = 2,7 kg/dm3
1000
Ag = ag
Ag = 1813.5 kg/m3
C1
A1
c
=2.7*(1000-370/3-185-20);
5. mprirea agregatului total pe sorturi.

Cantitatea pentru fiecare sort de agregare se stabilete n funcie de limitele zonelor de granulozitate
alese (conform punctului 3.c.) i anume:
103
5
100
- sortul 0-0,2 mm ;
- sortul 0,2-1 mm ;
- sortul 1-3 mm ;
- sortul 3-7 mm ;
- sortul 7-16 mm ;
Ag = 90.7 kg/m3
25 5
100
Ag = 362.7 kg/m3
35 25
100
55 35
100
75 55
100
100 75
100
- sortul 16-31 mm ;
Total = 1813.5 kg/m3
Ag = 181.3 kg/m3
Ag = 362.7 kg/m3
Ag = 362.7 kg/m3
Ag = 453.4kg/m3
6. Corectarea cantitii de ap.

Cantitatea suplimentar de ap provenit din umiditatea sorturilor de nisip (2%), este :
AN = (2/100) (90.7 +362.7 + 181.3 + 362.7)
AN = 19.95 l/m3
Cantitatea suplimentar de ap provenit din umiditatea sorturilor de pietri (1,0%), este :
AP = 1,0/100 (362.7 + 453.4)
AP = 8.15 l/m3
Cantitatea total de ap suplimentar :
A = AN + AP
A = 28.1 l/m3
Cantitatea corectat de ap :
A2 = A1- A
A2 = 156.9 l/m3
7. Corectarea cantitilor de agregate pe sorturi.
Cantitile corectate de agregate se stabilesc majornd cantitile calculate anterior cu procentul
rezultat din umiditatea relativ a fiecrui sort, astfel :
Agi =Agi
ui
100
[ kg/m3 ]
unde :
Agi - cantitatea de agregat pentru sortul i , in kg ;
ui - umiditatea sortului i , in % ;
- sortul 0-0,2 mm ; 90.7 (1+2/100) = 92.514 kg/m3
- sortul 0,2-1 mm ; 362.7 (1+2/100) = 369.954 kg/m3
- sortul 1-3 mm ; 181.3 (1+2/100) = 184.926 kg/m3
- sortul 3-7 mm ; 362.7 (1+2/100) = 369.954 kg/m3
- sortul 7-16 mm ; 362.7 (1+1/100) = 366.327 kg/m3
- sortul 16-31 mm ; 453.4 (1+1/100) = 457.934 kg/m3
8. Cantitatea total de agregat corectat :
Aag1 = 92.514+369.954+184.926+369.954+366.327+457.934
Aag1 = 1841.6 kg/m3
9. Densitatea aparent a betonului :
104
b = 2368.5 kg/m3
b = A2 + C + Aag1=156.9+370+1841.6=
10. ncercri preliminare
Pentru stabilirea corecta a cantitilor componen ilor , este absolute necesar sa se fac unele verificri
experimentale , prezentate mai jos :
a) se prepara un amestec de beton de minimum 30 l , cu cantitative pentru ciment si agregat stabilite conform
punctelor 3. si 4. La care se se introduce apa treptat pana la obtinere consistentei dorite , determinndu-se astfel
cantitatea de apa A ( stabilita conform punctului 1. ) ;
b) se determina densitatea aparenta b ;
c) se recalculeaz cantitatea de ciment :
C1
A1
A/C
[ kg/m3 ] ;
d) se recalculeaz cantitatea de agregate :
p b' pb
Ag
AC
2
[ kg/m3 ] ;
unde :
pb densitatea aparenta determinate experimental ;
pb densitatea aparenta determinate prin calcul ;
Compoziia astfel stabilita se va corecta pe baza rezultatelor ncercrilor la vrsta de 28 de zile a betonului
11.2. Montarea Elementelor Structurii
Elemente generale pentru realizarea montajului
Realizarea montajului elementelor de construcii din otel la nivelul calitativ prescris impune
cunoaterea si respectarea stricta a urmtoarelor masuri prealabile :
executarea cu mare precizie a elementelor pe care se monteaz si se fixeaz construciile metalice: fundaii,
stalpi din beton armat, buloane de ancorare, piese metalice inglobate, etc;
verificarea executrii (in uniti industriale de profil, in atelierele proprii ale executantului sau pe antier) a
reperelor si elementelor asamblate, cu respectarea stricta a dimensiunilor din desenele de execuie si a calitii
otelurilor utilizate;
transportul si depozitarea corecta a elementelor metalice confecionate cu mijloace si dispozitive care sa le
asigure integritatea si indeformabilitatea;
asigurarea proteciei contra aciunii agenilor atmosferici prin vopsire, peliculizare sau alte masuri peciale
stabilite prin proiect, precum si a integritii acestora in toate etapele de montaj.
Nerespectarea acestor masuri poate sa conduc la degradri ale elementelor pana la un nivel care sa le fac
inutilizabile (nepotriviri mari intre element si sistemul de fixare in structura, deformaii nacceptabile, coroziune
avansata, etc).
Dup locul de montaj al elementelor metalice se disting :
elemente asamblate la sol si montate sub forma unor parti mai mari de construcii;
elemente montate bucata cu bucata in poziia finala.
Alegerea uneia din aceste doua variante de montaj se face tinand seama de:
tipul structurii si al elementelor metalice;
forma si dimensiunile elementelor metalice;
greutatea elementelor;
posibilitile de asigurare la locul de montaj a utilajelor de ridicat adecvate;
105
spaiul de care se dispune in antier pentru depozitare si preasamblarea la sol a partilor de construcie
metalica;
gradul de calificare si numrul personalului muncitor de care se dispune pentru executarea operaiilor de
montaj;
tipul si numrul imbinrilor ce trebuiesc executate.
Pregtirea lucrrilor de montaj consta in urmtoarele activiti :
aprovizionarea si recepia elementelor de construcii si materialelor necesare montajului in conformitate cu
procedurile si instruciunile specifice, precum si asigurarea depozitarii lor corecte;
asigurarea mijloacelor de transport special echipate (unde este cazul) pentru transportul de la locul de
confecionare la locul de montaj;
asigurarea traseelor de transport funcie de gabaritul mijloacelor de transport si greutatea elementelor;
stabilirea locurilor si modului de depozitare la antier;
asigurarea utilitilor necesare: surse de apa, energie electrica;
elaborarea unei fise tehnologice adecvate pentru executarea montajului prin care sa se prevad modul de
montaj, utilajele necesare pentru manipulare, construcii provizorii necesare la montaj (daca este cazul), precum
si numrul si calificarea personalului muncitor;
preluarea frontului de lucru pentru montaj, respectiv a elementelor pe care se monteaz si
se fixeaz construciile metalice de la executantul acestora, pe baza procesului verbal de
predare-primire a frontului de lucru, inceperea montajului nu se poate face pana cand nu au
fost eliminate / soluionate impreuna cu proiectantul lucrrii toate neconformitatile constatate
cu ocazia verificrii frontului de lucru pentru montaj.
Conform Normativului P100/1992, montajul construciilor metalice se efectueaz numai pe baza unui proiect
de montaj, in care se vor indica cotele principale construciei, ordinea in care se face montajul i se execut
imbinrile, dispozitivele i utilajele folosite, inand cont de urmtoarele:
tehnologia de execuie a lucrrilor se va stabili pe categorii de operaii;
montarea diferitelor pri ale construciei se va face introducand pe msura montrii elementelor de legtur,
contravantuirile prevzute in proiect, astfel ca partea ridicat s aib asigurat stabilitatea i rezistena necesar
pentru a prelua incrcrile din timpul montajului.
fixarea construciei i executarea imbinrilor de montaj se vor face dup verificarea poziiilor in plan i
elevaie a elementelor construciei i a corespondenei cotelor din proiect;
se va evita insumarea abaterilor pentru a nu se depi toleranele admise de STAS 767/1988;
se interzice forarea construciei (sau a unor elemente componente) prin presare, indoire, lovire, evitandu-se
deformarea pieselor i apariia unor eforturi suplimentare.
definitivarea imbinrilor se va face in ordinea din proiectul de montaj;
riglele i fermele se vor cala i centra la montaj prin intermediul prinderilor cu guri ovalizate;
imbinrile prevzute in proiect pentru realizarea fermelor se va efectua la sol, iar pentru contravantuiri, la
