CURS 4

PLANSEE

1. Notiuni generale despre plansee

1.1. Notiuni introductive
Planseele sunt elemente de suprafata plane care compartimenteaza cladirea pe verticala
in niveluri (plansee intermediare) sau o delimiteaza de mediul exterior (planseul terasa) sau cvasi-
exterior (planseul de pod, peste subsol etc.).
Planseul este elementul structural dezvoltat, în plan, pe întreg nivelul. Ochiul de planseu
este "placa" delimitata de fetele reazemelor care "se vad" intre ele.
 1.2. Clasificari
O prezentare detaliata a clasificari lor planseelor este extrem de vasta si greu de realizat,
din acest motiv în continuare se vor prezenta câteva dintre criteriile importante de clasificare.
Dupa pozitia in cadrul cladirii, planseele pot fi:
- "ultime" sau plansee de acoperis (planseele terasa, de pod);
- intermediare, separa nivelurile cladirii pe verticala;
- "primul planseu", situat peste primul nivel.
Functie de excitatiile termice care se exercita pe fetele planseului putem avea:
- calde, sunt situate la interiorul cladirii si separa nivele cu medii
climatice identice;
- reci, sunt situate pe verticala in pozitii limita (plansee terasa, de pod,
peste un subsol neincalzit etc.) sau in pozitii particulare (peste pasaje de trecere, goluri sanitare,
logii etc.).
Dupa functiunile pe care le deserveste:
- pentru cladiri civile;
- pentru cladiri industriale;
- cu functiuni speciale (carosabile, terase amenajate cu pista
pentru helicoptere, suspendate).
Dupa forma geometrica a intradosului, planseele pot fi:
- plane;
- cu nervuri;
- cu retele de grinzi;
- curbe (bolti).
Dupa sistemul structural pe care sprijina, planseele pot fi cu rezemare pe:
- pereti structurali;
- elemente de cadru (grinzi);
- stâlpi.
Dupa alcatuirea constructiva a elementelor care il compun, planseele pot fi:
- din elemente identice (grinzi, fasii, semipanouri, panouri etc.);
- din elemente diferite (planseele din grinzi si elemente de umplutura
din diverse materiale etc.).
Functie de dimensiunile geometrice ale elementului structural folosit pentru realizarea
planseului poate fi:
 - elemente liniare (grinzi sau fasii);
- elemente de suprafata (placi).
Dupa tehnologia de executie, planseele pot fi:
- executate la fata locului;
- prin asamblarea de elemente prefabricate;
- solutii mixte.
In functie de caracteristicile de rigiditate ale elementelor structurale si modul lor de
dispunere, planseele se pot comporta ca:
- diafragme orizontale rigide care asigura conlucrarea elementelor verticale
structurale ale cladirii la preluarea actiunilor orizontale (vânt sau cutremur); spre exemplu
planseele din beton armat monolit, planseele realizate din elemente structurale independente
solidarizate rigid în planul lor;
- diafragme orizontale non-rigide care nu asigura conlucrarea elementelor
verticale structurale ale cladirii la preluarea actiunilor orizontale; în aceasta categorie sunt
incluse, in general, planseele realizate din elemente structurale independente (grinzi
metalice, grinzi din lemn, grinzi din beton armat si corpuri de umplutura, fasii cu goluri din
beton armat etc.).

3. Rezolvarea elementului de constructie - planseu

Planseul este un element complex a carui rezolvare este conditionata de o serie de
factori, spre exemplu: conditii de exploatare, echipamente si instalatii atasate, natura si
intensitatea solicitarilor, materialele folosite, tehnologia de executie, implicatiile economice
etc.
In mod principial planseul poate fi descompus intr-o rezolvare situata la partea
inferioara, o componenta centrala, o rezolvare situata la partea superioara (fig.1).
Componenta
de finisare a fetei
superioare
Componenta
de re z istenta

Componenta de finisare
a fetei inferioare
 Fig. 1 Descompunerea formala a planseului

• Componenta de finisare a fetei superioare

a) pardoseala calda pe dala flotanta; b) pardoseala rece pe dala flotanta;

