Lucrare Licenta CCIA PDF

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA- FACULTATEA DE MECANICĂ
SECŢIA C.C.I.A.
PROIECT DE DIPLOMA
ÎNDRUMĂTOR
Conf.dr.ing.Mădălina CĂLBUREANU
ABSOLVENT
STOE EUGEN
CRAIOVA
2013
1
PROIECT DE DIPLOMĂ
IMOBIL S+P+3E
CU DESTINATIA BIROURI SI SPATII COMERCIALE
Craiova 2013
2
BORDEROU
PIESE SCRISE
Memoriu justificativ
Predimensionari
-Placi
-Grinzi
-Stalpi
Modelarea structurii
-Evaluarea incarcarii seismice
-Modelul de calcul la fortele laterale si verticale
-Proiectarea rigiditatii la forte laterale
-Calculul in elementele suprastructurii
Calculul si armarea grinzilor
Calculul stalpilor
-Dimensionarea armaturii longitudinale si transversale
-Dimensionarea armaturii longitudinale si transversale la stalpi
-Calculul la forta taietoare
Verificare nodurilor de cadru
Calculul scarii
Predimensionarea fundatiei
Calcul termotehnic
Antemasuratoare
Documentatie tehnico-economica
Organizare de santier privind executarea lucrarii
Caiet de sarcini - Tehnologie
3
PIESE DESENATE
Plan arhitectura planseu si etaj current

Sectiune transversala
Plan cofraj si armare placa peste parter
Plan armare grinzi
Plan armare stalp A1 si B2
Plan armare pereti subsol
Plan fundatie
Plan grinda de fundare
Plan organizare de santier
Plan panotare stalpi etaj curent
Plan panotare planseu etaj curent
Plan armare si cofraj scara
4
MEMORIU JUSTIFICATIV
Prezentul proiect a fost întocmit ca lucrare de diplomă pentru susţinerea

examenului de absolvire a studiilor din cadrul specializarii C.C.I.A. a Facultatii de
Mecanica din Craiova.
Prezentul proiect cuprinde note de calcul pentru dimensionarea structurii si
fundatiei unei constructii S+P+3E.
Constructia se afla in zona C de importanta seismica, cu ag = 0,20g si
Tc = 0.7sec., clasa de importanta III.
Constructia are subsol + parter + 3 etaje avand destinatia de birouri (la etaj) si
spatii comerciale la parter.
Parterul este flexibil, cu peretii de compartimentare alcatuiti din elemente usoare
de gips-carton.
Constructia are 4 travei, lungime totala de 24 m si 5 deschideri cu lungime totala
de 30 m.
Structura de rezistenta este alcatuita din cadre si plansee din beton armat
monolit.
Pentru iluminat natural constructia are o curte interioara ce se desfasoara pe 8.50
m latime si 14.50 m lungime, la parter si etaje unde se amenajeaza terase.
Subsolul este spatiu tehnic, cu o centrala termica si alte spatii pentru instalatii.
Pentru finisaje la exterior s-a ales solutia unei fatade cortina, alcatuita din
montanti metalici verticali, ferestre din aluminiu cu geam termopan.
La etaj se realizeaza o pardoseala calda cu mocheta, iar la parter si pe holuri cu
pardoseala din piatra naturala. Sistemul de fundare este alcatuit dintr-o retea de grinzi
de fundatie ce conlucreaza cu placa subsolului. Pe conturul exterior al cladirii sunt pereti
de subsol din beton armat monolit. Astfel, subsolul formeaza o cutie rigida care poate fi
hidroizolata perimetral si sub placa de subsol, pentru a realiza un spatiu interior uscat.
Calculul stucturii de rezistenta s-a facut cu programul ETABS, care permite un
calcul spatial al structurii, la incarcari verticale si incarcari seismice, calculul este liniar
(elastic).
5
Programul calculeaza eforturile din incarcari de cod aplicate transversal si
longitudinal si din torsiune.
Analizand rezultatele se constata ca structura are o rigiditate buna
Tmax = 0,8815 sec.
Deplasarea relativa de nivel maxim se inregistreaza la parter si este de 6.94‰.
Structura cladirii este compusa din cadre din beton armat (stalpi si grinzi) si
plansee turnate monolit.
Planseele au rol de a transfera fortele de inertie aplicate la nivelul lor elementelor
verticale pe care sprijina. Din punct de vedere al modelarii, acest rol este indeplinit prin
ipoteza saibei infinit rigide.
In cazul constructiei noastre elementele disipative sunt grinzile, iar stalpii raman
in domeniul elastic prin dimensionarea la eforturile maxime ce apar in element. S-a
urmarit formarea articulatiilor plastice in stalpi, in sectiunea de la baza acestora.
Dimensionarea a fost facuta in concordanta cu normativele in vigoare si cu natura
terenului de fundare. Terasa este de tip terasa circulabila.
Compartimentarile interioare sunt realizate din pereti de gips-carton.
Inchiderea exterioara este realizata cu pereti cortina.
Finisajele interioare difera in functie de destinatia spatiilor.
In executia lucrarilor de constructii se vor respecta regulile de protectiea muncii si
paza impotriva incendiilor conform normativelor in vigoare. Este obligatoriu ca la executia
lucrarilor sa se respecte indicatiile prevazute in caietele de sarcini.
6
MEMORIU TERMO-HIGRO-ENERGETIC
Calculul rezistentei la transfer termic pentru cladirea proiectata s-a efectuat respectand
prevederile de izolare termica la cladirile de locuit.
Acest calcul a fost intocmit pentru un perete exterior al cladirii, realizandu-se cu ajutorul
unui program de calcul.
Se determina rezistenta termica a elementului de constructie, acesta fiind format din
straturi cu materiale omogene amplasate pe directia fluxului termic, rezistenta termica se
determina cu relatia:
R= + +
=  rezistenta la permeabilitate termica a straturilor omogene, cu grosimea ,
conductivitate termica .
=  rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei inferioare.
=  rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei exterioare.
= conductivitatea termica.
; = coeficienti de transfer termic de suprafata.
7
Aceasta rezistenta se compara cu rezistenta necesara, fiind necesar respectarea
conditiei: R>Rnec.
Din punct de vedere al calculului la condens s-a verificat conditia aparitiei
condensului pe fata interioara a elementului rezultand din calcul ca nu se produce condens
pe suprafata interioara. In urma verificarii la condens in structura elementului de constructie,
e indeplinita conditia ca apa ce se acumuleaza in element in perioada rece este evaporata
in perioada calda a anului.
PREDIMENSIONARE
Predimensionare placi:
L0= 6 m; t0= 6 m
Perimetul P = 2 (L0 + t0) = 2(6.0+6.0) = 24 m
hpl =P/180 + 1cm = 2400/180 + 1 = 14.33 cm
hpl = min(L0; t0)/40 = 480/40 = 12 cm
Alegem hpl = 15 cm
Predimensionare grinzi:
hw = (1/8…1/12)L = (1/8…1/12) x 6.0 = 0.5...0.75 m Alegem h w = 0.6 m
bw = (1/3…1/2) hw = (1/3…1/2) x 0.6 = 0.2...0.3 m Alegem bw = 0.3 m
Predimensionare stalpi:
Stabilirea valorii caracteristice a incarcarii din zapada:
Ce=1 Ct=1 µ1 =0.8 s0k=2KN/m2
sk =µ1 x Ce x Ct x s0k =0.8 x 1 x 1 x 2=1.6 KN/m2
Predimensionare stalp colt (Sco)
Aaf =6.0m/2 x 6.0m/2 =9.0m2
Incarcari aferente la nivelul terasei:
-Zapada: qz=0.4 x sk x Aaf=0.4 x 1.6 x 9=5.76 kN
8
-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 9=7.2 kN
-Hidroizolatie: qiz=0.5 x Aaf=0.5 x 9=4.5 kN
-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m3=0.16 x 9 x 25=36 kN
-Beton de panta: qbp=1.5kN/m2 x Aaf=1.5 x 9=13.5 kN
-Atic: qa=1m x 0.15m x L0 x 13kN/m2=1 x 0.15 x 6 x 13=11.7 kN
-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2)bw x(hw-hpl) x 25kN/m3=19.8 kN
-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m3=3.42 kN
Nsco,terasa=101.88kN
Incarcari aferente la nivelul etaj curent:
-Pardoseala: qpa=1kN/m2 x Aaf=1 x 9=9 kN
-Greutate pereti caramida: qpc=L0 x0.03m x(4m-hw) x 5.3kN/m3=32.44 kN
-Tencuiala pereti caramida: qtpc=L0 x0.03m x(4m-hw) x 19kN/m3=11.628 kN
Nsco,ec=1113.27kN
Alegem dimensiunile stalpului bs=0.5m hs=0.5m
Forta axiala la baza stalpului:

Nco= Nsco,terasa+3 Nsco,ec+bs x hs x 3Hn x 25kn/m3=1113.27kN
νd=Nco/(bs x h0 x fcd)=0.4
Nm 1113.27 x103
hco=bco= = =46.27
υxf cd 0,4 x13
Se propune : hco=0.5m bco=0.5m

Predimensionare stalp marginal (Sm)
Aaf =6.0m/2 x 6.0 =18m2
Incarcari aferente la nivelul terasei:
-Zapada: qz=0.4 x sk x Aaf=0.4 x 1.6 x 18=11.52 kN
-Hidroizolatie: qiz=0.5 x Aaf=0.5 x 18=9 kN
-Beton de panta: qbp=1.5kN/m2 x Aaf=1.5 x 18=27 kN
9
-Atic: qa=1m x 0.15m x L0 x 13kN/m2=1 x 0.15 x 6 x 13=11.7 kN
-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2+L0)bw x(hw-hpl) x 25kN/m3=29.7 kN
Nsm,terasa=182.16kN
Incarcari aferente la nivelul etaj curent:

-Pardoseala: qpa=1kN/m2 x Aaf=1 x 18=18 kN
-Greutate pereti caramida: qpc=L0 x0.03m x (4m-hw) x 5.3kN/m3=32.44 kN
-Tencuiala pereti caramida: qtpc=L0 x0.03m x(4m-hw) x 19kN/m3=11.628 kN
-Greutate pereti despartitori: qpd=1kN/m2 x Aaf=1 x 18=18kN
Nsm,ec=203.04kN
Alegem dimensiunile stalpului bs=0.5m hs=0.5m
Forta axiala la baza stalpului:

Nm= Nsm,terasa+3 Nsm,ec+bs x hs x 3Hn x 25kn/m3= 1778.188 kN
νd=Nm/(bs x h0 x fcd)=0.4
Nm 1778.188 x103
hcm=bcm= = =58.47
υxf cd 0,4 x13
Se propune: hcm=0.6m bcm=0.6m
10
Materiale :Eb=30000 N/mm2
Sectiuni:
Placa 15cm Stalp marginal Stalp central
Regim de inaltime: Hp = 5,00 m

