FUNDATII PE PILOTI, COLOANE, BARETE Notiuni generale Pilotii, coloanele si baretele sunt elementele structurale care alcatuiesc fundatiile

de adancime. Dupa modul de transmitere a incarcarilor la terenul de fundare, fundatiile pe piloti, coloane si barete sunt fundatii INDIRECTE. PILOTI Sectiune: Patrata sau circulara, B Lungime, Lp; Fisa, L; Lp > L L / B 15 COLOANE BARETE

Sectiune: Circulara, B

Sectiune: Alungita, b si l

Lungime, Lp; Fisa, L; Lp > L L / B 10

Lungime, Lp; Fisa, L; Lp > L L/b8

In general, in calcul, pilotii, coloanele si baretele se denumesc generic piloti.

94

Exemple de utilizare a fundatiilor pe piloti Fundatii pentru constructii pe pamant

2. Piloti de diametru mic; 3. Radier; 4. Pamant compresibil

1. Pilot de diametru mare; 3. Radier; 4. Pamant compresibil; 5. Pamant practic incompresibil

95

Fundatii pentru constructii pe apa

Fundatia pentru o pila de pod

Fundatia pentru o platforma fixa de foraj marin

96

Fundatii pentru lucrari de sustinere

97

Clasificarea pilotilor 1. Dupa modul de transmitere a incarcarii axiale Piloti FLOTANTI: P = Pl + Pv Piloti PURTATORI PE VARF (BAZA): P = Pv

98

2. Dupa modul de executie Piloti PREFABRICATI Piloti EXECUTATI PE LOC Tubaj Fara tubaj Recuperabil Fara BATERE Cu FORARE tubaj tubaj Nerecuperabil Cu tubaj Tubaj Tubaj In uscat Recuperabil VIBRARE Cu Sub noroi de tubaj Nerecuperabil foraj Cu burghiu continuu Recuperabil Nerecuperabil

99

3. Dupa efectul asupra terenului de fundare Piloti de INDESARE Piloti de DISLOCUIRE

100

4. Dupa material Lemn; Beton simplu; Beton armat monolit; Beton armat prefabricat; Otel.

101

Clasificarea fundatiilor pe piloti 1. Pozitia radierului fata de nivelul terenului Fundatii cu RADIER JOS (ingropat)

2. Piloti; 3. Radier

1. Piloti; 2. Radier

102

Fundatii cu RADIER INALT

1. Piloti; 2. Radier

Structura metalica jacket

103

2. Actiuni predominante DIRECTE (Piloti activi) INDIRECTE (Piloti activi / pasivi)

Frecare negativa

Presiuni laterale

104

PILOTI PREFABRICATI

Piloti de LEMN

Lemn de rasinoase: brad, pin etc. Lungime 15m Forma : tronconica Sectiunea la varf 15cm. Pamanturi argiloase de consistenta redusa: piloti flotanti

105

Protectia capului pilotului

Protectia varfului pilotului

Inel de otel, introdus la cald. h = 5...10cm.

Trunchi de piramida cu 4 fete, incaltat cu un sabot de otel. h = 2B + cca 5cm.

106

Piloti de METAL (OTEL)

Otel de calitate speciala. Lungime: se pot realiza din tronsoane imbinate prin sudura. Greutate relativ mica prin raport cu lungimea. Sectiunea: circulara sau compusa.

Varf cu terminatie elicoidala (pentru forte de smulgere mari)

107

Piloti de BETON ARMAT

Beton armat prefabricat sau precomprimat. Beton minim C25/30 Armatura OB37, PC 52, S500s Greutate mare prin raport cu lungimea. Sectiunea: circulara, patrata, poligonala. B = 0,20m B = 0,30m B = 0,40m Lungimea maxima, m Beton armat prefabricat 6 15 18 Beton armat precomprimat 16 20

108

Armarea pilotilor Schemele de calcul

Confectionare / Depozitare

Transport

Punere pe pozitie

109

Metode de INTRODUCERE A PILOTILOR PREFABRICATI 1. Baterea + Subspalarea 2. Vibrarea 3. Presarea 4. Insurubarea Infigerea prin BATERE BERBEC (mai) Piesa (obiect) grea cu care se aplica lovituri succesive pe pilot: - cu cadere libera (lemn, fonta) frecventa max. 10 lovituri/min; masa 10t; h 1m - cu abur : cu simpla actiune - frecventa max. 60 lovituri/min cu dubla actiune - frecventa 100 240 lovituri/min - Diesel - frecventa max. 60 lovituri/min

110

Protectia capului pilotului 1. Piesa metalica casca 2. Lemn de esenta tare (stejar) fibra lemnului este verticala 3. Lemn de esenta moale (brad) fibra lemnului este orizontala 4. Material textil (psl) 5. Pilot

111

Berbec cu cadere libera

Berbec cu abur Cu simpla actiune Cu dubla actiune

Berbec Diesel (cu explozie interna)

112

SONETA Instalatie care permite ghidarea si ridicarea berbecului si mentine pilotul in pozitie corecta in timpul baterii.