poziie.
Inainte de execuia construciei metalice propriu zise se va elabora o documentaie care va
cuprinde:
operaiile de uzinare necesare realizrii elementelor de construcii;
tehnologia i ordinea de executare a sudurilor i a tierilor;
modul de realizare a preasamblilor de uzin;
depozitarea marcarea i ambalarea pentru transport.
Trasarea
La trasarea sau tierea materialelor se va ine seama c valorile din proiect sunt cote definitive. Precizia la
trasare va fi de +-1,00mm.
Nu se admite cumularea mai multor tolerante pe aceeai linie de trasare.
106
Realizarea lucrarilor
Montarea stalpilor metalici
In vederea montajului stalpilor se va elabora un plan in care se vor stabili: tipul macaralei, fluxul tehnologic,
poziia staiilor, etc.
Pregtirea stalpului :
verificarea dimensiunilor i geometriei stalpului conform proiectului ;
verificarea existenei pe stalp a eventualelor piese necesare pentru prinderea in macaraua de montaj ;
marcarea cu vopsea, pe stalp, a axelor pe cele patru laturi.
Pregtirea fundaiilor :
verificarea pieselor de prindere prevzute in proiect (buloane, plci metalice inglobate in fundaie) din punct
de vedere al axrii pe cele dou direcii i a cotelor de nivel. In caz de abateri fa de proiect, soluiile de
remediere se stabilesc de ctre proiectantul structurii i se supun acordului beneficiarului ;
marcarea cu vopsea nelavabil a axelor pe cele dou direcii ;
se marcheaz cu vopsea axele modulare, ale halei pe faa superioar a cuzineilor cu buloane ;
prin msurile de nivelment se determin cota cuzinetului, la partea superioar care se trece in planul de montaj
;
se verific poziionarea buloanelor din cuzinet fa de axele modulare ale halei i se trece in planul de montaj ;
se verific cota capului buloanelor prin msurtoare de nivelment ;
se cur i se verific partea filetat a buloanelor ;
se trece cu piulia de prob pentru control, se scoate piulia de prob ;
se introduce un manon de protecie din tabl (gros.bulon + 5 mm) ;
se cur partea superioar a cuzinetului ;
se stabilete grosimea de completare (cota beton cuzinet, cota talp stalp metalic - grosimea calajului
metalic) ;
se fixeaz calajele metalice la grosimea rezultat din cupoane de tabl ;
se verific ca suprafaa de contact a calajelor s fie perfect orizontal pe toate direciile. Se fixeaz pe stalp
scara metalic din oel beton O 16 cu trepte la 30 cm.
Plantarea stalpului pe cuzineii fundaiei :
se aduce macaraua in staie i se caleaz ;
se prinde dispozitivul de montaj in capul stalpului metalic, in gurile de montaj ale fermei cu buloane ;
se prinde carligul macaralei de dispozitivul montat in capul stalpului. Se ridic stalpul in poziie vertical pan
deasupra capetelor buloanelor din fundaie ;.
se introduce stalpul pe buloanele din fundaie, se las din carligul macaralei pan la sprijinirea pe calajele
existente.
se scot manoanele de protecie de pe buloane ;
se prinde stalpul cu cate o piuli la fiecare bulon din fundaie ;
se prind ancorajele de piesele special prevzute i cu ajutorul lor se verticalizeaz stalpul ;
se execut imbinarea final conform proiectului ;
se desprinde stalpul de macara.
Dispozitivul de montat stalpi metalici
La montajul stalpilor se va folosi un dispozitiv special de montaj.
La montajul stalpilor, abaterile se vor incadra in urmtoarele valori,conform STAS 8018/80
abaterea limita zona unde este permisa
+/- 5 mm pozitionarea stalpului
+/- 15 mm inclinarea stalpilor la varf
+/- 20 mm denivelarea suprafetei de rezemare
Pentru a preintampina balansarea in carligul macaralei, stalpul se va lega cu franghii. Pe timpul deplasrii spre
fundaie,stalpul va fi ghidat de la distan cu aceste franghii.
Este strict interzis desfacerea stalpului din carligul macaralei inainte de fixarea lui cu cate o piuli la fiecare
din buloanele inglobate in fundaie.
Ancorajele se pstreaz pan la prinderea stalpului cu grinzi.
107
Montajul fermelor
Se incepe cu tronsonul de capt. Continuarea montajului cu celelalte ferme care se leag de tronsonul de capat
se va realiza dup ce tronsonul de capt se contravantuiete, conform fazelor din prezenta procedur.
Schema montaj ferm
Succesiunea operatiilor de montaj
se verific poziia in plan a axelor stalpilor i cotelor de nivel la console prin efectuarea unui releveu complet
al capetelor stalpilor pe care urmeaz s se monteze ferma ;
se corecteaz cota capetelor stalpilor in funcie de rezultatul releveului, i se traseaz poziia fermei ;
se caleaz macaraua pentru montaj ;
se echipeaz ferma cu piesele necesare pentru ridicare ;
se aga ferma in dispozitivul special de ridicare i se transport cu macaraua la locul i la inlimea de montaj
;
se aeaz ferma pe eafodaje (vecine cu stalpii) ;
ferma nu se desprinde din dispozitiv decat dup prinderea de toate buloanele din capul stalpului (la fiecare
extremitate) i ancorarea la sol pe ambele direcii ;
la montajul fermelor metalice abaterile se vor incadra in valorile prevzute in STAS 8018/80 ;
se monteaz ferma, executandu-se total imbinarea, conform prevederilor proiectului i ale fiei tehnologice ;
se ancoreaz ferma cu tirani pentru a preveni rsturnarea ei sau orice alt deformaie perpendicular pe planul
ei ;
se desprinde ferma din macara i se continu operaiile cu alt ferm.
Aceast tehnologie impune o mare atenie la realizarea coliniaritii nodurilor; in consecin, releveul capetelor
stalpilor i trasarea corect a poziiei fermei sunt absolut necesare, in caz contrar panele, fie nu se vor mai putea
monta coliniare, fie nu se vor monta in nodurile fermei.
Montajul contravantuirilor longitudinale
Schema de montaj
Succesiunea operatiilor de montaj.
Montajul contravantuirilor longitudinale se realizeaz dup fixarea i ancorarea fermelor.
Ancorajele rman la poziie pan la montajul panelor.
Pentru montajul contravantuirilor metalice abaterile se vor incadra in valorile prevzute in
STAS 767/c-77.
Montajul panelor
Schema montaj pane.
Succesiunea operatiilor de montaj :
se monteaz panele curente i blocajele lor pe ferme ;
lucrul la inlime se va efectua de pe podine amenajate ;
panele pe care se circul cu ajutorul podinelor in vederea montajului, vor avea prevzute legturi cu tirani de
oel fixai de ferma respectiv ;
se va evita depozitarea pachetelor de tabl cutat pe acoperi care s depeasc incrcrile ce pot fi preluate
de elementele respective in faza de legare ;
abaterile de montaj nu vor depi prevederile din STAS 767/c-77.
Montajul contravantuirii transversale
Schema montaj contravantuiri transversale.
Succesiunea operaiilor de montaj :
se monteaz legturile in plan vertical intre talpa superioar a fermei i pane ;
108
se monteaz ancorajele ;
se vor respecta abaterile prevzute in STAS 767/c-88 ;
dac hala este prevzut cu luminator, acesta se asambleaz la sol i se monteaz
folosind ca platforme de lucru panourile din tabl montate.
Montarea invelitorii din tabl se incepe cu tronsonul de capt.
Montarea inchiderilor metalice
Inchiderile metalice sunt formate din stalpi si rigle metalice. Stalpii se monteaz la fel ca si stalpii metalici ai
structurii.
Riglele metalice se monteaz, in principiu, astfel:
se traseaz pe stalpi poziia scaunelor;
se monteaz scaunele pe stalpi;
se monteaz riglele pe toata lungimea faadei.
11.3. Realizarea fundaiilor
DATE DESPRE EXECUTIE
Se recomand ca nainte de nceperea lucrrilor s se studieze i s se nsueasc de personalul de conducere al