He = 4,00 m
CF P100-1/2006
gI=1,00 ag=0.20g l=0.85 q=6.75 b0=2.75
cs=1 x 0.20 x 2.75 x 0.85 x 1/6.75 = 0.8311
Incarcari:
-G.P.
11
-Utila 2 kN/m2
-Atic 0.25m x 1m x 10kN/m3 = 2 kN/m
-Pereti exteriori(pereti cortina) 2.5 kN/m
-Zapada 1.5 kN/m2
-Pardoseala 1 kN/m2
-Pereti despartitori 1 kN/m2
-Straturi terasa 2 kN/m2
Combinatii :
I. GF 1.35 x (1+3+4+6+7+8) +1.5 x 2 +1.05 x 5
II. GSV 1 x (1+3+4+6+7+8) +0.4 x (2+5)
III. GSXPP 1 x II + 1 x SXP
IV. GSXPN 1 x II - 1 x SXP
V. GSXNP 1 x II + 1 x SXN
VI. GSXNN 1 x II - 1 x SXN
VII. GSYPP 1 x II + 1 x SYP
VIII. GSYPN 1 x II - 1 x SYP
IX. GSYNP 1 x II + 1 x SYN
X. GSYNN 1 x II - 1 x SYN
XI. ENV I ;III ;IV ;VI ;VII ;VIII ;IX ;X
Verificarea deplasarii relative de nivel :
12
ÎNCARCARI DISTRIBUITE PE PLANSEE
Planseul de la cota ± 0,00
Tip Încarcare pn n pc
(kN/m2) (kN/m2)
g - placa 15 cm 0,15x25=3,75 1,35 4,13
-pardoseala 5 cm 0,05x24=1,2 1,35 1,62
- tencuiala 2 cm 0,02x19=0,4 1,35 0,54
13
- pereti despartitori 1 1,35 1,35
Σg 6,4 - 7,64
p -utila 2 1,5 3
Σp 2 - 3
8.4 10.64
1.35 x SGik+1.5 x Q1k+Ψ01 x 1.5 x Q2k
(1,62+1,35+4,13+0,54)+ (3)=7,64 + 3.0=10,64 kN/m 2
Proiectarea placii
14
Placa tip 1:
l min 5,7 M
λ= = ⇒ λ = 1 ⇒ 1 = 0,9 ⇒ M 1 = 0,9M 2
l max 5,7 M2
M1
''
= 0,8 ⇒ M 1 = 0,8M 1''
M1
M2
''
= 0,8 ⇒ M 2 = 0,8M 2''
M2
15
M1
''
= 0,8 ⇒ M 1 = 0,8M 1''
M1
M2
''
= 0,8 ⇒ M 2 = 0,8M 2''
M2
M 1' = 0
M 2' = 0
1
x( g + p ) x(3xl max − l min ) xl min
2
= 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12
1
x10,64 x (3 x5,7 − 5,7) x5,7 2 = 2 xM 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12
328,4kNm = 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
M1 M 1 M1
328,4 = 2 x( M 1 + )+ 1 + x
0,9 0,8 0,8 0,9
328,4 =2 M 1 +2,22 M 1 +1,25M 1 +1,38M 1
328,4
328,4 = 6,85M 1 ⇒M 1 = = 47,9kNm
6,85
47,9
M2 = = 53,22kNm
0,9
M1 47,9
M 1'' = = = 59,875kNm
0,8 0,8
M2 53,22
M 2'' = = = 66,525kNm
0,8 0,8
Momente pe o fasie de 1m
47,9
M1 = = 8,40kNm / ml
5,7
59,875
M 1'' = =10,50kNm / ml
5,7
53,22
M2 = = 9,33kNm / ml
5,7
66,525
M 2'' = =11,67 kNm / ml
5,7
Placa tip 2:
16
l min 5,7 M M
λ= = ⇒ λ = 0,9 ⇒ 1 = 0,9 ⇒ M 2 = 1
l max 5,7 M2 0,9
M1 M
''
= 0,8 ⇒ M 1' = M 1'' = 1
M1 0,8
M2 M
''
= 0,8 ⇒ M 2'' = 2
M2 0,8
M 2' = 0
328, 40 kNm =
2( M 1 +
M 2 ) +
M
M 1 M
328, 40 kNm =
2M 1 +
2 x +
0,9 0
328, 40 kNm =
2M 1 +
2, 22 M 1 +
M 1 =
40,54 kNm
40,54
M 2 = = 45,04 kNm
0,9
40 ,54
M '
1 = ''
M 1 = = 50,675kNm
0,8
45,04( M )
M ''
2 = 2
=
56,30 kNm
0,8
Momente pe o fasie de 1m :
40,54
M1 = = 7,11kNm / ml
5,7
45,04
M2 = = 7,90kNm / ml
5,7
50,675
M 1' = M 1'' = = 8,89kNm / ml
5,7
56,30
M 2'' = = 9,87 kNm / ml
5,7
Placa tip 3:
17
l min 1,75
λ= = ⇒ λ = 0,30 ⇒ placa armata pe o directie
l max 5,7
pl 2 10.64 x1,75 2
M = = = 24,5kNm
2 2
Momente pe fasie de 1m:
24,5
M = = 4,3kNm / ml
5,7
Placa tip 4:
l min 5,7 M
λ= = ⇒ λ = 1 ⇒ 1 = 0,16 ⇒ M 1 = 0,16 M 2
l max 5,7 M2
M1
= 0,8 ⇒ M 1 = 0,8M 1''
M 1''
M2
= 0,8 ⇒ M 2 = 0,8M 2''
M 2''
M1
''
= 0,8 ⇒ M 1 = 0,8M 1''
M1
M2
''
= 0,8 ⇒ M 2 = 0,8M 2''
M2
M 1' = 0
18
M 2' = 0
1
2
= 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12
1
x10,64 x(3 x5,7 − 3,1) x3,12 = 2 x ( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12
119,29kNm = 2 x ( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''

M1 M 1 M1
119,29 = 2 x ( M 1 + )+ 1 + x
0,16 0,8 0,8 0,16
119,29 = 2 M 1 +12,5M 1 +1,25M 1 +7,81M 1
119,29
119,29 = 23.5M 1 ⇒ M 1 = = 5,07 kNm
23,5
5,07
M2 = = 31,72kNm
0,16
M 5,07
M 1'' = 1 = = 6,34kNm
0,8 0,8
M2 31,72
M 2'' = = = 39,65kNm
0,8 0,8
5,07
M1 = = 0,89kNm / ml
5,7
31,72
M2 = = 10,23kNm / ml
3,10
6,34
M 1' = M 1'' = = 1,11kNm / ml
5,7
39,65
M 2'' = = 12,79kNm / ml
3,1
Momente pe fasie de 1m
19
Armarea placii:
d
a =15 + ≈ 20 mm
Acoperirea cu beton se considera 2
b = se considera fasie de 1 ml
Relatii de calcul:
M
Aa =
Cantitatea de armatura: 0,85 ⋅ d ⋅ f yd
d = 130mm
20
Procente minime de armare: p=
Aa
b⋅d
(
100% ≥ p min = 0.10% = 130 mm
2
ml
)
Armarea placii de tip 1:
fyd=300N/mm2
PC52
Pe X
Armarea la partea de jos
M 9,33 x10 6
Asnec = = = 282mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300
Armarea la partea de sus

M 11,67 x10 6
Asnec = = = 352mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300
Pe Y
M 8,40 x10 6
Asnec = = = 254mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300

M 10,50 x10 6
Asnec = = = 317 mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300

Pe X
M 7,90 x10 6
Asnec = = = 238mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300

M 9,87 x10 6
Asnec = = = 298mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300
Pe Y
21
M 7,11x10 6
Asnec = = = 215mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300

M 8,89 x10 6
Asnec = = = 269mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300

Pe Y
M 24.5 x10 6
Asnec = = = 739mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300

Pe X
M 10,23 x10 6
Asnec = = = 308,59mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300

M 12,79 x10 6
Asnec = = = 385,82mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300
Pe Y
M 0,89 x10 6
Asnec = = = 26,84mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300

M 1,11x10 6
Asnec = = = 33,48mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300
Asmin= ρmin x bt x d=0,26 xfctm/fyk x bt xd = 0,26x2,2/345x1000x130=215,54 mm2
22
ÎNCARCARI DISTRIBUITE PE PLANSEE
Planseul de la cota +17.00
Tip Încarcare pn n pc
(kN/m2) (kN/m2)
g - placa 15 cm 0,15x25=3,7 1,35 5,0625
5
-hidroizolatie 0,5 1,35 0,675
12cm
-beton panta 1,5 1,35 2,025
- tencuiala 2 cm 0,02x19=0,4 1,35 0,54
Σg 25,4 - 8,3025
-zapada 1,6 0,4 0,64
p -utila 2 1,5 3
23
Σp 3,6 - 3,64
29 11,95
1.35 x SGik+1.5 x Q1k+Ψ01 x 1.5 x Q2k

(3,75+0,5+1,5+13+6,25+0,4)x1,35+2x1,5+1,6x0,4=5,0625+0,675+2,025+
+0,54+0,64+3= 11,95kN/m2
Proiectarea placii
24
Placa tip 1:
l min 5,7 M
λ= = ⇒ λ = 1 ⇒ 1 = 0,9 ⇒ M 1 = 0,9M 2
l max 5,7 M2
M1
''
= 0,8 ⇒ M 1 = 0,8M 1''
M1
M2
''
= 0,8 ⇒ M 2 = 0,8M 2''
M2
25
M1
''
= 0,8 ⇒ M 1 = 0,8M 1''
M1
M2
''
= 0,8 ⇒ M 2 = 0,8M 2''
M2
M 1' = 0
M 2' = 0
1
2
= 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12
1
x11.95 x(3 x5,7 − 5,7) x5,7 2 = 2 xM 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12
368,84kNm = 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
M1 M 1 M1
368,84 = 2 x( M 1 + )+ 1 + x
0,9 0,8 0,8 0,9
368,84 =2 M 1 +2,22 M 1 +1,25M 1 +1,38M 1
368,84
368,84 = 6,85M 1 ⇒M 1 = = 53,9kNm
6,85
53.9
M2 = = 59,88kNm
0,9
M 1 53.9
M 1'' = = = 67.275kNm
0,8 0,8
M2 59.88
M 2'' = = = 74.85kNm
0,8 0,8
Momente pe o fasie de 1m
53,9 KNm
M1 = = 9.46kNm / ml
5.7 m
67.275 KNm
M 1'' = = 11.80kNm / ml
5.7 m
59.88 KNm
M2 = = 10.50kNm / ml
5.7 m
74.85 KNm
M 2'' = = 13.13kNm / ml
5.7 m
Placa tip 2:
26
l min 5,7 M M
λ= = ⇒ λ = 0,9 ⇒ 1 = 0,9 ⇒ M 2 = 1
l max 5,7 M2 0,9
M1 M
''
= 0,8 ⇒ M 1' = M 1'' = 1
M1 0,8
M2 M
''
= 0,8 ⇒ M 2'' = 2
M2 0,8
M 2' = 0
368.84 KNm =
2( M 1 +
M 2 ) +
M
M 1
368.84 KNm =
2M 1 +
2 x +
0,9
368.84 KNm =
2M 1 +
2, 22 M 1 +
M 1 =
45.53kNm
45.53
M 2 = = 50.58kNm
0,9
45.53
M '
1 = ''
M 1 = =56.91kNm
0,8
45.53( M )
M ''
2 = 2
=
63.225kNm
0 .8
45.53
M1 = = 7,98kNm / ml
5 .7
50.58
M2 = = 8.87 kNm / ml
5.7
56.91
M 1' = M 1'' = = 9.92kNm / ml
5.7
63.225
M 2'' = = 11.09kNm / ml
5 .7
Placa tip 3:
27
l min 1,75
λ= = ⇒ λ = 0,30 ⇒ placa armata pe o directie
l max 5,7
pl 2 11.95 x1.75 2
M = = = 18.3kNm
2 2
Momente pe fasie de 1m:
18.3
M = = 3.21kNm / ml
5. 7
Placa tip 4:
l min 5,7 M
λ= = ⇒ λ = 1 ⇒ 1 = 0,16 ⇒ M 1 = 0,16 M 2
l max 5,7 M2
M1
''
= 0,8 ⇒ M 1 = 0,8M 1''
M1
M2
''
= 0,8 ⇒ M 2 = 0,8M 2''
M2
M1
''
= 0,8 ⇒ M 1 = 0,8M 1''
M1
M2
= 0,8 ⇒ M 2 = 0,8M 2''
M 2''
M 1' = 0
M 2' = 0
1
2
= 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12
1
x11.95 x(3x5,7 − 3,1) x3,12 = 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
12
133.98kNm = 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''
28
M1 M 1 M1
133.98 = 2 x ( M 1 + )+ 1 + x
0,16 0,8 0,8 0,16
133.98 = 2 M 1 +12,5M 1 +1,25M 1 + 7,81M 1
133.98
133.98 = 23.5M 1 ⇒ M 1 = = 5.70kNm
23.5
5.70
M2 = = 35,62kNm
0.16
M 5.70
M 1'' = 1 = = 7.125kNm
0 .8 0.8
M 35.62
M 2'' = 2 = = 44.53kNm
0,8 0.8
Momente pe o fasie de 1m:
5.70
M1 = = 1kNm / ml
5.7
35.62
M2 = = 11.49kNm / ml
3.10
7.125
M 1' = M 1'' = = 1.25kNm / ml
5 .7
44.53
M 2'' = = 14.36kNm / ml
3.1
29
Armarea placii:
d
a =15 + ≈ 20 mm
Acoperirea cu beton se considera 2
b = se considera fasie de 1 ml
Relatii de calcul:
M
Aa =
Cantitatea de armatura: 0,85 ⋅ d ⋅ f yd
d = 130mm
Procente minime de armare: p=