Soneta de lemn pentru berbec cu cadere libera 1. Lumanare 2. Berbec 3. Troliu 4. Pilot

113

Soneta Delmag pentru berbec Diesel 1. Lumanare 2. Berbec Diesel 3. Pilot

a, b, c fazele de executie

114

CONDITII DE BATERE QH = Pe + Qh + QH QH lucrul mecanic total Pe lucrul mecanic util Q greutatea berbecului H inaltimea de cadere P rezultanta reactiunilor mobilizate de pamant e adancimea de infigere a pilotului sub efectului unei lovituri h reculul berbecului (revenire elastica) - coeficient de ciocnire intre berbec si pilot

Qh lucrul mecanic consumat prin recul QH lucrul mecanic consumat prin efecte secundare (strivire, zgomot, caldura) 1 c2 0 c 1; c = 0 pentru ciocnire perfect plastica; c = 1 pentru ciocnire perfect elastica = Q 1 + q q greutatea pilotului

Pentru ca baterea sa fie cat mai eficienta trebuie ca QH sa fie cat mai mic cat mai mic Q/q cat mai mare. Pentru ca pilotul sa nu se deterioreze in timpul baterii, raportul Q/q se limiteaza la: Q/q 2,5 la pilotii de lemn; Q/q 1,5 la pilotii de beton armat.

Cu ct frecventa de batere este mai mare, eficienta creste pentru ca rezultanta reactiunilor mobilizate de pamnt, P, este mai mica.
115

Infigerea prin VIBRARE Se foloseste un utilaj vibrator: - vibrator subsonic cu frecventa 300 1500 cicluri/minut - vibrator sonic cu frecventa 3000 8000 cicluri/minut

1. Motor electric 2. Discuri cu excentric 3. Dispozitiv de prindere a vibratorului pe capul pilotului 4. Pilot

116

Fazele de executie a. Prinderea de pilot a centurii legata la vibrator b. Ridicarea pilotului c. Asezarea pilotului pe pozitie d. Asezarea dispozitivului de prindere (mandrina) e. Infigerea pilotului

117

Infigerea prin PRESARE Procedeul se foloseste la lucrari de subzidire. Pilotii sunt formati din tronsoane (h = 0,8...1,0m) care se aseaza unul peste celalalt, fara a fi solidarizate intre ele. Primul tronson are varf. Infigerea se face cu o presa hidraulica.

1. Fundatie existenta 2. Placa de repartitie 3. Presa hidraulica 4. Tronson de capat 5. Tronson de varf (primul tronson de pilot) 6. Tronson curent

118

Infigerea prin INSURUBARE Procedeul se foloseste doar pentru pilotii prevazuti la baza cu o terminatie elicoidala (piloti metalici). SUBSPALAREA Subspalarea este un procedeu auxiliar folosit mai ales in cazul introducerii pilotilor prin batere.

Subspalarea consta in introducerea in pamant a unui jet de apa sub presiune mare care afaneaza, disloca si antreneaza pamantul de sub varful pilotului. Jetul de apa se opreste cu cca. 2m deasupra cotei finale. 1. Berbec 2. Cabluri 3. Conducte 4. Tevi metalice cu diametrul de cca 40mm, care depasesc varful pilotului cu cca 25cm; tevile se pot aseza si in interiorul pilotului 5. Pilot

119

PILOTI EXECUTATI PE LOC PRIN BATERE - PILOTI DE INDESARE Piloti executati fara tubaj Tehnologia COMPRESOL Se executa in pamanturi coezive, deasupra apei subterane (in uscat). Peretii gaurii se pot mentine verticali pe toata perioada de executie a pilotului. Executarea gaurii se face prin infigerea in pamant a unui mai de fonta prin cadere libera. Masa maiului: 1,5...2,5tone. Inaltimea de cadere: 15...18m. Adancimea gaurii: max. 6m. Gaura se umple cu beton simplu turnat in portii care se compacteaza prin batere cu maiul cu baza plata (intors).

120

1. Maiuri pentru formarea gaurii 2. Mai pentru compactarea betonului 3. Cablu (troliu) 4. Tub scurt de protectie 5. Gaura in curs de executie

b. Maiuri de fonta

a. Utilajul in pozitie de lucru

121

Piloti executati fara tubaj Tehnologia PICONI Se executa in pamanturi coezive uscate PSU. Peretii gaurii se pot mentine verticali pe toata perioada de executie a pilotului. Executarea gaurii se face prin infigerea in pamant a unui mai metalic de forma speciala (trunchi de con cu vrf conic) prin cadere libera, culisnd de-a lungul unei lumnri. Masa maiului: 3,5...4tone. Inaltimea de cadere: 6...7m. Adancimea gaurii: max. 6m. Gaura se umple cu beton simplu turnat in portii care se compacteaza prin batere cu maiul.

122

Fazele de executie

a. Asezarea pe pozitie a sablonului (1) b. Executarea gaurii cu maiul (2) c. Turnarea primei portii de beton vartos (3) d. Formarea bulbului prin compactare (4) e. Umplerea gaurii cu beton (5)

123

Piloti executati cu tubaj recuperabil Tehnologia FRANKI Se executa in orice fel de pamanturi, indiferent de prezenta apei subterane. Se utilizeaza un utilaj denumit soneta Franki. Peretii gaurii sunt sustinuti de un tubaj metalic teava 520mm x 27mm si lungimea de 15m. Executarea gaurii se face prin infigerea in pamant prin batere a tubajului metalic. Baterea se face cu un mai cilindric care cade in interiorul tubajului asupra unui dop de beton uscat. Masa maiului: 3tone. Inaltimea de cadere: 3...8m. Adancimea gaurii: max. 15m. In tubaj se introduce carcasa de armatura. Betonarea se face cu beton turnat in portii care se compacteaza prin batere cu maiul. Tubajul se extrage din pamant, pe masura ce se betoneaza pilotul.

