Sunteți pe pagina 1din 58

3

4
Tema proiectului


Sa se realizeze caluculul si dimiensionarea unei constructii etajate P+4E cu structura si cadru
din beton armat. Cladirea are functiunea de vestiare pentru sportive si este amplasata in localitatea
Galati.

Principalele caracteristici ale cladirii sunt:
A. Functiuni:
vestiare pentru sportive
vestiare pentru arbitrii
cabinet medical
bazin de recuperare
deposit materiale sportive
holuri
grupuri sanitare
terasa este necirculabila

B. Date generale de conformare a cladirii:
a) Sructura de rezistenta
1. Suprastructura de tip cadru din beton armat monolit
2. infrastructura de tip fundatii continue din beton armat casetat.
b) Inchideri si compartimentari.
Peretii exteriori sunt din blocuri de BCA cu grosimea de 25 cm si termoizolatie din
polistiren extrudat de 8 cm grosime aplicata la exterior
Peretii interiori sunt realizati tot din blocuri de BCA cu grosimea de 15 cm.
c) Mod de realizare a cladirii: din beton armat monolit (inclusive planseele).

C. Traficul in cladire:
Se face pe doua scari intr-o rampa. Cladire nu mai este prevazuta cu lift.

D. Date ale amplasamentului cladirii:
Localitate: Galati
Clasa de importanta si de expunere este III
Conditii seismice: acceleratia de varf pentru proiectare este ag=0.24g si perioada de
colt Tc=1secunda.

E. Terenul de fundare:
Caracteristicile terenului de fundare sunt identificate prin studiul geotehnic efectuat pe
amplasamentul, din care, pentru proiect, se precizeaza valoare presiunii conventionale
Pconv=300 kPa.

F. Dimensiunile cladirii:
Lungimea cladirii: L=20.66m
Latimea cladirii: l=18.66m
Inaltimea cladirii: H=16.86m
Inaltimea de nivel este de 3.25m.

G. Caracteristici de rezistenta ale materialelor:
Beton: C 25/30
Otel: PC 52 (armare longitudinala) si OB 37 (armare transversala).



5
Detalii suplimentare pentru proiectul cladirii
Cladirea este cuprinsa intre axele 2.5 - 2.9 pe o directie si 2.A - 2.F pe alta directie. Ce
este in afara este corpul de legatura intre cladire sis ala de sport.
Distantele dintre axele 2.5 2.6 (initiala de 3.65m) se va calcula cu formula 3.65+0.05*N
(unde N este numarul de ordine si este egal cu N=64).
Pentru parte de arhitectura, desenele se vor executa:
Plan parter scara: 1:50
Plan etaj current scara: 1:50
Plan sectiu transversala scara: 1:50
Desene de detaliu scara: 1:20.

Determinarea ariei aferente pentru grinzi
Pe sistemul de axe se traseaza constructii de ajutor de tip linie la 45 din fiecare
intersectie de axe. Intersectia a doua astfel de linii se uneste cu intersectia celorlalte linii din
cadrul unui ,,ochi din sistemul de axe, obtinandu-se astfel forma de trape sau triunghi.
Se considera ca aria aferenta a unei grinzi este suma celor doua triunghiuri sau trapeze
adiacente acestei grinzi.












6
Determinarea ariei aferente la stalpi
Pe sistemul de axe se traseaza constructii de ajutor de tipul liniilor la jumatatea distantei
dintre axe. Se obtin astfel patrate sau dreptunghiuri care prin alaturare formeaza aria aferanta
a stalpului.
Exista trei tipuri de stalpi:
Sralp central: situate in interiorul constructiei si are la partea superioara grinda pe
fiecare latura.
Stalp perimetral: este amplasat pe perimetrul structurii si are la partea superioara
grinda pe trei laturi.
Stalp de colt: amplasat la colturile cladirii si are la partea superioara grinda pe doua
laturi.









Predimensionarea elementelor structurale
In cazul structurilor din beton armat etapa de predimensionare a elementelor structurale
are o importanta crescuta datorita aportului acestora la incarcarile gravitationalesi la masa
cladirii.
Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la conditiile de rigiditate de ductilitate
sau pot fi arjitecturale sau tehnologice.




7
1. Predimensionarea placii
Placa din beton armat se realizeaza monolit pe intreaga suprafata a cladirii. Calculul se
face pe un ,,ochi de placa (o zona rezemata pe grinzi)
a) Criteriul de rigiditate
l0= lungimea ochiului de placa
t0= latimea ochiului de placa
P= 2*( l0 + t0) (perimetrul unui ochi de placa)
hp= P/180 + 2 cm (inaltimea placii)
b) Criteriul de izolare fonica
hp min = 14 cm
Din cele doua criterii va rezulta ca hp final = max( hp; hp min).






2. Predimensionarea grinzilor.
Grinzile intr-o cladire sunt de doua tipuri:
longitudinale (paralele cu lungimea cladirii)
transversale (paralele cu latimea cladirii).






8
Unde:
hG = inaltimea grinzii
bG = latimea grinzii
hp = inaltimea placii

Predimensionarea se face pe criterii de rigiditate care impugn:

L
12
1
8
1
h
G
|

\
|
= ( unde L este lungimea grinzii intre doi stalpi consecutive)

G G
h
3
1
2
1
b |

\
|
=
Alegem o valoare din acel interval si o rotunjim cu 5 cm.
Dupa ce calculam fiecare grinda, alegem valoarea maxima pentru intreaga cladire.


3. Evaluarea actiunilor
Valoarea de calcul Fd a unei actiuni F se calculeaza cu formula Fd = f * Fk . In care Fk
este valoarea caracteristica a actiunii, iar f este coeficient partial de siguranta pentru actiune
care tine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare avalorii actiunii de la
valoarea sa caracteristica.
Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita ultime, astfel
incat efectele efectele actiunilor de calcul in sectiune, luate conform urmatoarei combinatii
factorizate sa fie mai mici decat rezistentele de calcul in sectiune.



= =
+ +
n
j
m
i
e k i o e k j k
Q Q G
1 2
, , , ,
5 . 1 5 . 1 35 . 1
Unde:
,,+ = in combinatie cu

j k
G
,
= efectul pe structura al actiunii permanente j luata cu valoarea sa caracteristica

e k
Q
,
= efectul pe structura al actiunii variabiel ce are ponderea predominanta intre
actiunile variabile, luata cu valoarea sa caracteristica.

i o,
= factorul de simultaneitate al efectelor pe structura al actiunii variabile i, luate cu
valorile lor caracteristice si are valoarea 0.7, cu exceptia incarcarilor din depozite si a
actiunilor provenind din impingerea pamantului, a materialelor purvelurente si a
fluidelor cand are valoarea I.

Dupa variatia lor in timp, incarcarile pot fi evaluate astfel:
Actiuni permanente G: sunt de exemplu (directe cu greutatea proprie sau a
echipamentelor fixate pe structura si indirecte datorate contractiei betonului,
tasarilor diferentiate si precomprimarii).
Actiuni variabile Q: actiuni pe plansee, pe acoperisuri de cladiri, actiunea zapezii
a vantului, impingerea pamantului, a fluidelor etc.
Actiuni accidentale A: cutremurul, exploziile, impactul vechiculelor etc







9
Evaluarea incarcarilor

Tabel nr. 1 Incarcari din terasa

Incarcari Nr crt Denumire strat
Grosime
strat b
[m]

[kN/m]
Fk
[kN/m] f
Fd
[kN/m]
1 Pietris 0.05 16.000 0.800 1.350 1.080
2
Hidroizolatie cu membrana PVC tip
SIKA 0.001 0.016 0.000 1.350 0.000
3
Sapa armata cu plasa tip Buzau
(6, 200X200) 0.05 25.000 1.250 1.350 1.688
4 Termoizolatie din polistiren extrudat 0.15 0.320 0.048 1.350 0.065
5
Bariera contra vaporilor folie
polietilena petrecuta si lipita 0.001 0.060 0.000 1.350 0.000
6 Sapa de egalizare 0.02 22.000 0.440 1.350 0.594
7 Placa din beton armat 0.16 25.000 4.000 1.350 5.400
8 Finisaj interior tencuiala 0.01 12.000 0.120 1.350 0.162


Permanente





Total incarcari permanente 6.66 - 8.99
Variabile 9 Zapada - - 2.50 1.00 2.50
Total incarcari din terasa (G) 9.16 11.49





Tabel nr. 2 Incarcari din atic

Incarcari
Nr
crt Denumire strat
Grosime
strat b
[m]
Inaltime
strat h
[m]
strat
[kN/m]
Fk
[kN/ml] f
Fd
[kN/ml]
1
Tencuiala exterioara
colorata in masa 0.01 0.6 12 0.072 1.35 0.097
2
Termoizolatie polistiren
extrudat 0.08 0.6 0.32 0.015 1.35 0.021
3 Atic Beton 0.20 0.6 24 2.880 1.35 3.888 Permanente
4 Tencuiala interioara 0.01 0.6 12 0.072 1.35 0.097
Variabile 5 Zapada 2.500 1 2.500
Total incarcari din atic 5.539 - 6.603

















10
Tabel nr. 3 - Incarcari etaj curent

Incarcari Element
Nr
crt
Denumire
strat
Grosime
strat b
[m]
Inaltime
strat h
[m]
strat
[kN/m]
Fk
[kN/ml]
f
Fd
[kN/ml]
1
Tencuiala
exterioara
colorata in
masa
0.01 3.25 12 0.390 1.35 0.53
2
Termoizolatie
polistiren
extrudat
0.08 3.25 0.32 0.083 1.35 0.11
3 Zidarie BCA 0.25 3.25 7 5.688 1.35 7.68
4
Tencuiala
interioara
0.01 3.25 12 0.390 1.35 0.53

Pereti
exteriori



Greutate totala pereti exteriori 8.84
5
Tencuiala
interioara
0.01 3.25 12 0.390 1.35 0.53
6 Zidarie BCA 0.15 3.25 7 3.413 1.35 4.61
7
Tencuiala
interioara
0.01 3.25 12 0.390 1.35 0.53