antierului ntreaga documentaie tehnic. Eventualele neconcordane ntre prevederile din proiect sesizate cu
acest prilej i cele care pot apare n timpul execuiei vor fi imediat anunate proiectantului care este singurul n
drept de a dispune msurile necesare.
Sunt interzise modificri de soluii sau schimbri de materiale fr avizul scris al proiectantului de specialitate.
Terasamente
Spturile pentru fundaii se vor realiza cu taluz vertical. Inainte de turnarea betonului simplu in fundatii se va
chema proiectantul geotehnician pentru receptia terenului de fundare.
Lucrri din beton armat
Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor :
a ) Materialele nu vor fi introduse n oper dect dac n prealabil :
- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificate de calitate
care s confirme c sunt corespunztoare normelor respective ;
- s-au efectuat la locul de punere n oper ncercrile prevzute de prescriptiile tehnice ;
- betonul preparat s fie livrat numai nsotit de fisa de transport care confirm c betonul este
corespunztor calittii prevzut n proiect si n prescriptiile tehnice . Inainte de punerea n oper a betonului si
armturilor vor fi efectuate verificrile conform STAS 1799 - 88.
- armturile vor fi verificate bucat cu bucat, naintea nceperii betonrii (numrul de bare,
pozitie, form, diametru, lungimi, distante, marc de otel, etc.), precum si a existentei legturilor si
dispozitivelor de mentinere a pozitiei pe parcursul betonrii si compactrii ;
b ) Betonarea nu va ncepe dect numai dup ce se va fi verificat existenta proceselor verbale de lucrri
ascunse care s confirme c suportul structurii ce urmeaz a se executa corespunde prevederilor tehnice ;
109
c ) Dup decofrarea elementelor va fi executat :

- examinarea vizual, completat dup caz prin lovire cu ciocanul de 0,2 kg si sclerometrul - n
unele cazuri prin ncercri de defectoscopie cu ultrasunete - la toate elementele din beton, nregistrndu-se
defectele aprute ;
- prin sondaj, pe baz de msurtori a dimensiunilor si pozitiilor elementelor structurale
principale ;
- orice alte verificri cerute de prescriptiile speciale sau prin proiect .
Toate aceste verificri se consemneaz n procese verbale de lucrri ascunse.
Pentru constructiile cu prefabricate, procesul verbal de lucrri ascunse va contine si evidenta
prefabricatelor montate cu datele de identificare .
In toate cazurile cnd abaterile constatate depsescpe cele admisibile n sensul defavorabil al rezistentei,
stabilittii, durabilittii si functionalittii, se interzice acoperirea lor cu alte lucrri . Remedierea sau
consolidarea acestora se va executa numai pe baza acordului scris al beneficiarului si pe baza detaliilor date de
proiectant.
n conformitate cu Legea nr.10/1995 proiectantul va fi chemat pe antier la
urmtoarele stadii de execuie :
recepia terenului de fundare. Natura terenului de fundare ;
armare cuzinei i grinzi de fundare ;
PLAN DE CONTROL - VERIFICARI SI INCERCARI
Constructorul va intocmi proces verbal de lucrari ascunse cu participarea factorilor mentionati in tabelul de
mai jos.
Amplasamentul:
Nr.
Activitatea
crt
1
Trasarea si pichetarea
amplasamentului
Data
Participanti
beneficiar
proiectant
X
X
Aducerea terenului la cota
3
4
Verificarea terenului de fundare

