Capitolul I PROBLEME GENERALE DE PROIECTARE PRELIMINAR ARHITECTURALSTRUCTURAL PENTRU CLDIRI TIP "SAL/HAL". 1o.

Care sunt condiionrile care intervin la stabilirea formei n plan i n elevaie a cldirilor tip "sal/hal"? Exemple. Factori de care depinde: 1.Exigente functionale (depind de utilizarea prevazuta a cladirii): Suprafete utile: dimensiuni impuse, forma impusa sau forma optima (daca nu exista conditii impuse) Inaltimi utile: inaltime impusa sau inaltime optima (din conditii de incalzire/ventilare, de exemplu) Relatii intre functiuni Accese in cladire (numar, dimensiuni, pozitii) 2.Constrangeri impuse de amplasament Conditiile de mediu natural (de exemplu, forme si structuri adecvate conditiilor de mediu: cutremur, zapada, teren dificil,etc.) Forma si dimensiunile terenului (eventuale conditii stabilite prin planurile de urbanism) Vecinatatile existente (interactiuni cu cladirile adiacente) Accese la amplasament 3.Exigente constructive

Marimea deschiderilor si traveelor: D si t pot fi Oarecare modulate: cu modul de 1.5 m (M1.5) sau cu modul de 3.0 (M3.0) pentru structurile la care se folosesc elemente si subansambluri de catalog (tipizate) Tipuri de reazeme: Stalpi / pile Pereti structurali Tuburi alcatuite din pereti structurali Pozitia reazemelor : Numai pe contur (o singura deschidere) Pe contur si la interior (mai multe deschideri) 3o. Care sunt schemele structurale fundamentale pentru sli/hale care se realizeaz cu elemente liniare? Exemple. 1.Rezemari pe doua laturi Elemente principale transversale (EPT); Elemente principale longitudinale (EPL); Elemente principale longitudinale si transversale (EP L&T) 2.Rezemari pe patru laturi si forma apropiata de patrat Retea de elemente principale longitudinale si transversale

EPT1 element principal transversal care reazema pe stalpi EPT2 element principal transversal care reazema pe elementul principal longitudinal

EP - elemente principale dispuse in retea pe ambele directii ale planului ES - elemente secundare de acoperis D1 si t1 - deschiderea si traveea pe directia 1 D2 si t2 - deschiderea si traveea pe directia 2

5o. Enumerai i comentai principalii ageni mecanici care intervin la dimensionarea structurilor slilor/halelor. A. Greutatea proprie a acoperisului (depinde de material): Acoperisuri GRELE: beton armat beton precomprimat Acoperisuri USOARE: metal (otel, aluminiu) lemn matriale plastice,alte materiale Greutatea elementelor nestructurale si a instalatiilor: regula au 1.Inchideri: de structura proprie a.Finisaje: izolatii termice si hidrofuge (se exclud pantele artificiale) tavane suspendate pasarele tehnologice b.Instalatii: ventilatie/climatizare, iluminat artificial, sonorizare, etc C. Incarcari tehnologice (la functiunile industriale si de depozitare) Transport interior al produselor: agatat de acoperis; rezemat pe stalpi Depozitarea produselor: pe pardoseala halei D. Incarcari climatice Incarcari critice pentru acoperisuri usoare: vant; zapada Incarcari critice pentru acoperisuri grele: cutremur (pentru cladiri lungi se manifesta efectul nesincronismului miscarcii seismice la lungimea cladirii >>>>Rosturi)

Forme in plan Dreptunghi / patrat Poligon regulat Cerc Forme diverse II. Iluminat natural (stabilit in functie de cerintele functionale) a)Lateral (la deschideri mici) b)Zenital c)Orientat (acoperisuri shed) 2o. Care sunt condiionrile care pot impune alegerea liniilor de rezemare ? Definii i reprezentai principalele caracteristici geometrice ale structurilor slilor : "deschiderea" i "traveea" . Pozitia liniilor de rezemare a acoperisului depinde de: Exigentele functionale (spatiile libere impuse pentru utilizarea prevazuta) Forma in plan si in elevatie Tipul structurii Considerente de plastica (vizibile, ascunse)

-1 - ESL sunt elemente de suprafata (extrados plan) care reazema direct pe EPT -1a - ESL sunt elemente liniare (pane) care reazema pe EPT- EST sunt elemente de suprafata (extrados plan) care reazema pe ESL Sali/hale cu un nivel. Alcatuire structurala acoperis greu beton(1)-(2)

Definitii: Deschidere (D) : distanta intre axele a Doua siruri de reazame Travee (t): distanta intre punctele de Reazem dintr-un sir EST - sunt elemente de suprafata (exrados curb) care reazema pe EPL