Aa
b⋅d
(
100% ≥ p min = 0.10% = 130 mm
2
ml
)
fyd=300N/mm2
PC52
Pe X
M 10.50 x10 6
Asnec = = = 317mm 2
0,85 xdxf yd 0.85 x130 x300

M 13.33 x10 6
Asnec = = = 403mm 2
0,85 xdxf yd 0.85 x130 x300
Pe Y
M 9.46 x10 6
Asnec = = = 286mm 2
0,85 xdxf yd 0.85 x130 x300

M 11.80 x10 6
Asnec = = = 355.9mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300
Armarea placii de tip 2 :

Pe X
30
M 8.87 x10 6
Asnec = = = 243mm 2
0,85 xdxf yd 0.85 x130 x300

M 11.09 x10 6
Asnec = = = 335mm 2
0,85 xdxf yd 0.85 x130 x300
Pe Y
M 7.98 x10 6
Asnec = = = 241mm 2
0,85 xdxf yd 0.85 x130 x300

M 9.92 x10 6
Asnec = = = 300mm 2
0,85 xdxf yd 0.85 x130 x300

Pe Y
M 18.3 x10 6
Asnec = = = 739mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300

Pe X
M 11.49 x10 6
Asnec = = = 346.60mm 2
0,85 xdxf yd 0.85 x130 x300

M 14.36 x10 6
Asnec = = = 433.2mm 2
0,85 xdxf yd 0.85 x130 x300
Pe Y
M 1x10 6
Asnec = = = 30.16mm 2
0,85 xdxf yd 0.85 x130 x300

31
M 1.25 x10 6
Asnec = = = 37.70mm 2
0,85 xdxf yd 0,85 x130 x300
Asmin= ρmin x bt x d=0,26 xfctm/fyk x bt x d = 0,26x2,2/345x1000x130=215,54 mm
32
33
Calculul si armarea grinzilor
Cadru transversal B
Grinda etaj 3
156.9 136.06
1 2
30.34 73.55 13.68
M-r 156.9 *106

1 A-
SM= (h-d1- = = 1046mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
M+r 30.34*106
A+SM= (h-d1- = = 202.27mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
136.06 *106
2 A-
SM= (600-50- = 907.07mm2
50)*300
M+r 13.68*106
A+
SM = (h-d1- = = 91.3mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
34
73.55 *106
A+SC= (600-50- = 490.33mm2
50)*300
Grinda etaj 2
200.9 183.67
1 2
48.96 53.69 65.36
M-r 200.9*106
1 A-SM= (h-d1- = = 1339.33mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
M+r 48.96 *106

A+
SM = (h-d1- = = 326.4mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
183.67 *106
1224.47mm
2 A -
SM = (600-50- =
2
50)*300
M+r 65.36*106
A+SM= (h-d1- = = 437.73mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
53.69 *106
A +
SC = (600-50- = 357.93mm2
50)*300
Grinda etaj 1
250.45 237.197
1 2
102.8 53.93 114.54
M-r 250.45*106
1 A-SM= = = 1669.67mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
35
M+r 102.8 *106
A+SM= = = 685.33mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
237.197*106
2 A-SM= = 1581.27mm2
(600-50-50)*300
M+r 114.54 *106

A+SM= = = 763.6mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
53.93*106
A+SC= = 359.53mm2
(600-50-50)*300
Grinda Parter
278.59 278.62
1 2
142.38 51.77 140.18
M-r 278.59*106
1 A -
SM= (h-d1- = = 1857.27mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
M+r 142.38*106
A+SM= (h-d1- = = 949.7mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
278.62 *106
1857.47mm
2 A -
SM= (600-50- = 2
50)*300
M+r 140.18*106
A+SM= (h-d1- = = 934.53mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
51.77*106
A+
SC = (600-50- = 345.13mm2
50)*300
36
Cadru longitudinal 3
Grinda etaj 3
94.67 182.31
1 2
7.75 139.63 56.994
M-r 94.67 *106

1 A-SM= (h-d1- = = 631.11mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
M+r 7.75*106
A +
=
SM (h-d1- = = 51.61mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
182.31
*106 1215.38mm
2 A-SM= = 2
(600-50-
50)*300
M+r 56.994*106
A +
=
SM (h-d1- = = 379.96mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
139.63
*106
A+SC= = 930.9mm2
(600-50-
50)*300
Grinda etaj 2
161.65 186.81
1 2
32.9 81.29 26.15
M-r 161.65*106
1077.67mm
1 A -
=
SM (h-d1- = = 2
d2)*fyd (600-50-50)*300
M+r 32.9 *106

A+SM= (h-d1- = = 219.3mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
37
186.81
*106
2 A-SM= = 1245.4mm2
(600-50-
50)*300
M+r 26.15 *106

A+SM= (h-d1- = = 174.35mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
81.29 *106
A+SC= (600-50- = 541.39mm2
50)*300
Grinda etaj 1
206.574 235.3
1 2
87.06 86.54 68.321
M-r 206.574 *106

1377.16mm
1 A -
=
SM (h-d1- = = 2
d2)*fyd (600-50-50)*300
M+r 87.06 *106

A+SM= (h-d1- = = 580.41mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
235.3 *106
1568.68mm
2 A -
= (600-50- = 2
SM
50)*300
M+r 68.321 *106

A+SM= (h-d1- = = 455.77mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
86.54*106
(600-50- = 576.96mm2
A+SC=
50)*300
38
Grinda Parter
240.31 293.37
1 2
139.96 92.745 125.26
M-r 240.31 *106

1602.06mm
1 A -
=
SM (h-d1- = = 2
d2)*fyd (600-50-50)*300
M+r 139.96 *106

A+SM= (h-d1- = = 933.09mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
293.37
*106 1955.83mm
2 A-SM= = 2
(600-50-
50)*300
M+r 125.26 *106

A+
=
SM (h-d1- = = 835.09mm2
d2)*fyd (600-50-50)*300
92.745*10
6
A+SC= = 618.3mm2
(600-50-
50)*300
39
Cadru transversal C
Grinda etaj 3
96.83 150.24
1 2
110.82
M-r 96.83 *106

1 A-SM= = = 645.53mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
150.24 *106
2 A-SM= = 1000.94mm2
(600-50-50)*300
M+r 43.30*106
A+SM= = = 288.68mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
110.82 *106
A+SC= = 738.81mm2
(600-50-50)*300
Grinda etaj 2
176.59 207.43
1 2
35.94 94.65 29.77
M-r 176.59*106
1 A-SM= = = 1177.25mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
M+r 35.94 *106

A+SM= = = 239.77mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
207.43 *106
2 A-SM= = 1382.87mm2
(600-50-50)*300
M+r 29.77 *106

A+SM= = = 198.47mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
94.65 *106
A+SC= = 630.99mm2
(600-50-50)*300
Grinda etaj 1
40
228.68 260.57
1 2
91.51 96.34 69.74
M-r 228.68 *106

1 A-SM= = = 1524.52mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
M+r 91.51 *106

A+SM= = = 610.08mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
260.57 *106
2 A-SM= = 1737.15mm2
(600-50-50)*300
M+r 69.74 *106

A+SM= = = 464.96mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
96.34*106
A+SC= = 642.23mm2
(600-50-50)*300
Grinda Parter
258.89 316.56
1 2
144.33 104.59 125.51
M-r 258.89 *106

1 A-SM= = = 1725.93mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
M+r 144.33 *106

A+SM= = = 962.19mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
316.56 *106
2 A-SM= = 2110.38mm2
(600-50-50)*300
M+r 125.51 *106

A+SM= = = 836.74mm2
(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300
104.59*106
A+SC= = 697.27mm2
(600-50-50)*300
41
Cadru longitudinal 1
Grinda etaj 3
78.35 82.6
1 2
57.21
M-r 78.35 *106

1 A-
SM = = (600-50- = 522.35mm2
(h-d1-d2)*fyd 50)*300
82.6 *106
2 A-SM= = 550.65mm2
(600-50-50)*300
57.21 *106
A+SC= = 381.42mm2
(600-50-50)*300
Grinda etaj 2
143.6 102.78
1 2
35.07 57.21 34.86
M-r 143.6 *106

1 A -
SM = = (600-50- = 957.33mm2
(h-d1-d2)*fyd 50)*300
M+r 35.07 *106

A+SM= = (600-50- = 233.8mm2
(h-d1-d2)*fyd 50)*300
102.78 *106
2 A-SM= = 685.23mm2
(600-50-50)*300
M+r 34.86 *106

A +
=
SM = (600-50- = 232.39mm2
(h-d1-d2)*fyd 50)*300
A+SC= 50.52 *106 = 336.81mm2

42
(600-50-50)*300
Grinda etaj 1
180.68 164.81
1 2
80.96 51.29 69.71
M-r 180.68 *106

1 A -
SM = = (600-50- = 1204.53mm2
(h-d1-d2)*fyd 50)*300
M+r 80.96 *106

A+SM= = (600-50- = 539.75mm2
(h-d1-d2)*fyd 50)*300
164.81 *106
2 A-SM= = 1098.71mm2
(600-50-50)*300
M+r 69.71 *106

A +
=
SM = (600-50- = 464.71mm2
(h-d1-d2)*fyd 50)*300
51.29*106
A+SC= = 341.95mm2
(600-50-50)*300
Grinda Parter
204.62 196.02
1 2
127.82 54.75 127.82
M-r 204.62 *106