Verificare dimensiuni groapa
5
6
7
8
9
10
11
fundatie
Turnare beton egalizare
Armare, cofrare
Montare buloane si calare
Turnare beton
Calitatea betonului dupa turnare
Umpluturi
Receptie
X
X
X
X
X
X
X
X
X
110
geolog
ISCCLPAT
Constructorul va convoca participantii la datele de mai sus sau va anunta beneficiarul si factorii asupra
eventualelor modificari ale datelor cu cel putin 2 zile inainte.
GENERALITATI PRIVIND URMARIREA IN TIMP A CONSTRUCTIEI

Nr
crt.
0
Elementul
Defectiunea observata
Tip de
Mod de
verificare
3
observare
4
A, B
Vizual
Masuri
5
Se anunta proiectantul.
Degradari in zona pieselor

1
metalice inglobate(carcasa
Eventual sustinerea
provizorie a
de buloane)
Fundatii
2
Aparitia fisurilor in cuzineti
Denivelari ale terenului din
zona cuzinetilor
A, B
Vizual
suprastructurii
In cazul fisurilor
Fixare de
evolutive peste 0.3 mm,
martori
se anunta proiectantul.
Se verifica tasarile.
Vizual
Daca ele exista, se

anunta proiectantul.
Legenda: A Verificari periodice obligatorii la interval de 6 luni.

B Verificari operative dupa producerea unor fenomene naturale (cutremure de peste 7.5 Richter,
inundatii, alunecari de teren la distante mai mici de 200 m fata de site).
Nota
: Urmarirea in timp a constructiilor este obligatie a proprietarului constructiei, asa cum prevede Art.
25, alineatul c, din legea 10 - Legea privind calitatea in constructii

Inainte de nceperea lucrrilor de spturi se va verifica ntreaga trasare pe teren ( n ansamblu si pentru fiecare
obiect ). Abaterile admisibile ale fundatiilor directe sunt urmtoarele :
- pozitia n plan orizontal a axelor si n plan vertical a cotei
de nivel .............................................................................
10 mm
- abateri dimensionale n plan orizontal .............................
20 mm
- nclinarea fat de vertical a muchiilor si suprafetelor .....
3 mm / m
- nclinarea fat de orizontal ............................................
5 mm / m
Receptia terenului de fundare se face cu participarea proiectantului geotehnician .

La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundatii se vor verifica dimensiunile si cotele de nivel, si se vor
compara cu cele prevzute n proiect .
Tolerante admise 1 cm pentru fiecare sectiune .
Inainte de turnarea betonului n sptur se ncheie procesul verbal de lucrri ascunse pentru spturile
executate .
111
Pentru elementele de fundatii turnate n cofraje se vor verifica dimensiunile si pozitia cofrajelor, modul de
alctuire si sprijinire .
Abaterile maxime admisibile vor fi 3 mm .
La elementele de fundatii din beton armat, pentru armtura montat se vor executa urmtoarele verificri :
- calitatea barelor de armare, garantat de furnizor pe baza certificatelor de atestare a calittii si
a rezultatelor probelor efectuate pe santier la receptia materialelor;
- verificarea bar cu bar a formei, dimensiunilor, pozitiei, lungimi, distante, etc.
La turnarea betonului se vor verifica : buletinele de analiz a betonului preparat conform prevederilor
normativului NE 012-99.
Inaintea turnrii betonului se verific cofrajul si armtura montat, curtirea si udarea cu ap, prelucrarea fetelor
betonului vechi n contact cu betonul nou turnat .
Dup decofrare se verific aspectul betonului turnat, existenta musttilor si plcutelor nglobate n beton .
La receptie, se verific certificatele de calitate a materialelor puse n oper, buletinele de analiza ncercrilor,
procesele verbale de lucrri ce devin ascunse .
Remedierea defectiunilor care pun n pericol rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei se face numai cu
avizul scris al proiectantului .
CONDITII DE CALITATE PENTRU REALIZAREA FUNDATIEI

MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI
Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatori de proiecte atestati de
comisia de atestare a M.L.P.A.T., persoane fizice sau juridice , altii decat specialistii elaboratori ai
proiectelor;
Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde exigentelor de performanta
esentiale ale lucrarii;
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura insusirea proiectului de catre toti
factorii care concura la realizarea lucrarii si va clarifica toate aspectele privind executia, cu proiectantul
lucrarii;
Constructorul va sesiza imediat proiectantul asupra eventualelor neconformitati din proiect;
112
Programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinate, de la care executia nu mai poate
continua fara receptia fazei , face parte din contractul incheiat cu beneficiarul; orice abatere de la program
va fi anuntata;
Pentru intocmirea cartii tehnice a constructiei, executantul este obligat sa posede:
-
certificatele de calitate pentru beton si armatura;
buletinele de analiza pentru beton;
procesele verbale de lucrari ascunse;
un foto reportaj care trebuie sa contina fotografii color 10x15 cu urmatoarele etape:
-fotografie reprezentand groapa de fundatie cu imaginea riglei de masura a cotei.