124

Fazele de executie I. Instalarea tubajului pe pozitie; formarea dopului la baza tubajului II. Fazele de infigere a tubajului in pamant III. Suspendarea tubajului prin cablurile de blocaj; spargerea si evacuarea dopului zona de garda min. 20cm IV. Formarea bulbului la baza din beton compactat prin batere cu maiul V. Introducerea carcasei; turnarea betonului in portii compactate prin batere si ridicarea tubajului zona de garda min. 30cm VI. Pilotul Franki 1. Tubaj 2. Mai 3. Dop de beton 4. Cabluri de blocare 5. Carcasa de armatura 6. Bulb 7. Beton compactat 8. Zona de garda 9. Armatura de solidarizare a pilotului cu radierul
125

Defecte de executie 1. Nerespectarea zonei de garda Diagrama de incarcare tasare caracteristica pentru un pilot rebutat 1. Pilot 2. Strat de pamant intercalat in corpul pilotului

126

2. Desprinderea pilotului de bulb prin ridicarea pamantului (in argile saturate de consistenta ridicata)

a. Introducerea tubajului pentru pilotul central produce ridicarea suprafetei terenului (umflarea pamantului); pe pilotii adiacenti apar solicitari de smulgere

b. Defecte in piloti: 1. fisuri 2. desprinderea pilotului de bulb

127

Piloti executati cu tubaj nerecuperabil Tehnologia RAYMOND Se executa in orice fel de pamanturi, indiferent de prezenta apei subterane. Se utilizeaza un utilaj denumit soneta Raymond. Peretii gaurii sunt sustinuti de un tubaj metalic din tabla subtire cu nervuri de rigidizare, de forma tronconica. Executarea gaurii se face prin infigerea in pamant prin batere a tubajului metalic. Baterea se face cu un mai care cade pe o mandrina de otel tronconica introdusa in tubaj. Dupa introducerea pana la cota a tubajului, mandrina se extrage. In tubaj se toarna beton in portii, care se poate compacta prin batere cu mandrina. In general, pilotul nu se armeaza.

128

Fazele de executie

1. Mai 2. Placa de batere 3. Mandrina 4. Tubaj 5. Beton

129

Piloti executati cu tubaj nerecuperabil Tehnologia cu tubaj tronsonat Se executa in orice fel de pamanturi, indiferent de prezenta apei subterane. Reprezinta o alternativa mult mai ieftina la pilotii Raymond. Peretii gaurii sunt sustinuti de un tubaj alcatuit din tronsoane tubulare de beton simplu prefabricat. Baterea se face cu un mai care cade pe o mandrina de otel cilindrica. Tronsoanele tubulare, prevazute cu inele metalice pentru infiletare, se monteaza de-a lungul mandrinei. Dupa introducerea pana la cota a tubajului, mandrina se extrage. In tubaj se introduce carcasa de armatura si se betoneaza. Betonul nu se compacteaza.

130

Etapele de executie

1. Mandrina 2. Tronsoane tubulare 3. Vrf de beton armat

4. Mai 5. Cap de batere

6. Carcasa de armatura 7. Beton

131

PILOTI EXECUTATI PE LOC PRIN FORARE - PILOTI DE DISLOCUIRE Piloti executati fara tubaj In uscat Tehnologiile SALZGITTER si CALWELD Se executa in pamanturi coezive, deasupra apei subterane (in uscat). Peretii gaurii se pot mentine verticali pe toata perioada de executie a pilotului. Gaura se realizeaza prin forare cu utilaje de foraj rotative (foreze). Utilajele de foraj se deosebesc, in principal, prin modul in care forezelele descarca pamantul scos la suprafata. Caracteristicile pilotilor SALZGITTER CALWELD Diametru (m) 0,60; 0,80 0,60 3,00 Lungime (m) 20 30

In foraj se introduce carcasa de armatura. Betonarea se face cu beton turnat continuu; betonul nu se compacteaza.

132

Foreza SALZGITTER

Foreza CALWELD

Forarea

Evacuarea pamantului

1. Masa rotativa; 2. Tija rigida; 3. Foreza

1. Foreza; 2. Tija rigida; 3. Cablu; 4. Troliu; 5. Utilaj transportor

133

Fazele de executie Forarea

Introducerea carcasei

Betonarea

Pilot

1. Masa rotativa; 2. Tija rigida; 3. Foreza CALWELD; 4. Carcasa de armatura; 5. Plnie de betonare; 6. Pilot
134

Sub noroi de foraj (noroi bentonitic) Tehnologii cu circulatia continua a noroiului Se executa in orice fel de pamanturi, indiferent de prezenta apei subterane. Peretii gaurii sunt sustinuti de noroiul de foraj. Executarea gaurii se face prin forare continua. Pamantul forat amestecat cu noroi (detritus) este evacuat de catre noroiul bentonitic care circula continuu. In foraj se introduce carcasa de armatura. Betonarea se face cu beton turnat continuu (metoda CONTRACTOR); betonul nu se compacteaza. Diametru: 0,60 1,80m Lungime: 40m

135

Noroiul de foraj (noroiul bentonitic) este o suspensie de bentonita in apa. Bentonita este un material pulverulent fabricat din argila montmorillonitica. Densitate: = 1,05 1,10 g/cm3

Efectul stabilizator al noroiului bentonitic se manifesta prin: 1. Presiunea exercitata de coloana de noroi bentonitic asupra pamantului 2. Formarea unei zone impermeabile la suprafata verticala a pamantului - TURTA (CAKE) Ca urmare a tendintei suspensiei bentonitice de a patrunde in pamantul permeabil din jur, particulele de bentonita colmateaza porii pamantului pe o adancime de 1 3 cm. Totodata, particulele de bentonita se depun pe peretii gaurii, formand o membrana impermeabila (foarte subtire) care permite ca presiunea exercitata sa se concentreze pe suprafata pamantului.

Efectul stabilizator al noroiului bentonitic, manifestat prin cele doua componente, nu justifica in totalitate stabilitatea pamantului.

