FAZE TEHNOLOGICE:

I. Infrastructura:

1. Lucrări pregătitoare
2. Trasarea construcţiei
3. Săpătură mecanică cu excavator
4. Săpătură manuală
5. Depozitarea in situ a pământului
6. Turnarea betonul de egalizare la talpa fundatiilor
7. Montarea armoturilor in fundatii izolate
8. Cofrarea fundatiilor izolate in vederea turnarii betonului
9. Montajul confectiilor metalice prefabricate (carcasa buloane)
10. Turnarea betonului înfundaţii izolate
11. Decofrarea fundatiilor
12. Compactarea pământului cu maiul mecanic
13. Asezarea si compactarea fundatiei din balast/pietris compactat in straturi
14. Cofrarea in vederea turnarii placii peste sol
15. Asezarea straturilor protectoare sub placa (hidroizolatii, termoizolatii, etc)
14. Armarea placii peste sol
16. Turnarea betonului in placa peste sol
17. Decofrarea placii peste sol

II. Suprastructura:

1. Montajul stalpilor metalici

2. Montajul grinzilor metalice
3. Montajul contravantuirilor
4. Montajul altor elemente metalice (rigle, pane, tiranti, scari, balustrade, elemente
nestructurale, etc)
5. Aplicarea straturilor de protectie a structurii metalice (vopsire)
6. Montajul inchiderilor la nivelul sarpantei
7. Montajul inchiderilor la nivelul peretilor
 Descrierea principalelor faze tehnologice:

Organizarea de şantier :
In zona lucrării există condiţii pentru realizarea unei organizări de şantier provizorii.
Măsurarea lucrărilor executate de constructor va fi făcută atat de către acesta cat şi de
dirigintele de şantier (responsabilul cu executia)
Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor de pe şantier sunt in sarcina
constructorului care va lua măsuri de amenajare a unor spaţii de depozitare a
materialelor, precum şi paza acestora prin organizarea de şantier.
Curăţenia pe şantier : este obligaţia constructorului şi constă in asigurarea unor
spaţii
de depozitare a materialelor, căi de acces libere, care să nu determine accidente de
muncă.
La realizarea lucrărilor se va respecta Legea 10/1995 – Legea calităţii in
constructii.
Nu se va pune in operă nici un produs care nu are agrement tehnic, normă tehnică
sau standard de produs.
Legile şi normativele nu sunt limitative. Conducerea şantierului este datoare să ia
orice măsură privind sănătatea şi securitatea in muncă, necesară desfăşurării in deplină
siguranţă a muncii pe şantier.
Conform HG 300/2006, executantul va intocmi propriul Plan de securitate şi
sănătate
in muncă pe parcursul executării lucrărilor ce fac obiectul prezentului proiect şi va
desemna o persoană pentru coordonarea activităţii in materie de sănătate şi securitate
in
muncă.

Trasarea constructiei :
Pichetajul terenului se realizează prin grija constructorului plecand de la bornele
materializate pe teren şi descrise in studiul topografic. Inainte de inceperea lucrărilor de
terasamente executantul va trece la restabilirea şi completarea pichetajului.
Cu ocazia efectuării pichet ajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane
şi aeriene, electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură, aflate in ampriza lucrărilor in
vederea protejării acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului
liber antreprenorului.
Lucrarile de terasamente vor fi incepute dupa efectuarea operatiei de predare
primire a amplasamentului, trasarii cotei ± 0,00 care va fi consemnata in procesul -
verbal incheiat intre delegatii beneficiarului, proiectantului si executantului.
Inainte de inceperea sapaturilor se va verifica inca o data intreaga trasare pe teren
a constructiei determinandu-se daca se incadreaza abaterile in cele admisibile din
ANEXA 1.1 din normativul C 56.

Cofrarea si decofrarea :
Panourile pentru cofrare vor fi panouri de inventar sau panouri din scandura.
Cofrajele si sustierile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
a) sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru
elementele ce urmeaza a fi executate;
b) sa fie etansate astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
c) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar în procesul de
executie;
d) sa fie alcatuite din elemente care permit un mare numar de refolosiri (cu
exceptia cofrajelor pierdute);
e) sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;
f) sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarilor de catre elementele
executate.

Cofrajele se pot executa (confectiona) din: lemn sau produse pe baza de lemn sau
polimeri, precum si din metal.
Panourile de cofraj si celelalte piese de sustinere sau asamblare se recomanda sa
fie confectionate cu ajutorul sabloanelor si dispozitivelor, care sa asigure exactitatea
dimensiunilor, formelor si pozitiilor de asamblare sau de sustinere.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de
indicatiile cuprinse codul de practica NE0012.
Operatiile de montare a cofrajului se succed în principiu in urmatoarele etape:
- curatirea si nivelarea locului de montaj
- trasarea pozitiei cofrajelor
- transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de
inventar in apropierea locului de munca
- curatirea si ungerea panourilor
- montarea tuturor pieselor de trecere metalice pentru protejarea conductelor,
sau lasarea mustatilor de armaturi pentru turnarea placilor si a protectiei
cosului de reziduuri.
Inaintea turnarii peretilor se vor verifica toate armaturile din punct de vedere
al numarului de bare al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor etc. precum si
a masurilor pentru mentinerea verticalitatii mustatilor pentru pereti.
Se vor verifica cu deosebita atentie cofrajele în privinta corespondentei ca
pozitie si dimensiuni cu proiectul, daca au fost curatate si corect pregatite precum si
dimensiunile stratului de acoperire, a carui grosime minima va fi, pentru fetele
fundatiilor în contact cu pamantul de 45 mm;
Abaterile limita pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de +/10
mm.
Rezultatele verificarilor, atat pentru armaturi, cat si pentru cofraje, vor fi
consemnate in procese-verbale de lucrari ascunse incheiate intre beneficiar si
executant.
Intrucat elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se
vor respecta prevederile din proiect si NE0012 -99 privind marcile minime de beton,
dozajul de ciment si raportul apa - ciment pentru asigurarea gradului de
impermeabilitate impus.
La lucrarile de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile
Legii 319 - 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii in muncă şi a legislaţiei in domeniu
In afara masurilor de sănătate şi securitate in munca caracteristice lucrului pe
santierele de constructii, la executarea lucrarilor de cofrare cu pan ouri din lemn cu
placaj, se vor respecta si urmatoarele dispozitii specifice procesului de lucru:
- pentru montarea cofrajelor pentru pereti, montantii, riglele si moazele vor fi
manipulate cu atentie, iar piesele de solidarizare a moazelor (tirantilor) vor fi
imediat introduse prin distantieri, blocandu -se cu zavoare;
- panourile de cofraj montate pe prima din fetele fiecarui perete in asteptarea
cofrajului de pe a doua fata a peretelui, vor fi asigurate impotriva rasturnarii,
prin mijloace speciale prevazut e in instructiunile de folosire ale fiecarui tip de
cofraj;
- la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele) se vor scoate
numai pe masura demontarii panourilor.