-o fotografie din care sa reiasa orizontalitatea betonului de egalizare;
-armare : dispunerea barelor de armatura, distantieri pentru asigurarea acoperirii cu beton de armatura;
-turnarea betonului si vibrarea lui;
-calarea sablonului cu nivela TOPO;
-detalii pentru calitatea betonului dupa turnare (dupa decofrare).
Solutionarea defectelor aparute se face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant.
PREGATIREA LUCRARII
Lucrari de trasare si pichetare
Se traseaza si se picheteaza amplasamentul si platformele tehnologice (platforme pentru macara, zone de
depozitare temporara a pamantului) conform proiectului si planului de amplasare , in limitele tolerantelor
admise de trasare si precizate in STAS 9824-1-75. Se incheie un proces verbal intre executant si beneficiar;
Se identifica, se marcheaza si se protejeaza instalatiile subterane eventual existente pe amplasament;
Se defriseaza terenul;
Se executa demolarea constructiilor de pe amplasament, daca este cazul, dar numai in baza documentatiilor
aprobate pentru aceasta, dupa ce in prealabil au fost separata si izolate toate retelele de instalatii;
Se curata complet terenul, prin incarcarea mecanizata si evacuarea tuturor materialelor rezultate din
operatiile precedente;
Se excaveaza stratul vegetal (in zonele extraurbane) si se depoziteaza separat, in vederea imbunatatirii unor
suprafete echivalente care sa fie redate circuitului agricol;
Se asigura scurgerea si colectarea generala a apelor de pe platforma pe care se vor executa constructiile ,
prin santuri de garda sau rigole , gropi de colectare;
Se orizontalizeaza amplasamentul si platformele tehnologice;
Se rectifica trasarea , pichetarea si dispunerea in amplasament a fundatiilor dupa nivelarea si orizontalizarea
amplasamentului si platformele tehnologice;
Tarusii martori se vor proteja pe toata durata executiei fundatiei.
113
Lucrari de constructie
A. SAPATURA
Verificarea terenului de fundare va fi efectuata numai de catre specialistul geotehnician in prezenta
beneficiarului, rezultatele si eventualele masuri de corelare cu situatia concreta fiind consemnate intr-un
proces verbal de receptie a terenului de fundare, incheiat intre constructor si spcialistul geotehnician;
Verificarea dimensiunilor sapaturii se face in prezenta proiectantului. Se va intocmi un proces verbal de
lucrari ascunse ;
Ultimii 20cm. se vor sapa in ziua turnarii betonului de egalizare;
Betonul de egalizare va realiza in final o suprafata orizontala cu o abatere maxima admisa de +/-3cm. intre
oricare 2 puncte de pe suprafata radierului;
B. ARMAREA
Se va face in conformitate cu desenul de executie;
Orice modificare a diametrelor, parammetrilor, dispunerea lor sau tipul de otel se va face numai cu acordul
scris al proiectantului;
Pe stratul de egalizare din beton se monteaza armaturile, asezate pe distantieri purici (min.3buc/m 2); se
pozitioneaza distantierii si se leaga barele cu sirma la fiecare intersectie;
Randul superior de armaturi se monteaza pe capre de rezemare, barele legandu-se atat la intersectii, cit si de
capre si respectindu-se spatiul pentru acoperirea cu beton;
Nu se vor utiliza bare sau plase cu zone puternic ruginite, cu suprafete acoperite cu alte materiale.(mortar,
beton, pamint, ulei, zapada sau gheata);
Innadirile la bare se vor face numai prin sudura, conform detaliilor date in scris de proiectant si numai la
barele precizate de acesta;
Se asigura montarea la pozitie foarte exacta si bine legata a armaturilor;
Se va respecta acoperirea cu beton a armaturilor, folosind preci, blocheti din beton, mortar de ciment sau
azbociment, suporti distantieri din material plastic;
Calarea sablonului cu buloane de ancoraj se va face numai cu nivela TOPO, toleranta maxim admisa fiind
0.5 mm. Se blocheaza pe pozitie carcasele de ancorare. Se protejeaaza cu folie de plastic partea filetata a
buloanelor de ancoraj;
Se leaga conductorii de impamintare la armatura.
114
C. COFRAREA
Cofrajele se execut din panouri din placaj pe schelet de cherestea , panouri de cofraje plane metalice sI
completri cu scandur si dulapi .
Panourile vor fi proiectate corespunztor ca dimensiuni si rezistent n cadrul proiectului tehnologic si vor
fi montate respectnd prevederile normativelor NE 012-99 si C.11- 74, cu urmtoarele precizri :
- forma si dimensiunea elementului de beton proiectat se obtin pe baza unei trasri de pozitie a
cofrajului ;
- obtinerea unei suprafete plane si verticale cu ajutorul tlpilor de rezemare , distantieri , proptele , etc ;
- dup verificarea pozitiei cofrajelor si introducerea armturilor se execut curtirea si ungerea , legarea si
sprijinirea definitiv , etansarea rosturilor ;
montarea podinei de lucru si a parapetului (pentru nltimi mai mari de 1,5 m.
D. TURNAREA BETONULUI
Turnarea betonului este faza determinanta de verificare. Se va anunta proiectantul cu cel putin 48 de ore
inainte si se va confirma cu 24 de ore inainte;
Inainte de a incepe betonarea, este obligatorie verificarea si receptionarea armaturii si a cofrajului;
Se va utiliza beton C16/20 (Bc20). Daca betonul adus la punctul de lucru are segregari se reamesteca fara
adaos de apa; inaltimea maxima de descarcare este de 1.5m;
Este interzisa deplasarea, vibrarea sau ciocanirea armaturii; compactarea se face cu vibratoare omologate;
Circulatia muncitorilor se face numai pe podini, iar betoanele turnate nu pot fi incarcate cu podine sau
materiale, decit la 24-36h de la turnare;
Turnarea betonului se face in straturi orizontale de 20-50cm astfel incat suprapunerea straturilor sa se faca
inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior; betonarea se face in mod continuu, cu evitarea
rosturilor de lucru, pentru a asigura monolitismul blocului de fundatie;
In cazuri exceptionale intreruperea turnarii se poate face numai cu acordul proiectantului si respectarea
masurilor suplimentare prevazute de acesta;
Betonul va fi pus in opera numai dupa cunoasterea calitatii lui pe baza actelor de livrare;
115
Se va urmari pastrarea pozitiei armaturii in timpul betonarii, in nodurile cu armaturi dese se va urmari
umplerea completa a nodului prin vibrare. O vibrare atenta se va efectua in jurul buloanelor de ancoraj.
11.4 ORGANIZARE DE SANTIER
1) Masuri premergatoare
Pentru a permite desfasurarea fara intrerupere a lucrarilor de constructii, se impune executarea unor lucrari
premergatoare si asigurea mijloacelor materiale si umane.
Lucrari premergatoare:
se curata terenul (defrisari, demolari, indepartarea gunoaielor);
se executa indepartarea si evacuarea stratului vegetal, orizontalizarea terenului conform prevederilor din
proiect;
se executa acolo unde este cazul: vecinatati cu panta mare, zone inundabile in perioada ploioasa santuri
de scurgere a apelor pluviale, baze de colectare (filtre inverse),. instalarea pompelor pentru epuismente;
se executa trasarea si pichetarea amplasamentului conform planului de trasare;
se realizeaza trasarea si pichetarea amplasamentului conform planului de trasare;
se realizeaza aprovizionarea cu materiale si piese, in cantitatile si calitatea ceruta prin proiect, astfel incat sa
se asigure inceperea si continuitatea lucrarilor;
se asigura utilajele si dispozitivele de mica mecanizare necesare;
se asigura forta de munca specializata;
se realizeaza caile de acces si platforma de depozitare a materialelor.
Executarea sapaturilor
Sapaturi mecanizate
Dupa pregatirea si organizarea amplasamentului, succesiunea operatiilor de sapatura este urmatoarea:
se executa saparea propriu-zisa a gropii de fundare la dimensiunile si adancimea prevazuta in proiect;
se executa impingerea pamantului si strangerea in depozit, in vederea incarcarii ulterioare sau a pastrarii
partiale pentru realizarea umpluturii dupa terminarea lucrarilor de fundare;
se executa incarcarea in mijloace de transport a excedentului de pamant in vederea amenajarii