Fig. 2 Solutii de pardoseli, plansee intermediare, la cladiri civile

 Componenta de finisare a fetei inferioare

O prezentare a solutiilor de rezolvare inferioara a planseului cuprinde o gama mare, o
identificare facandu-se functie de rolul principal pe care il indeplineste astfel:
- estetica, in cazul planseelor intermediare si ultime; rezolvarea poate fi
simpla (tencuiala) sau complexa;
- functionala, i se ataseaza instalatii cu rol specific (iluminare, incalzire,
ventilare etc.) sau cu functiuni specifice (acustic, antifoc); elemental care preia aceasta
functiune find plafonul;
- functie termoizolatoare, in cazul planseelor amplasate peste zone reci.
 b
) c)
Fig. 3 Solutii de rezolvare al scheletului de sustinere al placilor de tavan
a) schelet din lemn; b) schelet metalic cu rigle suprapuse; c) schelet metalic planar

• Componenta de rezistenta
Dupa natura materialului de baza folosit pentru realizarea componentei structurale,
planseele pot fi din:
- lemn;
- beton armat;
- metal.
 PLANŞEE DIN LEMN
Planşeele de lemn se utilizează în prezent la construcţii de locuit sau de mică importanţă
în mediu rural şi la unele construcţii cu caracter touristic tradiţional amplasate în zone rurale,
montane.
În scopul măririi durabilităţii, elementele componente se protejează împotriva focului şi
putrezirii cu substanţe ignifuge şi antiseptice.
ALCĂTUIRE
Planşeul brut este format din grinzi de lemn (sau produse superioare din lemn) şi podina
de rezistenţă din dulapi.
 PLANSEE DIN BETON ARMAT
Planşeele din beton armat, datorită multiplelor avantaje pe care le prezintă în raport cu
alte tipuri de planşee, au în prezent cea mai mare utilizare. Din punct de vedere constructiv,
aceste planşee se pot realiza din beton armat monolit sau din beton armat prefabricat.

PLANSEE DIN BETON ARMAT MONOLIT

Planşeele din beton armat monolit se caracterizează prin faptul că se toarnă la faţa
locului, la fiecare nivel, în poziţie definitivă, utilizând diverse tipuri de cofraje.
Domeniul de utilizare al planşeelor din beton armat monolit este :
- la clădiri unicat precum şi la clădiri cu forme în plan neregulate şi deschideri variate, la
care nu se pretează utilizarea prefabricatelor;
- la planşee cu deschideri şi încărcări mari;
- la planşee cu încărcări concentrate şi acţiune dinamică a încărcărilor (vibraţii, şocuri,
trepidaţii);
- la construcţii industriale, unde din considerente tehnologice se impune prevederea unor
goluri de dimensiuni mari;
- la clădiri amplasate în zone seismice.
Planseele din beton armat monolit au o serie de avantaje cum sunt :
- au capacitate de a prelua încărcări mari, statice şi dinamice;
- datorită monolitismului se asigură o foarte bună conlucrare între planşee şi elementele
verticale de rezistenţă ale clădirii
- comportându-se ca şaibe orizontale rigide, asigură o mare rigiditate de ansamblu a
structurii clădirii şi o foarte bună comportare la preluareaşi repartizarea încărcărilor orizontale
(vânt, seism);
- au durabilitate ridicată în timp şi costuri reduse de întreţinere;
- pot acoperi practic orice forme geometrice în plan şi cu orice fel dedistribuţie a
elementelor portante (stâlpi, pereţi);
- au posibilităţi largi de realizare constructivă şi rezolvări de ordin architectural prin variate
sisteme de dispunere a grinzilor de forme şi dimensiuni diverse;
 Dezavantajele planşeelor din beton armat monolit sunt :
- au durata de execuţie şi consumul de manoperă pe şantier mai mari, comparativ cu
planşeele din beton armat prefabricat;
- necesită un consum ridicat de cofraje şi elemente de susţinere;
Exista o mare varietate de tipuri constructive pentru planşeele din beton armat monolit,
respectiv:
- planşee sub formă de plăci plane;
- plansee cu plăci şi grinzi dispuse pe o singură direcţie;
- planşee cu nervuri dese;
- planşee cu plăci, grinzi principale şi grinzi secundare (nervuri);
- planşee pe retele de grinzi (planşee casetate);
- planşee ciuperci;
- planşee – dală.