Permanente
etaj curent


Pereti
interiori



Greutate totala pereti interiori 5.66
Incarcari Element
Nr
crt
Denumire
strat
Grosime
strat b
[m]
Inaltime
strat h
[m]
strat
[kN/m]
Fk
[kN/m]
f
Fd
[kN/m]
8
Gresie
portelanata
mata
0.01 - 11 0.11 1.35 0.15
9
Adeziv
prindere gresie
0.01 - 14 0.14 1.35 0.19
10
Sapa
autonivelanta
0.02 - 22 0.44 1.35 0.59
11 Placa din BA 0.16 - 25 4 1.35 5.40
12
Finisaj interior
tencuiala
0.01 - 12 0.12 1.35 0.16
Prtmanente
etaj curent
Planseu





Greutate totala planseu 6.49
Utile etaj
curent
- - Incarcari utile - - - 2.5 1 2.50





4. Predimensionarea stalpilor.
Predimensionarea stalpilor se face pe criteriul predominant a asigurarii ductilitatii locale
prin limitarea efortului minim de compresiune.
Se calculeaza coeficinetul c cu relatia:
4 . 0 4 0
0
= =

= c .
R h b
N
c
c
( valoare impusa)

Unde: N= forta axiala maxima ce actioneaza pe stalp la cota 0, imediat deasupra
fundatiei.
Se considera da
0
h b = din care va rezulta ca
c
R
N
b

=
4 . 0



11


Evaluarea incarcarilor seismice

Actiunea seismica va fi evaluate in cel mai simplu mod folosind metoda fortelor seismice
statice echivalente.
Actiunea fortelor laterale va fi considerate pe cele doua directii principale de rezistenta
ale cladirii.
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare
directie primcipala se determina conform relatiei:

( ) = m T S F
d B 1 1

( )
q
T a
S
g
d
1

=
Unde:

1
= coeficient de importanta-expunere egal cu I
( )
1
T S
d
= ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale
1
T

g
a = acceleratia de varf pentru proiectare, se alege din P100/2006 in functie de
amplasament.
( )
1
T = spectrul normalizat de raspuns elastic, se alege din P100/2006
q = factorul de comportare al structurii, cu valori in functie de tipul acesteia si
capacitatea de disipare a energiei ( q =6.75 ).
m= masa totala a cladirii
= factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental
prin masa modala efectiva, asociata acestuia ( = 0.85).




12

g
G
m = ; G = greutatea cladirii ;
2
/ 81 . 9 s m g =




=
n
i
i i
i i
b Si
s m
s m
F F
1


Unde:

i
S = componenta formei fundamentale pe directia gradului de libertate
dinamica de translatie a nivelului i

i
m = masa de nivel
i = numarul de etaje


ix
S
iy
S
4 1 1
3 0.85 0.67
2 0.71 0.62
1 0.50 0.40
P 0.21 0.20










13

Pozitii si lungimi de calcul ale zonelor potential plastice

In asigurarea ductilitatii elementleor de rezistenta se considera zone potential plastice
avand o lungime
p
l , zonele de la extremitatile tuturor stalpilor si de la extremitatea tuturor
riglelor, cadrelor, desi su in totate aceste sectiuni se formeaza articulatii plastice.


















14



Efectul fortelor pe structura este sub forma unei diagrame de moment
Se observa ca zonele cu intinderile cele mai mari sunt la extremitatile stalpilor, acolo
unde sunt cele mai mari solicitari.
Lungimea zonei potential plastice trebuie pozitionata intai pe stalpi si apoi pe grinzi.







15

Se observa ca zonele potential plastice sunt la noduri.
Zona potential plastica pentru stalpi este |

\
|
= mm h
H
l
s
s
s
600 ; ;
6
max \
Unde:

s
H = inaltimea de nivel

s
h = dimensiunea maxima a sectiunii transversale a stalpului
Lungimea zonei potential plastice se masoara pe stalpi de la marginea superioara a
grinzii in sus si de la marginea inferioara in jos.
Zona potential plastica pentru grinzi este
r p
h l 2 = (
r
h este inaltimea grinzii)



Prevederi suplimentare pentru grinzi
Grinzile se armeaza cu carcase spatiale in care barele sunt legate cu sarma sau sunt
sudate.
Pentru armaturile longitudinale de rezistenta se fac urmatoarele precizari:
Diametrul minim va fi de 10 mm
Diametrul maxim, de regula este de 25 mm
Barele cu diametru mai mare de 12 mm vor fi mereu din otel cu profil periodic
(PC 52).
Distantele minime dintre armaturi vor respecta urmatoarele conditii:
La partea inferioara a grinzii, distantele libere intre armaturi trebuie sa fie:
mm 25
barelor diametrul
mm 200
La partea superioara a grinzii, distantele libere intre bare trebuie sa fie:
mm 30
mm 50 (pentru deschiderea din axul grinzii)



16
Daca inaltimea grinzii mm 700 este obligatoriu sa se monteze inca un rand de bare,
care se va pozitiona la mijlocul inaltimii grinzii, astfel incat dintantele intre intre armaturi sa
fie de maxim mm 400 .

Procentul de armare
Procentul minim pentru armatura intinsa de pe reazeme este de 45% iar pentru
celelalte armaturi este de 0.15%.
Procentul mediu uzual este cuprins intre 8 . 1 8 . 0 . Din punct de vedere
economic se recomanda ca procentele sa nu depaseasca 1.2 - 1.5 %.
Procentul maxim de armare este de 2%.

Calculul arie de armatura

A. Calculul arie de armatura de la partea inferioara a grinzii
1. a h h
a
2 =
Unde:
a
h = este distanta dintre armaturi
h = inaltimea grinzii
a = grosimea stratului de acoperire cu beton
2.
a a
a
h R
M
A

=
inf inf

Unde:
inf
a
A = aria de armatura ( necesara )

inf
M = momentul de la partea inferioara a grinzii

a
R = rezistenta de calcul la intindere a otelului.
Calculul grinzii la partea inferioara, se face pe fiecare deschidere.
Cu
inf
nec a
A calculat se intra in tabelul cu arii si se alege o
inf
ef a
A . Cu
inf
ef a
A , se calculeaza
procentul de armare efectiv, apoi se verifica daca p se situeaza intre
min
p si
max
p , din STAS
10107/0-90. Daca este in interval, atunci se merge mai departe si se calculeaza distanta libera
dintre bare. Daca se satisfac conditiile, atunci aria de armatura aleasa este buna.
Daca p >
max
p , inseamna ca sectiunea de beton este prea mica si atunci se
redimensioneaza grinda si se refac calculele.
Daca p <
min
p , inseamna ca sectiunea este prea mare si trebuie redimensionata grinda,
reducandu-se b si/sau h, sau determinam aria de armatura cu ajutorul lui
min
p (si nu se mai
calculeaza ari de armatura sin solicitare).
Daca distanta dintre armaturi este:
< 25 mm , atunci trebuie marit b
< , atunci trebuie marit b
> 200 mm, atunci mai trebuie pusa o bara pe mijloc.

B. Calculul ariei de armatura de la partea superioara a grinzii
1. a h h
a
2 =
Unde:
a
h = este distanta dintre armaturi
h = inaltimea grinzii
a = grosimea stratului de acoperire cu beton
2.
a a
a
h R
M
A

=
sup sup

Unde:
sup
a
A = aria de armatura ( necesara )

sup
M = momentul maxim superior pe reazem


17

a
R = rezistenta de calcul la intindere a otelului.
Calculul ariei superioare de armare se fece intotdeauna pe reazem.
Cu
sup
nec a
A calculat se intra in tabelul cu arii si se alege o
sup
ef a
A . Dupa ce alegem
sup
ef a
A , se
calculeaza procentul de armare efectiv, apoi se verifica daca p se situeaza intre
min
p = 0.45%
si
max
p = 2%, din STAS 10107/0-90.
Daca se verifica, se calculeaza distanta libera dintre bare si se verifica daca aceasta
corespunde cu prevederile generale de alcatuire, pentru grinzi.
Daca se confirma si conditiile de mai sus, atunci se va calcula raportul:
4 . 0
sup
inf
>
a
a
A
A

Daca raportul de mai sus este > 0.4, atunci se confirma ca armarea este buna si se poate
trece la urmatoarele etape de calcul.
P100/2006 impune ca barele din partea superioara a grinzii, sa fie continue pe
deschiderile de la margine.

Dispunerea barelor pe grinda






18









19

Calculul armaturii transversale de pe grinda



1. Se calculeaza
a a a cap
h R A M =
inf inf

Unde:
inf
cap
M = este momentul capabil inferior

inf
a
A = aria de armatura inferioara

a
R = rezistenta de calcul la intindere a otelului

a
h = este distanta dintre armaturi.
2. Se calculeaza
a a a cap
h R A M =
sup sup

Unde:
suo
cap
M = este momentul capabil superior

sup
a
A = aria de armatura superioara

a
R = rezistenta de calcul la intindere a otelului

a
h = este distanta dintre armaturi.
Forta taietoare de calcul in riglele cadrelor seismice se ia asociata diagrma de moment
capabila in sectiunile in care apar articulatiile plastice. Acestea apar acolo unde
diferentele dintre momentul incovoietor din solicitare si momentul incovoietor capabil,
sunt minime.
Se recalculeaza momentul capabil aplicand o crestere de 25%, a rezistentei de
intindere a otelului:
a
AP
cap
AP
cap
R M M 25 . 1 ;
sup inf
.
3. Se calculeaza forta taietoare asociata
2
i
i
Ap
k cap
AP
j cap
as
l q
l
M M
Q

+
+
=
n n
p n g q + + = ( forta uniform distribuita ce actioneaza pe grinda)
2 . 1 = n
n
p = incarcari utile
Se calculeaza nivelul de solicitare la forta taietoare:

t
as
R h b
Q
Q

=
0

c Q
2 = c
Daca 2 > Q trebuie redimensionata grinda, marindu-se dimensiunile lui b si/sau h.