136

Efectul stabilizator al noroiului bentonitic se suprapune peste efectul de bolta.

Presiunea pe care pamantul o exercita asupra peretelui circular al gaurii forate este mai mica decat presiunea activa ca urmare a manifestarii efectului de bolta, cunocut din mecanica structurilor.

O parte din impingerea activa se scurge prin pamantul din jurul gaurii forate.

137

Starea teoretica de presiuni

Presiunile hidrostatice (apa-noroi)

Starea reala de presiuni

138

Forare cu circulatia directa a noroiului bentonitic

1. Platforma de lucru 2. Masa rotativa 3. Tub metalic: - protejeaza partea superioara a gaurii forate - dirijeaza noroiul bentonic + detritusul catre bazin 4. Tija rigida: - transmite miscarea rotativa la sapa de foraj - permite injectarea noroiului bentonitic 6. Sapa de foraj (foreza) 7. Bazin pentru noroiul bentonitic 8. Detritus 9. Conducta pentru noroi (5). Pompa de injectie a noroiului bentonitic inspre conducta (9)

139

Forare cu circulatia indirecta a noroiului bentonitic 1. Platforma de lucru 2. Masa rotativa 3. Tub metalic: - protejeaza partea superioara a gaurii forate - dirijeaza noroiul bentonic de la bazin catre gaura forata 5. Tija rigida: - transmite miscarea rotativa la sapa de foraj - permite aspiratia noroiului bentonitic 6. Sapa de foraj (foreza) 7. Bazin pentru noroiul bentonitic 8. Detritus 10. Conducta pentru noroi 11. Instalatie de aer 12. Valve de aer (9). Pompa de injectie a noroiului bentonitic inspre conducta (10)

140

Fazele de executie I. Forarea gaurii fara intreruperi pana la cota finala, in prezenta noroiului bentonitic II. Curatirea fundului gaurii de depunerile de detritus prin circularea noroiului pana cand suspensia ramane la densitate constanta III. Introducerea carcasei de armatura (nu este permisa rezemarea pe fundul gropii) IV. Betonarea continua pana la umplerea completa a gaurii; betonarea se face sub noroi bentonitic, cu metoda plniei fixe ridicatoare (Contractor)

141

Sub noroi de foraj (noroi bentonitic) Tehnologia KELLY - BARETE Se executa in orice fel de pamanturi, indiferent de prezenta apei subterane. Peretii gaurii sunt sustinuti de noroiul de foraj. Executarea gaurii se face prin excavare in etape succesive. Pamantul forat amestecat cu noroi (detritus) este evacuat de bena utilajului. Se pot realiza barete simple sau compuse. In foraj se introduce carcasa de armatura. Betonarea se face cu beton turnat continuu (metoda CONTRACTOR); betonul nu se compacteaza.

142

Barete compuse - se executa din mai multi pasi de sapare - se armeaza cu o singura carcasa de armatura Barete simple b = 0,60 1,20m l = 2,20 2,80m - se betoneaza simultan cu 2 sau 3 plnii fixe Contractor b = 0,60 1,20m l = 5,50 7,60m

L 40,0m

143

1. Utilaj purtator 2. Graifar cu bena (in pozitie ridicata si coborata) 3. Ghidaj 4. Prajina (montant) Kelly 5. Brat oscilant

144

145

146

Cu burghiu continuu Tehnologia CFA (Continuous Flight Auger) 1. Platforma de lucru 2. Montant de ghidaj (lumnare) 3. Tija rigida: - transmite miscarea rotativa burghiului - permite introducerea betonului care iese in gaura pe la baza burghiului 4. Burghiul continuu 5. Limita zonei forate 1. Zona betonata 2. Detritus 3. Coloana de aductie a betonului

Betonul iese pe la baza tijei si umple gaura, pe masura ce burghiul este extras. Carcasa de armatura se introduce dupa terminarea betonarii.

147

148

Piloti executati cu tubaj recuperabil - Tehnologia BENOTO Se executa in orice fel de pamanturi, indiferent de prezenta apei subterane. Se utilizeaza instalatia Benoto sau 2 utilaje independente (infigerea / extragerea tubajului respectiv forarea pamantului). Peretii gaurii sunt sustinuti de un tubaj metalic alcatuit din tronsoane care se imbina cu bolturi: - Diametrul: 0,88 sau 1,08m - Lungimea tronsoanelor: 2, 4 sau 6m. Tubajul este deschis la ambele capete. Infigerea in pamant a tubajului se face printr-o miscare combinata (luvoaianta), compusa din: - semirotiri in jurul axei verticale - translatii (du-te vino) pe verticala. Dopul de pamant format in interiorul tubajului se sapa cu un graifar monocablu (hammer-grab). In tubaj se introduce carcasa de armatura. Betonarea se face in uscat sau sub apa, dupa caz. Tubajul se extrage din pamant, cu aceeasi miscare luvoaianta, pe masura ce se betoneaza pilotul. Zona de garda (nivelul betonului in tub fata de baza tubului) este de min. 2,0m.