PLANŞEE SUB FORMĂ DE PLĂCI PLANE

Planşeele cu plăci plane reazemă pe elementele structurale verticale ale clădirii (pereţi
portanţi) sau pe riglele cadrului, situate la distanţe relativ mici de maximum 5 ... 6 m.
Sub acţiunea încărcărilor, placa lucrează la încovoiere cu forţe tăietoare, respectiv planul
median al plăcii se deformează sub forma unei suprafete curbe în spaţiu. Aceasta poate fi o
suprafaţă cilindrică, respectiv cu o singură curbură sau poate fi o suprafaţă cu dublă curbură.
1. Placă simplu rezemată pe două laturi opuse
a - înainte de deformare; b - după deformare; c - fâşie unitară;d - scheme de calcul.
 2. Placă simplu rezemată pe toate patru laturile
În acest caz planul median se curbează pe ambele direcţii, încovoierea nu mai este
cilindrică şi deci se vor produce momente încovoietoare pe ambele direcţii paralele cu laturile
plăcii – a se vedea figura de mai jos.
Deformarea plăcii dreptunghiulare pe două direcţii

Rezultă aşadar că în cazul plăcile care sunt supuse la încovoiere pe două direcţii raportul
dintre cele două laturi are importanţă şi influenţează calculul acestor plăci.
Avem astfel două situaţii :
a. Cazul plăcilor la care raportul dintre latura mare şi latura mică are valoare mai mare
decât 2, respectiv: l2 / l1 > 2.
Este cazul plăcilor calculate şi armate pe o direcţie. În această situaţie deschiderea de
calcul este deschiderea mică.
b. Cazul plăcilor la care raportul dintre latura mare şi latura mică are valoare egală sau
mai mică decât 2, respectiv: l2 / l1 ≤ 2.
Este cazul plăcilor calculate şi armate pe două direcţii, transportul de incarcari pe cele
două direcţii fiind comparabil.

Reguli generale de alcătuire

Determinarea grosimii plăcilor din beton armat
Grosimea minimă a plăcilor din condiţia de rigiditate (deformaţii-săgeţi) se va lua după
cum urmează:
a) La plăci armate pe o direcţie (l2 / l1 > 2):
l1 / 30 – când placa este simplu rezemată pe tot conturul;
l1 / 35 – când placa este încastrată pe tot conturul;
 l1 / 25 – când placa este simplu rezemată pe două laturi paralele;
l1 / 30 – când placa este încastrată elastic pe două laturi paralele;
l1 / 12 – când placa este în consolă;
b) La plăci armate pe două direcţii (l2 / l1 < 2):
l1 / 40 – când placa este simplu rezemată pe tot conturul;
l1 / 45 – când placa este încastrată elastic pe tot conturul;
Tot din condiţii de rigiditate grosimea plăcii (hf) se va considera conform următoarei relaţii:
hf = (P / 180) + 20 mm, unde P este perimetrul plăcii în mm.
Din condiţia de izolare fonică, grosimea plăcii trebuie să fie de cel puţin 13 cm.
Pentru a îndeplini rolul de diafragmă orizontală pentru încărcările aplicate în planul lor,
plăcile de beton armat trebuie să aibă grosimi de cel puţin 80 mm.
 PLANŞEE DIN BETON CU GRINZI DISPUSE PE O DIRECŢIE
Când suprafaţa plăcilor depăşeşte 25…30 m2 sau când deschiderile sunt mai mari de 5,0
…6,0 m se prevăd pe deschiderea scurtă grinzi din beton armat ca reazeme intermediare care,
împreună cu pereţii portanţi, constituie reazemele planşeelor.
Astfel la clădirile cu pereţii portanţi longitudinali din zidărie se realizează planşee cu plăci
şi grinzi transversale dispuse la 3 …5 m, care reazemă pe zidărie prin intermediul centurilor din
beton armat pe stălpişori de beton armat.