20


4. Armatura transversala se alege constructiv folosind:
mm 6
min
= ( dimensiunea uzuala este mm 8 = )
mm a
e
200 sau
4
h
a
e
( mm a 100 = este distanta uzuala dintre etrieri )
Se calculeaza procentul de armare transversala
2 . 0
100


=
b a
A n
p
e
e e
e
%
Unde:
e
n = numarul de ramuri ale etrierului

e
A = aria sectiunii transversale a etrierului

e
a = distanta dintre etrieri
b = latimea grinzii.
5. Se calculeaza efortul unitar distribuit pe lungimea
e
a
e
a at e e
e
a
R n A n
q

=
at
m = 0.8
6. Se calculeaza forta taietoare capabila de a fi preluata de amtaura si beton
a at e e e e t t eb
R m A n p q R m h b Q =
2
0
2
2
3 Q
m
t

=
7. Se pune conditia ca
as eb
Q Q >
8. Se calculeaza proiectia pe orizontala a fisurii inclinate
t t
e
e
i
R m
q
p h b
s

=
2
0


0 0
5 . 2 5 . 0 h s h
i

Daca nu se verifica, trebuie marit .

Exemplu dispunere etrieri








21














22

Prevederi suplimentare pentru stalpi

Cerincele privitoare la armarea stalpilor se diferentiaza in functie de clasificarea
stalpilor pe baza necesitatilor de ductilitate. Prevederile prezente se refera la stalpii cu
eforturi axiale semnificative ( 05 . 0 / =
c
R h b N n ).
Dimensiunile laturilor sectiunii, la stalpii cu sectiune dreptunghiulara sau de alte
forme ortogonale ( L, T, cruce ) vor fi multiplu de 50 mm.
Dimensiunile minime: 250 mm pentru stalpi monoliti sau prefabricati (la cei rotunzi
mm d 250 ). Se admite prin exceptie 200 mm pentru cei prefabricati supusi la solicitari
reduse.
Armaturile longitudinale
Diametru minime:
12 mm pentru barele din PC 60 sau PC 52
14 mm pentru barele din OB 37
Diametrele maxime recomandate:
28 mm pentru stalpi din beton cu agregate obisnuite
22 mm pentru stalpi din beton cu agregate usoare
Distanta maxima intre axele barelor: 250 mm. Se admite armarea cu nuami 4 bare
dispuse in colturile sectiunii, la stalpii avand laturile sectiunii mm 350 (stalpi din grupa A)
si mm 400 (stalpi din grupa B si C). La stalpii cu sectiune circulara numarul minim de bare
este 6.



Procentele de armare pe fiecare latura trebuie sa se inscrie in urmatoarele limite:
Procentul minim de armate pe fiecare latura a sectiuni este de 0.20 %
Procentul maxim de armare trebuie sa nu fie, de regula, mai mare de 2.5 %

Calculul ariei de armare longitudinala
N M M + =

5 . 0
4 . 0
lim
0
= <

=
c
c
R h b
N

a
R b
N
x
c
c
2 >

=


23

a a
c
a a
h R
x h N M
A A

=

2 / ) (

mm
n
n a b
d
b
b
50
1
2


=


(%) 100
lim
0
p
h b
A
p
a
>

=

Armaturile transversale
Distanta dintre etrieri pe inaltimea stalpului trebuie sa fie:
d 15 (d = diametrul minim al armaturii longitudinale)
mm 200 pentru stalpii din grupa A
mm 300 pentru stalalpii din grupa B si C.
Pe lungimea
p
l , distantele intre etrieri
e
a trebuie sa respecte conditiile:
d a
e
8 (d = diametrul minim al armaturii longitudinale)
5 / h a
e
(h = dimensiunea laturii marii a sectiunii stalpului)
mm a
e
100 .
Diametrul etrierilor trebuie sa fie 1/4 din diametrul maxim al armaturilor
longitudinale, dar cel putin 6 mm, cu exceptia diametrului etrierilor perimetrali ai stalpilor
din grupa A care trebuie sa fie de minim 8 mm.


Procentul de armate trnsversala pe directia unei laturi b a sectiunnii stalpului se
calculeaza cu relatia:
(%) 100

=
b a
n A
p
e
e e
e

Unde:
e
A = aria sectiunii transversale a etrierului

e
n = numarul de ramuri de etrieri

e
a = distanta intre etrieri pe inaltimea stalpului
b = latura stalpului.
Pe directia fiecarei laturi, procentul de armare transversal trebuie sa fie:
La stalpii din grupa B si C: % 10 . 0
e
p
La stalpii din categoria A:
In afara zonelor potential plastice: % 15 . 0 =
e
p
In zonele plastice potentiale:
Daca 4 . 0 vom avea: ) 4 . 0 ( 10 n
R
R
p
a
c
e
+
Daca
b
< 4 . 0 vom avea: ) 4 . 0 ( 5 . 0 ) 4 . 0 ( 10 + + n
R
R
p
a
c
e
.


24
Calculul ariei de armare transversala

a a a c cap
h R A a
h
N M + |

\
|
=
2
inf


a a a c cap
h R A a
h
N M + |

\
|
=
2
sup


s Q c
Q k Q =

0
sup inf
H
M M
Q
cap cap
as
+
=

as c
Q Q <
2
0
= <

= c
R h b
Q
Q
t
as

mm l
p
600 =
mm a
e
100 =
2 =
e
n
mm 8 =

4
2
d
A
e

=


(%)
b a
n A
p
e
e e
e

=

c
c
t
R h b
N
m

+ =
0
5 . 0 1
8 . 0 =
at
m

e
a at e e
e
a
R m A n
q

=

a at e e e e t t eb
R m A n p q R m h b Q =
2
0
2

c eb
Q Q >






25
















26

Prevederi suplimentare pentru placi

Prevederile suplimentare pe placi, prezentate in continuare sunt valabile pentru alcatuirea
constructiva a placilor planseelor din cladirile civile si industriale, cu rezemari continue pe
grinzi sau pe pereti. Placile se armeaza cu bare dispuse pe doua directii perpendiculare formand
plase.
Acestea pot fi:
- legate cu sarma sau montate din bare individuale OB37, PC52, PC60
- placi sudate din OB37
-placi sudate din STNB
Plasele legate cu sarma se folosesc in cazul placilor turnate monolit, cat si pentru cele
realizate monolit.
Procentele de armare minima sunt egale cu cele specifice la grinzi.
Procentul mediu de armare trebuie sa se incadreze de regula in limite economice (sub
0.8% la placile armate pe o directie si sub 0.5% la cele armate pe doua directii)
Diametrele minime care pot fi utilizate la plasele armate cu sarma sunt:
6 mm pentru barele drepte de la paretea inferioara a placii
6 mm pentru barele PC52 sau PC60 ( dispuse la partea superioara)
8 mm pentru barele OB37 ( dispuse la partea superioara)
Diametrul maxim al barelor poate fi evaluat cu formula 0.2 mm.
Distantele maxime admise intre armaturile de rezistenta sunt date de numarul maxim de
bare necesar in zonele intinse in functie de grosimea
p
h a placii:
pentru mm h
p
300 : 5 bare pe metru
pentru mm h mm
p
400 300 < : 4 bare pe metru
pentru mm h
p
400 > : 3 bare pe metru.
Distanta minima dintre barele de armatura la placi, este de 80 mm.
Numarul maxim de bare in camp si pe reazeme este de: 12 bare pe metru.
Se recomanda sa se utilizeze pe cat posibil cel mult 2 diametre pentru armaturile de
rezistenta ale unei placi.
Barele plasate peste reazem (calaretii) se pot termina cu picioare de rezemare pentru
asigurarea pozitiei acestora in timpul turnarii betonului. Daca diametrele barelor sunt < 12 mm,
barele vor fi livrate in colaci si atunci armaturile se pot realiza continuu pe toata lungimea
planseului.
Armatrurile de la partea superioara se continua de o parte si de alta a reazemului pentru a
prelua momentele negative de pe reazeme si sa acopere intreaga zona de momente negative.

Daca nu se face un calcul al lungimii
c
l necesare, se va lua de fiecare parte a reazemului
4 / 1 =
c
l din cea mai mare dintre luminile libere
) 1 ( 0
l si
) 2 ( 0
l ale deschiderilor adiacente.


27



La placile armate pe o singura directie se prevad pe directia perpendiculara pe cea a
armaturilor de rezistenta armaturi cosntructive:
in zonele de camp si de pe razeme, o armatura de repartitie avand sectiunea pe
metru egala cu cel putin 15% din sectiunea pe metru a armaturii de rezistenta, la planseele
obisnuite si 25% la cele cu incarcari concentrate mari, dar cel putin m mm/ 6 4 ;
pentru preluarea momentelor locale de incastrare pe reazemele de continuitate de
pe directia laturii mari a placii
) 1 ( 0
l , calaretii prelungiti de o parte si de alta a reazemelor cu
(
) 2 ( 0
l /4) de regula m / 8 5 daca sunt din OB37 si m / 6 6 daca sunt din PC52 sau PC60.



Calculul planseelor
Pentru realizarea planului de cofraj se intersecteaza structura de rezistenta a cladirii cu un
plan orizontal aflat la nivelul ochiului si vedere in sus.
Daca raportul laturilor:
> 2
a
b
armare pe o singura directie (armatura paralela cu latura scurta)
< 2
a
b
armare pe doua directii (si pe o directie si pe cealalta).
Caclulul monentelor:

inf inf inf
y x x
m m M + =

sup sup sup
y x x
m m M + =

inf inf inf
x y y
m m M + =


28

sup sup sup
x y y
m m M + =

2
1
inf
1
a p
k
m
x
=

2
1
sup
1
a p
k
m
x

=

2
2
inf
1
a p
k
m
y
=

2
2
sup
1
a p
k
m
y

=
Din calcul se obtine aria de armatura inferioara si superioara pe cele 2 directii.







29








30

Calculul nodului

Nodurile trebuie sa preia fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra lor in plan
orizontal si in plan vertical
h
Q si
v
Q determinate din conditiile de echilibru al eforturilor
maxime in stalpii si riglele concurente la nod.
Se calculeaza nodul marginal, la intersectia riglei si a stalpului, acest nod este solicitat cel
mai defavorabil in situatia actiunii seismului. Solicitarile din calculul static in stalpul superior, in
sectiunea de la fata nodului verificat sunt
s
Q si
s
N .

