Universitatea Gh.

Asachi, IASI Facultatea de Constructii si Instalatii Sectia: Inginerie Civila

PROIECT CLADIRI

Student: Busuioc Paul-Constantin Indrumator: Grupa: 3205 Pescaru

Prof. Univ:

Anul II

An universitar 2009-2010

Cuprins:

A.

PIESE SCRISE : 1. Tema proiectului (pies similar celei de fa). 2. Structura de rezistenta. Elemente de inchidere si compartimentare 3. Finisaje

B.

PIESE DESENATE :

1. Schia soluiei funcionale (parter), format A4 sau A5 .... scara 1:100; 2. Plan parter, plan format A3 sau A4 ............................. scara 1: 50; 3. Plan etaj, plan format A3 sau A4 ................................. scara 1: 50; 4. Plan demisol, plan format A3 sau A4 ............................ scara 1: 50; 5. Plan acoperi - mansarda, format A3 sau A4 ........ scara 1: 50 sau 1:100; 6. Seciune vertical prin casa scrii, format A3 sau A4 .... scara 1: 50; 7. Faade (principal i lateral), cu indicarea finisajelor.... scara 1:100; 8. Detalii constructive pentru principalele elemente de construcii: pereii exteriori de suprastructur i de subsol, acoperiul-teras cu aticul i gurile de scurgere a apei, detalii acoperi arpant, ansamblul planeu-pardoseal, mbinrile perei - planee (centuri), podeste - rampe, parapetul ferestrelor, trotuar etc....... sc. 1:5 ; 1:10.

1. TEMA PROIECTULUI

CLADIRE DE LOCUIT,cu regimul de nlime

S+P+1E, avnd deci

subsol (S), parter (P) i un etaj (E). Cldirea se consider situat n mediu urban ntr-o zon construit existnd condiii pentru racordarea la curente (ap, canalizare, energie electric, gaze); nclzirea cldirii se asigur cu ajutorul unei centrale termice proprii. Amplasarea construciei s-a facut pe un teren relativ plan, cu pant redus (sub 5%), fiind asigurate msurile pentru ndeprtarea apelor din precipitaii. Apele freatice se presupun la mare adncime. Gradul de seismicitate al zonei este de 4, ceea ce permite adoptarea unei structuri de rezisten simple, cu perei din zidrie. Distribuia spaiilor din cadrul cldirii este, n principiu, astfel: La demisolul cldirii sunt prevzute ncperi necesare unor procese de deservire a construciei, cum sunt: central termic proprie, spltorie, uscator i ncperi cu destinaii funcionale complementare precum garajul, spatiul de depozitare. Pentru relaxarea locuitorilor cladirii s-a realizat la subsol o sala de servire. Parterul cldirii cuprinde spaii destinate unor activiti de zi: ntruniri ale familiei, primire de oaspei, prepararea hranei i servirea mesei, ntreinere-toalet, spaii de circulaie i de recreere (culoare,vestibul, holuri). La parter se mai afla si un birou dotat cu sala de asteptare si serviciu-toaleta. La etaj sunt amenajate n special ncperi destinate ritmului de noapte, respectiv: 2 dormitoare de adulti, ncperi pentru toalet, dressing., precum i o camera destinata copiilor.

Locuinta se dezvolta pe parter,etaj si demisol partial. Accesul in cladire se face fie prin fatada principala (prin vestibul si sala de asteptare) fie prin fatada laterala (prin vestibul, hol, bucatarie). Legatura intre etaj, parter si demisol se face cu o scara realizata in 2 rampe.

In cazul vilelor trebuie sa se asigure un grad de confort mult mai ridicat decat altor tipuri de locunte . In cazul de fata se prevad suprafete majorate, fara insa a trece in extrema cealalta, a unor suprafete exagerat de mari.

In tabelul 1 sunt prezentate suprafete orientative ale incaperilor curente din cadrul vilelor.

Nr. Crt . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

INCAPEREA

Camera de zi Sufragerie Birou, camera studii Bucatarie Camara Debara, Oficiu Baie Camera personal Dormitor principal Dormitor individual

SUPRAFATA MINIMA (m) 20,00 10,00 de 10,00 10,00 1,00 0,75 3,50 10,00 12,00 10,00

SUPRAFATA UZUALA (m) 25 35 15 20 12 15 14 16 1,50 2,00 1,50 2,00 4 4,50 12 - 14 14 16 12 - 14

SUPRAFATA MAXIMA (m) 40,00 25,00 20,00 20,00 2,50 3,00 5,00 15,00 18,00 15,00

2. STRUCTURA DE REZISTENTA

Structura de rezistenta a cladirii se compune din: Pereti portanti din zidarie de caramida cu goluri verticale

