Curs 5-6

ANALIZA GLOBALA IN
CONFORMITATE CU EC.3:
AMALIZA GLOBALA ELASTICA
Bazele analizei globale:
 Scopul analizei globale este sa determine:

 distributia eforturilor interne

 (și) deformatiile corespunzatoare

 ........intr-o structura care este incarcata cu o

incarcare specifica.
Modele:
 Acesta necesita adoptarea de modele
adecvate care contin:

 ipoteze despre comportarea structurii

 si, in particular, ipoteze despre elementele
componente si imbinari.
Analiza globală- Analiza locală
Metode de analiză globală
Metode de analiza globală
Metode generale de analiza a
structurilor

1) Elastică de ordinul 1;

2) Elastică de ordinul 2;
_____________________________________________________

3) Plastică de ordinul 1

4) Plastică de ordinul 2
Clasificarea secțiunilor
 Metode de analiza
 LBA: Analiza liniara;
 MNA: Analiza plastica de ordinul I ( nelinearitatea materialului;
 GNA: Analiza neliniara geometric ( ordinul II, relatia forta – deplasare
neliniara ;
 GMNA: Analiza neliniara geometric si de material (elasto-plastică) fără
imperfecțiuni ;
 GMNIA: Analiza neliniara geometric si de material (elasto-plastică)
cu mperfecțiuni

!
1) Metoda elastica de ordinal 1
Ipoteze, limitari si cerinte de
sectiuni si imbinari

 Analiza linear-elastica implica un raspuns

linear a sectiunilor si imbinarilor (a se vedea
urmatoarea figura).

 Echilibrul este exprimat cu referinta la

structura nedeformata
 Caracteristica moment-rotire a
sectiunii si imbinari
M Mj Elastic
Elastic
φ

Mj

M M
φ

K M =KΦ K
φ φ
Moment rotation characteristic of the section Moment rotation characteristic of the joint
Nu este impune nici o cerinta legata de abilitatea
sectiunii si a imbinarii de a prezenta o comportare
ductilă.

Cerinte = clasa sectuiunii, clasa de ductilitate a

imbinarilor

Dar clasa sectiunii depinde de metoda de verificare

folosita (criteriul rezistentei ultime)
Analiza structurala in metoda de
oerdinul 1 :

 Rezultatul analizei globale elastice de ordinul

1 cu o comportare liniara a elementelor si
imbinarilor rezulta intr-o curba liniara
deplasare (vezi figura urmatoare)

 Imperfectiunile structural trebuie luate in

considerare in analiza.
Raspunsul forta-deplasare: analiza elastica
de ordinal 1
Load parameter

1st order elastic analysis

linear member and joint behaviour

Displacement parameter
Un avantaj semnificativ al analizei elastic
de ordinal 1 este ca permite aplicarea
principiului de suprapunere a fortelor si
efectul incarcarilor
Calculul structural in analiza
elastica de ordinal 1:

 Analiza elastica de ordinal 1 ofera o baza

de calcul sigura atat timp cat raspunsul
asteptat al structurii nu deviaza decat putin
de la raspunsul real al structurii supusa la
o gama larga de incarcari (ex. Structuri cu
forte axiale mici)
Analiza de ordinul 1 (2):

 Este necesara verificarea stabilitatii

generale a structurii.

 Forta critica elastica de flambaj a structurii

poate fi evaluate folosind:

 o analiza speciala
 o procedur aproximativa.
 Starea limita de serviciu:

 Pentru majoritatea structurilor, analiza elastica

de ordinal 1, ofera o unealata potrivita pentru a
prezice raspunsul structurii si elementelor ei la
starea limita de serviciu (sageata admisa)

 La acest nivel de incarcare, efectele neliniare

vor fi relative mici.
Odata ce fortele de calcul (axiala, moment
incovoietor sau forta taietoare) au fost
determinate in structura, trebuie effectuate
urmatoarele verificari:
 Verificari(1):

 Se verifica efectele de interactiune

structura-teren si se permite cand este
necesar

 Verificarea efectelor de ordinal 2 si se

permite cand este necesar

 Se verifica rezistenta sectiunilor

elementelor (starea limita ultima)
Verificari(2):

 Se verifica cerintele de rezistenta si

clasificare a imbinarilor (starea limita
ultima).