Forta taietoare orizontala
Forta taietoare orizontala care solicita nodul se determina cu relatia:

s a
dr
a
st
a h
Q R A A Q + = 25 . 1 ) ( (in care
st
a
A si
dr
a
A sunt ariile barelor intinse ale
riglei de la fata nodului, iar
s
Q este forta taietoare in stalpul superior in sectiunea de la fata
nodului).
Se va respecta conditia:

c n n h
R h b Q 5
Forta taietoare orizontala este preluata de catre beton si armaturile transversale, astfel
incat:

cap h h
Q Q

hb ha cap h
Q Q Q + =

a at eh e ha
R m A n Q =
( )
h
a
a
hb
Q
A
A
n Q


+ = 5 . 0
Unde:
ha
Q este forta taietoare preluata de armaturile transversale din nod (etrieri sau
agrafe orizontale) care indeplinesc simultan urmatoarele conditii:
Intersecteaza planul potential de cedare (prin diagonala nodului)
Sunt situate in latimea nodului
Sunt dispuse intre armaturile longitudinale superioare si inferioare din
rigle
Ramurile etrierilor neperimetrali, sispusi pe directia solicitarii, au
lungimile cel putin de 3 /
s
h

hb
Q este forta taietoare preluata de beton.

c n n
s
R h b
N
n

=

a a
A A /

raportul cel mai mic dintre armatura comprimata si cea intinsa pentru
grinzile adiacente nodului, cu conditia
a a
A A /

< 1.

Forta taietoare verticala
Forta taietoare verticala care solicita nodul se determina cu relatia:

s
g
h v
h
h
Q Q = ( unde
g
h si
s
h sunt inaltimea sectiunii riglei, respectiv a stalpului).
Forta taietoare verticala se considera ca este preluata de catre beton si armaturile verticale
intermediare din nod. Daca aceste bare si sectiunea de beton respecta prevederile de alcatuire ce
ver fi enumerate mai jos, nu este necesara verificarea la forta taietoare verticala.



31




In cazul nodurilor de cadru ale structurilor de beton armat executate monolit sau
prefabricate, dar realizate cu imbinari de continuitate sau in zone departate de nod, principala
cerinta este asigurarea ancorajului armaturilor adiacente in orice situatie de solicitare, inclusiv in
domeniul post elastic, atins prin articulatiilor plastice sub actiunea seismica.
In acest scop, dimensiunile nodurilor trebuie sa asigure lungimile de ancorare.
Armaturile longitudinale din rigle si din stalpi se prelungesc cu lungimea de ancorare de
ala planul median al nodului, daca pentru ancorare sunt necesare bucle sau carlige, acestea se vor
realiza intotdeauna in nod.
Pentru inbunatarirea ancorajului armaturilor din grinzi, se pot prevedea vare transversale.
Se recomanda ca axele elementelor adiacente nodului, rigle si stalpi, sa fie centrate in
axul nodului. In cazul stalpilor marginali sau de colt, in mod uzual dezvoltarea dimensiunilor
sectiunii transversale se face spre interior, astfel incat aceasta prevedere nu se poate realiza;
excentricitatea in plan orizontal trebuie sa fie in acest caz mai mica decat 1/4 din latura
corespunzatoare a sectiunii transversale a stalpului inferior.
Barele longitudinale din stalpul inferior se vor innadi cu cele din stalpul superior
deasupra nodului.
Daca nodurile sunt solicitate predominant la actiuni seismice, pe fiecare latura a nodului
se prevede cel putin cate o armatura verticala intermediara; aceste bare sunt de fapt continuarea
armaturilor intermediare din stalpii adiacenti nodului. Daca armaturile din stalp sunt graifuite,
fiecare bara se va amplasa intr-un colt de etrier.
Pe inaltimea nodurilor se dispun cel putin etrierii din stalpi.




















32












































33


Predimensionare placa
m
P
h
p
02 . 0
180
+ =
( )
( ) m
t l P
maz
2 . 25 75 . 5 85 . 6 2
2
0 max 0
= + =
+ =

m h
p
16 . 0 02 . 0
180
2 . 25
= + =
m h
p
14 . 0
min
= (din criteriul de izolare fonica)
( ) m h h h h
p p p
final
p
16 . 0 ; max
min
= =


Predimensionare grinzi
1. Grinzi longitudinale
L h
G
|

\
|
=
12
1
8
1


G G
h b |

\
|
=
3
1
2
1

m h L h
G G
7 . 0 64 . 0 75 . 5
9
1
9
1
max
= = = =
m b h b
G G G
3 . 0 23 . 0 7 . 0
3
1
3
1
= = = =
2. Grinzi transversale
L h
G
|

\
|
=
12
1
8
1


G G
h b |

\
|
=
3
1
2
1

m h L h
G G
6 . 0 59 . 0 75 . 4
8
1
8
1
max
= = = =
m h b
G G
3 . 0 6 . 0
2
1
2
1
= = =
Aleg dimensiunile maxime m h
G
7 . 0 = si m b
G
3 . 0 = , pentru toate grinzile din cladire.

Predimensionare stalpi
1. Stalp central
Aleg stalpul cu aria aferenta ce mai mare:
2
48 . 26 m A
af
= ; m b
propus
4 . 0 =
a) Greutate etaj 4

terasa
G

structura
G (stalp + grinzi)

int pereti
G

utile u incarcari
G



34
kN
G A G
terasa af terasa
26 . 304 49 . 11 48 . 26 = =
=

( ) ( ) ( ) [ ]
kN
G G G
grinzi stalp structura
29 . 67 29 . 54 13
25 3 . 0 7 . 0 7 . 2 88 . 2 38 . 2 38 . 2 25 25 . 3 4 . 0 4 . 0
= + =
+ + + + =
+ =

kN G
pereti
17 . 66 66 . 5 69 . 11
int
= =
kN G
utile incarcari
2 . 66 5 . 2 48 . 26 = =
kN G
E totala
92 . 503
4
=

b) Greutate etaj 3

planseu
G

structura
G

int pereti
G

utile u incarcari
G

kN G
planseu
86 . 171 49 . 6 48 . 26 = =
( ) ( ) ( ) [ ]
kN
G G G
grinzi stalp structura
29 . 67 29 . 54 13
25 3 . 0 7 . 0 7 . 2 88 . 2 38 . 2 38 . 2 25 25 . 3 4 . 0 4 . 0
= + =
+ + + + =
+ =

kN G
pereti
17 . 66 66 . 5 69 . 11
int
= =
kN G
utile incarcari
2 . 66 5 . 2 48 . 26 = =
kN G
E totala
52 . 371
3
=

c) Greutate etaj 2
kN G
E totala
52 . 371
2
=
d) Greutate etaj 1
kN G
E totala
52 . 371
1
=
e) Greutate Parter
kN G
P totala
52 . 371 =


1990
1 2 3 4
kN G G G G G N
P totala E totala E totala E totala E totala
= + + + + =

m b mm
R
N
b
c
55 . 0 73 . 525
18 4 . 0
10 1990
4 . 0
3
= =

=

2. Stalp perimetral
Aleg stalpul cu aria aferenta ce mai mare:
2
66 . 13 m A
af
= ; m b
propus
4 . 0 =
a) Greutate etaj 4

terasa
G

structura
G (stalp + grinzi)

int pereti
G

ext pereti
G

utile u incarcari
G


35
( ) ( ) kN
G L G A G
atic atic terasa af terasa
30 . 188 6 . 6 75 . 4 49 . 11 66 . 13 = + =
+ =

( ) ( ) ( ) [ ]
kN
G G G
grinzi stalp structura
11 . 53 11 . 40 13
25 3 . 0 7 . 0 88 . 2 38 . 2 38 . 2 25 25 . 3 4 . 0 4 . 0
= + =
+ + + =
+ =

kN G
pereti
45 . 36 66 . 5 44 . 6
int
= =
kN G
ext pereti
99 . 41 84 . 8 75 . 4 = =
kN G
utile incarcari
15 . 34 5 . 2 66 . 13 = =
kN G
E totala
354
4
=

b) Greutate etaj 3

planseu
G

structura
G

int pereti
G

ext pereti
G

utile u incarcari
G


kN G
planseu
65 . 88 49 . 6 66 . 13 = =
( ) ( ) ( ) [ ]
kN
G G G
grinzi stalp structura
11 . 53 11 . 40 13
25 3 . 0 7 . 0 88 . 2 38 . 2 38 . 2 25 25 . 3 4 . 0 4 . 0
= + =
+ + + =
+ =

kN G
pereti
45 . 36 66 . 5 44 . 6
int
= =
kN G
ext pereti
99 . 41 84 . 8 75 . 4 = =
kN G
utile incarcari
15 . 34 5 . 2 66 . 13 = =
kN G
E totala
35 . 254
3
=

c) Greutate etaj 2
kN G
E totala
35 . 254
2
=
d) Greutate etaj 1
kN G
E totala
35 . 254
1
=
e) Greutate Parter
kN G
P totala
35 . 254 =


4 . 1371
1 2 3 4
kN G G G G G N
P totala E totala E totala E totala E totala
= + + + + =

m b mm
R
N
b
c
45 . 0 43 . 436
18 4 . 0
10 4 . 1371
4 . 0
3
= =

=








36
3. Stalp de colt
Aleg stalpul cu aria aferenta ce mai mare:
2
83 . 6 m A
af
= ; m b
propus
4 . 0 =
a) Greutate etaj 4

terasa
G

structura
G (stalp + grinzi)

ext pereti
G

utile u incarcari
G

( ) ( ) kN
G L G A G
atic atic terasa af terasa
19 . 113 6 . 6 26 . 5 49 . 11 83 . 6 = + =
+ =

( ) ( ) ( ) [ ]
kN
G G G
grinzi stalp structura
62 . 40 62 . 27 13
25 3 . 0 7 . 0 88 . 2 38 . 2 25 25 . 3 4 . 0 4 . 0
= + =
+ + =
+ =

kN G
ext pereti
50 . 46 84 . 8 26 . 5 = =
kN G
utile incarcari
08 . 17 5 . 2 83 . 6 = =
kN G
E totala
39 . 217
4
=

b) Greutate etaj 3

planseu
G

structura
G

ext pereti
G

utile u incarcari
G

kN G
planseu
33 . 44 49 . 6 83 . 6 = =
( ) ( ) ( ) [ ]
kN
G G G
grinzi stalp structura
62 . 40 62 . 27 13
25 3 . 0 7 . 0 88 . 2 38 . 2 25 25 . 3 4 . 0 4 . 0
= + =
+ + =
+ =

kN G
ext pereti
50 . 46 84 . 8 26 . 5 = =
kN G
utile incarcari
08 . 17 5 . 2 83 . 6 = =
kN G
E totala
53 . 148
3
=

c) Greutate etaj 2
kN G
E totala
53 . 148
2
=
d) Greutate etaj 1
kN G
E totala
53 . 148
1
=
e) Greutate Parter
kN G
P totala
53 . 148 =