149

Fazele de executie

1. Tubaj 2. Cablu 3. Hammer-grab 4. Prese hidraulice 5. Plnie de evacuare

Saparea dopului

Ridicarea detritusului

Evacuarea detritusului

150

Instalatia BENOTO

151

152

Piloti executati cu tubaj nerecuperabil - COLOANE Clasificare Denumire 1 2 3 Piloti-coloane Coloane propriu-zise Puturi coloane Diametru (m) 0,6 1,6 1,6 - 2,4 2,4 - 6 Grosimea peretelui tubajului (cm) 8 - 12 12 12 - 16 Lungimea unui tronson (m) 8 - 12 6 - 12 4- -6

Se executa in orice fel de pamanturi, indiferent de prezenta apei subterane. Peretii gaurii sunt sustinuti de un tubaj de beton armat prefabricat alcatuit din tronsoane care se imbina cu flanse bulonate. Primul tronson este prevazut cu un cutit (vezi Chesoane). Infigerea in pamant a tubajului se face prin vibrare. Dopul de pamant format in interiorul tubajului se sapa cu un graifar monocablu. Betonarea se face in uscat sau sub apa, dupa caz, cu metoda Contractor.
153

1. Peretele unui troson 2. Armatura 3. Flansa 4. Bulon

Fazele de executie

1. Primul tronson

2. Vibrator

3. Graifar

4. Al 2-lea tronson

5. Plnie de betonare 6. Beton turnat

154

Exemple de fundatii pe coloane

155

Incastrarea coloanelor in roca de baza

156

Saparea sub apa (piloti Benoto sau Coloane)

1. Tubaj 2. Pamant permeabil

Introducerea apei in tubaj pentru contrapresiune

Strat impermeabil la baza. Verificare la ruperea hidraulica produsa de subpresiunea apei.

157

Defecte de executie Prabusirea malului de pamant Pilot forat sub noroi bentonitic Curatarea incorecta a fundului forajului de detritus Apa subterana sub presiune sau in miscare anuleaza efectul noroiului bentonitic

1. Pilot; 2. Strat moale (detritus)

158

Betonare incorecta Contaminarea betonului cu noroi Ridicarea tubajului deasupra nivelului betonului

159

ETAPELE PROIECTARII FUNDATIEI PE PILOTI I. Alegerea tipului de pilot Alegerea tipului de pilot, inclusiv calitatea materialului pilotului i metoda de punere n oper trebuie s in seama de urmtoarele aspecte: ncrcarea ce trebuie preluat de piloi; tipul, alctuirea i deformaiile admisibile ale construciei proiectate; condiiile specifice amplasamentului: vecinti, instalaii subterane etc.; lungimea necesar a piloilor; utilajele de execuie avute la dispoziie; viteza de execuie; Criterii speciale Fundarea piloilor purttori pe vrf se adopt n cazul n care terenul de fundare cuprinde straturi practic incompresibile la o adncime accesibil tipului de pilot utilizat. Utilizarea piloilor forai de diametru mare sau baretelor: fundaia transmite terenului ncrcri transversale mari; baza piloilor sau baretelor ptrunde ntr-un strat practic incompresibil.

160

Nu se recomand utilizarea piloilor de ndesare (piloi prefabricai, piloi executai pe loc prin batere, vibrare, vibropresare etc.) n cazul prezenei unor straturi argiloase saturate de consisten ridicat, n care pot apare fenomene de ridicare a terenului la execuia piloilor, sau n zonele urbane unde vibraiile pot afecta construciile nvecinate. II. Predimensionarea fundatiei pe piloti Determinarea prin calcul a capacitatilor portante ale pilotului izolat: - capacitatea portanta axiala la compresiune - capacitatea portanta axiala la tractiune (smulgere) - capacitatea portanta transversala Verificarea capacitatilor portante prin realizarea incercarilor pe piloti III. Alcatuirea fundatiei pe piloti Determinarea numarului necesar de piloti Dispunerea (pozitionarea) pilotilor in fundatie Dimensionarea radierului pe piloti IV. Definitivarea proiectului calculul la stari limita
161

Realizarea incercarilor pe pilotii de proba ncercrile pe piloi se realizeaz n vederea verificarii capacitiilor portante stabile prin calcul, pentru toate categoriile de construcii, nainte de nceperea execuiei piloilor definitivi din lucrare. Piloii de prob supui ncercrilor n teren trebuie executai cu aceeai tehnologie i cu aceleai utilaje avute n vedere n proiectul de execuie al fundaiilor pe piloi. Numrul total minim al piloilor de diametru mic, d < 600mm, ncercai static axial la compresiune: Numrul piloilor conform proiectului Numrul piloilor de prob ncercai 100 2 101500 3 5011000 5 10012000 6

Numrul total minim al piloilor de diametru mare, d 600mm, n funcie de solicitarile n exploatare: Numrul de piloi din lucrare 40 41100 101200 201 Numr minim al piloilor de prob n funcie de modul de solicitare Solicitare axial Solicitare transversal Compresiune Smulgere 1 1 1 2 2 2 3 2 2 3+ cte un pilot pentru fiecare sut de piloi n plus 2 2 peste 200
162

Incercare axiala de compresiune cu platforma ancorata

1. Pilot de proba 2. Piloti de ancoraj (4 piloti) 3. Platforma din grinzi metalice asezate in cruce 4. Tarusi pentru sustinerea cadrelor de creferinta 5. Cadre de referinta 6. Presa hidraulica 7. Placa de repartitie a fortei 8. Microcomparatoare

163

164

165

Incercare axiala de compresiune cu platforma lestata

1. Pilot de proba 6. Presa hidraulica 9. Platforma lestata 10. Reazeme ale platormei

166

Incercare transversala cu 2 piloti solicitati simultan

1. Microcomparartoare 2. Presa hidraulica 3. Pilotii de proba 4. Cadre de referinta 5. Prelungitor

167

Modul de desfasurare a incercarii - incarcarea se aplica in trepte de cca 1/15 1/10 din valoarea stabilita prin calcul - incarcarea se mentine constanta si se masoara deplasarea pilotului - se considera ca deplasarea s-a stabilizat atunci cand diferenta de deplasare pe durata a 90 de minute (4 citiri la fiecare15 minute) este mai mica de 0,01mm - se trece la treapta superioara de incarcare Incercarea se opreste atunci cand: - dupa 24 ore deplasarea nu se stabilizeaza - deplasarea verticala totala devine mai mare decat 0,1B (soliciatare axiala) - deplasarea laterala totala devine egala cu 25mm (solicitare transversala)

Se defineste ca incarcare masurata, Rc,m, forta totala anterioara fortei la care incercarea s-a oprit.