1 A-SM= = (600-50- = 1364.17mm2
(h-d1-d2)*fyd 50)*300
M+r 127.82 *106

A +
=
SM = (600-50- = 852.11mm2
(h-d1-d2)*fyd 50)*300
196.02 *106
2 A-SM= = 1306.82mm2
(600-50-50)*300
43
M+r 127.82 *106
A+SM= = (600-50- = 852.11mm2
(h-d1-d2)*fyd 50)*300
54.75*106
A+SC= = 364.99mm2
(600-50-50)*300
Calculul la forta taietoare

Grinda B26-etaj1
L0=5.45m lungimea grinzii
bw=300 mm latimea sectiunii grinzii
hw=600 mm inaltimea sectiunii grinzii
d=550 mm distanta intre axele armaturilor longitudina f ck=20N
N
rezistenta caracterisrica a betonului lacompresiune
mm 2
N
fcd=13N rezistenta de calcul a betonului la compresiune
mm 2
Asl=1472mm2 aria de armatura efectiva a armaturii longitudinale intinse
gc =1.5 coeficient de material
V1=52.34 Kn V2=53.65 kN MRb1=220.8 kNm MRb2=141.3 kNm
V1;V2 forte taietoare corespunzatoare gruparii speciale verticale
MRb1; MRb2 valorile de proiectare ale momentelor capabile la extremitatile grinzii, in sensul
momentului asociat sensului de actiune al fortelor
gRb=1.2 factor de rezistenta datorat efectului de consolidare al otelului
MRb1 MRb2 + VEdmax=132.06 kN
VEdmax: =γ Rb⋅ + V1
Lo
VEdmin=-gRb MRb1+ MRb1 +V1 VEdmin=-27.38 Kn

200mm 0.18
k=1+ k=1.603 CRdc= CRdc=0.12
d γc
As1
r1 = r1=0.00892 coeficient de armare al armaturii lonhitudinale intinse
bw xd
44
 1

3
  2 
VRdc := bw⋅ d ⋅ CRdc⋅ k⋅ 100⋅ ρl⋅ fck⋅ 
N  
   2  
   mm   
VRdc=89.93kN
Vedmax=132,06kN > VRdc
z=0.9d z=495mm
 
 f ck 
ν1 =0.6 1 − N
 ν1=0.552 factor de reducere a rezistentei
 250 
 
 mm 2 
bw zv1 fcd
VRdmax= Vrdmax=532..818 kN
2
Vedmax=0.5 x bw x ν1 x fcd x d Vedmax=592.01 kN
Propun etrieri Φ8 OB37 Asw1=50.3mm2 aria unei ramuri a etrierului
new=2 numar ramuri etrier Asw= new Asw1=100.6mm2
N
fywd=210 rezistenta de calcul a otelului OB37
mm 2
ASW f ywd z
snec= =79.81mm2 ≤100
VEd max
N
fywd=300 rezistenta de calcul a otelului PC52
mm 2
ASW f ywd z
snec= =113.116mm2 >100 sw=100mm
VEd max
ASW 100
rsw= =0.335>0.1
bw sw
Zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea l cr=1.5hw,masurate de la fata stalpilor,

se considera zone critice. In aceste zone distanta maxima intre etrieri trebuie sa satisfaca
conditia:
h 
s<min  w ;150mm;7 dbl  dbl=diametrul minim al armaturilor longitudinale dbl=20mm
 4 
h 
smin=min  w ;150mm;7 dbl  =140mm sw=100mm
 4 
45
In afara zonelor disipative se aplica prevederile STAS10107/90 privind distanta
minima intre etrieri
 hw 
3 ;200 mm;15dbl 
smin=min  4  smin=200mm sw=200mm
CALCULUL STALPILOR
Dimensionarea armaturii longitudinale in stalpi:

Valorile momentelor incovoietoare si ale fortelor axiale pentru dimensionarea
stalpilor se determina pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub
46
actiunea fortelor laterale si verticale, considerand efectele de ordinal 2. Valorile de
proiectare ale momentelor incovoietoare se stabilesc respectand regulile ierarhizarii
capacitatilor de rezistenta si sa se obtina un mecanism favorabil de disipare a energiei
induse de seism, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii
la actiunea fortelor gravitationale dupa atacul unui cutremur puternic, se urmareste a se
avita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi (cu exceptia bazei si eventual a
ultimului nivel). Aceasta conditie se realizeaza practic prin amplificarea adecvata a
momentelor rezultate din calculul sub actiunea fortelor lateralesi verticale in toate sectiunile
stalpilor cu exceptia bazei acestora. Fortele axiale se determina direct din calculul
structural, corespunzatoare actiunii simultane a fortelor laterale si verticale de proiectare din
combinatia seismica de actiune.
Notatiile utilizate sunt:
-Mdc - momentul de proiectare in stalp in sectiunea considerata
-MEdc - momentul in stalp in sectiunea considerata,rezultat din calculul static
-∑ MRb - suma momentelor capabile asociate sensului actiunii seismice considerate in
grinzile din nodul in care se face verificarea.
-∑ MEdb - suma momentelor rezultate din calculul static sub actiunea fortelor laterale si
verticale de proiectare in grinzile din nodul in care se face verificarea.
-γrd =factor care introduce efectul consolidarii otelului in grinzi
Mdc= γrd MEdc ∑ MRb/∑ MEdb
xu= N / bc fcd
As(nec)=(Mdc–Nds/2)/fydds
pentru x < 2a
As(nec)= (Mdc + Nhyw/2 -bc xu fcd (d-0.5 xu )/ fyd ds
pentru x > 2a
Cantitatea de armatura As > As(nec) trebuie sa respecte conditiile:
0,01 < ρ = As / bc d
Distanta intre barele consecutive pe fiecare latura trebuie sa fie mai mica de
150mm. Dimensionarea armaturilor longitudinale din stalpii structurii este sistematizata in
tabelele anexate.
Dimensionarea armaturii transversale in stalpi:
Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stalpului la

fiecare nivel, sub actiunea momentelor de la extremitati, corespunzand, pentru fiecare sens
al actiunii seismice, formarii articulatiilor plastice, care pot aparea fie in grinzi, fie in stalpii
conectati in nod.
47
Momentul de la extremitati se determina cu:
Mi,d = γRd MRc,i min(1,∑ MRb / ∑ MRc)
in care:
-γrd =factor care introduce efectul consolidarii otelului si al frecarii betonului in zonele
comprimate
-γrd = 1,3 pentru nivelul de la baza constructiei
-γrd = 1,2 pentru restul nivelurilor
-MRc,i–valoarea momentului capabil de la extremitatea i a stalpului, corespunzatoare
sensului considerat
-∑ MRb si ∑ MRc sumele valorilor momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in
nod.
Valorile momentelor capabile in stalpi corespund valorilor fortelor axiale din ipotezele
associate sensului considerat al actiunii seismic.
Relatile de calcul pentru dimensionarea armaturii transversale sunt identice cu cele
pentru armature transversala a grinzilor,cu exceptia modului de stabilire a valorii rezistentei
de proiectare la intindere a betonului fcd’.
Valoarea de proiectare a fortei taietoare este: VEd= (M1d + M2d)/lcl
Notatii:
-lcl – inaltimea libera a stalpului
-NEd – forta axiala din ipoteza de calcul a momentelor MRc
Succesiunea operatiilor este urmatoarea:
fcd’ = fcd(1+ 0,5νd)
unde νd = N/ bc d fcd
ν’ = VEd,max / bc d fcd’
p= 100 As/ bc d
pe=100 ν’²/3,2√p x fctd’/ fyd = 100 nt Ast/ bc s
Se aleg nt si Ast si rezulta:
s ≤ 100 nt Ast/ bc pe
Zonele de la extremitatile stalpilor se considera zone critice pe o distanta lcr :
lcr = max {1,5 hc ; lcl/6 ; 600mm }
unde hc este cea mai mare dimensiune a sectiunii stalpului
Coeficientul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin:
-0,005 in zona critica a stalpilor de la baza lor,la primul nivel;
48
-0,0035 in restul zonelor critice
Distanta intre etrieri nu va depasi:
s ≤ min{ b0/4; 125mm; 7 dbL} in care b0 este latura minima a sectiunii utile (situate in
interiorul etrierului perimetral), iar dbL este diametrul minim al barelor longitudinale. Pentru
sectiunea de la baza stalpului, conditia este s < 6 dbL.
La primele 2 niveluri etrierii vor fi indesiti si dincolo de zona critic ape o distanta egala
cu jumatate din lungimea acesteia.
La baza primului nivel datorita fortei axiale relative mari (ν~0,5), se dispune armature
transversala de confinare in stalpi conform STAS 10107/90.
Dimensionarea armaturii longitudinale in stalp 50x50:
STALP A1:
Medc= 132.84 kNm
∑ MRb = 1329.9 kNm
∑ MEdb = 1184.37 kNm N = 419.44kN
Mdc= γrd MEdc ∑ MRb/∑MEdb=1,2 x 132.84 kNm x1329.9/1184.37 = 178.99 kNm
xu= N/bc fcd = 419.44 x 10³N/13N/mm²x500mm = 64.53mm > 2a=50mm
As(nec)=(Mdc+Nhyw/2-bcxufcd(d-0.5xu)/fydds=[178.99x10^6+419.44x10³x
500/2- 500x64.53x13(400-0,5x64.53)]/300x400 = -8,04 mm²
Aleg 4Ø18+8Ø16 → As = 2625mm ²
0,01 < ρ = As / bc d = 2625 mm²/500x400 = 0,0131
49
Dimensionarea armaturii longitudinale in stalp 60X60:
STALP B2:
Medc= 207.02 kNm

∑ MRb = 1837.8kNm
∑ MEdb = 1387.76 kNm N = 1091.29kN
Mdc= γrd MEdc ∑ MRb/∑ MEdb=1,2x 207.02kNm x1837.8/1387.76 = 328.98 kNm
xu= N/bc fcd = 1091.29 x 10³N/13N/mm²x600mm = 139.9mm>2a=50mm
As(nec)=(Mdc+Nhyw/2-bcxufcd(d-0.5xu)/fydds=[328.98x10^6+1091.29x10³x600/2-
600x109,14x13(500--0,5x139.9)]/300x500 = -136,83 mm²
Aleg 12Ø20 → As = 3768mm ²
0,01 < ρ = As / bc d = 3768 mm²/600x500 = 0,012
50
51
Calculul stalpilor la forta taietoare
Stalp B2 parter
2
Armat cu 12φ20 As := 3770.4mm pentru toata sectiunea
As1 := 1256mm
2
( 4φ20) pe latura dbl := 20mm
bc := 600mm latimea sectiunii stalpului

hc := 600mm inaltimea sectiunii stalpului
N
fyd := 300 rezistenta de calcul a otelului la intindere
2
mm
ds := 550mm distanta intre axele armaturilor longitudinale

x :=184.26mm
rezistenta de calcul la compresiune a betonului
M Rbstsus := 288.45kN⋅m
ΣMRc := 506kN⋅m lc :=5m
+ bc ⋅ x⋅ fcd ⋅ 
ds hc x
MRc1 := 2⋅ As1 ⋅ fyd ⋅ −
 rezistenta de calcul la compresiune a betonului
2 2 2
ΣMRc si ΣMRb - sumele valorilor momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in
nod
factor care introduce efectul consolidarii otelului (pentru etaj curent)

factor care introduce efectul consolidarii otelului (pentru parter)
lungimea stalpului
N N
fck := 20 fcd := 13
2 2
mm mm
latimea zonei de beton comprimata a stalpului