51 . 811
1 2 3 4
kN G G G G G N
P totala E totala E totala E totala E totala
= + + + + =

m b mm
R
N
b
c
45 . 0 72 . 335
18 4 . 0
10 51 . 811
4 . 0
3
= =

=



37
Calculul greutatii totale a cladirii
Dimensiuni stalpi:
Stalp central: m H m b 25 . 3 ; 6 . 0 = =
Stalp perimetral: m H m b 25 . 3 ; 5 . 0 = =
Stalp de colt: m H m b 25 . 3 ; 5 . 0 = =
Dimensiuni grinzi:
Grinzi longitudinale: m h m b 7 . 0 ; 3 . 0 = =
Grinzi transversale: m h m b 7 . 0 ; 3 . 0 = =
Calculul greutatii structuri pe un etaj (grinzi + stalpi)
Volum grinzi longitudinale
Voi considera o grinda ca fiind continua, cuprinsa intre axele 2.A-2.F

( ) ( )
( ) ( )
3
) . 2 . 2 ( ) . 2 . 2 (
07 . 19 13 . 1 88 . 16
4 . 5 7 . 0 3 . 0 4 1 . 20 7 . 0 3 . 0
4
m
L h b L h b V
D C F A
gl
= + =
+ =
+ =


Volum grinzi transversale
Voi considera o grinda ca fiind continua, cuprinsa intre axele 2.5-2.8
( ) ( )
( ) ( )
3
) 9 . 2 8 . 2 ( ) 8 . 2 4 . 2 (
54 . 17 37 . 0 17 . 17
2 75 . 1 7 . 0 3 . 0 5 35 . 16 7 . 0 3 . 0
2 5
m
L h b L h b V
gt
= + =
+ =
+ =


Volum stalpi centrali

( )
( )
3
81 . 10 11 25 . 3 55 . 0 55 . 0 m
stalpi de numarul H b b V
Sc
= =
=

Volum stalpi perimetrali

( )
( )
3
58 . 6 10 25 . 3 45 . 0 45 . 0 m
stalpi de numarul H b b V
Sp
= =
=

Volum stalpi de colt

( )
( )
3
95 . 3 6 25 . 3 45 . 0 45 . 0 m
stalpi de numarul H b b V
Sdc
= =
=

Greutatea totala a structurii pe un etaj (grinzi + stalpi)

kN
V V V V V G
b Sdc Sp Sc gt gl structura
75 . 1448 25 ) 95 . 3 58 . 6 81 . 10 54 . 17 07 . 19 (
) (
= + + + + =
+ + + + =


Greutatea totala a etaj 4

terasa
G

structura
G

ext pereti
G

int pereti
G

utile u incarcari
G


( ) ( ) kN
G L G A G
atic atic terasa af terasa
5 . 4464 6 . 6 4 . 76 49 . 11 67 . 344 = + =
+ =

kN G
structura
75 . 1448 =
kN G
ext pereti
38 . 675 84 . 8 4 . 76 = =


38
kN G
pereti
54 . 709 66 . 5 36 . 125
int
= =
kN G
utile incarcari
68 . 861 5 . 2 67 . 344 = =
kN G
E totala
85 . 8159
4
=

Greutatea totala a etaj 3

planseu
G

structura
G

ext pereti
G

int pereti
G

utile u incarcari
G


( ) kN
G A G
planseu af terasa
91 . 2236 49 . 6 67 . 344 = =
=

kN G
structura
75 . 1448 =
kN G
ext pereti
38 . 675 84 . 8 4 . 76 = =
kN G
pereti
54 . 709 66 . 5 36 . 125
int
= =
kN G
utile incarcari
68 . 861 5 . 2 67 . 344 = =
kN G
E totala
26 . 5932
3
=

Greutatea totala a etaj 2
kN G
E totala
26 . 5932
2
=
Greutatea totala a etaj 1
kN G
E totala
26 . 5932
1
=
Greutatea totala parter
kN G
P totala
26 . 5932 =
Greutatea totala a cladirii

kN
G G G G G G
P totala E totala E totala E totala E totala cladire
89 . 31888
26 . 5932 26 . 5932 26 . 5932 26 . 5932 85 . 8159
1 2 3 4
=
+ + + + =
+ + + + =


















39
Calculul fortei seismice

( ) kN m T S F
d B
78 . 270 85 . 0 65 . 3250 098 . 0 1
1 1
= = =

1 =
I


( )
098 . 0
75 . 6
75 . 2
24 . 0
1
= = =
q
T
a S
g d


24 . 0 =
g
a
( ) 75 . 2
1
= T (pentru 414 . 0
1
= T )
75 . 6 35 . 1 5 5
1
= = =

u
q
414 . 0 75 . 16 05 . 0
4 / 3 4 / 3
1
= = = H C T
t

85 . 0
1
=
t
g
G
m 65 . 3250
81 . 9
89 . 31888
= = =


=
n
i
i i
i i
b Si
s m
s m
F F
1
( forta seismica care actioneaza la nivelul i )

Etaj ) (kN F
B
) (t m
i

ix
S
iy
S
ix i
S m
iy i
S m
Six
F
Siy
F
4 270,78 804,60 1,00 1,00 804,60 804,60 100,06 111,87
3 270,78 604,72 0,85 0,67 514,01 405,16 101,39 95,99
2 270,78 604,72 0,71 0,62 429,35 374,93 135,39 137,61
1 270,78 604,72 0,50 0,40 302,36 241,89 190,69 180,52
P 270,78 604,72 0,21 0,20 126,99 120,94 270,78 270,78


40
Armare grinzi

1. Armarea grinzilor A (cuprinse intre axele 2.4 - 2.5)
Aleg grinda cu aria aferenta cea mai mare
2
87 . 5 m A
af
=
a) Armare longitudinala
mm a 25 =
mm a h h 675
0
= =
mm a h h
a
650 2 = =

2
/ 300 mm N R
a
=

2
/ 18 mm N R
c
=



Nodul 2.4

2
6 inf
inf
74 . 629
650 300
10 8 . 122
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 16 4 ( 804
2 inf
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
25 62
3
16 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 15 . 0 % 40 . 0
675 300
100 804 100
0
inf
inf
> =

=
h b
A
p
a


2
6 sup
sup
15 . 886
650 300
10 8 . 172
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 18 4 ( 1018
2 sup
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
50 33 . 59
3
18 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 45 . 0 % 50 . 0
675 300
100 1018 100
0
sup
sup
> =

=
h b
A
p
a

00651 . 0
18 675 300
) 650 300 804 ( 10 8 . 172 ) (
2
6
2
0
inf sup
=


=


=
c
a a a
R h b
h R A M
m
00653 . 0 2 1 1 = = m
a mm h x 2 41 . 4 675 00653 . 0
0
< = = =
4 . 0 79 . 0
1018
804
sup
inf
> = =
a
a
A
A



41

Nodul 2.5

2
6 inf
inf
38 . 655
650 300
10 8 . 127
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 16 4 ( 804
2 inf
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
25 62
3
16 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 15 . 0 % 40 . 0
675 300
100 804 100
0
inf
inf
> =

=
h b
A
p
a


2
6 sup
sup
87 . 834
650 300
10 8 . 162
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 18 4 ( 1018
2 sup
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
50 33 . 59
3
18 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 45 . 0 % 50 . 0
675 300
100 1018 100
0
sup
sup
> =

=
h b
A
p
a

00245 . 0
18 675 300
) 650 300 804 ( 10 8 . 162 ) (
2
6
2
0
inf sup
=


=


=
c
a a a
R h b
h R A M
m
00245 . 0 2 1 1 = = m
a mm h x 2 65 . 1 675 00245 . 0
0
< = = =
4 . 0 79 . 0
1018
804
sup
inf
> = =
a
a
A
A


b) Armare transversala
mm a 25 =
mm a h h 675
0
= =
mm a h h
a
650 2 = =

2
/ 210 mm N R
a
=

2
/ 25 . 1 mm N R
t
=

Nodul 2.4
m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 98 . 195 650 300 25 . 1 804 25 . 1
inf ) ( inf

m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 14 . 248 650 300 25 . 1 1018 25 . 1
sup ) ( sup

Nodul 2.4
m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 98 . 195 650 300 25 . 1 804 25 . 1
inf ) ( inf

m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 14 . 248 650 300 25 . 1 1018 25 . 1
sup ) ( sup



2
) 5 . 2 ( inf ) 4 . 2 ( sup
) 4 . 2 (
l
q
l
M M
Q
cap cap
as
+
+
=

2
) 4 . 2 ( inf ) 5 . 2 ( sup
) 5 . 2 (
l
q
l
M M
Q
cap cap
as
+
+
=
) ; ( max
) 5 . 2 ( ) 4 . 2 ( as as as
Q Q Q =


42
m l 925 . 2 =
31 . 28
925 . 2
0 2 . 1 81 . 82 2 . 1
=
+
=
+
=
l
p g
q
n n

81 . 82 ) 87 . 5 49 . 11 ( ) 25 925 . 2 7 . 0 3 . 0 ( = + = + =
terasa grinda
n
G G g
kN Q
as
24 . 193 4 . 41 84 . 151
2
925 . 2
31 . 28
925 . 2
98 . 195 14 . 248
) 4 . 2 (
= + = +
+
=
kN Q
as
24 . 193 4 . 41 84 . 151
2
925 . 2
31 . 28
925 . 2
98 . 195 14 . 248
) 5 . 2 (
= + = +
+
=
kN Q Q Q
as as as
24 . 193 ) ; ( max
) 5 . 2 ( ) 4 . 2 (
= =
2 76 . 0
25 . 1 675 300
10 24 . 193
3
0
= < =