168

Reprezentarea rezultatelor obtinute - Incercare axiala de compresiune

Tasarea, s, in functie de timp, t; Incarcarea, P, in functie de timp,t; Tasarea, s, in functie de incarcarea, P.

169

Calculul capacitatilor portante ale pilotului izolat Capacitatea portant axiala la compresiune Bazele teoretice si experimentale pentru axiale la compresiune Capacitatea portanta in raport cu terenul de fundare depinde de: - parametrii geotehnici ai stratelor de pamant strabatute de pilot si de la baza lui (compresibilitatea si rezistenta la forfecare); - forma si dimensiunile pilotului (fisa si diametrul); - tehnologia de executie; - efectul asupra pamantului (piloti de indesare sau de dislocuire).

170

Diagrame de incarcare tasare caracteristice Piloti purtatori pe varf Piloti flotanti

P = Ab qb Ab - aria bazei qb reactiunea normala (rezistenta) mobilizata pe baza

P = Ab qb + U qs;i li Ab - aria bazei qb reactiunea normala (rezistenta) mobilizata pe baza U perimetrul sectiunii transversale qs;i - rezistena de frecare mobilizata in stratul i li lungimea pilotului in stratul i (grosimea stratului i)
171

Valoarea de calcul a capacitatii portante la compresiune, Rc;d, se determina in functie de valoarea caracteristic a capacitii portante ultime la compresiune, Rc;k. Valoarea caracteristica se obtine: - pe baza rezultatelor incercarilor pe pilotii de proba - prin metode de calcul prescriptive - prin metode de calcul exacte

172

Capacitatea portant stabilit pe baza rezultatelor incercarilor pe pilotii de proba Valoarea caracteristic Rc;k = Min {(Rc;m)med / 1 ; (Rc;m)min / 2 } Rc;k Rc;m (Rc;m)med (Rc;m)min valoarea caracteristic a capacitii portante ultime la compresiune, Rc valoarea msurat a lui Rc n una sau mai multe ncrcri de prob pe piloi valoarea medie a lui Rc,m valoarea minim a lui Rc,m coeficienti de corelare in functie de numarul pilotilor de proba

1, 2

Valoarea de calcul Rc;d = (Rc;k) / t Rc;d

valoarea de calcul a lui Rc coeficient parial pentru rezistena total a unui pilot de proba

173

Capacitatea portant stabilit prin calcul (metode prescriptive) 1. Piloi purttori pe vrf Valoarea caracteristic Rb;k = Ab qb;k Rb;k valoarea caracteristic a rezistenei pe baz a pilotului Ab suprafaa bazei pilotului: qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz: Valoarea de calcul Rc;d = Rb;d = Rb;k / b Rc;d Rb;d valoarea de calcul a lui Rc valoarea de calcul a rezistenei pe baz a pilotului coeficient parial pentru rezistena pe baz a pilotului: b = 1,4

174

2. Piloi flotani Valoarea caracteristic a rezistenei pe baz Rb;k = Ab qb;k Rb;k Ab qb;k valoarea caracteristic a rezistenei pe baz a pilotului suprafaa bazei pilotului valoarea caracteristic a presiunii pe baz

Valoarea caracteristic a rezistenei de frecare pe suprafaa lateral Rs;k = As;i qs;i;k = U qs;i;k li Rs;k As;i U li qs;i;k valoarea caracteristic a rezistenei de frecare pe suprafaa lateral a unui pilot suprafaa lateral a pilotului n stratul i perimetrul seciunii transversale a pilotului lungimea pilotului n contact cu stratul i valoarea caracteristic a rezistenei de frecare lateral n stratul i

175

Valoarea de calcul Relatia generala: Rc;d = Rb;d + Rs;d = Rb;k / b + Rs;k / s Rc;d Rb;d valoarea de calcul a lui Rc valoarea de calcul a rezistenei pe baz a pilotului coeficient parial pentru rezistena pe baz a pilotului valoarea de calcul a rezistenei de frecare pe suprafaa lateral a pilotului coeficient parial pentru rezistena prin frecare pe suprafaa lateral a pilotului

b s

Rs;d

Piloi prefabricai Rc,d = Rb,d + Rs,d =Rb,k/b;1 + Rs,k/s;1

b;1, s;1
qb;k qs;i;k

coeficienti pariali de rezisten (n tabele) valoarea caracteristic a presiunii pe baz (n tabele) valoarea caracteristic a rezistenei de frecare lateral n stratul i (n tabele)

176

Piloi executai pe loc prin batere (de indesare) Rc,d = Rb,d + Rs,d= Rb,k/b;2 + Rs,k/s;2

b;2, s;2
qs;i;k qb;k

coeficienti pariali de siguran (n tabele) valoarea caracteristic a rezistenei de frecare lateral n stratul i (n tabele) valoarea caracteristic a presiunii pe baz (n tabele)