4o. Enumerai materialele care pot fi folosite pentru structurile slilor/halelor i precizai/comentai domeniile de utilizare recomandate. Materiale pentru structuri: Beton armat Beton precomprimat Metal Lemn Alte materiale Posibilitati de folosire a materialelor: Un singur material (de exemplu: structura integral din beton armat) Mai multe materiale (de exemplu: stalpi din beton armat/ grinzi din otel) H - Cladiri dezvoltate pe orizontala (sali/hale cu un nivel) FUNCTIUNI: Industriale Comerciale Sportive Culturale DENUMIRI CURENTE: Functiuni social-culturale: Sala Functiuni de productie/depozitare: Hala Cladiri unifunctionale: Sala pentru un anumit tip de spectacol (sala de concert) Hala pentru un anumit tip de produs (filatura de bumbac) Depozit pentru anumite produse (depozit pentru produse in vrac) Cladiri multifunctionale: Sala pentru spectacole artistice, sportive si intruniri (sala polivalenta) Hala universala de productie Depozit universal (pentru toate tipurile de produse)

6o. Prezentai i comentai schemele de baz pentru structuri cu elemente principale transversale ale slilor/halelor.

Schema structurala de baza

-Nod articulat intre elementul principal transversal si stalp -Incadrare la baza stalpului

Schema structurala de baza -Nod articulat intre elementul principal transversal si stalp -Incadrare la baza stalpului

Descriei i comentai 7o. transportul (scurgerea) ncrcrilor verticale i seismice ctre fundaii n cazul structurilor cu elemente principale transversale ale slilor/halelor. Transportul incarcarilor verticale la teren prin: -elementul principal transversal; -stalpi -fundatii Incarcari verticale pe EPT q -incarcari aduse pe ES qa -greutate proprie EPT qp -incarcari suspendate de EPT qs Incarcari verticale pe stalpi - incarcari aduse de EPT Ra -incarcari aplicate direct pe stalp Ps -greutate proprie stalp Gs Incarcari verticale de fundatii Nf -incarcari aduse de stalp Rs -incarcari aplicate direct pe fundatii Pf Incarcari verticale pe teren Nt - incarcari verticale pe fundatie Nf -greutatea proprie a fundatiei Gf Ns

TRANSVERSALE DIN BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT PENTRU CLDIRI "SAL/HAL 1o. Prezentai, comentai i comparai principalele tipuri de elemente secundare de acoperi realizate din beton armat i beton precomprimat. ELEMENTE SECUNDARE LONGITUDINALE Elemente de inchidere Elemente de dimensiuni relativ mici (acopera suprafete de 915 m2 cu o singura piesa Incarcari relativ mici: greutate proprie termo-hidroizolatii zapada incarcari utile (acoperis circulabil) incarcari agatate (se evita, de regula) Fasii pline : din BA pentru travei mici Fasii cu goluri: din BA pentru travei t < 6.0 m din BP .pentru travei t =6.0..9.0 (12.0) m Chesoane: : idem fasii cu goluri ELEMENTE SECUNDARE TRANSVERSALE SI LONGITUDINALE PREFABRICATE Elemente de suprafata: tip grinda cu placa elemente cutate elemente cu dubla curbura Acopera suprafete mari cu o singura piesa (3050 m2) ELEMENTE TIP GRINDA CU PLACA (placa cu nervuri) Executate din BP Sectiune transversala constanta variabila Extrados: drept curb Dimensiuni mici ale sectiunii transversale (grosimi mici ale placii; latimi mici ale nervurilor) DESCHIDERI: L = 12.018.0 M (in Romania) L < 36.0 m (in strainatate) LATIMI: L = 1.503.00 m Elemente tip grinda cu placa placile reazema pe grinzi (transversal) grinzile reazema pe EPT (in lungul salii) Elemente cu dubla curbura si elemente din placi cutate rigiditatea transversala rezulta din forma; descarca pe EPT ca elemente incovoiate Elemente tip grinda cu placaextrados drept-

Elemente tip grinda cu placadimensiuni principaleInaltimea maxima: Hmax = ( 1/20.1/30) L pentru L > 12 m Hmax = ( 1/20.1/25) L pentru L < 12 m Inaltimea la reazem: Hr = (0.400.5) Hmax Pot primi goluri pentru lumina zenitala (luminatoare): la elemente P si chesoane (goluri intre nervuri) Spatiul intre nervuri se poate folosi pentru traseele de instalatii Element HP placa cu dubla curbura