=

= c
R h b
Q
Q
t
as

mm 8 =
4 / 130 h mm a
e
< =
2 =
e
n

2
2 2
27 . 50
4
8
4
mm A
e
=

=


% 20 . 0 % 26 . 0
300 130
100 17 . 50 2 100
> =


=
b a
A n
p
e
e e
e

8 . 0 =
at
m
92 . 129
130
210 8 . 0 17 . 50 2
=

=

=
e
a at e e
e
a
R m A n
q
12 . 1
2
3
=

=
Q
m
t


a at e e e e t t eb
R m A n p q R m h b Q =
2
0
2

kN 64 . 207
210 8 . 0 17 . 50 2 26 . 0 92 . 129 25 . 1 96 . 0 675 300 2
2
=
=

mm R m
q
p h b
s
t t
e
e
i
12 . 864
2
0
=

=
mm mm mm h s h
i
5 . 1687 12 . 864 0 5 . 337 5 . 2 5 . 0
0 0
< <


2. Armarea grinzilor B (cuprinse intre axele 2.5 - 2.6)
Aleg grinda cu aria aferenta cea mai mare
2
87 . 5 m A
af
=
a) Armare longitudinala
mm a 25 =
mm a h h 675
0
= =
mm a h h
a
650 2 = =

2
/ 300 mm N R
a
=

2
/ 18 mm N R
c
=



43


Nodul 2.5

2
6 inf
inf
74 . 629
650 300
10 8 . 122
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 16 4 ( 804
2 inf
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
25 62
3
16 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 15 . 0 % 40 . 0
675 300
100 804 100
0
inf
inf
> =

=
h b
A
p
a


2
6 sup
sup
15 . 886
650 300
10 8 . 172
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 18 4 ( 1018
2 sup
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
50 33 . 59
3
18 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 45 . 0 % 50 . 0
675 300
100 1018 100
0
sup
sup
> =

=
h b
A
p
a

00651 . 0
18 675 300
) 650 300 804 ( 10 8 . 172 ) (
2
6
2
0
inf sup
=


=


=
c
a a a
R h b
h R A M
m
00653 . 0 2 1 1 = = m
a mm h x 2 41 . 4 675 00653 . 0
0
< = = =
4 . 0 79 . 0
1018
804
sup
inf
> = =
a
a
A
A


Nodul 2.6

2
6 inf
inf
38 . 655
650 300
10 8 . 127
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 16 4 ( 804
2 inf
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
25 62
3
16 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 15 . 0 % 40 . 0
675 300
100 804 100
0
inf
inf
> =

=
h b
A
p
a



44

2
6 sup
sup
87 . 834
650 300
10 8 . 162
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 18 4 ( 1018
2 sup
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
50 33 . 59
3
18 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 45 . 0 % 50 . 0
675 300
100 1018 100
0
sup
sup
> =

=
h b
A
p
a

00245 . 0
18 675 300
) 650 300 804 ( 10 8 . 162 ) (
2
6
2
0
inf sup
=


=


=
c
a a a
R h b
h R A M
m
00245 . 0 2 1 1 = = m
a mm h x 2 65 . 1 675 00245 . 0
0
< = = =
4 . 0 79 . 0
1018
804
sup
inf
> = =
a
a
A
A


b) Armare transversala
mm a 25 =
mm a h h 675
0
= =
mm a h h
a
650 2 = =

2
/ 210 mm N R
a
=

2
/ 25 . 1 mm N R
t
=

Nodul 2.5
m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 98 . 195 650 300 25 . 1 804 25 . 1
inf ) ( inf

m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 14 . 248 650 300 25 . 1 1018 25 . 1
sup ) ( sup

Nodul 2.6
m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 98 . 195 650 300 25 . 1 804 25 . 1
inf ) ( inf

m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 14 . 248 650 300 25 . 1 1018 25 . 1
sup ) ( sup



2
) 6 . 2 ( inf ) 5 . 2 ( sup
) 5 . 2 (
l
q
l
M M
Q
cap cap
as
+
+
=

2
) 5 . 2 ( inf ) 6 . 2 ( sup
) 6 . 2 (
l
q
l
M M
Q
cap cap
as
+
+
=
) ; ( max
) 6 . 2 ( ) 5 . 2 ( as as as
Q Q Q =
m l 875 . 2 =
8 . 28
875 . 2
0 2 . 1 81 . 82 2 . 1
=
+
=
+
=
l
p g
q
n n

81 . 82 ) 87 . 5 49 . 11 ( ) 25 925 . 2 7 . 0 3 . 0 ( = + = + =
terasa grinda
n
G G g
kN Q
as
22 . 166
2
875 . 2
8 . 28
875 . 2
98 . 195 14 . 248
) 5 . 2 (
= +
+
=
kN Q
as
22 . 166
2
875 . 2
8 . 28
875 . 2
98 . 195 14 . 248
) 6 . 2 (
= +
+
=
kN Q Q Q
as as as
22 . 166 ) ; ( max
) 5 . 2 ( ) 4 . 2 (
= =


45
2 66 . 0
25 . 1 675 300
10 22 . 166
3
0
= < =

=

= c
R h b
Q
Q
t
as

mm 8 =
4 / 130 h mm a
e
< =
2 =
e
n

2
2 2
27 . 50
4
8
4
mm A
e
=

=


% 20 . 0 % 26 . 0
300 130
100 17 . 50 2 100
> =


=
b a
A n
p
e
e e
e

8 . 0 =
at
m
92 . 129
130
210 8 . 0 17 . 50 2
=

=

=
e
a at e e
e
a
R m A n
q
14 . 1
2
3
=

=
Q
m
t


a at e e e e t t eb
R m A n p q R m h b Q =
2
0
2

kN 11 . 207
210 8 . 0 17 . 50 2 26 . 0 92 . 129 25 . 1 96 . 0 675 300 2
2
=
=

mm R m
q
p h b
s
t t
e
e
i
11 . 862
2
0
=

=
mm mm mm h s h
i
5 . 1687 11 . 862 0 5 . 337 5 . 2 5 . 0
0 0
< <


3. Armarea grinzilor C (cuprinse intre axele 2.6 - 2.7)
Aleg grinda cu aria aferenta cea mai mare
2
28 . 11 m A
af
=
a) Armare longitudinala
mm a 25 =
mm a h h 675
0
= =
mm a h h
a
650 2 = =

2
/ 300 mm N R
a
=

2
/ 18 mm N R
c
=






46
Nodul 2.6

2
6 inf
inf
54 . 701
650 300
10 8 . 136
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 16 4 ( 804
2 inf
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
25 62
3
16 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 15 . 0 % 40 . 0
675 300
100 804 100
0
inf
inf
> =

=
h b
A
p
a


2
6 sup
sup
44 . 937
650 300
10 8 . 182
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 18 4 ( 1018
2 sup
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
50 33 . 59
3
18 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 45 . 0 % 50 . 0
675 300
100 1018 100
0
sup
sup
> =

=
h b
A
p
a

01085 . 0
18 675 300
) 650 300 804 ( 10 8 . 182 ) (
2
6
2
0
inf sup
=


=


=
c
a a a
R h b
h R A M
m
01063 . 0 2 1 1 = = m
a mm h x 2 18 . 7 675 00653 . 0
0
< = = =
4 . 0 79 . 0
1018
804
sup
inf
> = =
a
a
A
A


Nodul 2.7

2
6 inf
inf
26 . 650
650 300
10 8 . 126
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 16 4 ( 804
2 inf
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
25 62
3
16 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 15 . 0 % 40 . 0
675 300
100 804 100
0
inf
inf
> =

=
h b
A
p
a


2
6 sup
sup
41 . 896
650 300
10 8 . 174
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 18 4 ( 1018
2 sup
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
50 33 . 59
3
18 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 45 . 0 % 50 . 0
675 300
100 1018 100
0
sup
sup
> =

=
h b
A
p
a

00732 . 0
18 675 300
) 650 300 804 ( 10 8 . 174 ) (
2
6
2
0
inf sup
=


=


=
c
a a a
R h b
h R A M
m
00735 . 0 2 1 1 = = m
a mm h x 2 96 . 4 675 00245 . 0
0
< = = =


47
4 . 0 79 . 0
1018
804
sup
inf
> = =
a
a
A
A


b) Armare transversala
mm a 25 =
mm a h h 675
0
= =
mm a h h
a
650 2 = =

2
/ 210 mm N R
a
=

2
/ 25 . 1 mm N R
t
=

Nodul 2.6
m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 98 . 195 650 300 25 . 1 804 25 . 1
inf ) ( inf

m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 14 . 248 650 300 25 . 1 1018 25 . 1
sup ) ( sup

Nodul 2.7
m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 98 . 195 650 300 25 . 1 804 25 . 1
inf ) ( inf

m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 14 . 248 650 300 25 . 1 1018 25 . 1
sup ) ( sup



2
) 7 . 2 ( inf ) 6 . 2 ( sup
l
q
l
M M
Q
cap cap
as
+
+
=
m l 20 . 4 =
11 . 36
2 . 4
0 2 . 1 66 . 151 2 . 1
=
+
=
+
=
l
p g
q
n n

66 . 151 ) 87 . 5 49 . 11 ( ) 25 20 . 4 7 . 0 3 . 0 ( = + = + =
terasa grinda
n
G G g
kN Q
as
57 . 181
2
20 . 4
11 . 36
20 . 4
98 . 195 14 . 248
= +
+
=
2 72 . 0
25 . 1 675 300
10 57 . 181
3
0
= < =

=

= c
R h b
Q
Q
t
as

mm 8 =
4 / 150 h mm a
e
< =
2 =
e
n

2
2 2
27 . 50
4
8
4
mm A
e
=

=


% 20 . 0 % 22 . 0
300 150
100 54 . 78 2 100
> =


=
b a
A n
p
e
e e
e

8 . 0 =
at
m
59 . 112
150
210 8 . 0 54 . 78 2
=

=

=
e
a at e e
e
a
R m A n
q
14 . 0
2
3
=

=
Q
m
t


a at e e e e t t eb
R m A n p q R m h b Q =
2
0
2

kN 86 . 186
210 8 . 0 54 . 78 2 22 . 0 59 . 112 25 . 1 66 . 0 675 300 2
2
=
=



48
mm R m
q
p h b
s
t t
e
e
i
77 . 904
2
0
=

=
mm mm mm h s h
i
5 . 1687 77 . 904 0 5 . 337 5 . 2 5 . 0
0 0
< <

4. Armarea grinzilor D (cuprinse intre axele 2.7 - 2.8)
Aleg grinda cu aria aferenta cea mai mare
2
28 . 11 m A
af
=
a) Armare longitudinala
mm a 25 =
mm a h h 675
0
= =
mm a h h
a
650 2 = =