Decofrarea peretilor se va face cu respectarea prevederilor din codul de practica

pentru lucrari din beton NE 0012.
Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj acesta se unge pe fetele care vin
în contact cu betonul, inainte de fiecare folosire, cu produse speci ale - agenti de
decrofare. Acestia trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze cofrajul, sa se aplice
usor sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice de executie a
lucrarilor.
Pentru ungere se folosesc substante produse industrial, in acest scop sau
unguentul de garda aplicat dupa decofrare si curatire, fiind interzisa folosirea
motorinei sau a petrolului lampant, care degradeaza materialele lemnoase. Este
recomandabil ca aplicarea unguentului sa se faca prin pulverizare. Ca unguent de
garda aplicat imediat dupa curatire, se recomanda folosirea ”emulsiei parfinoase SIN“
avand urmatoarele componente:
- parafina 20 ... 25%
- sapun 1,5 ... 2%
- apa 78,5 ... 73%
Tratarea se va face la rece, intr -un strat subtire.
La decofrarea elementelor verticale, ordinea operatiilor este, in general, inversa
celei indicate la montarea cofrajelor si anume:
- scoaterea elementelor de sustinere (montanti, rigle, moaze)
- demontarea scandurilor de aliniere.

Reguli generale de armare :

Armaturile utilizate sunt din OB 37 si PC 52.
Curatirea si indreptarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate inaintea taierii
si fasonarii acestora. La curatire se vor indeparta:
- pamantul, petele de ulei, vopseaua sau alte impuritati;
- rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul ;
- rugina aderenta, prin frecare cu peria de sarma in zona de sudare a barelor
care urmeaza sa fie inadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea
dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru
prevazute in NE 0012-99 si anume:
- pentru bare cu d ≤25 mm abaterea limita de - 0,5 mm;
- pentru bare cu d < 25 mm abaterea limita de - 0,75 mm.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie indreptat inainte de a se
proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliul,
alungirea maxima nu va depasi 2 mm/m. Nu se admite ruperea nervurilor sau a
proeminentelor in cursul operatiei de indreptare.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face
in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Barele taiate si fasonate vor fi
depozitate in pachet si etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se
asigure pastrarea formei si curateniei in momentul montarii.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect.
In cazul armaturilor netede, ciocul se indoaie la 180 grade cu raza interioara de
minimum 1,25 Ø si portiunea drepta de la capat de 3 Ø. In cazul armaturilor cu profil
periodic ciocul se indoaie la 90 o cu raza inferioara de minimum 2,5 Ø si portiunea
dreapta de la capat de 3 Ø. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in
grinzi sau a celor de trecere peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc cu
raza de cel putin 10 Ø.
Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel
putin 20 Ø in zona intinsa si cel putin 10 Ø in zona comprimata.
 Pentru etrieri ciocurile se indoaie la 135 o sau 180 o la OB37 si 135 o la PC 52.
Portiunile curbe vor fi continuate cu 5 Ø sau 50 mm la etrieri pentru grinzi si 10 Ø
la
etrieri pentru stalpi.
Fasonarea si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri, la
masinile de indoit cu 2 viteze. Nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil
periodic la viteza mare a masinii. Fasonarea barelor cu diametrul mai mare de 25 mm
se face la cald. Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi
sub -10 grade C.
Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor, prin legaturi cu
sarma neagra sau prin sudura electrica prin puncte.
Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza 2 fire de sarma de 1...1,5 mm
diametru.
Retele de armaturi din placi si din pereti vo r avea in mod obligatoriu doua
randuri de incrucisari marginale, pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul
retelelor, vor fi legate din 2 în 2 in ambele sensuri (sah).
La grinzi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colt urile etrierilor,
sau cu ciocul agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale
etrierelor, pot fi legate numai in sah (cel putin din 2 in 2).
Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega
de regula de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza.
Montarea armaturilor se poate face bara cu bara (bare flotante) sau sub forma
de subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate in ateliere centralizate sau
organizate in apropierea obiectivului.
Utilizarea subansamblelor realizate in conditii industriale asigura cresterea
productivitatii muncii. La terminarea montarii armaturilor, datorita importantei
deosebite a calitatii executiei acestora cat si a faptului ca dupa turnarea betonu lui ele
nu
mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu receptionate,
incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse.
Montarea barelor flotante desi nu constituie un procedeu recomandabil se
utilizeaza la fundatii, grinzi (in special la cele continue) si placi.
Executarea lucrarilor se va face cu grija pentru a nu introduce in cofraj pamant,
murdarii sau alte corpuri care ar dauna calitatii betonului. La executarea fundatiilor, pe
stratul de beton de egalizare se aseaza b arele fasonate conform proiectului, legandu
-se
intre ele si montand distantieri pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.
Barele verticale ale tronsonului superior se fixeaza de mustatile de armatura ale
tronsonului inferior.
Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor:
- insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor;
 - asezarea barelor drepte si legarea lor cu sarma de armatura placilor;
- se asaza deasupra armaturile de repartitie si se leaga cu sarma.
In cazul placilor armate pe doua directii se monteaza mai intai barele drepte
ridicate din randul de jos pe directia indicata in proiect, pe care se aseaza barele de
repartitie si se leaga. Se monteaza de asemenea calaretii.
Mentinerea distantei fata de cofraj se face cu distantieri (pentru primul rand) si
cu capre (pentru al doilea rand). Circulatia pe portiunea montata se face pe o podina