 Se verifica fenomenele de instabilitate (in

plan si /sau in afara planului):
- flambajul stalpului,
- flambajul prin incovoiere-rasucire a
grinzilor,
- istabilitatea structurala partiala sau
generala.
Verificari(3):
 Se verifica flambajul local si rezistenta la
incarcari concentrate.

 Se verifica rezistenta la foc.

 Se verifica cerintele de stare limita de serviciu,

ex. sagetile admise si, unde este necesar,
vibratiile

 Se verifica rezistenta la oboseala (unde este

necesar)
2) Efectele de ordinul II
Efecte de ordinul II
Structuri rigide- Structuri flexibile
Eficiența contravântuirilor
Structuri rigide-structuri flexibile
De ce efecte de ordinul II ?
Efectul deplasărilor
Simularea efectului de ordinul II prin calculde ordinul I
Analiza de ordinul II prin calcul iterativ de ordinul I
Calculul multiplicatorului critic
Imperfectiunile in analiza globala

 Appropriate allowances shall be incorporated in the

structural analysis to cover the effects of imperfections,
including:

 Tensiuni reziduale,
 Imperfectiuni geometrice ca:
- verticalitate,
- rectiliniaritate ,
- planeitate,
- lack of fit,
- excentricitati mici inevitabile prezente in imbinarile
structure neincarcate
Imperfectiuni echivalente:
 Imperfectiunile geometrice echivalente
trebuie folosite, (descrise mai departe)

 Imperfectiunile echivalente reflecta posibile

efecte ale oricarui tip de imperfectiuni

 …numai daca aceste efecte sunt incluse in

formulele de rezistenta pentru calculul
elementelor
 Urmatoarele imperfectiuni trebuie luate si ele
in considerare:

a) imperfectiunile globale ale cadrelor si

sistemeor de contravantuire
b) imperfectiuni locale ale elementelor
 Imperfectiuni pentru analiza
globala a cadrelor:
 Pentru cadrele sensibile la deplasari mari:

 Efectul imperfectiunilor trebuie sa fie permis in

analiza prin intermediul unor imperfectiuni
echivalente sub forma:

 o imperfectiune globala initiala si,

 Individual, imperfectiunea in arc pentru
elemente.
Imperfectiunile pot fi determinate prin:

a) Imperfectiunea globala initiala (Φ)

b) imperfectiune in arc al elementelor pentru

flambajul prin incovoiere

e0 / L

unde (L) este lungimea elementului

Efectul inperfecțiunilor
Simularea efectului imperfectiunilor pe cadru etajat
Efectul imperfectiunilor pe cadrul etajat
 Imperfectiune initiala in arc(e0/L)

valori recomandate de EC.3

Curba de Analiza elastica Analiza plastica

flambaj din e0/L e0/L
Tabel 6.1
a0 1/350 1/300
a 1/300 1/250
b 1/250 1/200
c 1/200 1/150
d 1/150 1/100
Daca este mai convenabil, efectele
imperfectiunilor globale initiale si cele in arc
pot fi inlocuite cu un system de incarcari
orizontale echivalente, introduse pentru
fiecare stalp
Imperfecțiuni pe contravântuiri si elemente
compuse solicitate la compresiune
Analiza elastică : Flow Chart
2) Analiza elastica de ordinal 2
Ipoteze, limitari si cerinte de
sectiuni si imbinari

M Mj Elastic
Elastic
φ

Mj

M M
φ

φ φ
Moment rotation characteristic of the section Moment rotation characteristic of the joint

Raspunsul linear-elastic al sectiunilor si

imbinarilor este inca valabil
 Distributia eforturilor este acum calculate pe
baza teoriei de ordinal 2

 Pentru cadrele care indeplinesc anumite

conditii se poate utiliza o metoda simplificata.

 Metoda simplificata = se folosesc ajustari la

analiza de ordinul 1
Ecuatia de echilibru:

 Ecuatia de echilibru este formulate pentru

structura deformata (efectele P-∆)
Analiza de ordinul 2:

 Se tine cont (unde este necesar), de

imperfectiune elementelor

 Deasemenea se tine cont de reducerea

rigiditatii in elemente datorita fortelor de
compresiune (efectele P-δ).
 Contrar analizei elastic de ordinal 1,
proiectantul nu mai poate suprapune rezultatele
din analizele pe combinatii de incarcari
individuale.