În toate situaţiile, grinzile de beton armat împreună cu pereţii portanţi (când este cazul)
subîmpart planşeul în plăci armate pe una sau două direcţii, după cum raportul laturilor este mai
mare sau mai mic decât 2.
Inaltimea grinzilor depinde de mărimea încărcării, distanţa dintre grinzi si deschiderea lor,
în mod obişnuit fiind de (1/10…1/12) L, (L fiind deschiderea), iar latimea de cca ½ din inaltime.
 PLANŞEE CU GRINZI PRINCIPALE SI SECUNDARE

Planşeele cu grinzi principale şi secundare se utilizează pentru imbunatatirea capacitatii

portante a planseului la încărcări mari.
PLANŞEE CU NERVURI DESE
 PLANŞEE PE REŢELE DE GRINZI (PLANŞEE CASETATE)
Sunt planşee alcătuite din placă plană continuă de aceeaşi grosime şi o reţea de grinzi de
aceeaşi secţiune, dispuse după două direcţii, prin încrucişarea lor rezultând o reţea de casete.

Lumina casetelor l1 şi l2 se recomandă a fi de 1,5….3,0 m din condiţia dimensionării

economice a structurii planşeului (reţea de grinzi, plăci). Dinconsiderente arhitecturale şi estetice,
lumina casetelor se poate lua şi mai micăde 1,5 m, respectiv la limită 0,70 m.
 Sunt două soluţii de realizarea a acestor tipuri de planşee:
- cu dispunerea reţelei de grinzi paralel cu laturile de rezemare (a);
- cu dispunerea reţelei de grinzi în diagonală (b).

Reaţeaua cu grinzile paralele cu reazemele planşeului lucrează după ambele direcţii

numai când raportul laturilor L1 / L2 este mai mic sau egal cu 1,5.
Deschiderea încăperii (L2) poate fi de 6-12 m, iar lungimea (L1) de max.1,5 L2 .
La un raport mai mare de 1,5 reţeaua lucrează nefavorabil, întrucât grinzile mai scurte
(dispuse după latura L2) având rigidităţi mult mai mari la încovoiere, se comportă ca reazeme (rol
de grinzi principale) pentru grinzile dispuse după latural 1 (rol de grinzi secundare), deci se
pierde efectul de conlucrare pe două direcţii şi structura devine neeconomică; în asemenea
condiţii se recomandă dispunerea oblică a reţelei de grinzi, respectiv grinzile se dispun la 45
grade faţă de laturileîncăperii (b), acestea lucreaza favorabil pentru raportul L2/L1<=3.
 PLANŞEE FARA GRINZI
Din această categorie fac parte planşeele-ciuperci şi planşeele dala.
 a. Planseele – ciuperci sunt alcatuite din placi de beton armat rezemate pe stalpi fără
intermediul grinzilor. Evazarea stălpilor la partea superioară sub formă de capiteluri a condus la
denumirea de planşee ciuperci (fig. a, b, c, d).
Pentru încărcări mari pe planşeu cuprinse între 1000 – 3000 daN/m2, grosimea plăcii este
de 15 – 18 cm.
Grosimea plăcii rezultă în funcţie de încărcare şi distanţa dintre stălpi, grosimea minima
din condiţii de rigiditate fiind 1/30 din deschiderea maximă, dar cel puţin 15 cm, iar secţiunea
stâlpilor minim 30 x 30 cm.
Trama maximă obişnuită 6,0 m x 6,0 m.
 b. Planseele – dala sunt folosite la clădiri de locuit, administrative, precum şi la construcţii
industriale cu încărcari mari.
Planseele sunt alcatuite din placi de beton armat monolit avand grosimea de 15…22 cm
care reazema direct pe stalpi.
In zonele de rezemare ale plăcilor pe stălpi, pentru a preveni forfecarea (străpungerea)
plăcilor, armătura se execută sub forma unei reţele duble, evitarea îngroşării plăcilor, necesară
numai din aceste condiţii se obţine prin fixarea unor piese metalice (juguri) din profile laminate în
zonele de rezemarea plăcilor pe stălpi.
 PLANŞEE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT
Din punct de vedere constructiv, planşeele prefabricate pot fi din fâşii prefabricate, panouri
mari, grinzi prefabricate, corpuri de umplutură, grinzi alăturate etc.
Planşeele prefabricate au următoarele avantaje: prin utilizarea lorse reduce manopera pe
şantier, se scurtează durata de execuţie, se elimină cofrajele şi sunt necesare lucrări reduse de
finisaj pe şantier.
Au însă şi uneledezavantaje:
- se pierde parţial avantajul monolitismului şi al rigidităţii orizontale şi deansamblu a
clădirii, comparativ cu planşeele din beton armat monolit.
- necesită lucrări de volum mic pe şantier, dar mai pretenţioase ca precizie şi calitate
privind pozarea, fixarea, monolitizarea etc;
- uneori ridică dificultăţi la transport şi montaj ;
- necesită spaţiu de manipulare şi depozitare pe şantier ;
- domeniul de utilizare este condiţionat de producţia prefabricatelor, deci planşeele
prefabricate se pot utiliza numai la clădiri modulate ca deschideri;
- necesită măsuri speciale de monolitizare a planşeelor prin suprabetonări,c enturi etc, în
cazul construcţiilor amplasate în zone seismice.
 PLANŞEE DIN FÂŞII PREFABRICATE CU GOLURI ROTUNDE
Sunt planşee integral prefabricate, alcătuite dintr-un singur tip de elemente aşezate
alăturat şi solidarizate între ele şi elementele pe care reazemă (grinzi sau pereţi).