Piloi executai pe loc prin forare (de dislocuire) cu baza pe pmnturi coezive

qb ,k = Nc cu;d +d;1 D
Nc cu;d factor de capacitate portant, Nc = 9 valoarea de calcul a coeziunii nedrenate media ponderat, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale greutilor volumice ale straturilor strbtute de pilot fia real a pilotului (adncimea la care se gsete baza pilotului, msurat de la nivelul terenului natural)

d;1

177

Piloi executai pe loc prin forare (de dislocuire) cu baza pe pmnturi necoezive

qb ,k = ( d db N + d;1 Dc Nq )
coeficient determinat n funcie de gradul de ndesare ID al pmntului de la baza pilotului (n tabele) valoarea de calcul a greutii volumice a pmntului de sub baza pilotului media ponderat a valorilor de calcul ale greutilor volumice ale straturilor strbtute de pilot diametrul pilotului la nivelul bazei (db = B pentru piloti fara evazare la baza) db N, Nq factori de capacitate portant determinai n funcie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioar, d, al stratului de la baza pilotului (n tabele) Dc fia de calcul a pilotului: Dc = db dac D db sau Dc = D dac D < db coeficient n funcie de gradul de ndesare ID al pmntului de la baza pilotului (n tabele)

d d;1

178

Efectul de grup Efectul de grup apare in cazul pilotilor care alcatuiesc fundatia de adancime si se manifesta prin reducerea capacitatii portante axiale la compresiune. Reducerea capacitatii portante este cu atat mai mare cu cat distanta dintre piloti este mai mica. Efectul de grup nu se manifesta in cazul pilotilor purttori pe vrf i piloii flotani de ndesare avnd fia integral cuprins n pmnturi necoezive.

1. Pilot; 2. Radier; 3. Strat compresibil; 4. Strat incompresibil; 5. Zona de influenta

Piloti flotanti

Zona de influenta

Concentrarea eforturilor in planul bazei pilotilor

179

Rc;g = mu Rc;d Rc;d mu mu = 1 mu = f (r/r0 ) r/r0 mu 2 1,00 1,8 0,95 1,6 0,90 1,4 0,85 1,2 0,80 1,0 0,70 0,8 0,60 valoarea de calcul corespunzatoare pilotului izolat coeficient de utilizare in grup pentru piloii purttori pe vrf i piloii flotani de ndesare avnd fia integral cuprins n pmnturi necoezive

r distana minim (lumina) ntre 2 piloi vecini r0 raza de influen a pilotului izolat n planul bazei: r0 = li tgi li grosimea stratului i prin care trece pilotul i = (d /4)

180

Capacitatea portant axiala la traciune (Rezistenta la tractiune) Rezistena la traciune stabilit pe baza rezultatelor incercarilor pe pilotii de proba Valoarea caracteristic Rt;k = Min {(Rt;m)med / 1 ; (Rt;m)min / 2 } Rt;k Rt;m (Rt;m)med (Rt;m)min valoarea caracteristic a lui Rt valoarea msurat a lui Rt n una sau mai multe ncrcri de prob pe piloi valoarea medie a lui Rt,m valoarea minim a lui Rt,m coeficienti de corelare in functie de numarul pilotilor de proba

1, 2

Valoarea de calcul Rt;d = Rt;k / s;t Rt;d

s;t

valoarea de calcul a lui Rt coeficient parial pentru rezistenta totala a unui pilot de proba
181

Rezistena la traciune stabilit prin calcul (metode prescriptive) Piloi prefabricai

Rt ,d =
s;1 m

U q s ,ki li

m s

coeficient partial de siguranta (in tabele) coeficient parial unic: m = 2,4

Piloi executai pe loc

Rt ,d =
s;2 m

U q s ,ki li

m s

coeficient partial de siguranta (in tabele) coeficient parial unic: m = 2,4

182

Capacitatea portant transversala (Rezistenta transversal) Rezistena la ncrcare transversal stabilit pe baza rezultatelor incercarilor pe pilotii de proba

Rtr ,d =
Rtr,k

Rtr ,k

tr
valoarea caracteristic a ncrcrii transversale, stabilit cu luarea n considerare a factorului de corelare dat in tabel n funcie de numrul ncrcrilor de prob coeficient parial unic: tr = 2

tr

183

Rezistena la ncrcare transversal stabilit prin calcul (metoda prescriptiva) Valoarea caracteristic Ipoteze de calcul

- Pilotul se asimileaza cu o consola incastrata in pamant, avand o lungime conventionala, l0 - Lungimea conventionala de incastrare, l0, corespunde adancimii pentru care momentul incovoietor are valoarea maxima - Incarcarea transversala ultima (de cedare) se defineste ca fiind forta pentru care momentul incovoietor devine egal cu momentul capabil al sectiunii de beton armat al pilotului

184

2 Mcap

Rtr,k = sau

l0

n cazul pilotului considerat ncastrat n radier

M cap
Rtr,k = l0 Mcap

l0

n cazul pilotului considerat articulat n radier

lungimea convenional de ncastrare; valorile l0 sunt date n tabel momentul ncovoietor capabil al seciunii pilotului, determinat conform reglementrilor tehnice specifice privind calculul elementelor de beton armat

Valoarea de calcul

Rtr ,k
Rtr,d =

tr
coeficient parial unic: tr = 2

tr

185

Alcatuirea fundatiei pe piloti Determinarea numarului necesar de piloti Cazul incarcarii axiale de calcul, N, aplicata centric pe fundatie np = (N / Rc;d ) + 1...2 Cazul incarcarii axiale de calcul, N, aplicata excentric pe fundatie np = (1,3N / Rc;d ) + 1...2 Dispunerea (pozitionarea) pilotilor in fundatie Distana minim ntre axele piloilor, msurat n teren, este de: s 3B n cazul piloilor de ndesare s 2B +0,03L n cazul piloilor de dislocuire (valoare minim recomandat) B L diametrul sau latura mic a seciunii pilotului fia real a pilotului