MRc1 = 505.997kN⋅ m
γRde :=1.2
M Rbdrjos := 171kN⋅ m
52
γRdp := 1.3
Mjosd + Msusd
VEd:=
lc
 ΣMRb 
Msusd := γ Rde ⋅ MRc1 ⋅ min 1 , 
Mjosd := γ Rdp⋅ MRc1  ΣMRc 
ΣMRb := M Rbstsus + M Rbdrjos VEd = 241.826kN
Mjosd = 657.796kN⋅m Msusd = 551.336kN⋅m
ΣMRb = 459.45kN⋅ m
2
NEd := 1468.31kN Ac := hc ⋅ bc Ac = 3600cm
N
σcp = 4.079
2
mm
NEd
σcp :=
Ac
N
⋅
0.25fcd = 3.25
2
mm
< σcp → αc := 1.25 k1 := 0.15
se := min , 125mm, 7dbl 

ds
 
 3 
lcr := max , 600mm

lc
 1.5⋅ hc , 
 6 
 1 
3
  
N  
2
VRdc := CRdc⋅ k⋅ 100⋅ ρl⋅ fck⋅  + k1⋅ σcp ⋅ bc ⋅ ds
   2  
  mm  
200mm
k := 1 +
ds
53
VRdcmax> VEd
→ se = 125mm lcr = 900mm
VRdcmax:= VRdc⋅ αc
armare transversala constructiva se :=100mm
CRdc := 0.12
VRdcmax= 408.458kN ls := 60φ
φmax
As1 Se vor pune etrieri pe lungimea de suprapunere
ρl := ρl = 0.00381
bc ⋅ ds φ8/200 in afara zonelor critice
φ8/100 in zonele critice
VRdc = 326.766kN k = 1.603 ls := 1200mm <2

La primele doua niveluri, etrierii vor fi indesiti si dincolo de zone critica pe o distanta
egala cu jumatate din lungimea acesteia.
ETAJ 1
Msusd := γ Rde ⋅ MRc1 ⋅ min 1 ,

 ΣMRb 

 ΣMRc 
Mjosd := γ Rde ⋅ MRc1 ⋅ min 1 ,

 ΣMRb 

 ΣMRc  MRc1 = 454.672kN⋅m
ΣMRb := M Rbstsus + M Rbdrjos
M Rbstsus := 198.72kN⋅m ΣMRb = 328.46kN⋅m
ΣMRc := 2MRc1
M Rbdrjos := 129.74kN⋅m
x :=137.04 mm
Mjosd = 197.076kN⋅m
+ bc ⋅ x⋅ fcd ⋅ 
ds hc x
MRc1 := 2⋅ As1 ⋅ fyd ⋅ − 
2  2 2
Msusd = 197.076kN⋅m
54
Mjosd + Msusd
VEd:= VEd =78.83kN
lc
NEd := 1091.95kN Ac := hc⋅ bc Ac = 3600cm2
N σcp
0.25⋅ fcd = 3.25 > σcp → αc := 1 + αc = 1.233 k1 := 0.15
2 fcd
mm
NEd N
σcp := σcp = 3.033
Ac 2
mm
se := min , 125mm, 7dbl 

ds
 
 3 
lcr := max 1.5⋅ hc , , 600mm

lc
 6 

 > VEd
1 
VRdcmax
3
  
N  
2
 
VRdc := CRdc⋅ k⋅ 100⋅ ρl⋅ fck⋅  
   2   + k1⋅ σcp ⋅ bc ⋅ ds
  mm   
k = 1.603 lcr = 900mm

→
se = 125mm
VRdcmax:= VRdc⋅ αc VRdcmax= 339.184kN se :=100mm

armare transversala constructiva
CRdc := 0.12 ρl = 0.00381 φ8/200 in afara zonelor critice

VRdc = 275.017kN
φ8/100 in zonele critice
200mm As1
k := 1 + ρl :=
ds bc ⋅ ds
<2
55
VERIFICAREA NODURILOR DE CADRU
As1,As2 - ariile armaturilor intinse, in sectiunile grinzii situate de o parte si de alta a nodului
γRd - factor de suprarezistenta
Vc - forta taietoare din stalp fywd := 210
N
2
fyd - valoarea de calcul a rezistentei la curgere a otelului mm
fck - valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune a betonului
fcd - valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului
Vjhd - valoarea fortei taietoare din nod

bc - latimea sectiunii stalpului bc := 600mm
hc - inaltimea sectiunii stalpului hc :=600mm
bw - latimea sectiunii grinzii bw := 300mm ds :=550mm
bj - latimea de calcul a nodului bj := min( bc , bw + 0.5⋅ hc ) bj = 600mm
νd - forta axiala normalizata in stalpul de deasupra nodului

NEd - forta axiala in stalpul de deasupra nodului
Nodul B2 etaj1
2 2
As1 := 1923mm As2 := 1256mm Vc := 129.02kN NEd :=1096.07
kN
Vjhd := γRd⋅( As1 + As2 ) ⋅fyd − Vc Vjhd = 1015.42kN
η := 0.6⋅  1 − 
fck
η =0.552
 N
250
 2
mm 
NEd
νd := νd = 0.234
bc ⋅ hc ⋅ fcd
νd
Vjhdmax:= η ⋅ 1 − ⋅ bj⋅ hc ⋅ fcd Vjhdmax= 1960.154kN > Vjhd = 1015.42kN
η
Armarea nodului
0.8⋅ ( As1 + As2 ) ⋅ fyd⋅ ( 1 − 0.8⋅ νd ) 2
Ashmin := Ashmin = 2952.429mm Se va arma cu etrieri
fywd
φ14/125mm cu
bc − 50mm 
⋅ Ashmin ⋅ 
2 2
Asvmin :=  Asvmin = 1968.286mm A=3078mm^2
3  ds 
56
γRd :=1.2
N
fyd := 300
N N
fcd := 13mm2 fck := 20
2 2
mm mm
Nodul A1 etaj1 bc := 500mm hc := 500mm
bj := min( bc , bw + 0.5⋅ hc ) bj = 500mm
2
As1 := 1923mm Vc := 86.18kN NEd := 794.94kN
Vjhd := γRd⋅As1 ⋅fyd − Vc Vjhd = 606.1kN
η := 0.6⋅  1 − 
fck
η = 0.552 2
 N  Asvmin = 964.184mm
250
 mm 
2
NEd
νd := νd = 0.245
bc ⋅ hc ⋅ fcd
νd
Vjhdmax:= 0.8⋅ η ⋅ 1 − ⋅ bj⋅ hc ⋅ fcd Vjhdmax= 1071.019kN > Vjhd = 606.1kN
η
Armarea nodului
0.8⋅ As1 ⋅ fyd⋅ ( 1 − 0.8⋅ νd ) 2
Ashmin := Ashmin = 1767.671mm Se va arma cu etrieri
fywd
φ12/125mm cu
⋅ Ashmin ⋅ 
2 bc − 50mm 
Asvmin :=  A=1808mm^2
3  ds 
57
CALCULUL SCARII
Calcul rampa
1. Evaluarea incarcarilor
-greutate proprie placa rampa: hr * γba * n = 0.15 * 2500 * 1.35 = 506.25 daN/m2
-greutate proprie trepte: htr * γbs * n = 0.0072 * 2400 * 12 = 216 daN/m2
-greutate proprie finisaj: hfe * γf * n = 0.04 * 2200 * 1.35 = 118.8 daN/m2
-tencuiala intrados: δt * γt * n = 0.015 * 1900 * 1.35 = 38.475 daN/m 2
-incarcare utila: Pu’ = 300 * 1.5 = 450 daN/m2
COEFICIENT
Tip element Valoare Valoare de
Dimensiune DE
( valoare incarcare ) normata calcul
[m] SIGURANTA
daN/m2 daN/m2 daN/m2
n
greutate prop.
0.15 250 1.35 506.25
placa ( 2500 )
greutate proprie trepte
0.0072 180 1.35 216
( 2400 )
greutate proprie finisaj
0.04 88 1.35 118.8
( 2200 )
tencuiala intrados
0.015 28.5 1.35 38.475
( 1900 )
TOTAL 546.5 - 879.525
inc. utila ( 300 ) - 300 1.5 450
Calculul grosimii echivalente de trepte:
58
e
29 * 16.6 / 2 = ( 29 2 + 16.6 2 ) * hte
240.7 = 33.41 * htr =>

htre = 0.072 m
Calculul grosimii echivalente de finisaj
e
2 * 16.6 + 3 * 33 =( 29 2 + 16.6 2 ) * h f
132.2 = 33.41 * hfe =>
hfe = 3.95 cm ≈ 0.04 m
Calculul momentelor si al ariei de armatura :
59
gp = qp * br = 879.525 * 1.00 m = 879.53 daN/m
Pu = Pu’ * br = 450 * 1.00 m = 450 daN/m
gp * cos α = 879.53 *cos 29.79° = 763.3 daN/m
Pu * cos2 α = 450 *cos2 29.79° = 338.93 daN/m
M = ( qnec * l2 ) / 8
M = [(763.3 + 338.93 )* 3.482 ] / 8 = 1668.68 daNm
Aa = 1668.68 * 102 / 14.9 * 3000 = 3.73 cm2
 aleg : 5 Ø 10 cu Aef=3.92cm2
60
CALCUL PODEST
Evaluare incarcari:
-greutate proprie podest: 0.15 * 2500 * 1.35 = 506.25 daN/m 2 ;
-pardoseala rece: 110.90 daN/m2 ;
-tencuiala intrados: δt * γt * n = 0.015 * 1900 * 1.35 = 38.475 daN/m 2 ;
-incarcare utila: Pu’ = 300 * 1.5 = 450 daN/m2 ;
Tip element Valoare COEFICIENT Valoare de
Dimensiune
( valoare incarcare ) normata DE SIGURANTA calcul
[m]
daN/m2 daN/m2 n daN/m2
greutate prop.
0.15 250 1.35 506.25
placa ( 2500 )
tencuiala intrados
0.015 28.5 1.35 38.48
( 1900 )
pardoseala rece
- - - 110.90
(1900 )
inc. utila ( 300 ) - 300 1.5 450
TOTAL 653.50 - 1105.63
Calculul momentelor si al ariei de armatura:
61
Podestul este incarcat cu sarcini uniform distribuite provenite din greutatea proprie si
incarcare utila:
P = q * lx * ly = 1106.63 * 1.35 * 2.45 = 3660.18 daN
λ = lx / ly = 1.3 / 2.45 = 0.53 => mXR = 9.20
mXM = 16.2
mYM=27.4
MXM = P / mXM = 3660.18 / 16.2 = 225.94 daN m