2
/ 300 mm N R
a
=

2
/ 18 mm N R
c
=



Nodul 2.7

2
6 inf
inf
640
650 300
10 8 . 124
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 16 4 ( 804
2 inf
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
25 62
3
16 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 15 . 0 % 40 . 0
675 300
100 804 100
0
inf
inf
> =

=
h b
A
p
a


2
6 sup
sup
72 . 988
650 300
10 8 . 192
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 18 4 ( 1018
2 sup
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
50 33 . 59
3
18 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 45 . 0 % 50 . 0
675 300
100 1018 100
0
sup
sup
> =

=
h b
A
p
a

01464 . 0
18 675 300
) 650 300 804 ( 10 8 . 192 ) (
2
6
2
0
inf sup
=


=


=
c
a a a
R h b
h R A M
m
01475 . 0 2 1 1 = = m


49
a mm h x 2 96 . 9 675 00653 . 0
0
< = = =
4 . 0 79 . 0
1018
804
sup
inf
> = =
a
a
A
A




Nodul 2.8

2
6 inf
inf
31 . 732
650 300
10 8 . 142
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 16 4 ( 804
2 inf
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
25 62
3
16 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 15 . 0 % 40 . 0
675 300
100 804 100
0
inf
inf
> =

=
h b
A
p
a


2
6 sup
sup
44 . 937
650 300
10 8 . 182
mm
h R
M
A
a a
nec a
=

=
) 18 4 ( 1018
2 sup
mm A
ef a
=
mm mm
n
n a b
d
b
b
50 33 . 59
3
18 4 50 300
1
2
inf
> =

=


=


% 45 . 0 % 50 . 0
675 300
100 1018 100
0
sup
sup
> =

=
h b
A
p
a

01058 . 0
18 675 300
) 650 300 804 ( 10 8 . 182 ) (
2
6
2
0
inf sup
=


=


=
c
a a a
R h b
h R A M
m
01063 . 0 2 1 1 = = m
a mm h x 2 18 . 7 675 00245 . 0
0
< = = =
4 . 0 79 . 0
1018
804
sup
inf
> = =
a
a
A
A



b) Armare transversala
mm a 25 =
mm a h h 675
0
= =
mm a h h
a
650 2 = =

2
/ 210 mm N R
a
=

2
/ 25 . 1 mm N R
t
=

Nodul 2.7
m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 98 . 195 650 300 25 . 1 804 25 . 1
inf ) ( inf

m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 14 . 248 650 300 25 . 1 1018 25 . 1
sup ) ( sup

Nodul 2.8
m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 98 . 195 650 300 25 . 1 804 25 . 1
inf ) ( inf

m kN h R A M
a a a
AP
cap
= = = 14 . 248 650 300 25 . 1 1018 25 . 1
sup ) ( sup




50

2
) 8 . 2 ( inf ) 7 . 2 ( sup
l
q
l
M M
Q
cap cap
as
+
+
=
m l 20 . 4 =
11 . 36
2 . 4
0 2 . 1 66 . 151 2 . 1
=
+
=
+
=
l
p g
q
n n

66 . 151 ) 87 . 5 49 . 11 ( ) 25 20 . 4 7 . 0 3 . 0 ( = + = + =
terasa grinda
n
G G g

2
) 7 . 2 ( inf ) 6 . 2 ( sup
l
q
l
M M
Q
cap cap
as
+
+
=
m l 20 . 4 =
11 . 36
2 . 4
0 2 . 1 66 . 151 2 . 1
=
+
=
+
=
l
p g
q
n n

66 . 151 ) 87 . 5 49 . 11 ( ) 25 20 . 4 7 . 0 3 . 0 ( = + = + =
terasa grinda
n
G G g
kN Q
as
57 . 181
2
20 . 4
11 . 36
20 . 4
98 . 195 14 . 248
= +
+
=
2 72 . 0
25 . 1 675 300
10 57 . 181
3
0
= < =

=

= c
R h b
Q
Q
t
as

mm 8 =
4 / 150 h mm a
e
< =
2 =
e
n

2
2 2
27 . 50
4
8
4
mm A
e
=

=


% 20 . 0 % 22 . 0
300 150
100 54 . 78 2 100
> =


=
b a
A n
p
e
e e
e

8 . 0 =
at
m
59 . 112
150
210 8 . 0 54 . 78 2
=

=

=
e
a at e e
e
a
R m A n
q
14 . 0
2
3
=

=
Q
m
t


a at e e e e t t eb
R m A n p q R m h b Q =
2
0
2

kN 86 . 186
210 8 . 0 54 . 78 2 22 . 0 59 . 112 25 . 1 66 . 0 675 300 2
2
=
=

mm R m
q
p h b
s
t t
e
e
i
77 . 904
2
0
=

=
mm mm mm h s h
i
5 . 1687 77 . 904 0 5 . 337 5 . 2 5 . 0
0 0
< <








51

Armare stalpi

1. Armare stalpi centrali
a) Armare longitudinala
mm a 25 =
mm a h h 525
0
= =
mm a h h
a
500 2 = =

2
/ 300 mm N R
a
=

2
/ 18 mm N R
c
=


m kN N M = + = + =

382 64 5 . 0 350 5 . 0 350


4 . 0 38 . 0
18 525 550
10 1990
lim
3
0
= < =

=

=
c
c
R h b
N

a mm
R b
N
x
c
c
2 201
18 550
10 1990
3
> =

=

2
3 6
63 . 231
500 300
2 / ) 201 550 ( 10 1990 10 382 2 / ) (
mm
h R
x h N M
A A
a a
c
a a
=

=


% 6 . 0
100
0
min
=

=
h b
A
p
a


2 0
5 . 1732
100
6 . 0 525 550
100
6 . 0
mm
h b
A A
a a
=

=

=

=
) 22 5 ( 1900
2
mm A A
ef
a
ef
a
=

=
mm mm
n
n a b
d
b
b
50 5 . 97
4
22 5 50 550
1
2
> =

=


=


% 6 . 0 % 69 . 0
525 550
100 1900 100
0
> =

=
h b
A
p
a


b) Armare transversala
mm a 25 =
mm a h h 525
0
= =
mm a h h
a
500 2 = =

2
/ 300 mm N R
a
=

2
/ 25 . 1 mm N R
t
=


52


a a a c cap
h R A a
h
N M + |

\
|
=
2
inf

m kN = + |

\
|
= 5 . 782 500 300 1900 25
2
550
10 1990
3


a a a c cap
h R A a
h
N M + |

\
|
=
2
sup

m kN = + |

\
|
= 36 . 776 500 300 1900 25
2
550
10 42 . 1965
3

kN Q k Q
s Q c
18 . 341 78 . 270 05 . 1 2 . 1 = = =
kN
H
M M
Q
cap cap
as
32 . 611
55 . 2
36 . 776 5 . 782
0
sup inf
=
+
=
+
=

as c
Q Q <
2 69 . 1
25 . 1 525 550
10 32 . 611
3
0
= < =

=

= c
R h b
Q
Q
t
as

mm l
p
600 =
mm a
e
100 =
4 =
e
n
mm 10 =

2
2 2
54 . 78
4
10
4
mm
d
A
e
=

=


% 46 . 0 % 57 . 0
550 100
4 54 . 78
> =

=
b a
n A
p
e
e e
e

19 . 1
18 525 550
10 1990
5 . 0 1 5 . 0 1
3
0
=

+ =

+ =
c
c
t
R h b
N
m
8 . 0 =
at
m
98 . 753
100
300 8 . 0 54 . 78 4
=

=

=
e
a at e e
e
a
R m A n
q

a at e e e e t t eb
R m A n p q R m h b Q =
2
0
2

kN 53 . 641
300 8 . 0 54 . 78 4 57 . 0 98 . 753 25 . 1 19 . 1 525 550 2
2
=
=


c eb
Q Q >


2. Armare stalpi perimetrali
b) Armare longitudinala
mm a 25 =
mm a h h 525
0
= =
mm a h h
a
500 2 = =

2
/ 300 mm N R
a
=

2
/ 18 mm N R
c
=



53



m kN N M = + = + =

332 64 5 . 0 300 5 . 0 300


4 . 0 39 . 0
18 425 450
10 4 . 1371
lim
3
0
= < =

=

=
c
c
R h b
N

a mm
R b
N
x
c
c
2 26 . 169
18 450
10 4 . 1371
3
> =

=

a a
c
a a
h R
x h N M
A A

=

2 / ) (


2
3 6
47 . 1162
400 300
2 / ) 26 . 169 450 ( 10 4 . 1371 10 332
mm =


=
% 7 . 0
100
0
min
=

=
h b
A
p
a


2 0
75 . 1338
100
7 . 0 425 450
100
6 . 0
mm
h b
A A
a a
=

=

=

=
) 20 5 ( 1571
2
mm A A
ef
a
ef
a
=

=
mm mm
n
n a b
d
b
b
50 75
4
20 5 50 450
1
2
> =

=


=


% 7 . 0 % 82 . 0
425 450
100 1571 100
0
> =

=
h b
A
p
a


b) Armare transversala
mm a 25 =
mm a h h 525
0
= =
mm a h h
a
500 2 = =

2
/ 300 mm N R
a
=

2
/ 25 . 1 mm N R
t
=


a a a c cap
h R A a
h
N M + |

\
|
=
2
inf

m kN = + |

\
|
= 8 . 462 500 300 1571 25
2
450
10 4 . 1371
3


a a a c cap
h R A a
h
N M + |

\
|
=
2
sup

m kN = + |

\
|
= 15 . 461 500 300 1571 25
2
450
10 17 . 1363
3



54
kN Q k Q
s Q c
18 . 341 78 . 270 05 . 1 2 . 1 = = =
kN
H
M M
Q
cap cap
as
33 . 362
55 . 2
15 . 461 8 . 462
0
sup inf
=
+
=
+
=