speciale sau pe dulapi, sprijinite, deasemenea pe capre.
Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice ridicate,
dotate cu dispozitive adecvate, care permit montarea fara a le deforma sau deteriora.
Efectuarea montajului carcasei necesita o serie de pregatiri printre care:
- partea constructiei in care se face montarea sa fie degajata de alte elemente
sau elemente de constructii;
- elementele de cofraj sa fie deschise;
- cofrajul sa fie curatat de murdarii, moloz, rumegus, capete de scandura,
zapada, etc.;
- verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.
Asezarea in cofraj a carcaselor trebuie facuta cu gr ija pentru a nu se produce
deformarea acestora sau chiar a cofrajului.
Montarea carcaselor pentru pereti se face prin legarea la partea de jos de barele
tronsonului inferior.
Stratul de acoperire cu beton a barelor din elemente de beton armat, a re ca scop
asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare a acesteia cu
betonul.
Montarea armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect,
asigurandu-se mentinerea acestora in pozitii si in timpul turnarii betonulu i. La montare
se vor prevedea:
- cel putin 3 distantieri la fiecare metru patrat de placa sau perete;
- cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda;
- cel putin un distantier la fiecare 2 metri liniari de grinda in zona cu armatura
pe doua sau mai multe randuri.
Distantierii pot fi confectionati din masa plastica sau prisma de mortar prevazuta
cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otel
beton.
Pentru mentinerea pe pozitie a armaturilor de la partea su perioara a placilor, se
vor folosi capre de otel beton sprijinite pe cofraj si dispuse intre ele la distanta de max.
1m (respectiv 1 buc/m).
Praznurile si placutele metalice inglobate vor fi legate cu sarma de cofraj sau
armaturi sau vor fi fixate prin puncte de sudura de armatura elementului, mentinerea
pozitiei carcaselor in timpul turnarii betonului.
Se recomanda ca atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si
montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferi nta
sudate prin puncte. Inlocuirea armaturilor se poate efectua, in cazul in care nu se
dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, cu respectarea urmatoarelor
conditii:
- adaptarea altor diametre, de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face astfel
incat aria armaturii sa rezulte egala sau cel mult cu 5% mai mare ca in
proiect;
- in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi, diametrul mai mare decat cel
prevazut in proiect, dar fara a se schimba tipul de otel;
- distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare precum si diametrele
minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/90;
- inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect,
se va efectua numai pe baza date lor precizate de proiectant.

Reguli generale de turnare:

Betonarea unei constructii, va fi condusa nemijlocit de maistrul sau seful
punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea
comportarea si mentinerea pozitiei initiale a sustinerii cofrajelor si armaturilor si va lua
masuri operative de remadiere a oricar or deficiente constatate. Atat deficientele
constatate cat si remedierile si masurile adoptate vor fi consemnate in condica de
betoane.
Betonul trebuie pus in lucrare la maximum 15 minute de la aducerea lui la locul
de turnare. Punerea in lucrare se va face fara intreruperi, doar daca acestea nu pot fi
evitate se vor crea rosturi de lucru conform prevederilor.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
- la locul de punere in lucru, descarcarea betonului se va face in bene, pom pe
de beton sau jgheaburi, pentru a evita alte manipulari;
- daca betonul adus la locul de lucru prezinta segregari, se va proceda la
descarcare si amestecarea lui pe platforma special amenajata, fara a se adauga
apa;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;
- turnarea betonului de la inaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi
alcatuite din tronsoane de forma tronconica;
- betonul trebuie sa fie raspandit uniform si in grosime de cel mult 50 cm. Nu
se admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvarlire cu lopata la
distante mai mari de 1,5 m;
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor
fata de pozitia prevazuta in proiect; daca totusi se vor produce asemenea
defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor,
respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu
 prevederile proiectului;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul vibrarii
betonului si nici asezarea pe armatura a vibratorului;
- in nodurile de armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea
completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele
de otel, concomitent cu vibrarea l ui; in cazul ca aceste masuri nu sunt
eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care
sa permita patrunderea vibratorului;
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face
pe punti speciale care sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia
directa pe armaturi sau pe cofraje;
- in cazul turnarii unor betoane speciale se vor respecta prescriptiile din
proiect.
Betonarea peretilor trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli :
- inaltimea de cadere libera a betonului pana in fata superioara a cofrajului, a
ferestrei de betonare sau a fetei superioare a elementului ce se toarna nu va
depasi 1 m;
- turnarea se va face fara intrerupere, chiar si atunci cand turnarea se face prin
ferestre laterale;
- turnarea se va face in straturi orizontale de 30...40 cm inaltime; acoperirea cu
un strat nou trebuie sa se faca inaintea inceperii prizei cimentului din
betonul stratului inferior.
Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor reguli:
- grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp;
se admite crearea unui rost de lucru la 1/5...1/3 din deschiderea placii si
turnarea ulterioara a partii centrale a acesteia;
- turnarea grinzilor se va face pe straturi orizontale;
- la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de minimum 2,0 m
pentru a asigura respectarea grosimii prevazute in proiect;
- betonarea se va face dand o atentie deosebita zonelor de la noduri, pentru a
asigura umplerea completa a sectiunii.