 Proiectantul trebuie sa analizeze separate

fiecare combinatie de incarcare.
 Element de importanță majora în
teoria de ordiniul 2!

 Incarcarea critica elastica de flambaj este o

referinta importanta, fiind incarcarea maxima
teoretica care poate fi suportata de structura in
absenta curgeri in material.
Incarcarea critica elastica=
incarcarea teoretica!

 Cand apare curgerea asa cum este adesea

cazul, va reduce incarcarea actuala maxima
(deobicei reducerea este destul de
semnificativa), decat incarcarea critica elastica
de flambaj.
 Analiza structurala in teoria elastica
de ordinal 2:
 In figura se prezinta raspunsul incarcare-deformatie
dintr-o analiza elastica de ordinal 2 in care toate
incarcarile sunt crescute monotn de catre acelasi
multiplicator de incarcare α (incarcare
proportionala) Load parameter

λ cr

2nd order elastic analysis

Displacement parameter
 Curba incarcare-deformatie, care acum include
neliniaritati geometrice, se apropie asimtotic la o
linie orizontala corespunzatoare valorii maxime a
lui ( αcr ) (multiplicatorul critic de incarcare).

 Aceasta valoare(αcr) corespunde fortei critice de

flambaj elastice, relevante combinatiei de
incarcari specifice.
 Daca efectele P-δ (actiunea fortei axiale asupra
formei de formate a elementului) sunt neglijate,
atunci forta maxima calculate poate fi mai mare
decat forta reala.

 Trebuie amintit faptul ca cu cat elementele

comprimate sunt mai zvelte cu atat efectele P-δ
devin mai semnificative.
Calculul structural in teoria elastica de
ordinal 2:

 Contrar analizei elastic de ordinal 1, cea de

ordinal 2 ofera eforturi la capatul elementelor

 Aceste eforturi includ efectele de ordinal 2

 Deci, nu mai este nevoie sa se investigheze

efectele de ordinal 2!
 Analiza de ordinal 2 poate fi efectuata
numai cu ajutorul calculatorului (este
imposibil manual!)
Analiza structurala (1):

 Forta critica de flambaj elastica poate fi

obtinuta si cu analiza de ordinal 2 dar numai
daca multiplicatorul de incarcari este destul
de mare.
 Dar daca, cadrul este calcult s araqmana in
elastic NU ESTE NECESARA verificarea
stabilitatii in plan.
 Mai mult, de cand efectele P-δ nu sutn de
obicei semnificative NU ESTE NECESARA
verificarea stabilitatii in plan a elementelor.
Analiza structurala (2):
 Cand se folosesc elemente curbate sau
zvelte, imperfectiunea si efectele P-δ trebuie
incluse in analiza.

 In acest caz, numai daca barele sunt

modelate folosind destule elemente sa ofere
efortui in bare, se recomanda o stabilitatea in
plan a barei.
3) Efectul formei deformate a
structurii in conformitate cu
EUROCODE 3 Partea 1.1:
 Tipuri de analiza EC.3-1-1:

 Eforturile pot fi determinate in general

dolosind:

– analiza de ordinul 1, folosind forma

nedeformata a structurii.
– analiza de ordinul 2, luand in
considerare influenta formei deformate a
structurii
 Observatii importante:

 Efectele formei deformate (efectele de ordinul

2) trebuie considerate daca ele cresc efectul
incarcarilor semnificativ sau modifica
semnificativ comportarea structurii.
 Conditii de utilizare a analizei de
ordinal 1:

Analiza de ordinal 1 poate fi utilizata, numai daca

se poate neglija:
- cresterea eforturilor,
- sau orice alta schimbare a comportarii
structurii,