186

Repartizarea piloilor sub radierul fundaiei se face, dupa caz, n rnduri paralele, radial, n ah sau n funcie de modul de conformare a structurii de rezisten a construciei, pe baza valorilor solicitrilor preluate de piloi. Fundatii izolate sub stalpi

Fundatii continue sub pereti portanti

Fundatii generale

187

Dimensionarea radierului pe piloti Din punct de vedere constructiv, radierul pe piloti se alcatuieste in mod asemanator cu fundatia de suprafata careia i se substituie (fundatie izolata, continua sau radier general). Adncimea de fundare a radierului se stabilete n raport cu : existena subsolurilor i instalaiilor subterane; condiiile geologice i hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane i variaia acestuia n timpul construciei i al exploatrii acesteia etc.); posibilitatea de umflare prin nghe a pmnturilor etc. Inaltimea radierului se determina din calcul. De regula, inaltimea radierului trebuie sa fie cel putin egala cu latura sau diametrul pilotilor, B. Calculul eforturilor sectionale (M, T) se face tinand cont de ncrcrile de la suprastructur i reaciunile din piloi (axiale si transversale), corespunzatoare gruparilor de actiuni cele mai defavorabile. Armarea radierului se face cu respectarea normelor specifice elementelor de beton armat. Clasa betonului trebuie s fie minim C12/15 si va fi corelat cu clasa de beton din piloi.

188

Distana ntre faa exterioar a piloilor marginali i extremitatea radierului trebuie s fie de cel puin 25 cm. Lungimea prii piloilor cuprins n radierul de beton armat se determin n funcie de tipul de solicitare i de tipul i diametrul armturii longitudinale din corpul pilotului (nu se include n grosimea radierului stratul de beton de egalizare). n cazul fundaiilor pe piloi supui la solicitri axiale de compresiune i la fore orizontale care pot fi preluate de piloii considerai articulai n radier, piloii trebuie s ptrund n radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm, iar armturile longitudinale ale piloilor s se nglobeze n radier pe minimum 25 cm. n cazul fundaiilor pe piloi supui la solicitri axiale de smulgere sau la fore orizontale mari, care impun preluarea acestora prin piloi considerai ncastrai n radier, piloii trebuie s Articulaie Incastrare ptrund n radier cu capetele intacte pe o lungime 1. Pilot; 2. Armatura; a 10cm; de cel puin 10 cm, iar armturile longitudinale 3. Radier; 4. Beton de b lungimea armturile ale piloilor trebuie s se nglobeze n radier pe o egalizare longitudinale ale piloilor lungime determinat prin calculul.

189

Calculul fundatiei pe piloti la stari limita Calculul reaciunilor in piloi - Metode simplificate de calcul Nu se tine cont de interactiunea (conlucrarea) dintre radier piloti teren de fundare Ipotezele de calcul - radierul este infinit rigid - pilotii sunt bare rigide - incarcarile transmise de radier la piloti sunt preluate integral de piloti (se neglijeaza transmiterea incarcarilor la teren prin baza radierului) - calculul solicitarilor se face independent pentru incarcarile axiale, respectiv transversale (se admite suprapunerea de efecte)

190

Calculul reactiunilor axiale Cazul incarcarii verticale de calcul, N, aplicata centric pe fundatie

Smed = N / np Toti pilotii se incarca cu o forta axiala de compresiune egala cu Smed.

191

Cazul incarcarii verticale de calcul, N, aplicata excentric pe fundatie Excentricitatile fortei N sunt ex si ey fata de centrul de greutate al radierului. Prin reducerea fortei N in centrul de greutate al radierului se obtin incarcarile transmise la baza radierului: N; Mx = N ey; My = N ex Reactiunile axiale in piloti, Si, (compresiune sau tractiune) depind de pozitia pilotului, i, in fundatie.

i =

M y xi M y N x i2 A n A yi A xi2

I x = n I ox + A yi2 A yi2 I y = n I oy + A xi2 A xi2

N M x yi M y xi Si = A i = n yi2 xi2

192

Calculul reactiunilor transversale

Str = H / np Toti pilotii se incarca cu o forta transversala egala cu Str.

193

Verificarile la starea limita ultima - SLU Relaia general de verificare este: Si;d Rd Si;d Rd valoarea de calcul a reactiunii n pilotul i corespunztoare strii limit ultime valoarea de calcul a capacitatii portante corespunzatoare Solicitarea axiala Compresiune: Sc;i;d 0 Sc;i;d Rc;d sau Sc;i;d Rc;g Tractiune: St;i;d < 0 St;i;d Rt;d Solicitarea transversala Str;d Rtr;d

194

Verificarea la starea limita de exploatare SLE (pentru structura suportat de piloi) Trebuie evaluat deplasarea vertical (tasarea) fundaiei pe piloii flotanti pentru condiiile strilor limit ale exploatrii normale i comparat cu valoarea tasrii acceptabile: s sacc s sacc deplasarea vertical (tasarea) fundaiei pe piloi estimat/ calculat deplasarea vertical (tasarea) acceptabil pentru structura suportat de piloi

195

n cazul fundaiei cu piloi verticali, fundaia convenional se consider c are talpa orizontal la nivelul bazei piloilor i dimensiunile n plan egale cu: L' = L + 2r0

B' = B + 2r0 r0 raza de influen a pilotului

n cazul fundaiei cu piloi nclinai fundaia convenional are dimensiunile n plan L i B egale cu lungimea, respectiv limea conturului exterior al grupului de piloi, msurate n planul bazei piloilor.

196

Limita zonei active se consider la nivelul stratului elementar la care ncepe s se ndeplineasc condiia:

zi 0.1 gzi

197