Compactarea betonului
Compactarea betonului se face prin vibrare mecanica iar in cazul imposibilitatii
de continuare a compactarii prin vibrare (defectarea vibratorului, intreruperi de curent
electric etc.) turnarea betonului se va continua pana la pozitia corespunzatoare unui
rost, compactand manual betonul.
Se pot utiliza numai vibratoarele omologate, pentru care se cunosc
caracteristicile tehnice si functionale si pentru care se dispu ne de prescriptiile de
utilizare si intretinere.
Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in prealabil
asupra modului de utilizare, a procedeului pe care urmeaza sa -l aplice.
In cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea
acestei operatii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare.
Alegerea tipului de vibrare (marimea capului vibratorului, forta perturbatoare si
frecventa corespunzatoare acesteia) se va face in functie de d imensiunile elemenelor
si
de posibilitatile de introducerea capului vibratorului (butelie) printre barele de armatura.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie
L3 sau L3/L4.
Durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic, se situeaza
intre durata minima de 5 secunde si durata maxima de 30 secunde in functie de
lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat.
Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec. impusa de conditii speciale lo cale,
nu este de natura sa dauneze calitatii betonului.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s -a terminat,
sunt urmatoarele:
- betonul nu se mai taseaza;
- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor.
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior
este de 1,4 r, unde r este raza de actiune a vibratorului. In cazurile in care nu este
posibila respectarea acestei distante din cauza configuratiei armaturilor, a unor piese
inglobate sau alte cauze, se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare,
distanta dintre ele depasind 2r.
Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaseasca
3/4 din lungimea capului vibrator (butelie). La compactarea unui nou strat butelia
trebuie sa patrunda 5..14 cm in stratul compactat anterior.
Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betoanelor din elementele de
constructie de suprafata mare si grosime de 3...35 cm, domeniul de grosimi optime
fiind 3...20 cm.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda
sa fie L2 ( tasarea 1...4 cm).
Timpul optim de vibrare se stabileste prin determi nari de proba efectuate in opera
cu prima sarja de beton ce se compacteaza.

Rosturi de lucru:
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece creaza
zone de slaba rezistenta, organizandu -se executia astfel incat betonarea sa se faca
fara
intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie sa fie stabilita tinand
seama de marimea solicitarilor din diferite sectiuni ale elementelor de constructie si de
posibilitatile de organizare a lucrului. De regula ele vor fi prevazute in zonele in care
solicitarile sunt minime.
Cand rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, pozitia lor va fi stabilita de
catre executant inainte de inceperea betonarii, respectandu -se urmatoarele reguli:
- la stalpi si samburi se vor prevedea rosturi numai la baza; in cazul unor
tehnologii speciale se admit rosturi sub grinda sau placa;
- la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se
va face in regiunea de moment minim aproximativ la L/5 unde L este
lumina.
- in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3...5
cm sub nivelul inferior al placii;
- la placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu
latura cea mai mica si situat la 1/5 si 1/3 din deschidere;
Rosturile de lucru vor fi realizate tinand cont de urmatoarele reguli:
- durata maxima admisa a intreruperilor de betoane pentru care nu este
necesara luarea de masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa
depaseasca momentul de incepere al prizei cimentului folosit; in lipsa unor
determinari de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la
prepararea betonului, in cazul ciment urilor cu adaos si la 1,5 ore in cazul
celor fara adaos;
- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea
turnarii este permisa numai dupa ce betonul a atins rezistenta la compresiune
de minim 12 daN/cm2 si dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, prin curatirea
betonului ce nu a fost bine compactat si a pojghitei de lapte de ciment intarit
ce eventual s-a format; suprafata rosturilor va fi spalata abundent cu apa.

Tratarea betonului dupa turnare

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din
contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare,
protejand astfel suprafetele libere prin:
- acoperire cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie;
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de
nisip, etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta
rezistenta pentru ca materialul sa nu adere de suprafata acoperita.
Materialele de protectie vor fi tinute permanent in stare umeda. Stropirea cu
apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnarea in functie de tipul de ciment utilizat si
temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca
aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale
de 2-6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina umeda.
Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa amestecata cu
betonul, care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz apa
trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-73.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei. In cazul in care temperatura
mediului este mai mica decat 15 grade C nu se va proceda la stropirea cu apa. Pe
timp ploios, suprafetele de beton vor fi acoperite cu prelate sau cu folii de polietilena,
atat timp cat prin caderea precipi tatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

Încastrarea confecţiilor metalice:

Toate piesele metalice de incastrare in structura de beton care se inglobează incă
de la turnarea acestuia, vor fi pozate in cofraje la poziţia arătată in p roiect şi fixate
astfel incat să nu se deplaseze in timpul procesului de betonare.
Dacă pentru incastrarea pieselor metalice s -au lăsat goluri de montaj in structura
de beton sau de beton armat, la incastrarea ulterioară a acestor piese se va acorda o
deosebită grijă pentru corecta lor poziţionare.
Incastrarea se va face cu mortar de ciment, a cărui marcă va fi precizată prin
proiect. Matarea mortarului de incastrare trebuie astfel realizată incat să nu permită
scurgerea apei intre confecţia metalică şi mortar, sau intre mortar şi structura
inconjurătoare din beton sau beton armat.
De asemenea, se vor face probe prealabile de culoare, în scopul de a nu se crea
diferenţă contrastantă intre structură şi materialul de incastrare.
Înainte de turnarea betonului se vor verifica de către antreprenor toate măsurile
luate pentru fixarea pieselor metalice pe timpul turnării nefiind permise deplasări ale
acestora faţă de poziţiile stabilite in proiect. Orice deplasare datorită neasigurării
prinderilor va fi remediată imediat de către antreprenor, pe cheltuiala acestuia.

Executarea lucrarilor din beton armat pe timp FRIGUROS:

În cazul lucrărilor executate pe timp friguros, se vor respect a prevederile din
normativele C 16 şi NE 0012 Măsurile specifice ce se adopta pe timp friguros se vor
stabili ţinand seama de condiţiile in care se fac toate lucrările necesare.
Cofrajele trebuie sa fie bine cu ratate de zapada si gheata. Se recomanda ca
imediat de inainte de turnarea betonului sa se procedeze la curatirea finala prin
intermediul unui jet de aer cald sau abur.
Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente pe santier la t ratament in
scopul accelerarii intaririi betonului conform NE0012.
Pentru betoane de marca Bc 15 si Bc 25 tipurile de ciment indicate a se utiliza
sunt Pa 35, Hz 35, SR 35 si SRA 35.
La stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei canti tati cat mai
reduse de apa de amestecare.
 Reteta de beton se afiseaza la locul de preparare a betonului si trebuie sa indice
urmatoarele:
- temperatura apei de introducere in amestec in functie de temperatura
agregatelor in ziua prepararii betonului;
- temperatura betonului la descarcarea din betoniera, care trebuie sa fie
cuprinsa intre +15 si +30 grade C.
La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minim a
pierderilor de caldura ale betonului prin:
- evitarea distantelor mari de transport, a stationarii pe traseu si a
transbordarilor betonului;
- in cazul benelor si al basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate;
Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca in mijlocul de
transport utilizat nu exista gheata sau beton inghetat. Acestea vor fi indepartate cu
grija in caz ca exista, folosind un jet de apa calda. Este obligatorie compactarea
tuturor betoanelor prin vibrare mecanica. Protectia betonului dupa turnare trebuie
sa asigure acestuia in continuare o temperatura de minim + 5° C pe toata perioada
de intarire pana la atingerea unei rezistente de minim 50 daN/cm2, moment de la
care actiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. In
acest scop suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa turnare
prin acoperirea cu prelate, folii de polietilena, saltele termoizolante etc., astfel incat
intre ele si beton sa ramana un strat de aer stationar (neventilat) de 3...4 cm
grosime.
Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50
daN/cm2 se numeste "durata de preintarire” si este determinata de:
- tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C;
- temperatura medie a betonului din lucrare.
Decofrarea se poate face numai dupa verificarea rezistentei pe probe de beton
pastrate in aceleasi conditii ca si elementul in cauza si dupa exeminarea atenta a
calitatii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate, efectuandu -se in acest scop
unele decofrari partiale, de proba.
In afara masurilor generale care se iau pe santier, pentru lucrarile de armatura se
vor avea in vedere urmatoarele masuri pe timp friguros:
- depozitarea armaturilor se face de preferinta in spatiile acoperite disponibil e,
iar in cazul ca acestea nu exista, se vor proteja cu prelate, folii, astfel incat sa
se evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor;
- barele pe suprafata carora sa format gheata, trebuie curatate inainte de
prelucrare, prin ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald
sau abur; la fel se procedeaza si in cazul armaturilor montate, dar numai cu
putin timp inaintea turnarii betonului, pentru a nu se forma din nou pojghita
de gheata; este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii, deoarece prin
afumarea suprafetei otelului se micsoreaza aderenta betonului;
 - fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive (in cazuri speciale si
sub 0 grade C), folosind, dupa posibilitati, spatiile inchise;
- la fundatiile puternic armate, montarea armaturilor se va face numai cu putin
timp inaintea turnarii, deoarece in cazul unei eventuale inghetari, armatura ar
impiedica operatiunea de dezghetare a fundului sapaturii;
- portiunile de armatura care raman afara din beton dupa turnarea acestuia, se
vor izola cu grija prin invelirea cu pasla minerala, calti, etc. si carton
asfaltat, pentru a nu se produce inghetarea betonului care adera la ele;
- in cazul cand sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi
sub -5 grade C decat dupa incalzirea barelor de sudat la 40-50 grade C;
- nu se admite sudarea in locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtuna sau
ninsoare;
- legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate in vederea montarii
se vor curata de zapada sau gheata;
- cablurile (sufele) pentru ridicare vor fi deasemenea curatate de zapada sau
gheata si vor fi verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara
toroane sau sarme rupte. Legarea sarcinii se face numai de catre oameni
instruiti in acest sens, iar comanda de ridicare se va da numai de seful
formatiei de lucru.

Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza

structura metalica:
Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj (ingineri,
maistri) care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de
care se dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la
montaj.
Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o
intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in
uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate,
precum si sa propuna, daca considera necesar, unele eventuale modificari sau
completari ce ar usura montajul.
Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda :
- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de
constructii;
- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de
transport si ridicare ce se folosesc;
- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
 - ordinea de montaj a elementelor;
- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de
montaj;
• schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblelor
uzinate cu unele piese ce se sudeaza pe santier.
Materiale:
Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise în proiect (marca,
clasa de calitate) sa fie însotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si
sa aiba marcate pe fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate,
numarul sarjei precum si poansonul AQ al furnizorului de material.
Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.
La executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel : S235
Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit în comanda de materiale catre
furnizorul laminatelor si nu se vor considera având aceasta calitate decât piesele
anume marcate, însotite de certificat de calitate corespunzator. Certificatele de calitate
vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate, dupa care se vor pastra
timp de 10 ani.
Furnizorul lucrarilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la
fiecare 200 - 500 tone livrate. Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie
sa corespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88.
Materialele de adaos:
La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi
care
trebuie sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos.
Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in fabricatie
a
materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate.
Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al
unitatii de executie si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta
a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza.
Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.
Suruburi de inalta rezistenta pretensionate (IP):
Suruburile de inalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice 8.8
conform SREN ISO 898-1/2002 , cu piulite din grupa de caracteristici 8 si 4 conform SR
EN 20898-2 :1997 si saibe conform STAS 8796/3 - 89.
Furnizorul va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice a
suruburilor,
piulitelor si saibelor prin verificarea duritatii Brinell. Proportia verificarilor va fi de cite un
organ de asamblare pentru fiecare lot mai mare de 500 buc. livrat de uzina furnizoare
pe baza aceluiasi certificat de calitate.
 Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate
special.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi tratate prin operatia de
BRUNARE.
Operatia de brunare este un procedeu de oxidare artificiala a materialelor
feroase. Prin brunare se formeaza o pelicula de oxizi la suprafata pieselor, uniforma,
aderenta, compacta, cu aspect decorativ si care asigura protectie la coroziune.
Grosimea peliculei realizata prin brunare este de 0.8 – 1.5 microni.
Pelicula are capacitate protectoare numai in medii de atmosfera interioara sau
usor coroziva si numai dupa ce piesele se introduc intr-o baie de ulei sau lacuri.
Culoarea pe care o capata piesa este de cele mai multe ori neagra.
Baia propriu-zisa de brunare este incalzita la aproximativ 140°C. Iesele sunt tinute
in baie 30 minute – 1,5 ore, in functie de grosimea straului de brunare dorit.
Dupa aceea, piesele se scot din baia de brunare si sunt introduse in baia de
spalare. Ulterior, se face uleierea prin insertia in ulei incalzit la 110°C ÷ 120°÷, timp de
1-2 minute.
Dupa scurgerea uleiului de pe piesa si uscare, piesele prezinta o culoare neagra
lucioasa.
Asamblarea si montajul confectiilor metalice confectionate in uzina:
Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectiilor
metalice, se vor respecta indicatiile anterioare.
Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona constructiile metalice
confectionate în uzina decât numai daca sunt însotite de un certificat de calitate.
Organele de control tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calitatea pieselor
metalice confectionate în uzina si respectarea proiectului si reglementarile tehnice in
vigoare.
Inaintea asamblarii, subansamblurile vor fi verificate.
In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare, se vor amenaja
platforme pentru lucrarile de pregatire in vederea montarii.
Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fi stabilit
de
organele tehnice ale furnizorului, în conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini.
Imbinari cu suruburi:
Imbinarile cu suruburi IP se executa conform prevederilor din "Instructiunile
tehnice
C133-82".
Pretensionarea suruburilor se va face prin strangerea piulitelor la un moment egal
cu
50% din momentul de strangere, pentru faza finala, moment de strangere indicat in
C133-82.
 Calitatea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu
cheia dinamometrica,si prin sondaj cu metoda « unghiului de strangere », conform
prevederilor din "Instructiuni tehnice " C 133-82.
Suprafetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea imbinarii
cu
suruburi IP se protejeaza impotriva coroziunii, la fel ca si intreaga
constructie metalica (nu sunt necesare masuri speciale de finisare).
Executia imbinarilor cu suruburi IP se face numai cu lucratori atestati. Atestarea se
referaatat la conducatorul lucrarii cat si la maistri, sef de echipa si muncitori calificati
care executa a stfel de imbinari.
Controlul executiei:
Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neîntrerupt al
operatiunilor de asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau
element, atât la sol cât si la montaj.
Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuratori
dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de sudura de
la
îmbinarea fiecarui element, respectarea tolerantelor la asamblare si a celor de montaj .
Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze
de
executie, de un delegat permanent al clientului.
Examinarea nedistructiva a imbinarilor sudate
a) Verificarea aspectului
Verificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si eliminatorie,
pe
laminate, piese si imbinari sudate, in toate fazele de executie, in scopul depistarii
defectelor de suprafata si a zonelor cu eventuale abateri geometrice.
Examinarea aspectului se face vizual in procent de 100% pentru toate laminatele,
piesele si imbinarile sudate, pe toata lungimea si suprafata lor, inainte de vopsirea
elementelor si dupa indepartarea zgurii, in conditiile prevazute in tabelul 5 din
Normativul C150-99.
Controlul aspectului in faza finala se face pe ambele fete ale imbinarii sudate, pe o
latime adiacenta de minimum 250 mm in stânga si in dreapta sudurii, cuprinzând si
verificarea existentei poansonului sudorului in conditiile prevazute la punctul 3.21 din
Normativul C150-99.
Degradarile laminatelor, produse prin coroziune sau manipulare, nu trebuie sa
depaseasca conditiile impuse la livrare.
Defectele admise pentru debitarea (termica, mecanica etc) si prelucrarea pieselor
sunt prevazute in tabelul 3 din acelasi normativ. Defectele admise in faza finala, pe
imbinarea sudata sunt prevazute in tabelul 6, in functie de nivelul de acceptare prevazut
in proiect.
 Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor
de
suprafata
Verificarea calitatii taieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate in STAS
10564/1-81 “Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate a taieturilor“, care prevad
si modurile de masurare ale abaterilor si defectelor.
Masuratorile se fac cu mijloace ce ofera precizie minima de 0,2 mm pentru marimi
liniare si 2° pentru marimi unghiulare, in locurile cu aspect necorespunzator, pe
lungimile care ar putea prezenta abateri geometrice. Masuratorile se vor face prin
sondaj la procentele minime
Pentru imbinari sudate scurte (maxim 500 mm), procentul se aplica asupra
numarului
total de bucati; pentru cusaturile de lungime mare, calculatia se face la totalul in metri
liniari.
Masuratorile se vor face in cel putin trei puncte pentru o imbinare scurta sau un