Elemente din placi cutate

Elemente tip grinda cu placaextrados curb

Elemente secundare longitudinale de acoperis (ESLA) Materiale : Beton greu (se va evita, incarcare nejustificata) Beton usor (placi si chesoane ca la structurile din BA sau BP) Metal (chesoane) Elemente secundare transversale de acoperis (ESTA) Materiale: Beton usor: placi drepte Metal: Tabla cutata simpla sau panouri termoizolate chesoane metalice Elemente secundare longitudinale liniare PANE (ESLL) Elemente din otel: profile laminate la cald profile cu pereti subtiri (din tabla indoita la rece) profile compuse din table sudate grinzi cu zabrele 2o. Descriei posibilitile de realizare a "aibei" cu rigiditate mare n plan orizontal a acoperiului n cazul utilizrii elementelor prefabricate. Rigidizarea orizontala a acoperisului din prefabricate Prin monolitizare cu beton intre ES simpla cu pene de beton cu suprabetonare Prin sudura intre ES sudarea mustatilor de otel beton sudarea placilor metalice Prinderea ES de EPT

Capitolul II STRUCTURI CU ELEMENTE PRINCIPALE

Efectul de diafragma

Elemente de predimensionare pentru grinzile cu zbrele din beton armat (gabarite, detalii constructive): Incarcarea Forta taietoare Reactiunile Intinderi si compresiuni in diagonale Greutatea proprie a grinzii Greutatea acoperisului Tipul si forma barelor Dispunerea diagonalelor

monolitizare simpla

Monolitizarea acoperisului - cu pene de beton -

Monolitizarea acoperisului - cu suprabetonare

Monolitizarea acoperisului - cu sudarea mustatilor

Monolitizarea acoperisului - cu sudarea placilor o 3 . Prezentai, comentai i comparai alctuirea elementelor principale transversale din beton armat i beton precomprimat. ELEMENTE PRINCIPALE TRANSVERSALE Executie: monolit (rar) din elemente prefabricate (procedeu curent) Materiale: beton armat monolit beton precomprimat monolit, prefabricat Tipologie structurala: grinzi cu inima plina grinzi cu zabrele GRINZI CU INIMA PLINA Sectiune longitudinala: constanta (la deschideri mici) variabila (de regula, asigura si panta) Sectiune transversala dreptunghiulara (rar, la deschideri mici) profilata (T, I) compusa chesonata

4o. Elemente de proiectare preliminar pentru grinzile cu zbrele: domeniul de utilizare, forme geometrice, scheme structurale, solicitri dominante n bare, elemente de predimensionare pentru grinzile cu zbrele din beton armat (gabarite, detalii constructive). Grinzi cu zabrele: Definitie: Subansamblu structural plan alcatuit din bare drepte concurente in noduri. Barele trebuie sa formeze o retea cu indeformabilitate geometrica proprie (retea alcatuita din triunghiuri) Domeniul de utilizare: in cadrul constructiilor cu deschideri mari, ele fiind capabile sa preeia incarcari mari. Forme geometrice: Grinda cu talpi paralele Grinda cu talpi poligonale Grinda cu talpi curbe Grinda triunghiulara Alcatuire constructiva: Grinzi cu noduri monolit Grinzi din elemente mici asamblate prin precomprimare Cadre cu zabrele Scheme structurale: Rezemari: pe stalpi pe pereti: de zidarie de beton Scheme statice: Grinzi static determinate: simplu rezemate in consola cu console si articulatii Grinzi static nedeterminate Solicitari dominante in bare: Depind de: modul de aplicare a incarcarilor prinderea barelor la noduri configuratia grinzii Cazuri generale de incarcare si prindere la noduri: forte aplicate in pozitii oarecare noduri rigide intre bare (in special la BA) Eforturi in bare in cazul general: compresiune/intindere excentrica (N&M) forta taietoare (T) Ipoteze simplificatoare pentru proiectarea preliminara: forte aplicate numai la noduri bare articulate la noduri Rezulta (vezi si Curs an II): in bare sunt numai eforturi axiale : intindere compresiune Efectul fortelor aplicate pe bare: la talpa superioaracompresiune excentrica la talpa inferioara intindere excentrica Se evita incarcarea barelor cu forte concentrate sau distribuite

5o. Elemente de proiectare preliminar pentru arce: caracterizarea general ca "sistem cu mpingeri", rolul tiranilor, comportarea static (fr calcule !), arcul de "coinciden", elemente de predimensionare pentru arce din beton armat (zvelteea arcelor, seciuni transversale caracteristice, alctuirea tiranilor).

Predimensionarea efectul zveltetei

arcelor

Arce efectul incarcarilor nesimetrice

Capitolul III STRUCTURI METALICE PENTRU CLDIRI TIP "SAL/HAL" 1o. Prezentai modul de alctuire i de prindere pentru elementele secundare de acoperi ale structurilor metalice (chesoane, pane). Alcatuiri structurale - plane cu rezemare pe 2 laturi Subansambluri structural spatial cu rezemare pe 4 laturi. ESLA, ESTA (tabla cutata simpla sau panouri termoizolate, chesoane metalice) ESLL Prinderi ESTA (pt el. sec. transv. de acoperis) consola pentru prinderea panei, suruburi (intre pana si ESTA) intre care se

Arc cu tirant asociat cu cadre de beton armat

interpune o banda pentru intreruperea puntii termice.