amplasamentului;
se executa nivelarea si finisarea fundului gropii de fundatie la cota prevazuta in proiect-indepartarea

manuala a ultimului strat de pamant de 2030 cm (proiectantul geotehnician va fi convocat pentru
confirmarea stratului de fundare);
compactarea fundului gropii de fundatie si pregatirea pentru turnarea betonului de egalizare.

116
In functie de performantele utilajelor aflate la dispozitia constructorului se poate hotara comasarea unor operatii
(ex.: excavatorul descarca direct in mijlocul de transport).
Pentru evitarea sapaturilor sub apa , acolo unde este cazul se vor efectua epuismente directe.
Sapaturi manuale
Sapaturile manuale se vor efectua pentru realizarea gropilor sistemului de fundare al gardului defensiv precum
si la finisarea gropii de fundare a monopolului efectuata mecanizat.
Pentru realizarea sapaturilor manuale, muncitorii au la dispozitie urmatoarele scule:
pentru sapare: cazmaua, lopata si tarnacopul;
pentru transport: roaba, targa.
3)Lucrari de organizare de santier privind punerea in opera a otelului beton

In principal acestea constau in urmatoarele:
se realizeaza cai de acces pentru mijloace de transport;
se amenajeaza platforma pentru depozitarea barelor (fasonate si nefasonate; acestea se aseaza dupa tipuri si
dimensiuni, pe suporti si se acopera cu plastic, astfel incat in timp, sa fie evitat contactul acestora cu
umezeala;
in santier, montarea acestora se face manual, iar transportul acestora se face prin purtare directa;
se asigura forta de munca si se aprovizioneaza cu materiale de baza si auxiliare pe tipuri si dimensiuni.
4) Lucrari de organizare de santier privind punerea in opera a betonului

Betonul este procurat de la statii de betonare din zona (retional alese), specializate in prepararea betoanelor si
care insotesc betonul cu Certificat de calitate pentru betonul livrat sau/si Buletin de livrare a betonului. Se
impune asigurarea accesului utilajelor ce transporta betonul, in apropierea gropii de fundatie si realizarea
jgheaburilor necesare directionarii acestuia.
Betonul se va turna de la inaltime maxima de 1.5 m.
Distanta minima de la marginea gropii de fundatie la care se pot apropia utilajele ce asigura transportul si
turnarea betonului se marcheaza corespunzator, astfel incat sa se elimine riscul surparii malului. In plus
operatiile de turnare a betonului vor fi asistate de un specialist care completeaza documentatia de executie
(Borderou pentru transmiterea probelor de beton, Condica pentru evidenta betoanelor turnate).
11.5 CONTROLUL SI RECEPTIA FINALA
15.1. Controlul si receptiile pe faze de lucrari, precum si receptia finala a constructiei se va face in
conformitate cu punctul 13 din prezentul MEMORIU TEHNIC.
117
15.2. Receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala (la max. 15 zile dupa expirarea perioadei de
garantie prevazute in contract) se va face in conformitate cu prevederile H.G.R. Nr. 273 / 1994: Regulament de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
11.6 MASURI N.T.S. SI P.S.I.
La intocmirea proiectului au fost avute in vedere urmatoarele legi si normative:
- Legea nr. 319/2006 cu privire la securitatea si sanatatea in munca si normele metodologice de aplicare;
- H.G. nr. 300/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile;
- H.G. nr. 1048/2006 - Echipamentul individual de protectie la locul de munca;
- H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de
munca;
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii/1993, republicat in 1995 MLPAT;
- Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- H.G. nr.678/1998 modificata prin H.G. 786/2002, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la
normele de prevenire si stingere a incendiilor;
- N.S.S.M. pentru lucrul la inaltime;
- N.S.P.M. pentru alpinism utilitar;
Personalul care executa lucrari la inaltime va fi special instruit si controlat medical periodic.
De asemenea, va purta echipamentul de protectie si siguranta (casca, centura de siguranta, manusi izolante,
etc).
Este interzis in mod categoric accesul personalului pe turnuri si piloni, sub influenta bauturilor alcoolice.
Zona in care se lucreaza la inaltime va fi pichetata si nu va fi permis accesul personalului decit cu echipament
de protectie.
La executia lucrarilor, beneficiarul si constructorul vor respecta atat dispozitiile normelor de mai sus, cat si
celelalte norme PSI si NTSM, specifice activitatilor de santier la data executarii lucrarilor.
In momentul inceperii lucrarilor, constructorul va trebui sa cunoasca releveul exact al tuturor instalatiilor
electrice si hidro-termice aflate in imediata vecinatate a acestuia, luand masuri de modificare a traseelor lor, pe
toata durata executiei constructiei, la min. 10 m de limita sapaturi, impreuna cu factorii de decizie abilitati.
Pe toata durata executiei se vor lua masurile necesare pentru evitarea oricaror accidente de munca folosind
parapetii, panourile avertizoare si iluminatul de semnalizare in conformitate cu prevederile Normelor
Republicane de Protectia Muncii editia 2002.
11.7. ACTE NORMATIVE
LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA EXECUTIA
LUCRARILOR STRUCTURII DE REZISTENTA
P100-2006
Cod de proiectare seismica.Prevederi de proiectare pentru cladiri.

118
NP 112-2004
NE O12/99
C28-83
C83-75
C16-84
Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la

Constructii.
Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat
Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.
Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor existente.
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
C56-85
instalatii aferente. Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor
C26-85
C54-91
ascunse la constructii si instalatii aferente.

Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive.
Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.
Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru
C149-87
H.G.925/1996
SR EN 1991-1-1/2004
Legea nr.10/18.01.95
elementele de beton armat.