Făşiile prefabricate cu goluri longitudinale sunt tipizate în funcţie de deschidere şi

încărcare astfel:
a. pentru clădirile civile cu încărcări până la 300 daN/m2 se utilizează fâşii înguste cu
lăţimea nominală de 40 sau 60 cm (lăţimea de fabricaţie fiind mai mică cu 0,5 cm) şi lungimi
nominale de 2,10; 3,00; 3,60; 4,20 şi 5,10 m, lungimile de fabricaţie fiind mai scurte cu 8 cm.
Grosimea fâşiilor este de 14 cm pentru lungimi mai mici sau egale cu 3.90m, respectiv de
19cm pentru celelalte lungimi
b. la clădiri social-administrative şi industriale cu încărcări mai mari de 300 daN/m2 şi
deschideri care depăşesc 5,00 m se utilizează făşii din beton precomprimat cu lăţimea de 1,00 m
şi lungimea nominală de 6,00 m, grosimea fiind de 22 cm pentru încărcări de 500-750 daN/m2,
respectiv 26 cm, pentru încărcări de 1000-1500 daN/m2.
 PLANŞEE DIN PANOURI MARI
Panourile mari prefabricate au dimensiunile unei trame obişnuite (pentru clădiri de locuit),
fiind destinate pentru a înlocui planşeele monolite de tipul plăcilor plane. Dimensiunile nominale
coincid cu cele modulare, iar dimensiunile de fabricaţie rezultă în funcţie de elementele pe care
reazemă (pereţi de zidărie, din beton armat, panouri mari sau rigle de cadre).

PLANŞEE DE TIP PREDALĂ CU SUPRABETONARE

 PREDALA CU BUCLE

LES PLANCHERS METALLIQUES

Planseul metalic este format din grinzi metalice și o suprafață orizontală din
cărămizi, beton armat, tablă ondulată și beton. În practică, cele mai multe soluții
utilizează beton pentru a oferi protecție împotriva incendiilor și izolare fonică.