…cauzata de deformatii.
Aceasta conditie poate fi considerata
satisfacuta, numai daca urmatorul criteriu
este indeplinit:
…pentru analiza
elastica
…pentru analiza
plastica
 (αcr) = este factorul prin care incarcarea de calcul trebuie
crescuta pentru a produce instabilitate elastica intr-un
cadrul flexibil
 (FEd) = este incarcarea de calcul pe structura
 (Fcr) = este forta critica de flambaj elastica pentru modul
global de instabilitate pe baza rigiditatii elastic initiale
 Conditii de aplicare:
 Pentru cadre portale cu panta mica la
acoperis sau cadre plane cu grinzi si stalpi
se poate aplica analiza de ordinul 1 numai
daca criteriul de mai sus este satisfacut
pentru fiecare etaj.
 Pentru aceste structuri (αcr) poate fi calculate
folosind metoda simplificata,

 ….numai daca fortele de compresiune in

grinzi nu sunt semnificative
 HEd = este valoarea de calcul a reactiunii orizontale
la baza etajului datorita fortelor orizontale si fortelor
orizontale fictive,
 VEd = este incarcarea totala de calcul verticala pe
structura la baza etajului
 δH,Ed = este deplasarea orizontala la partea
superioara a etajului, relative la partea inferioara,
cand cadrul este incarcat cu forte orizontale (e.g.
vant) si forte orizontale fictive care sunt applicate la
nivelul etajului
 h = este inaltimea de etaj
Explicarea notatiilor precedente in
formula simplificata:
- In absenta informatiilor mai detaliate
panta acoperisului poate fi considerate mai
mica daca : <1:2 (26°).
- In absenta informatiilor mai detaliate

Forta de compresiune in grinzi poate fi

considerate semnificativa daca:
Stabilitatea cadrelor conform o
EC.3

 Verificarea de stabilitate a cadrelor sau

componentelor ei este obtinuta prin luarea in
considerare a imperfectiunilor si efectelor de
ordinul 2
Efectele de ordinal 2 si imperfectiunile
pot fi implementate astfel:

 total prin analiza globala,

 partial prin analiza globala si partial prin verificari de

stabilitate individuale ale elementelor,

 for basic cases by individual stability checks of

equivalent members using appropriate buckling
lengths according to the global buckling mode of the
structure.
Folosind analiza de ordinal 1 si luand in
considerare efectele de ordinal 2:

 Pentru cadre proiectate cu un singur nivel pe

baza analizei globale elastice, efectele de
ordinul 2 datorate incarcarilor vertical pot fi
calculate prin cresterea incarcarilor
orizontale HEd (e.g. vant) si incarcarilor
echivalente VEd⋅φ datorate imperfectiunilor si
altor posibile efecte, conform teoriei de
ordinul 1 folosind urmatorul factor:
 Conditii pentru cadre cu un singur
nivel:

 Metoda descrisa anterior este valibila daca

αcr ≥ 3,0

 unde (αcr) poate fi calculate folosind formula

data inainte, daca panta acoperisului este mica
si fortele de compresiune in grinzi nu sunt
semnificative
Conditii pentru cadre multietajate:

 Pentru cadre multietajate, efectele de ordinal

2 pot fi calculate cu ajutorul metodei descries
anterior, numai daca toate etajele au:
– distributia incarcarilor verticale silimare
– distributia incarcarilor orizontale silimare
– distribuitia rigitatii similara in raport cu
fortele taietoare applicate.
Stabilitatea elementelor trebuie
verificata astfel:

CAZUL 1:

Daca efectele de ordinal 2 in elemente si

imperfectiunea in elementele relevante sunt
luate in considerare in analiza globala a
structurii, nu sunt necesare verificari de
stabilitate pentru acele elemente.
CAZUL 2:

Daca efectele de ordinal 2 in elemente si

imperfectiunea in elementele (e.g.
Imperfectiunea pentru flambaj prin incovoiere
si/sai incovoiere-rasucire) nu sunt luate in
considerare in totalitate in analiza globala:
 Stabilitatea elementelor trebuie verificata pentru
efectele care NU sunt incluse in analiza globala.

 Aceasta verificare trebuie sa foloseasca

eforturile rezultate din gloanaliza globala a
structurii (inclusiv efectele globale de oridinul 2
si imperfectiunile globale cand sunt relevante);

 Verificarea trebuie sa se bazeze pe lungimea de

flambaj egala cu lungimea sistemului