ESLL (el. sec. long. liniare) Pane otel profile laminate la cald profile cu pereti subtiri (din tabla indoita la rece) profile compuse din table sudate grinzi cu zabrele Tipuri de prinderi: de ferme de arc legarea panelor cu tiranti in planul acoperisului Prinderea panourilor de table(ondulata, cutata) de pane ( cu brida zincata / carlig zincat cu saiba si capac de plastic / surub autofiletat cu si capac de plastic/ agrafe zincate, suruburi zincate, urechi ovalizate la 600mm)

-prindere incastrata(teren tare)transmite tot M,N,T (necesita dezvoltarea sectiunii stalpului la baza) Nodul grinzii la coama: Prindere articulata transmite N, T Prindere de continuitate transmite toate eforturile sectionale (M,N,T). Posibilitati de realizare: -cu suruburi, buloane de inalta rezistenta -cu eclise sudate 3o Elemente de proiectare preliminar a contravntuirilor structurilor metalice: rolul i dispunerea contravntuirilor ntre stlpi, rolul i alctuirea contravntuirilor la nivelul acoperiului, detalii constructive. Rolul: Subansamblurile structurale plane pot prelua numai incarcarile verticale si orizontale care actioneaza in planul lor. Rezistenta si rigiditatea in plan perpendicular pe planul subansamblului sunt neglijabile Pentru asigurarea rezistentei, rigiditatii si stabilitatii ansamblului structurii se prevad CONTRAVANTUIRI intre: -intre elementele verticale (stalpi) -intre elementele principale transversale: -contravantuiri orizontale; -contarvantuiri verticale Dispunerea contravantuirilor -Intre stalpi (portale) : -Sunt dispuse in plan vertical -Asigura preluarea fortelor orizontale din cutremur in lungul salii (longitudinal/perpendicular pe deschidere) -Se folosesc pentru structuri cu stalpi: -metalici -din beton

c i
Contravantuiri orizontale transversale (la nivelul acoperisului) Se aseaza in traveile de capat si in traveile in care s-au prevazut portale (c.v verticale) Leaga talpile superioare ale EPT Reprezinta grinzi cu zabrele orizontale alcatuite din: -talpi: talpile superioare ale ale EPT -montanti: panele acoperisului -diagonale: elemente proprii Asigura: rigiditatea acoperisului in plan orizontal preluarea fortelor din vant pe frontoane Contravantuiri orizontale longitudinale (in lungul sirului de stalpi) Se aseaza la nivelul talpilor superioare ale grinzilor Constituie grinzi cu zabrele orizontale alcatuite din: -talpi: panele acoperisului -montanti si diagonale: elemete proprii Rol structural: asigura conlucrarea subansamblurilor pentru preluarea fortelor orizontale transversale( pe directia deschiderii salii)

2o. Elemente de proiectare preliminar pentru cadre metalice: forme geometrice, scheme structurale, solicitri dominante n barele cadrelor, principii de alctuire (inclusiv exemplificri) pentru stlpi, grinzi, noduri i prinderi de fundaii.

Structuri in cadre pentru deschideri mari : Cu inima plina In solutie cu zabrele Solicitari dominante: In stalpi: forta axiala, M incov pe 2 directii In grinzi: M incov in planul cadrului, F taietoare Criterii de dimensionare: Rezistenta / Rigiditate / Stabilitate Principii de alcatuire: Stalpi: sectiuni simetrice fata de planul cadrului sectiuni cu rigiditate mare(in 2 planuri perp, la rasucire) Grinzi de cadru: Sectiuni simetrice fata de axul vertical Sectiuni cu randament ridicat (inimi subtiri, talpi groase) Profile laminate grele / Profile compuse din table sudate Nod "Grinda - stalp" - Probleme specifice: Nod rigid transmite toate eforturile (M,N,T) Zona de concentrare de eforturi -vute(ingrosari) -Racordari curbe -rigidizarea inimii Imbinari: cu suruburi si flanse / cu buloane de inalta rezistenta Tipuri de fixare: -prindere articulata (teren slab) transmite fortele pe suprafete mici

Contravantuiri verticale longitudinale Se dispun in lungul salii Leaga intre ele EPT Sunt grinzi cu zabrele verticale cu elemente proprii Se dispun : in axul EPT pentru deschideri < 24.0 m cate 2-3 pe deschidere pentru D > 24.0 m la montantii de reazem Asigura stabilitatea EPT t a l p i : p a n e l e

m e t a l i

& d i a g o n a l