Ca avantaje putem menţiona:

- capacitate portantă ridicată şi comportare bună ca diafragme orizontale;
- permit alcătuiri constructive variate, cu înăltime de construcţie mică;
- asigură o prefabricare largă şi posibilităţi de reutilizare;
- sunt mai uşoare decât planşeele din beton armat;

Dezavantajele planşeelor metalice sunt următoarele:

- au consum ridicat de oţel;
- necesită măsuri pentru asigurarea durabilităţii (la foc, agenţi
corozivi,umiditate etc), confortului fonic şi termic, precum şi de rigidizare şi
contravantuire;
- dau eforturi suplimentare din variaţii de temperatură;

PLANŞEE DIN GRINZI METALICE SI ELEMENTE DE

UMPLUTURĂ
Grinzile metalice se dispun paralel cu latura scurtă a încăperilor la un
interaxde 1 -3 m în funcţie de încarcare şi tipul elementelor de umplutură
putând rezemape pereţi portanţi sau grinzi. Elementele de umplutură preiau
încărcarea peporţiunea dintre grinzi şi o transmit grinzilor pe care reazemă.

Aceste elemente deumplutură se pot realiza din bolţişoare de zidărie sau din
beton simplu, din plăcide beton armat, plăci prefabricate cu sau fără material
de umplutură cu rol deizolare fonică şi termică sau din corpuri ceramice.

Bolţişoarele din zidărie reazemă pe talpa inferioară a profilelor, care

sedispun la distanţe de 1,5 – 2,0 m;

Bolţişoarele din beton simplu monolit reazemă pe talpa inferioară a

grinzilor,care se dispun la distanţe de 2,0 – 2,5 m, grosimea bolţişoarelor este
de 10-15 cm
Planseul din beton armat monolit cu grinzi metalice este putin folosit
deoarece această soluție pierde beneficiile planseelor metalice

Planseul cu predala si placa din beton armat

Planseu cu panouri din beton armat prefabricat care sprijina pe grinzi

metalice

Rosturile de legătură pot fi plasate pe grinzi și, în acest

caz, grinzile suport trebuie să asigure o lățime
suficientă pentru două gujoane.

Plansee cu tabla nervurata si grinzi metalice

Panourile se realizează din tablă de 1-3 mm grosime prin ambutisare. Se pot utiliza la
construcţii civile înalte (cu peste 15 - 20 niveluri), având structura de rezistenţă din
cadre metalice sau beton armat.
Soluţia este avantajoasă deoarece panourile de tablă pot avea rol de cofraj pierdut şi
armături de rezistenţă, fiind necesare măsuri constructive de asigurare a conlucrării
dintre panou şi beton.
Conlucrarea tablei cu betonul se realizează cu piese metalice (plăcuţe din tablă) sudate
pe tabla striată sau ondulată sau prin cute locale (mai mici) ale tablei ondulate.
Înălţimea panourilor (h) este în funcţie de deschidere şi mărimea încărcărilor, putând
depăşi 20 cm.

Profil trapeziodal
Profil Ω

Fixarea tabla – grinda se face utilizand suruburi autofiletante (a) sau prin
“impuscare”(b).
Fixarea intre panourile de tabla se realizeaza prin nituire (c), cu suruburi (d) sau prin
petrecerea si indoirea celor doua panouri conform prevederilor fabricantului (e).

Efortul de forfecare dintre beton și elementele metalice este transmis prin

intermediul gujoanelor sau prin frecare sub presiune. (d16, 19, 22)

Gujonul este sudat pe partea metalică. Partea inferioară a gujonului transmite

forfecarea. Întreaga lungime a gujonului și a capului asigură ancorarea acestui
in beton. Capul împiedică placa să se înalte și transferă eforturile plăcii către
grinda metalică.

În funcție de comportamentul plăcii, planseele cu tabla nervurata și grinzi

metalice sunt împărțite în:

Plansee cu tabla nervurata autoportanta

În acest caz, numai tabla preia sarcinile, placa de beton are doar rolul de
protectie contra focului și pentru izolare fonică.

Inaltimea nervurilor - 150-210 mm

Marim inaltimea planseului

utilizand doua table

Plansee din tablă cu nervuri și beton armat

În acest caz, numai betonul armat preia sarcinile, foaia de metal are rolul de
cofraj pierdut și crește viteza de execuție.

Plansee compozite din oțel - beton

Tabla se comportă ca armare la partea inferioara. Momentele incovoitoare pe
reazeme sunt preluate de armaturile la partea superioara. Pentru
dimensionarea acestor plansee sunt utilizate tabelele furnizorului în funcție de
geometria profilului și grosimea betonului.