MYM = P / mYM = 3660.18 / 27.4 = 133.58 daN m
MXR = P / mXR = 3660.18 / 9.2 = 397.85 daN m
Aaxm = MXM / z * Ra = 226 * 102 / 13.1 * 3000 = 0.68 cm2
Aaxm = 0.68 / 2.45 = 0.27 cm2 / m
Aaym = MYM / z * Ra = 133.58 * 102 / 13.1 * 3000 = 0.33 cm2
Aaxm = 0.33 / 1.30 = 0.26 cm2 / m
AaxR = MXR / z * Ra = 397.85 * 102 / 13.1 * 3000 = 1.02 cm2
Aaxm = 1.02 / 0.5 = 2.04 cm2 / 0.5 m
Podestul este incarcat cu reactiunea din rampa

qc = qp * lr / 2 + Pu’ / 2 = 655.63 * 2.70 / 2 + 450 * 2.32 / 2 = 1407.1 daN/m
S = qc’ * lx = 1407.1 * 4.09 = 3326.41 daN
λ = lx / ly = 1.3 / 2.45 = 0.53 => mXR = 4.5
mXM = 9.3
mYM=39.4
MXM = S / mXM = 3326.41 / 4.5 = 739.2 daN m
MYM = S / mYM = 3326.41 / 9.3 = 357.68 daN m
MXR = S / mXR = 3326.41 / 39.4 = 84.43 daN m
Aaxm = MXM / z * Ra =739.2 * 102 / 11.1 * 2100 = 3.17 cm2
Aaxm = 3.17 / 2.45 = 1.29 cm2 / m
Aaym = MYM / z * Ra = 357.68 * 102 / 11.1 * 2100 = 1.53 cm2
Aaym = 1.53 / 1.3 = 1.18 cm2 / m
AaxR = MXR / z * Ra = 84.43 * 102 / 11.1 * 2100 = 0.36 cm2
AaxR = 0.36 / 0.5 = 0.75 cm2 / 0.5 m
Suprapunem efectele =>
62
Aaxm = 0. 32 + 1.29 = 1.61
aleg : 5Ø8/m
Aaym = 0. 35 + 1.18 = 1.53
aleg : 5Ø8/m
Aaxr = 2.75+ 0.75 = 3.5
aleg : 5Ø10/ 0.5 m
MODELAREA STRUCTURII IN PROGRAMUL ETABS
Evaluarea incarcarilor seismice

Avand in vedere regularitatea structurii, actiunea seismica a fost modelata in cel mai
simplu mod, folosind metoda fortelor statice echivalente.
Actiunea fortelor laterale a fost considerata separat pe directiile
principale de rezistenta ale cladirii. Modurile proprii fundamentale de translatie pe cele doua
directii principale au contributia predominanta in raspunsul seismic total, efectul modurilor
proprii superioare de vibratie putand fi neglijat.
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare
directie principala, se determina cu relatia:
Fb=γ1*Sd(T1)*m*λ (cf. P100-2006)
Unde:
-γ1 este factorul de importanta – expunere la cutremur a constructiei γ1= 1;
-Sd(T1) este ordonata spectrului de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale de
vibratie T1; T1<Tc=0.7s pentru orasul Pitesti, judetul Arges
63
Sd(T1)=0.20g*2.75/q
-q este factorul de comportare al structurii; pentru structuri redundante in cadre de beton
armat, regulate in plan si in elevatie, pentru clasa H de ductilitate se poate lua:
q=5αu/α1=5*1.35=6.75
-m este masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel
-λ este factorul de corectie care tine seama contributia modului propriu fundamental in
raspunsul seismic; pentru constructii cu mai multe deschideri si mai multe niveluri λ =0.85;
Modelul de calcul la fortele laterale si verticale

Calculul structurii la actiunea fortelor laterale si verticale a fost efectuat folosind
programul ETABS. Modelul de calcul al suprastructurii este un model de cadru considerat
incastrat la baza primului nivel.
Planseul de beton armat are rigiditate si rezistenta substantiala pentru a prelua
eforturile produse de fortele laterale in planul sau si poate fi considerat indeformabil in acest
plan.
Elementele structurale ale suprastructurii, stalpi si grinzi, au fost modelate folosind
elemente finite de tip bara. In cazul grinzilor, zona de placa activa ce conlucreaza cu grinda
la preluarea momentelor incovoietoare s-a luat 3hpl de o parte si de alta a grinzii.
Ipotezele privind rigiditatea elementelor structurale in stadiul de exploatare (in care
elementele de beton au zonele intinse fisurate) difera in functie de verificarile efectuate.
Proiectarea rigiditatii la forte laterale

In conformitate cu STAS P100-2006, verificarea deplasarilor relative de nivel se face
la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea limita ultima (SLU).
Elementele structurii care se supun verificarii au dimensiunile stabilite in faza anterioara de
predimensionare.
Verificarea la starea limita de serviciu

Verificarea la starea are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in urma
unor cutremure, ce pot interveni de mai multe ori in viata constructiei, prin controlul
degradarilor elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor aferente constructiilor.
La actiunea unui cutremur moderat ca intensitate, este de presupus ca se pastreaza
contactul intre elementele de inchidere si compartimentare si stalp si grinzi, practice pe
64
toata lingimea acestora, iar degradarile elementelor nestructurale sa fie nesemnificative ca
uramre a conditiilor de limitare a deplasarilor laterale impuse la proiectare. In aceste
conditii, este justificata considerarea aportului elementelor nestructurale la rigiditatea
globala a structurii.
Verificarea la starea limita ultima

Verificarea de deplasare la starea limita ultima are drept scop principal prevenirea
prabusirii inchiderilor si compartimentarilor, precum si limitarea degradarilor structurale si a
efectelor de ordinul II. Cutremurul asociat acestei stari limita este cutremurul considerat
pentru calculul rezistentei la forte laterale a structurii – cutremurul de cod (IMR = 100 de
ani). In cazul actiunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradari semnificative ale
elementelor de compartimentare si inchidere este de presupus ca integritatea acestora si a
legaturilor lor cu elementele structurale vor fi puternic afectate.
Calculul eforturilor in elementele suprastructurii

Calculul eforturilor se refera la gruparea de actiuni ce contine incarcarea seismica.
Calculul la celelalte combinatii de incarcari nu este influentat de modificarile aduse de P100-
2006, si pentru structura analizata nu dimensioneaza elementele structurale.
Pentru modelul de calcul utilizat pentru calculul de rezistenta s-a considerat o variatie
mai nuantata a rigiditatilor in domeniul fisurat, diferentiind valorile stalpilor si grinzilor:
• Stalpi: 0.8EcIc (nu exista stalpi intinsi)
• Grinzi: 0.5EcIc
Aceste valori iau in considerare afectarea diferita datorata fisurarii a
rigiditatilor celor doua categorii de elemente.
Incarcarile laterale calculate au fost introduce in programul Etabs luand in
considerare si o excentricitate accidentala (pozitiva sau negativa) a centrului maselor egala
cu 5% din lungimea constructiei pe directia perpendiculara pe directia atacului seismic.
S-a notat:
-GSV – setul de actiuni gravitationale (permanente, cvasipermanente si variabile) associate
actiunii seismice;
-SX – seism pe directie longitudinala;
-SY – seism pe directie transversala.
65
CALCULUL SI ARMAREA GRINZILOR
Cadrul transversal A
Etaj Locatie Minfas (kNm) Anec (mm2) Aefectiva Mcap Armaturi
P R(s)- 213,73 1424,87 1472 220,80
sus 3F25
R(s)+ 136,33 908,87 942 141,30
C+ 55,55 370,33 942 141,30
R(d)- 202,58 1350,53 1472 220,80
jos 3F20
R(d)+ 95,80 638,67 942 141,30
E1 R(s)- 191,45 1276,33 1256 188,40
sus 4F20
R(s)+ 91,19 607,93 804 120,60
C+ 51,73 344,87 804 120,60
R(d)- 173,61 1157,40 1256 188,40
jos 4F16
R(d)+ 43,09 287,27 804 120,60
E2 R(s)- 151,84 1012,27 1140 171
sus
R(s)+ 42,87 285,80 603 90 3F22
C+ 51,73 344,87 603 90
R(d)- 129,16 861,07 1140 171
jos 3F16
R(d)+ 43,09 287,27 603 90
E3 R(s)- 82,07 547,13 763 114
sus 3F18
R(s)+ 7,66 51,07 461 69
C+ 54,47 363,13 461 69
R(d)- 87,52 583,47 763 114
jos 3F14
R(d)+ 12,76 85,07 461 69
P R(s)- 182,13 1214,20 1472 220,80
sus 3F25
R(s)+ 82,64 550,93 763 114,45
C+ 37,07 247,13 763 114,45
R(d)- 180,84 1205,60 1256 188,40
jos 3F18
R(d)+ 90,43 602,87 763 114,45
E1 R(s)- 167,43 1116,20 1256 188,40
sus 4F20
R(s)+ 74,66 497,73 804 120,60
66
C+ 38,37 255,80 804 120,60
R(d)- 168,28 1121,87 1256 188,40
jos 4F16
R(d)+ 74,56 497,07 804 120,60
E2 R(s)- 131,69 877,93 1140 171
sus 3F22
R(s)+ 39,42 262,80 603 90
C+ 38,32 255,47 603 90
R(d)- 132,68 884,53 1140 171
jos 3F16
R(d)+ 38,95 259,67 603 90
E3 R(s)- 91,77 611,80 763 114
sus 3F18
R(s)+ 11,31 75,40 461 69
C+ 51,44 342,93 461 69
R(d)- 94,69 631,27 763 114
jos 3F14
R(d)+ 15,30 102,00 461 69
Anec max= 1424,87

Cadrul transversal B
P R(s)- 297,97 1986,47 1923 288,45
sus 3F20+2F25
R(s)+ 106,00 706,69 1140 171,00
C+ 94,72 631,49 1140 171,00
R(d)- 253,63 1690,87 1923 288,45
jos 4F20
R(d)+ 147,82 985,47 1140 171,00
E1 R(s)- 255,66 1704,41 1923 288,45
sus 3F20+2F25
R(s)+ 74,90 499,32 1140 171,00
C+ 88,33 588,83 1140 171,00
R(d)- 231,42 1542,81 1923 288,45
jos 4F20
R(d)+ 97,78 651,88 1140 171,00
E2 R(s)- 199,60 1330,64 1472 220,80
sus
R(s)+ 25,20 168,01 763 114,45 3F25
C+ 88,06 587,06 763 114,45
R(d)- 182,59 1217,26 1472 220,80
jos 3F18
R(d)+ 41,53 276,83 763 114,45
E3 R(s)- 153,03 1020,21 1017 152,55
sus 4F18
R(s)+ 45,66 304,41 763 114,45
C+ 96,74 644,90 763 114,45
R(d)- 97,93 652,86 1017 152,55
jos 2F18
R(d)+ 4,48 29,84 763 114,45
P R(s)- 278,59 1857,27 1923 288,45
sus 3F20+2F25
R(s)+ 142,38 949,20 1140 171,00
C+ 51,77 345,13 1140 171,00
R(d)- 278,62 1857,47 1923 288,45
jos 4F20
R(d)+ 140,18 934,53 1140 171,00
E1 R(s)- 250,45 1669,67 1923 288,45
sus 3F20+2F25
R(s)+ 102,80 685,33 1140 171,00
C+ 53,93 359,53 1140 171,00
R(d)- 237,19 1581,27 1923 288,45
jos 4F20
R(d)+ 114,54 763,60 1140 171,00
E2 R(s)- 200,90 1339,33 1472 220,80 sus 3F25
67
R(s)+ 48,96 326,40 763 114,45
C+ 53,69 357,93 763 114,45
R(d)- 183,67 1224,47 1472 220,80
jos 3F18
R(d)+ 71,23 474,87 763 114,45
E3 R(s)- 156,90 1046,00 1017 152,55
sus 4F18
R(s)+ 30,34 202,27 508 76,20
C+ 73,55 490,33 508 76,20
R(d)- 136,06 907,07 1017 152,55
jos 3F18
R(d)+ 13,68 91,20 508 76,20
Cadrul transversal B Cadrul transversal B
Grinda
67
Armatura Camp
697,27 Anecmax, C, P+E1
Se va arma cu 3F25+2F20 (Aef=2100 = Anec=2110.38mm2)la partea