as c
Q Q <
2 52 . 1
25 . 1 425 450
10 33 . 362
3
0
= < =

=

= c
R h b
Q
Q
t
as

mm l
p
600 =
mm a
e
100 =
4 =
e
n
mm 10 =

2
2 2
54 . 78
4
10
4
mm
d
A
e
=

=


% 47 . 0 % 70 . 0
450 100
4 54 . 78
> =

=
b a
n A
p
e
e e
e

2 . 1
18 425 450
10 4 . 1371
5 . 0 1 5 . 0 1
3
0
=

+ =

+ =
c
c
t
R h b
N
m
8 . 0 =
at
m
98 . 753
100
300 8 . 0 54 . 78 4
=

=

=
e
a at e e
e
a
R m A n
q


a at e e e e t t eb
R m A n p q R m h b Q =
2
0
2

kN 31 . 609
300 8 . 0 54 . 78 4 7 . 0 98 . 753 25 . 1 2 . 1 425 450 2
2
=
=


c eb
Q Q >


3. Armare stalpi de colt
c) Armare longitudinala
mm a 25 =
mm a h h 525
0
= =
mm a h h
a
500 2 = =

2
/ 300 mm N R
a
=

2
/ 18 mm N R
c
=





55

m kN N M = + = + =

332 64 5 . 0 300 5 . 0 300


4 . 0 39 . 0
18 425 450
10 4 . 1371
lim
3
0
= < =

=

=
c
c
R h b
N

a mm
R b
N
x
c
c
2 26 . 169
18 450
10 4 . 1371
3
> =

=

a a
c
a a
h R
x h N M
A A

=

2 / ) (


2
3 6
47 . 1162
400 300
2 / ) 26 . 169 450 ( 10 4 . 1371 10 332
mm =


=
% 7 . 0
100
0
min
=

=
h b
A
p
a


2 0
75 . 1338
100
7 . 0 425 450
100
6 . 0
mm
h b
A A
a a
=

=

=

=
) 20 5 ( 1571
2
mm A A
ef
a
ef
a
=

=
mm mm
n
n a b
d
b
b
50 75
4
20 5 50 450
1
2
> =

=


=


% 7 . 0 % 82 . 0
425 450
100 1571 100
0
> =

=
h b
A
p
a




b) Armare transversala
mm a 25 =
mm a h h 525
0
= =
mm a h h
a
500 2 = =

2
/ 300 mm N R
a
=

2
/ 25 . 1 mm N R
t
=


a a a c cap
h R A a
h
N M + |

\
|
=
2
inf

m kN = + |

\
|
= 8 . 462 500 300 1571 25
2
450
10 4 . 1371
3


a a a c cap
h R A a
h
N M + |

\
|
=
2
sup

m kN = + |

\
|
= 15 . 461 500 300 1571 25
2
450
10 17 . 1363
3

kN Q k Q
s Q c
18 . 341 78 . 270 05 . 1 2 . 1 = = =
kN
H
M M
Q
cap cap
as
33 . 362
55 . 2
15 . 461 8 . 462
0
sup inf
=
+
=
+
=

as c
Q Q <
2 52 . 1
25 . 1 425 450
10 33 . 362
3
0
= < =

=

= c
R h b
Q
Q
t
as



56
mm l
p
600 =
mm a
e
100 =
4 =
e
n
mm 10 =

2
2 2
54 . 78
4
10
4
mm
d
A
e
=

=


% 47 . 0 % 70 . 0
450 100
4 54 . 78
> =

=
b a
n A
p
e
e e
e

2 . 1
18 425 450
10 4 . 1371
5 . 0 1 5 . 0 1
3
0
=

+ =

+ =
c
c
t
R h b
N
m
8 . 0 =
at
m
98 . 753
100
300 8 . 0 54 . 78 4
=

=

=
e
a at e e
e
a
R m A n
q


a at e e e e t t eb
R m A n p q R m h b Q =
2
0
2

kN 31 . 609
300 8 . 0 54 . 78 4 7 . 0 98 . 753 25 . 1 2 . 1 425 450 2
2
=
=


c eb
Q Q >


Armare planseu

Calculul monentelor
m kN m m M
y x x
= + = + = 75 . 3 5 . 2 2 . 0 25 . 3
inf inf inf

m kN m m M
y x x
= + = + = 4 . 10 15 . 8 2 . 0 77 . 8
sup sup sup

m kN m m M
x y y
= + = + = 15 . 3 25 . 3 2 . 0 5 . 2
inf inf inf

m kN m m M
x y y
= + = + = 91 . 9 77 . 8 2 . 0 15 . 8
sup sup sup

m kN a p
k
m
x
= = = 25 . 3 2 . 3 65 . 14
1 . 46
1 1
2 2
1
inf

m kN a p
k
m
x
= =

= 77 . 8 2 . 3 65 . 14
1 . 17
1 1
2 2
1
sup

m kN a p
k
m
y
= = = 5 . 2 2 . 3 65 . 14
3 . 60
1 1
2 2
2
inf

m kN a p
k
m
y
= =

= 15 . 8 2 . 3 65 . 14
4 . 18
1 1
2 2
2
sup

2 . 0 =

2
int
/ 65 . 14 66 . 5 5 . 2 49 . 6 m kN G G G p
pereti utile planseu
= + + = + + =
m a 2 . 3 =
m b 425 . 3 =
07 . 1 =
a
b



57





Calculul ariei de armatura

mm a 10 =
mm a h h 150
0
= =
mm a h h
a
140 2 = =

2
/ 300 mm N R
a
=






2
6 inf
inf
33 . 89
140 300
10 75 . 3
mm
h R
M
A
a a
x
x nec a
=

=
% 15 . 0
100
0
min
=

=
h b
A
p
a


2 0 inf
225
100
15 . 0 150 1000
100
15 . 0
mm
h b
A
x a
=

=


) 8 5 ( 251
2 inf
mm A
x ef a
=
% 15 . 0 % 16 . 0
150 1000
100 251
100
0
inf
inf
> =

=
h b
A
p
x a
x


2
6
inf
inf
73 . 74
140 300
10 14 . 3
mm
h R
M
A
a a
y
y nec a
=

=


58
% 15 . 0
100
0
min
=

=
h b
A
p
a


2 0 inf
225
100
15 . 0 150 1000
100
15 . 0
mm
h b
A
y a
=

=


) 8 5 ( 251
2 inf
mm A
y ef a
=
% 15 . 0 % 16 . 0
150 1000
100 251
100
0
inf
inf
> =

=
h b
A
p
x a
y


2
6 sup
sup
7 . 247
140 300
10 4 . 10
mm
h R
M
A
a a
x
x nec a
=

=
% 45 . 0
100
0
min
=

=
h b
A
p
a


2 0 sup
675
100
45 . 0 150 1000
100
15 . 0
mm
h b
A
x a
=

=


) 14 5 ( 769
2 sup
mm A
x ef a
=
% 45 . 0 % 51 . 0
150 1000
100 769
100
0
sup
sup
> =

=
h b
A
p
x a
x


2
6
sup
sup
9 . 235
140 300
10 91 . 9
mm
h R
M
A
a a
y
y nec a
=

=
% 45 . 0
100
0
min
=

=
h b
A
p
a


2 0 sup
675
100
45 . 0 150 1000
100
15 . 0
mm
h b
A
y a
=

=


) 14 5 ( 769
2 sup
mm A
x ef a
=
% 45 . 0 % 51 . 0
150 1000
100 769
100
0
sup
sup
> =

=
h b
A
p
x a
y

















59


Calculul si verificarea nodului

Pentru nod marginal
Forta taietoare orizontala
s a
dr
a
st
a h
Q R A A Q + = 25 . 1 ) (
kN 49 . 420 69 . 190 300 25 . 1 ) 1018 1018 ( = + =
c n n h
R h b Q 5
8 . 1 450 450 5 49 . 420
kN kN 5 . 1822 49 . 420

cap h h
Q Q
kN Q Q Q
hb ha cap h
54 . 2054 14 . 1979 4 . 75 = + = + =
kN R m A n Q
a at eh e ha
4 . 75 300 8 . 0 54 . 78 4 = = =
( )
h
a
a
hb
Q
A
A
n Q


+ = 5 . 0
kN 14 . 1979 10 49 . 420
1018
804
8 . 1 450 450
10 1990
5 . 0
3
3
=

|
|

\
|

+ =
cap h h
Q Q
420.49 kN < 2054.54 kN

Forta taietoare verticala
kN
h
h
Q Q
s
g
h v
1 . 654
450
700
10 49 . 420
3
= = =

Pentru nod central
a) Forta taietoare orizontala
s a
dr
a
st
a h
Q R A A Q + = 25 . 1 ) (
kN 49 . 420 69 . 190 300 25 . 1 ) 1018 1018 ( = + =
c n n h
R h b Q 5
8 . 1 450 450 5 49 . 420
kN kN 5 . 1822 49 . 420

cap h h
Q Q
kN Q Q Q
hb ha cap h
17 . 1455 77 . 1379 4 . 75 = + = + =
kN R m A n Q
a at eh e ha
4 . 75 300 8 . 0 54 . 78 4 = = =
( )
h
a
a
hb
Q
A
A
n Q


+ = 5 . 0
kN 77 . 1379 10 49 . 420
1018
804
8 . 1 550 550
10 1990
5 . 0
3
3
=

|
|

\
|

+ =
cap h h
Q Q
420.49 kN < 1455.17 kN



60
b) Forta taietoare verticala
kN
h
h
Q Q
s
g
h v
17 . 535
550
700
10 49 . 420
3
= = =

Pentru nod marginal
a) Forta taietoare orizontala
s a
dr
a
st
a h
Q R A A Q + = 25 . 1 ) (
kN 49 . 420 69 . 190 300 25 . 1 ) 1018 1018 ( = + =
c n n h
R h b Q 5
8 . 1 450 450 5 49 . 420
kN kN 5 . 1822 49 . 420

cap h h
Q Q
kN Q Q Q
hb ha cap h
54 . 2054 14 . 1979 4 . 75 = + = + =
kN R m A n Q
a at eh e ha
4 . 75 300 8 . 0 54 . 78 4 = = =
( )
h
a
a
hb
Q
A
A
n Q


+ = 5 . 0
kN 14 . 1979 10 49 . 420
1018
804
8 . 1 450 450
10 1990
5 . 0
3
3
=

|
|

\
|

+ =
cap h h
Q Q
420.49 kN < 2054.54 kN

b) Forta taietoare verticala
kN
h
h
Q Q
s
g
h v
1 . 654
450
700
10 49 . 420
3
= = =