Structurile cu pereti portanti din zidarie trebuie sa constituie sisteme spatiale, cu diafragme dispuse dupa cele doua directii principale. Forma cladirilor se recomanda sa fie apropiata de dreptunghi pe cat posibil simetrica. Inaltimea si nmarul maxim de niveluri ale cladirilor cu pereti portanti din zidarie se stabilesc functie de gradul de seismicitate si de natura maerialelor utilizate, fiind de 15m in zonele cu grad 7 sau 8 si de 9m in zonele cu grad 9 de intensitate seismica, unde se interzice utilizarea blocurilor mici de beton cu agregate usoare. Grosimea minima a peretilor portanti din zidarie, rezultata din conditii de rezistenta si stabilitate, este de o caramida sau un bloc pentru peretii interiori si de o caramida si jumatate pentru pereti exteriori. Pentru satisfacerea conditiilor de rezistenta termica aceste grosimi nu sunt in general suficiente, fiind necesara dispunerea unei izolatii suplimentare pentru asigurarea gradului de confort cu un consum rational de energie. Golurile din peretii portanti se distribuie cat mai uniform in lungul peretelui si pe cat posibil simetric in raport cu axele cladirii, de preferinta suprapuse si de aceeasi inaltime la toate nivelurile.
Plansee din beton armat monolit

Aceste plansee se realizeaza integral pe santier prin turnarea lor in pozitia definitiva de exploatare. Avantajele planseelor din beton armat monolit sunt: -au capacitate de a prelua incarcari mari,statice si dinamice;

-datorita monolitismului se asigura o conlucrare foarte buna intre plansee si elementele verticale de rezistenta ale cladirii; -planseele comportandu-se ca diafragme orizontale orizontale rigide, asigura o mare rigiditate de ansamblu a structurii cladirii si comportare foarte buna la mare preluarea si repartizarea incarcarilor orizontale(seism,vant); -au durabilitate intretinere; -se pot realiza pentru orice forme in plan si dispunere oarecare a elementelor verticale portante (pereti,stalpi);au posibilitati largi de alcatuire constructiva si rezolvari de ordin arhitectural prin variate sisteme de dispunere a grinzilor de forme si dimensiuni diverse. Dezavantajele planseelor din beton armat monolit sunt: -au durata de executie si consumul de manopera pe santier mai mari,comparative cu structurile prefabricate; -necesita consum ridicat de cofraje si sustineri si,in general,nu necesita costuri de

Cladirile sunt alcatuite din doua parti principale: a. infrastructura, reprezentand partea din structura situate sub cota 0.00 (fundatii, pereti de subsol, planseul peste subsol); b. suprastructura, reprezentand partea structurii situata peste cota 0.00 (pereti, stalpi, plansee, grinzi etc.). Prin conventie, cota 0.00 a unei cladiri esta situate la nivelul pardoselii finite de la parter.

Infrastructura

Fundatia este rigida sub forma de talpi continue, executata din beton simplu cu marca B100. Fundatiile sunt elemente de constructie care fac parte din structura de rezistenta a cladirilor ,avand rolul de a prelua sarcinile transmite de elementele suprastructurii si de a le repartiza terenului. La proiectarea unei fundatii este necesar sa se cunoasca urmatoarele aspecte: -dimensiunile constructiei; -structura de rezistenta a cladirii -incarcarile transmite la nivelul fundatiei; -stratificatia componente; -factorii externi ce pot influenta stabilitatea fundatiei etc. Fundatiile continui se prevad sub peretii portanti din zidarie, au talpa din beton simplu avand sectiunea dreptunghiulara. Fundatiile continue rigide lucreaza la eforturi de compresiune, pe ele rezemand elementele suprastructurii. Treptele fundatiei trebuie sa aiba cel putin 40 cm inaltime. terenului si indicio geotehnici ai straturilor

Suprastructura
Acoperisul are panta mare, structura de rezistenta tip

sarpanta pe scaune cu invelitoare de tabla Functiunea principala a acoperisului si a partii sale superioare, denumita invelitoare, este de a proteja cladirea impotriva actiunii

agentilor

climatici:

vant,

ploaie,

zapada,

grindina,

si

variatii

de

temperatura. Sarpantele se caracterizeaza prin greutate mica,consecinta a faptului ca sunt realizate din bare subtiri, articulate care lucreaza numai la eforturi axiale. Barele sunt executate din lemn ,material cu caracteristici favorabilede rezistenta la solicitari de intindere si compresiune. In alcatuirea sarpantei se pot distinge urmatoarele elemente principale: -astereala,care constituie suportul direct al invelitorii, executata din scanduri negeluite, placi de lemn aglomerat. Se dimensioneaza la incarcarile permanente din greutatea proprie si a invelitorii si la cele temporare rezultate din vant, zapada si circulatia pentru intretinerea invelitorii; -capriorii constituie suportul direct al asterealei,dispusi dupa linia de cea mai mare panta a invelitorii,rezemati pe pereti; -fermele sunt elemente de rezistenta principale ale acoperisului , alcatuite din bare articulate,dispuse astfel incat sa formeze o retea tridimensionala de contururi nedeformabile. Fermele sustin intreaga sarpanta si transmit ansamblul incarcarilor la punctele de rezemare; -contravantuirile sunt sisteme de legaturi care solidarizeaza ansamblul elementelor sarpantei asigurand reducerea lungimii de flambaj a elementelor comprimatesi stabilitatea transversala a elementelor de rezistenta la actiunea vantului. Contravantuirile sunt dispuse in lungul constructiei ,in plan vertical si sub invelitoare. Invelitorile se dispun la partea superioara a acoperisurilor in scopul protejarii cladirii, impotriva patrunderii apei din ploaie sau zapada si de asigurare a etanseitatii la actiunea concomitenta cu cea a vantului. Invelitorile de tabla sunt utilizate frecvent datorita avantajelor pe care le prezinta: sunt usoare, durabile, etanse, si usor de executat.