962,19 Anecmax, R+, P+E1 superioara in sectiunile de reazem.
La partea inferioara propunem armare 4F
2110,38 Anecmax, R-, P+E1 18 cu Aef=1017> Anec=962.19mm2
Armatura Camp
738,81 Anecmax, C, E2+E3
68
Se va arma cu 3F25(Aef= 1472> Anec=1382.87mm2)la partea
nec
288,68 A max,R+ E2+E3 superioara in sectiunile de reazem.
La partea inferioara propunem armare 2F 18 cu Aef=508>
1382,87 Anecmax,R-, E2+E3 Asmin=478.26mm2
Arie procent minim :

Asmin= rxbxd= 0.5xfctm/(fyr xb x d)
Asmin= 0.5*2.2/(345*300*500)
Asmin=478.26mm2
Cadrul Longitudinal 1
P R(s)- 204,63 1364,17 1489 223,35
sus 2F25+2F18
R(s)+ 127,82 852,11 763 114,45
C+ 54,75 364,99 763 114,45
R(d)- 196,02 1306,82 1489 223,35
jos 3F18
R(d)+ 87,29 581,94 763 114,45
E1 R(s)- 180,69 1204,57 1489 223,35
sus 2F25+2F18
R(s)+ 80,96 539,75 763 114,45
C+ 51,29 341,95 763 114,45
R(d)- 164,81 1098,71 1489 223,35
jos 3F18
R(d)+ 69,71 464,71 763 114,45
E2 R(s)- 143,61 957,37 1017 152,55
sus
R(s)+ 35,07 233,81 763 114,45 4F18
C+ 50,52 336,81 763 114,45
R(d)- 102,78 685,23 1017 152,55 jos 3F18
R(d)+ 34,86 232,39 763 114,45
E3 R(s)- 78,35 522,35 1017 152,55
sus 4F18
R(s)+ 0,00 0,00 763 114,45
C+ 57,21 381,42 763 114,45
R(d)- 82,60 550,69 1017 152,55
jos 3F18
R(d)+ 14,65 97,66 763 114,45
P R(s)- 178,15 1187,67 1489 223,35 sus 2F25+2F18
R(s)+ 72,36 482,40 763 114,45
C+ 41,37 275,80 763 114,45
R(d)- 178,55 1190,33 1489 223,35 jos 3F18
69
R(d)+ 77,37 515,80 763 114,45
E1 R(s)- 162,67 1084,47 1489 223,35
sus 2F25+2F18
R(s)+ 63,28 421,87 763 114,45
C+ 42,44 282,93 763 114,45
R(d)- 164,00 1093,33 1489 223,35
jos 3F18
R(d)+ 61,32 408,80 763 114,45
E2 R(s)- 128,03 853,53 1017 152,55
sus
R(s)+ 29,12 194,13 763 114,45 4F18
C+ 42,95 286,33 763 114,45
R(d)- 130,43 869,53 1017 152,55
jos 3F18
R(d)+ 27,18 181,20 763 114,45
E3 R(s)- 86,73 578,20 1017 152,55
sus 4F18
R(s)+ 13,32 88,80 763 114,45
C+ 41,10 274,00 763 114,45
R(d)- 86,46 576,40 1017 152,55
jos 3F18
R(d)+ 13,89 92,60 763 114,45
P R(s)- 181,27 1208,47 1489 223,35
sus 2F18+2F25
R(s)+ 79,06 527,07 763 114,45
C+ 42,92 286,13 763 114,45
R(d)- 181,36 1209,07 1489 223,35
jos 4F20
R(d)+ 78,97 526,47 763 114,45
E1 R(s)- 163,54 1090,27 1489 223,35
sus 2F18+2F25
R(s)+ 62,94 419,60 763 114,45
C+ 42,57 283,80 763 114,45
R(d)- 163,66 1091,07 1489 223,35
jos 4F20
R(d)+ 62,94 419,60 763 114,45
E2 R(s)- 129,48 863,20 1017 152,55
sus 3F25
R(s)+ 27,26 181,74 763 114,45
C+ 42,19 281,27 763 114,45
R(d)- 129,89 865,93 1017 152,55
jos 3F18
R(d)+ 26,85 179,00 763 114,45
E3 R(s)- 85,29 568,60 1017 152,55
sus 4F18
R(s)+ 14,84 98,94 763 114,45
C+ 42,51 283,40 763 114,45
R(d)- 85,02 566,80 1017 152,55
jos 3F18
R(d)+ 13,89 92,60 763 114,45
Minfas
Etaj Locatie (kNm) Anec (mm2) Aefectiva Mcap Armaturi
P R(s)- 239,55 1597,00 1570 235,50 sus 5F20
R(s)+ 140,59 937,25 942 141,30 jos 3F20
C+ 88,59 590,61 942 141,30
R(d)- 282,96 1886,40 1963 294,45 sus 4F25
R(d)+ 99,48 663,18 942 141,30 jos 3F20
E1 R(s)- 214,48 1429,87 1609 241,35
sus 2F25+2F20
R(s)+ 89,18 594,54 942 141,30
C+ 83,33 555,53 942 141,30
R(d)- 237,72 1584,80 1609 241,35
jos 3F20
R(d)+ 67,22 448,14 942 141,30
E2 R(s)- 170,28 1135,20 1472 220,80
sus
R(s)+ 34,82 232,13 763 114,45 3F25
C+ 80,50 536,69 763 114,45
70
R(d)- 185,82 1238,80 1472 220,80
jos 3F18
R(d)+ 19,86 132,37 763 114,45
E3 R(s)- 94,79 631,93 763 114,45 sus 3F18
R(s)+ 2,63 17,53 763 114,45 jos 3F18
C+ 113,73 758,17 763 114,45
R(d)- 162,17 1081,13 1140 171,00 sus 3F22
R(d)+ 52,71 351,40 763 114,45 jos 3F18
P R(s)- 239,55 1597,00 1570 235,50 sus 5F20
R(s)+ 140,59 937,25 942 141,30 jos 3F20
C+ 88,59 590,61 942 141,30
R(d)- 282,96 1886,40 1963 294,45 sus 4F25
R(d)+ 99,48 663,18 942 141,30 jos 3F20
E1 R(s)- 214,48 1429,87 1609 241,35
sus 2F25+2F20
R(s)+ 89,18 594,54 942 141,30
C+ 83,33 555,53 942 141,30
R(d)- 237,72 1584,80 1609 241,35
jos 3F20
R(d)+ 67,22 448,14 942 141,30
E2 R(s)- 170,28 1135,20 1472 220,80
sus
R(s)+ 34,82 232,13 763 114,45 3F25
C+ 80,50 536,69 763 114,45
R(d)- 185,82 1238,80 1472 220,80
jos 3F18
R(d)+ 19,86 132,37 763 114,45
E3 R(s)- 94,79 631,93 763 114,45 sus 3F18
R(s)+ 2,63 17,53 763 114,45 jos 3F18
C+ 113,73 758,17 763 114,45
R(d)- 162,17 1081,13 1140 171,00 sus 3F22
R(d)+ 52,71 351,40 763 114,45 jos 3F18
Anec
max= 1886,40
Cadrul longitudinal 3
P R(s)- 240,31 1602,06 1570 235,50 sus 5F20
R(s)+ 139,96 933,09 942 141,30 jos 3F20
C+ 92,75 618,30 942 141,30
R(d)- 293,38 1955,83 1923 288,45 sus 2F25+3F20
R(d)+ 125,26 835,09 942 141,30 jos 3F20
E1 R(s)- 206,57 1377,16 1570 235,50
sus 5F20
R(s)+ 87,06 580,41 942 141,30
C+ 86,54 576,96 942 141,30
R(d)- 235,30 1568,68 1570 235,50
jos 3F20
R(d)+ 68,32 455,47 942 141,30
E2 R(s)- 161,65 1077,67 1489 223,35
sus 2F25+2F18
R(s)+ 32,90 219,33 763 114,45
C+ 81,21 541,39 763 114,45
R(d)- 186,81 1245,40 1489 223,35
jos 3F18
R(d)+ 26,15 174,35 763 114,45
E3 R(s)- 94,67 631,11 763 114,45 sus 3F18
71
R(s)+ 7,74 51,61 1017 152,55 jos 4F18
C+ 139,64 930,90 1017 152,55
R(d)- 182,31 1215,38 1489 223,35 sus 2F25+2F18
R(d)+ 56,99 379,96 1017 152,55 jos 4F18
Anec max= 1955,83
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax

C ELEVATIE 5
Anec
Grinda Stalp N (kN) λx (mm) (mm2)
Etaj Locatie
Mcorectat
Mef (kNm) Mcap (kNm) ω Mef (kNm) (kNm)
E3 jos 402,4 1335 - 61,24 73,49 218,81 32,83 247,72
sus 875,38 1335 1,53 48,34 88,47 218,81 32,83 372,53
E2
jos 875,38 1335 1,53 97,08 177,66 446,86 67,05 735,75
sus 1174,83 1689 1,44 86,61 149,42 446,86 67,05 500,39
E1
jos 1174,83 1689 1,44 124,57 214,91 674,36 101,18 666,95
sus 1379,14 1689 - 118,91 174,75 674,36 101,18 332,33
P
jos 1379,14 1689 - 131,42 193,14 906,36 135,99 -896,09
Amaxnec= 735,75
5,ELEVATIE C
Anec
Grinda Stalp N (kN) λx (mm) (mm2)
Etaj Locatie
Mcorectat
E3 jos 204,72 670,5 - 114,96 137,95 237,82 35,68 753,23
sus 460,58 670,5 1,46 86,97 151,93 237,82 35,68 869,72
E2
jos 460,58 670,5 1,46 117,76 205,72 507,81 76,19 867,97
sus 688,11 806,55 1,17 104,53 147,03 507,81 76,19 378,87
E1
jos 688,11 806,55 1,17 148,59 209,00 798,04 119,74 411,59
sus 848,54 980,25 - 148,55 205,93 798,04 119,74 386,01
P -
jos 848,54 980,25 - 149,17 206,79 1113 166,99 1209,78
Amaxnec= 869,72
72
C ELEVATIE 4
Grinda Stalp N (kN) λx (mm) Anec (mm2)
Etaj Locatie Mcorectat
E3 jos 491,65 1371,25 - 102,14 122,57 317,7 39,72 287,62
sus 1166,56 1676,25 1,44 69,99 120,68 317,7 39,72 275,06
E2
jos 1166,56 1676,25 1,44 157,06 270,82 633,71 79,23 749,27
sus 1610,23 1913,25 1,19 130,18 185,61 633,71 79,23 181,24
E1
jos 1610,23 1913,25 1,19 194,06 276,69 948,7 118,62 -940,85
sus 1953,88 2119,8 - 173,88 226,37 948,7 118,62 -1276,32
P
jos 1953,88 2119,8 - 224 291,63 1273,26 159,20 -1622,03
Amaxnec= 749,27
4,ELEVATIE C
λx
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) (mm) Anec (mm2)
Mef (kNm) Mcap (kNm) ω Mef (kNm) Mcorectat (kNm)
E3 jos 204,72 670,5 - 3,38 4,06 321 40,14 -507,96
sus 460,58 670,5 1,46 28,82 50,35 321 40,14 -199,36
E2
jos 460,58 670,5 1,46 68,51 119,68 576,79 72,12 -163,44
sus 688,11 806,55 1,17 32,71 46,01 576,79 72,12 -654,60
E1
jos 688,11 806,55 1,17 71,36 100,37 830,99 103,90 -1811,50
sus 848,54 980,25 - 23,16 32,11 830,99 103,90 -2266,61
P
jos 848,54 980,25 - 113,31 157,08 1074,72 134,37 -2051,87
Amaxnec= -163,44