Hotararea privind aprobarea Regulamentului de verificare a proiectelor de
specialisti atestati MLPAT.
Calculul elementelor din beton, beton armat si beton comprimat.
Privind calitatea in constructii.
12. CALCULUL ECONOMIC

12.1. DATE GENERALE
Documentatia economica in vederea formularii ofertei de pret pentru executia lucrarilor de constructie
cuprinde :
1.
2.
3.
4.
Analiza solutiilor de executie a lucrarilor si intocmirea unei liste de activitati

Intocmirea antemasuratorii
Intocmirea devizului analitic
Intocmirea extraselor de resurse
1 Lista de activitati
Pentru realizarea fundatiilor izolate rigide s-au identificat urmatoarele activitati:
Sapatura manuala
Trasportul pamantului cu roaba
Imprastiere pamant
Preparare beton clasa C16/20
Transport rutier al betonului pe o distanta de 15 [km]
119
Montare buloane ancoraj

Turnare beton in blocul de fundatie
Confectionare armatura cuzinet
Montare armatura cuzinet
Executare cofraj cuzinet
Transport rutier beton pe o distanta de 15 [km]
Turnare beton in cuzinet
Decofrare cuzinet
Executie umpluturi cu pamant
Compactarea pamantului
Executie strat de rupere a capilaritatii
ANTEMASURATOAREA
TSC19B1
TSC03B1
TRA01A10P
TSA07B1
TSF03B1
TRB01B11
TSD01B1
TRA06A15
CA01B1
TRA01A15
TRI1AA08F2
TRB05B25
RPCD01A1
W1C12A
SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.81-180CP

INCL.IMPING.PAMINTULUI LA 10 M TEREN CAT.2
SAPAT.MEC.CU EXC.DE 0,41-0,7 MC IN PAM.CU
UMIDITAT E.NATURAL DESC.DEP.TEREN CAT 2
TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU
MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM
SAP.MAN.IN SPATIILIMIT.PESTE 1M CU SPRIJ.SI
EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.ADINC.0,02M,T.MIJLOCIU
SPRIJIN.MAL.CU DULAPI FAG ASEZ.ORIZ.,LAT.INTRE
MAL.>2,5M,LA ADINC.0,0-4M;0,21-0,6M INTRE DULAPI
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE PNEURI
INC AR UNCARE DESC ARUNCARE GRUPA 1-3
DISTANTA 10M
IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,STRAT
UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM.BULG.TEREN
MIJL.
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI
CU AUTO
TURNARE BETON SIMPLU IN
FUNDATII(CONTINUE,IZOLATE) SI SOCLURI CU VOLUM
>3MC,SI IN ZIDURI DE SPRIJIN
TRANSPORTUL RUTIER AL
MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR CU
AUTOBASCULANTA PE DIST.= 15 KM.
DESCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI
MARUNTE PRIN TRANS.PINA LA 10M AUTORAMPA,TEREN CATEG.2
TRANSPORTUL MATERIALELOR PRIN PURTAT
DIRECT,MATERI ALE INCOMODE PESTE 25 KG
DISTANTA 50M
ARMATURI DIN OTEL BETON PT.BETON ARMAT IN
FUNDATII SI RADIERE CU OB 38
ANCORAJ PT.STILPII CADRELOR DE STATII CU
120
U.M
sm3
8,50000
sm3
0.6681
253.2
m3
16,71
m2
115,20000
m3
16,71
m3
16,71
247,00000
m3
160,00000
1.140000
1.140000
1.140000
kg
1990,4670
0
72,00000
buc
CB10A1
TSD05B1
TSD16A1
INALTIMEA DE 8 M MONTARE
COFRAJE PT BET IN CUZINETI,FUND PAHAR SI DE
UTILAJ E,SIMPLE DIN PAN CU PLACAJ 8MM INCLUSIV
SPIJIN
COMPACTARE CU MAI.MEC.DE 150-200KG A UMPL.IN
STRAT DE 20-30CM EXCLUSIV UDARE STRAT DIN
PAM.COEZIV
STRAT DE REPART.DIN BALAST SUB PRISMA DE
BALASTARE CF.COMPACTAT CU RULOU COMPR.DE 1012T
m2
99,20000
sm3
4,50000
m3
189,00000
Programarea execuiei lucrrilor de construcie

Articole de deviz din antemsurtoare reflect necesitile proiectrii datorit graului mare de
comasare a operaiilor. Toate activitile ce concur la realizarea programului pentru execu ia unei
construcii sunt corelate cu desfurarea lor n timp i spaiu printr-un model grafic. Scopul acestuia
este de aface posibil descrierea clara i precis a tuturor activitilor i numeroaselor condi ionri
dintre ele innd seama de complexitatea construciilor.
Drumul critic este drumul complet de activiti, ntr-un grafic reea, ntre nodul iniial i nodul
final cu lungimea cea mai mare, avnd activitile marcate de noduri unde termenul minim este egal cu
termenul maxim.
Condiia necesar si suficient ca o activitate din graficul reea s fie critic presupune
ndeplinirea simultan a urmtoarelor condiii:
activitatea s fie mrginit de noduri pentru care termenul minim este egal cu termenul maxim;
121
rezerva total a activitilor s fie nul.

Transpunerea calendaristic a graficului reea are menirea de a marca datele calendaristice de
ncepere - terminare a fiecrei activiti.
Reguli care trebuie s fie respectate de transpunerea calendaristic:
activitile calendaristice se trec n planul calendaristic n ordine cresctoare a termenului minim de
ncepere;
momentul de ncepere a activitilor n planul calendaristic coincide cu termenul minim de ncepere ;
dac dintr-un nod pornesc dou sau mai multe activiti n planul calendaristic se trec n urmtoarea
ordine:
activitatea critic;
activitatea cu rezerva total cea mai mic;
activitatea cu durata cea mai mic.
Etapele programrii lucrrilor prin metoda drumului critic sunt:

studiul proiectului i identificarea i descrierea soluiei constructive;
ntocmirea listei cu activitile necesare realizrii ansamblului;
dimensionarea parametrilor activitii (T - durata de execuie; N - nr. de muncitori);
elaborarea graficului reea de tip CPM;
calculul elementelor graficului reea
elaborarea graficului de ealonare calendaristic i a gistogramei de resurse fora de munca.
elaborarea programului de execuie a proiectului utiliznd sistemul informatic Microsoft Project.
List de activiti - Infrastructur - Fundaii izolate:

1. Predare - primire amplasament.
2. Trasare general.
3. Trasare fundaii.
4. Sptur mecanizat a pmntului vegetal.
5. Execuie sptur manual gropi fundaii.
6. Confecionare armturi pentru infrastructur (cuzinet).
7. Turnare beton n tlpile fundaiei.
8. Montare armturi n fundaii.
9. Cofrare cuzinet.
10. Turnare beton cuzinet.
11. Timp tehnologic de ntrire a betonului.
12. Decofrare.
13. Umplutur compact n jurul fundaiilor.
14. Recepie infrastructur.
ACTIVITATI NECESARE
PT EXECUIA
SUBANSAMBLUI
STRUCTURA ACTIVITII DE CONSTRUCII

Simbol U.M.
Qi
Nti mi ui tij
Mi
122
SUBANSAMBLE ALE OBIECTULUI DE CONSTRUCIE

Spturi, lucrri de terasament i fundaii
OBIECTE DE CONSTRUCIE
INFRASTRUCTUR ANSAMBLE COMPONENTE ALE OBIECTULUI DE CONSTRUCIE
Predare-primire amplasament
Trasare general
Trasare fundaii
Sptur mecanizat a
pmntului vegetal
Execuie sptur manuala
gropi fundaii
Confecionare armturi
pentru infrastructur
Turnare beton n tlpile
fundaiei
Montare armturi n fundaii
Cofrare cuzinet
Turnare beton cuzinet
Timp tehnologic de ntrire a
betonului
Decofrare
Umplutur compact n jurul
fundaiilor
Recepie infrastructur
123
A
B
C
D
sm3
4.73
m3
107
kg
1613
m3
44.1
H
I
J
K
kg
m2
m3
1208
39.6
9.9
L
M
m2
sm3
39.6
3.55
1
1
1
3
3
3
1
2
1
4
7
5
BIBLIOGRAFIE
1 Taranu N., Axinte E. Constructii metalice 1993
2 Taranu N., Strateanu P., Elemente de constructii metalice, Ed Gh Asachi, Iasi 1999
3 SR EN 1990-2004 Bazele proiectarii structurilor
4 SR EN 1991-1-1-3/2006 Actiuni generale incarcari din zapada
5 SR EN 1991-1-1-4/2006 Actiuni generale incarcari din vant
6 SR EN 1991-1-1-1/2004 Actiuni generale Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri
7 C107/0-2002 : normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri
8 P100-2006 Cod de proiectare seismica- prevederi de proiectare pentru cladiri
9 STAS 6054 Stabilirea adancimii de inghet
10 STAS 3300/1-85 Principii generale de calcul ale terenului de fundare
11 Indicator norme de deviz
12 Dalban, Dima, Cheasaru Constructii cu structura metalica
13 Rodica Crisan Constructii din otel - Curs-arh rodica crisan
14 Serbescu, C s.a. Hale industriale cu structura metalica- indrumar-IP Iasi 1982
15 Mateescu, D- constructii metalice calculul si proiectarea elementeleor din hotel- Ed Tehnica 1980
16 Dragos Georgescu Hale industriale cu structura metalica indicatii generale de proiectare
17 Dablan C, Ion Diacu Constructii metalice Indrumari si exemple de calcules
124

Proiect Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Soluri vegetale si umpluturi de pmnt in grosimi de 0.70-1.20 m:

1.3 NCADRAREA N CLASE I CATEGORII

Conform Normativului P100-1-2006, - Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de

4.2 din P100-1-2006), pentru care

Construciile au un caracter permanent i se nscriu, conform HGR 766/1997, Anexa nr. 4 i a

1.5 DESCRIEREA CONSTRUCIEI

Stlpi profile HE 450

1.7 CALCULUL STRUCTURII

otel S235 JRG 2-pentru profile

1.8 CONDITIA DE CALITATE LA EXECUTIA SI MONTAJUL STRUCTURII

in zonele afectate de sudura de montaj, se va reface protectia anticoroziva

masurile pentru evitarea deformarii locale sau de ansamblu ale acestora:

1.9. IPOTEZE DE CALCUL

1.11. MATERIALE FOLOSITE

fctd = Rt* = 0.9 N/mm2

beton C25/30 (Bc25) ;

otel: Pc52 (armaturi longitudinale ) - fyd = Ra = 300 N/mm2

1.12. STANDARDE DE REFERINTA

Calculul si alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton

Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.

- Legea 10/1995, privind asigurarea durabilitii, siguranei in exploatare, funcionalitaii si calitaii

1. La ntocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii ,

metalice , emise prin Ordinul

MMPS nr.56/1997 (cod 42) ;

Legea 90/1996 a proteciei muncii;

Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977 art.2 i 4 .

N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI .

Norme tehnice P 118/83 .

n timpul execuiei se vor respecta :

Dispoziiile organelor de control .

Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977 art. 5 .

Beneficiarului ii revin urmtoarele obligaii :

Trimiterea n termen legal a eventualelor obiecii , la prezentul proiect.

Respectarea N.R.P.M. ed. 1975, cap.XIV .

Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977, art. 6 .

2.1. NOTIUNI, SIMBOLURI SI UNITATI DE MASURA FOLOSITE IN CALCUL

Coeficientul de transfer termic superficial

2.2 DETERMINAREA REZISTENELOR TERMICE SPECIFICE

Rnec = 4,5 m2K/W

Rnec = 1,4 m2K/W

Rnec = 3,0 m2K/W

Rnec = 0,5 m2K/W

Placa de pe sol este un planeu cu o alctuire constructiv specific care

strat de rupere a capilaritii :

placa din beton armat C8/10 :

ap din mortar de ciment:

unde U1 este coeficientul de transfer termic, ce are expresia

A este aria plcii pe sol, A= 1441.522m2

l este lungimea conturului exterior al cldirii 168,23m

localitatea Bacu (zona climatic III), Tp = +9oC

R1 este rezistena termic specific unidirecional

unde d este grosimea stratului fiecrui material

1 3+0,30,33 4 0,1 0,08 0,01 0,1 0,025 0,015

Se introduce sub apa din mortar de ciment un strat de polistiren extrudat

ferestre cu geam termopan:

2.3 CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMIC G1 I

Coeficientul global de izolare termic efectiv G1 al unei cldiri se calculeaz

volumul nclzit al cldirii, V = 1441.5227.5 = 10811.415 m3

aria elementului de construcie j, prin care se produce schimbul de

factor de corecie a diferenei de temperatur ntre mediile separate de

elementul de construcie j, calculat cu relaia

n care :Ti este temperatura interioar de calcul, se consider +200C

daN/m2 Zk=160Lt=8012=960 daN/m