metru liniar de imbinare de lungime mare, pentru fiecare abatere si defect mentionate.
Laboratoarele care emit rapoarte de incercare trebuie sa fie acreditate si vor avea
dotarea corespunzatoare (sublere, comparatoare, lupe, sabloane calibrate etc.)
realizarii
operatiilor de masurare si incercare.
In cazul nerealizarii conditiilor prevazute pentru taieturi si prelucrari in rosturi
si pentru imbinari sudate finite, se va proceda astfel:
• se va extinde examinarea nedistructiva la un numar sau lungimi duble de
imbinari fata de cele prescrise la examinarea initiala;
• daca si in acest caz se mai gasesc defecte care declanseaza chiar o singura
imbinare,se va trece la a doua extindere a examinarii, prin verificarea restului
imbinarilor sudate, astfel ca in final procentajul examinat sa fie de 100%.
Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la examinarea
initiala, la prima sau la a doua extindere, dupa care imbinarea va fi supusa din nou
examinarii.
Examinarea cu radiatii penetrante:
Examinarea cu radiatii penetrante este o operatie de control obligatorie in
procentajele stabilite si se practica, de regula, in faza finala, pe imbinarea sudata,
inainte de vopsire, numai pe elemente acceptate la examinarile anterioare.
Se admit la examinarea cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate pentru care
se
cunosc cel putin urmatorii factori:
• forma si dimensiunile imbinarii, modul de prelucrare a radacinii;
• poansonul sudorului.
 Se examineaza cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate cap la cap.
Incadrarea in niveluri de acceptare a sudurilor de colt se va face in baza rezultatelor
obtinute prin celelalte metode de examinare.
Pentru imbinarile sudate scurte (maximum 500 mm), proportia se aplica numarului
total de bucati; pentru cusaturile de lungime mare, calculatia se face la totalul in metri
liniari, rezultând un numar de filme care se pozitioneaza conform planului de examinare
nedistructiva, intocmit de catre unitatea care executa imbinarile.
Rezultatele examinarii cu radiatii penetrante conduc la incadrarea imbinarilor
sudate in niveluri de acceptare, in baza identificarii defectelor interioare si a compararii
cu limitele admise.
Rezultatele examinarii cu radiatii penetrante se trec in rapoartele de examinaer,
conform standardelor de metoda.
Examinarea cu radiatii penetrante se executa in conditiile prevazute in STAS
6606/1-86 “Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul imbinarilor sudate prin
topire“, cu urmatoarele precizari:
• se foloseste in tehnica de control tip A;
• se recomanda folosirea surselor de radiatii X si Ir 192;
• marcarea pe elemente a zonelor controlate este obligatorie in scopul identificarii
cu
filmele radiografice; se recomanda marcarea prin poansonare sau vopsirea cu
ulei;
• directia de iradiere trebuie sa fie normala la suprafata;
• indicatorii pentru stabilirea calitatii imaginii (ICI) vor fi precizati in documentatia
tehnologica de confectionare a constructiei sudate, fiind alesi in conformitate cu
prevederile SR EN 462-1, 2-1996;
• radiografiile se examineaza in conditiile prevazute in STAS 10138-82
“Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare a radiografiilor“;
Vor fi luate in considerare numai radiografiile care indeplinesc urmatoarele conditii:
• suprafata imbinarii sa fie curata, fara vopsea, zgura, stropi etc.;
• filmul expus sa contina simbolurile si reperele (litere, cifre din plumb si ICI)
necesare
identificarii vizibile si clare;
• calitatea imaginii determinata pe baza de ICI sa fie sub valorile din tabelul 7,
conform STAS R 13008 – 91 “Indicatori de calitate a imaginii“.
Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice:
Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice constituie
operatiuni de control complementare si au scopul punerii in evidenta a defectelor de
suprafata sau din imediata apropiere a suprafetei.
Aceste doua metode de examinare se vor utiliza in urmatoarele situatii bine
justificate:
• la imbinari sudate de etansare (rezervoare, buncare, recipienti, chesoane);
 • la imbinari sudate intre piese de grosimi mici, executate intr-o singura trecere,
maxim doua, pe faza initiala;
• la controlul suprafetelor, dupa operatiile de debitare, pe margini care ramân
libere;
• dupa operatiile de prelucrare a rosturilor;
• pentru depistarea fisurilor la imbinari sudate de importanta deosebita, ca metode
de
examinare complementara.
Proportiile examinarii cu lichide penetrante si a examinarii cu pulberi magnetice se
gasesc in standardul corespunzator, pe faze de executie.
Se recomanda utilizarea lichidelor penetrante si a pulberilor magnetice in
suspensie.
Imbinarile sudate examinate cu lichide penetrante si cu pulberi magnetice trebuie
sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
• suprafata examinata trebuie sa fie curata, nevopsita, fara zgura, sunder
neaderent,
noroi sau ulei;
• nu pot fi examinate imbinarile sudate care au fost supuse unui tratament de
suprafata, care ar putea masca unele defecte (de ex. Polizarea suprafetei,
acoperiri
metalice etc.)
• sa fie accesibile examinarii.
Examinarea cu lichide penetrante se face conform STAS 10214-84 “Defectoscopie
cu lichide penetrante“.
Examinarea cu pulberi magnetice se face conform STAS 8539-85 “Defectoscopie
cu pulberi magnetice“.
Caietul de evidenta a montajului constructiilor metalice:
Furnizorul lucrarilor este obligat sa întocmeasca si sa tina la zi, “Caietul de
evidenta a
constructiilor metalice”. Este preferabil ca acest caiet sa fie întocmit de o singura
persoana
Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau
totala a lucrarii.
Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest
caiet nu este completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti de lucrare
care se receptioneaza.
Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care îl va pastra anexat la “Cartea
Constructiei”.
Protectia anticoroziva:
 Protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice supraterane
este obligatorie şi este reglementată prin “Instrucţiunile tehnice privind protecţia
anticorozivă a elementelor de construcuţii metalice”, indicativ GP035-98.
În această categorie intră toate construcţiile metalice alcătuite din:
- profile laminate la cald cu grosimea mai mare de 5 mm.
- profile cu pereţi subţiri formate la rece cu grosimea “d” mai mică
de 5 mm.
- table şi benzi, compuse din oţel carbon şi slab aliat, soluţia de protecţie
anticorozivă se stabileşte în funcţie de clasele de agresivitate a mediilor respectiv
clasele 1,2,3 şi 4 stabilite conform STAS 10128-75 şi se poate executa de furnizor
sau de constructor sau de amândoi pe faze.
Operaţiile de protecţie se grupează în două etape:
- pregătirea suprafeţelor metalice
- aplicarea protecţiei
Pregătirea suprafeţelor cuprinde:
a) indepărtarea mizeriei prin:
- periere cu peria de sârmă
- spălare cu apă
- ştergerea cu cârpe, bumbac, câlţi.
- uscare cu aer cald.
b) îndepărtarea grăsimilor, uleiurilor, etc prin:
- degresare primară cu White spirt
- degresare secundară cu benzină uşoară, tiner,acetonă sau solvenţi volatli.
- utilizarea soluţiilor alcaline (sodă caustică 10% şi sodă calcinată 15%)
- utilizarea detergenţilor
c) pregătire sudurilor prin polizare, frezare, etc.
d) îndepărtare oxizilor şi a ţunderului prin procedee mecanice (sablare, polizare,
etc)
e) îndepărtarea micilor defecte de suprafaţă (porozităţi, denivelări) prin acoperire
cu sudură şi şlefuire)
Protejarea suprafeţelor metalice se face imediat după pregătirea
suprafeţelor şi trebuie să depăşească 3 ore de la terminarea curăţirii fiecărei porţiuni de
suprafaţă a elementului care se protejează.
O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor de îmbinare cu buloane,
zone care trebuie pregătite şi protejate înainte de poziţionarea şi strângerea buloanelor.
Acoperirea prin vopsire se poate aplica manual prin pensulare sau
mecanic prin pulverizare utilizându-se aparate de pulverizat sau pistoale.
- Vopsirea finală a construcţilor metalice se face după terminarea montării
definitive.
- Rosturile şi locurile în care s-ar putea aduna ape se astupă cu chit de miniu de
plumb.
 - După repararea straturilor de vopsea date în uzină se aplică ultimul strat de
vopsea.
- Vopseaua trebuie să fie uniformă, aderentă, făcută fără băşici, fără locuri
neacoperite sau acoperite inegal.
In primul an de exploatare investitorul trebuie să urmărească starea construcţiei
metalice, în special:
- dacă nu apar în elementele de construcţii deformaţi vizibile
- starea îmbinărilor
- dacă nu apar fisuri în suduri sau în materialul de bază.
- comportarea protecţiei contra coroziunii
Dacă apar defecte sau deformaţii vizibile se va anunţa imediat proiectantul pentru
indicarea măsurilor de remediere.