Deoarece invelitorile din tabla prezinta deformatii mari la variatiile de temperatura, pinderea de suport si realizarea continuitatii se face cu mijloace flexibile. Foile de tabla plana se livreaza in foi cu dimensiunile 650x1000 mm si grosimea de 0.5 mm,sub forma de legaturi numite maje. Suportul acestor invelitori il constituie asteriala realizata din scanduri.

3.FINISAJE
Pardoselile se pot clasifica in functie de materialele din care sunt executate,de modul de executie si exploatare,de comportarea din punct de vedere termic etc. Dupa gradul de izolare termica se deosebesc: -pardoseli calde,izolante din punct de vedere termic,realizate din materiale cu coeficient mic de conductivitate termica(lemn,asfalt,linoleum etc); Pardoselile din parchet se executa din lamele de stejar cu grosimea de 37mm,lungimea de 45cm si latimea de 10cm,lamelar cu muchii drepte realizate sub forma de panouri in care lamelele se lipesc cu fata vazuta pe un suport de hartie care se elimina dupa fixare. -pardoseli reci,realizate din materiale cu coeficient mare de conductivitate termica(marmura,beton,mozaic etc); Pardoselile din placi ceramice se realizeaza din placi ceramice tip A,divers colorate cu forme patrate(12,212,22,4 cm),prevazute pe fata interioara cu santuri in coada de randunica pentru a se asigura o buna ancorare in mortar. Placile se dispun pe un strat de mortar de ciment, cu rosturi de cel mult 2mm,care se comleteaza cu lapte de ciment. Pentru racordarea pardoselii cu peretii se folosesc plinte sau scafe prefabricate din caramida.

Intocmirea schitei functionale

Schita functionala se intocmeste la scara redusa, deoarece prezinta numai date generale privind incaperile cladirii, dimensiunile orientative si pozitia acestora, a scarii si a golurilor pentru usi si ferestre. Schita functionala este prezentata in plansa A2.

Tipuri de pereti
In cazul cladirilor de locuit cu structura de rezistenta din diafragme de zidarie se pot utiliza o gama larga de pereti, din diverse materiale: -pereti exteriori, cu rol portent si de inchidere; -pereti interiori portanti, avand rol si de separare; -pereti interiori autoportanti, numai despartitori.

Grosimile peretilor utilizati se recomanda astfel: a. Pereti exteriori cu structura Verticale mixta,cu Portantacalitati GVP de (30 izolare cm) +

termica:strat portant Caramida cu Goluri

zidarie Caramida Plina- CP (25 cm) sau

termoizolatie,din zidarie BCA- Beton Celular Autoclavizat (30 cm zidarie GVP+20 cm blocuri BCA; vom obtine grosimea efectivad=50cm); b. Pereti interiori portanti vor fi numai din zidarie de caramida plina( respectiv de o caramida-1 c.p. cu grosimea nominala d=25 cm);

c. Pereti despartitori autoportanti pot avea diverse alcatuiri: - c.p.-12,5 cm; c.p.- 7,5 cm (la spatii secundare); -Fasii Hebel cu grosimi de:7,5 cm; 10 cm; 12,5 cm; 15 cm;Fasii ipsos-carton (Knauf): 3 cm; 4 cm; 5 cm si cu goluri:7 cm; 10 cm

Fazele executiei planului parter

Planul parter reprezinta urma unui plan orizontal cu care se face o sectiune imaginara prin cladire,pe la jumatatea inaltimii ferestrelor parterului. Se deseneana elementele sectionate, precum si cele vazute sub planul taietor, dups indepsrtsres virtusls s portiunii de clsdire de deasupra. Avand in vedere complexitatea datelor ce se reprezinta pe aceasta plansa, scara cea mai adecvata este 1:50, desi se poate folosi si scara 1:100. Pentru o executie corecta si eficienta a acestui plan se propune realizarea plansei cu ajutorul programului AUTOCAD sau a altui program de grafica pe calculator. Fazele de lucru intr-o succesiune logica sunt: a. trasarea axelor peretilor portanti exteriori si interiori; b. trasarea liniilor corespunzatoare fetelor peretilor portanti; c. stabilirea pozitiilor peretilor autoportanti despartitori d. stabilirea marimii si pozitiei golurilor de usi si ferestre; e. proiectarea scarii:dispunere,alcatuire, dimensiuni; f. prevederea de imobilier si echipamente sanitare standard; g. completarea cu elemente exterioare specifice parterului; h. cotarea planului la interior si la exterior;

i. definitivarea plansei; elemente de identificare.