Receptia lucrarilor de constructii:

La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica: corectitudinea executarii
îmbinarilor sudate, precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier.
Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive la constructiile
metalice.
Instructiunile de santier cu SIRP se vor executa si verifica conform cu Instructiunile
tehnice C 133-95.
Receptia structurii se va face, conform reglementarilor in vigoare privind
efectuarea
receptiei obiectivelor de investitie, tinind seama si de prevederile pct. 5.3. din STAS
767/0-93.

Dispozitii finale:
In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare întocmirii cartii
constructiei, respectiv: proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier
emise pe parcursul executarii lucrarii, procesele verbale de receptie calitativa si de
lucrari ascunse întocmite pe parcursul executiei, precum si certificatele de calitate ale
materialelor folosite, buletine de încercari etc.
Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul
proiectantului.

Intretinerea constructiei:
In timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiei sa nu fie
încarcate peste limitele admise în proiect.
Depunerile de material industrial vor fi înlaturate la intervale regulate astfel încât
acestea sa nu depaseasca limitele admise. Inlaturarea depunerilor de praf se va face
pe baza unui program întocmit în acest sens de beneficiar.
 Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei. Dupa evenimente cu
caracter exceptional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de
exploatare etc.) se va face în mod obligatoriu verificarea starii tehnice a constructiei.