B ELEVATIE 5
λx Anec
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) (mm) (mm2)
E3 jos 402,4 1335 - 60,13 72,16 216,93 32,55 239,75
sus 875,38 1335 1,53 46,63 85,34 216,93 32,55 349,58
E2
jos 875,38 1335 1,53 94,59 173,11 443,12 66,48 704,01
sus 1174,83 1689 1,44 84,89 146,45 443,12 66,48 481,89
E1
jos 1174,83 1689 1,44 127,65 220,22 672,05 100,83 715,08
sus 1379,14 1689 - 125,71 184,74 672,05 100,83 419,46
P
jos 1379,14 1689 - 137,68 202,34 916,03 137,44 -840,62
Amaxnec= 715,08
5,ELEVATIE B
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) λx Anec

(mm) (mm2)
73
E3 jos 505,49 1426 - 115,23 138,28 236,79 35,53 757,65
sus 983,17 1341 1,36 88,42 144,72 236,79 35,53 811,36
E2
jos 983,17 1341 1,36 121,58 199,00 505,17 75,79 816,35
sus 1387,76 1837,8 1,32 108,58 172,55 505,17 75,79 595,97
E1
jos 1387,76 1837,8 1,32 148,06 235,29 794,94 119,27 635,85
sus 1647,57 1837,8 - 144,93 194,00 794,94 119,27 291,74
P -
jos 1647,57 1837,8 - 146,24 195,75 1108,57 166,33 1293,17
Amaxnec= 816,35

Locatie Mcap Mef Mcorectat
Mef (kNm) (kNm) ω (kNm) (kNm)
jos 491,65 1371,25 - 119,12 142,94 387,44 48,44 307,23
sus 1166,56 1676,25 1,44 77,91 134,34 387,44 48,44 249,87
jos 1166,56 1676,25 1,44 153,29 264,32 737,01 92,15 533,77
sus 1610,23 1913,25 1,19 128,75 183,57 737,01 92,15 -4,52
jos 1610,23 1913,25 1,19 199,21 284,04 1091,85 136,52 -1247,07
sus 1953,88 2119,8 - 181,8 236,69 1091,85 136,52 -1562,75
jos 1953,88 2119,8 - 229,62 298,94 1468,32 183,59 -2000,21
Amaxnec= 533,77

Locatie Mcap Mef Mcorectat
jos 505,49 1426 - 80,02 96,02 388,22 48,54 -6,87
sus 983,17 1341 1,36 47,92 78,43 388,22 48,54 -124,15
jos 983,17 1341 1,36 145,03 237,38 739,66 92,48 349,75
sus 1387,76 1837,8 1,32 117,04 185,99 739,66 92,48 7,19
jos 1387,76 1837,8 1,32 183,41 291,47 1096,07 137,04 -1207,75
sus 1647,57 1837,8 - 161,48 216,15 1096,07 137,04 -1709,86
jos 1647,57 1837,8 - 213,31 285,53 1473,75 184,26 -2101,09
Amaxnec= 349,75
E3 jos 402,4 1335 - 13,98 16,78 122,4 18,36 -64,20

E2 sus 875,38 1335 1,53 21,39 39,15 122,4 18,36 122,21
jos 875,38 1335 1,53 30,19 55,25 240,63 36,10 59,36
-
E1 sus 1174,83 1689 1,44 16,41 28,31 240,63 36,10 165,13
jos 1174,83 1689 1,44 41,23 71,13 340,68 51,11 24,95
-
P sus 1379,14 1689 - 24,72 36,33 340,68 51,11 265,06
74
jos 1379,14 1689 - 70,75 103,98 431,56 64,75 147,19
max
A nec = 147,19
E4 si E5 b= 500
h= 500
ds= 400 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300
h= 500
ds= 400
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp

ax 5 - elevatia A
Anec
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) λx (mm) (mm2)
∑Mef ∑Mcap Mef Mcorectat
(kNm) (kNm) ω (kNm) (kNm)
E3 jos 354,61 732 - 89,23 107,08 153,23 22,99 636,92
E2 sus 735,94 1044 1,42 64,17 109,24 153,23 22,99 654,93
jos 735,94 1044 1,42 99,13 168,75 339,47 50,93 840,47
E1 sus 1020,58 1236 1,21 85,16 123,76 339,47 50,93 465,57
jos 1020,58 1236 1,21 116,44 169,22 538,72 80,83 512,31
P sus 1184,42 1329,9 - 106,92 144,06 538,72 80,83 302,66
jos 1184,42 1329,9 - 121,32 163,47 750,18 112,56 111,91
Amaxnec= 840,47
E2 sus 1166,56 1676,25 1,44 30,63 52,82 206,92 31,05 95,26

-
jos 1166,56 1676,25 1,44 30,48 52,56 383,08 57,48 200,49
-
E1 sus 1610,23 1913,25 1,19 16,15 23,03 383,08 57,48 446,57
-
jos 1610,23 1913,25 1,19 43,13 61,50 539,74 80,98 387,10
-
P sus 1953,88 2119,8 - 29,34 38,20 539,74 80,98 581,25
-
jos 1953,88 2119,8 - 75,11 97,79 689,95 103,52 335,03
Amaxnec= 95,26
E4 si E5 b= 500
h= 500
ds= 400 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300
h= 500
ds= 400
ax 4 - elevatia A
75
Anec
∑Mef ∑Mcap Mef Mcorectat
(kNm) (kNm) ω (kNm) (kNm)
E3 jos 354,61 732 - 68,52 82,22 224,57 33,69 310,92
E2 sus 735,94 1044 1,42 53,89 91,74 224,57 33,69 390,20
jos 735,94 1044 1,42 105,49 179,58 438,96 65,86 764,87
E1 sus 1020,58 1236 1,21 94,53 137,38 438,96 65,86 413,23
jos 1020,58 1236 1,21 135,15 196,41 650,97 97,67 551,82
P sus 1184,42 1329,9 - 131,04 176,56 650,97 97,67 386,40
jos 1184,42 1329,9 - 138,54 186,67 866,29 129,98 111,75
Amaxnec= 764,87
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de

armare stalp ax B ELEVATIE 1
E3 jos 595,76 1335 - 105,62 126,74 387,43 58,13 410,48
sus 1147,96 1335 1,16 49,68 69,33 387,43 58,13 -67,97
E2
jos 1147,96 1335 1,16 101,19 141,21 737 110,58 -51,56
sus 1612,69 1689 1,05 74,09 93,11 737 110,58 -452,38
E1
jos 1612,69 1689 1,05 126,2 158,61 1091,85 163,82 -1570,01
sus 1956,7 1689 - 88,47 91,64 1091,85 163,82 -2128,06
P
jos 1956,7 1689 - 160,4 166,15 1468,98 220,40 -2159,65
Amaxnec= 410,48
armare stalp ax 2,ELEVATIE B

E3 jos 505,49 1426 - 22,05 26,46 197,9 29,69 -109,33
sus 983,17 1341 1,36 27,21 44,54 197,9 29,69 41,30
E2
jos 983,17 1341 1,36 31,95 52,29 378,95 56,86 -195,80
sus 1387,76 1837,8 1,32 17,75 28,21 378,95 56,86 -396,52
E1
jos 1387,76 1837,8 1,32 47,68 75,77 539,4 80,93 -267,58
sus 1647,57 1837,8 - 33,82 45,27 539,4 80,93 -521,75
P
jos 1647,57 1837,8 - 76,06 101,81 693,98 104,12 -1162,18
Amaxnec= 41,30

armare stalp ax B ELEVATIE 3
Etaj Locatie Mcap Mcorectat
Mef (kNm) (kNm) ω Mef (kNm) (kNm)
76
E3 jos 164 642,90 - 105,62 126,74 357,29 44,67 249,48
sus 398,7 675,60 1,69 49,68 101,02 357,29 44,67 -463,64
E2
jos 398,7 675,60 1,69 101,19 205,76 679 84,90 -698,20
sus 620,47 753,60 1,21 74,09 107,98 679 84,90 -1350,04
E1
jos 620,47 753,60 1,21 126,2 183,93 1019,29 127,44 -1736,54
sus 798,27 806,55 - 88,47 107,27 1019,29 127,44 -2247,66
P
jos 798,27 806,55 - 160,4 194,48 1385,82 173,27 -2519,94
Amaxnec= 249,48

armare stalp ax 3,ELEVATIE B

Etaj Locatie Mcap Mcorectat
Mef (kNm) (kNm) ω Mef (kNm) (kNm)
E3 jos 505,49 1426 - 110,05 132,06 345,61 43,21 304,38
sus 983,17 1341 1,36 74,67 122,22 345,61 43,21 -286,85
E2
jos 983,17 1341 1,36 166,27 272,14 635,09 79,41 -133,42
sus 1387,76 1837,8 1,32 138,29 219,76 635,09 79,41 -482,61
E1
jos 1387,76 1837,8 1,32 208,05 330,62 923,43 115,46 -516,86
sus 1647,57 1837,8 - 189,85 254,12 923,43 115,46 -1026,85
P
jos 1647,57 1837,8 - 231,58 309,98 1217,14 152,18 -1370,94
Amaxnec= 304,38
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare

stalp ax C elevatie 2
Anec
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) λx (mm) (mm2) p (%)
Mef Mcap Mcorectat
(kNm) (kNm) ω Mef (kNm) (kNm)
E3 jos 568,75 1371,25 - 102,41 122,89 317,69 39,72 289,80 0,096599
E2 sus 1156,32 1676,25 1,45 70,25 122,20 317,69 39,72 285,22 0,095072
jos 1156,32 1676,25 1,45 157,32 273,67 633,59 79,22 -119,04 -0,03968
E1 sus 1612,69 1913,25 1,19 130,42 185,67 633,59 79,22 -705,69 -0,23523
jos 1612,69 1913,25 1,19 194,29 276,60 948,49 118,59 -940,95 -0,31365
P sus 1956,7 2119,8 - 174,09 226,32 948,49 118,59 -1276,14 -0,42538
jos 1956,7 2119,8 - 224,27 291,56 1272,98 159,16 -1621,85 -0,54062
Amaxnec=289,80
E4 si E5 b= 600
h= 600
77
ds= 500 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 600 fyd= 300
h= 600
ds= 500

stalp ax 2 elevatie C
Anec
Mef Mcap Mcorectat
(kNm) (kNm) Mef (kNm) (kNm)
E3 jos 204,72 670,5 104,38 125,26 333,55 41,70 279,12 0,093041
E2 sus 460,58 670,5 52,33 91,42 333,55 41,70 53,53 0,017843
jos 460,58 670,5 114,01 199,17 687,54 85,96 -765,75 -0,25525
E1 sus 688,11 806,55 81,96 115,28 687,54 85,96 -1324,99 -0,44166
jos 688,11 806,55 137,86 193,91 1061,54 132,73 -1774,16 -0,59139
P sus 848,54 980,25 102,54 142,15 1061,54 132,73 -2119,23 -0,70641
jos 848,54 980,25 164,44 227,96 1464,53 183,11 -2465,46 -0,82182
Amaxnec= 279,12

stalp ax C - elevatie 1
Anec
Mcap Mef Mcorectat
E3 jos 403,04 1335 - 61,51 73,81 218,92 32,85 250,23 0,125117
E2 sus 837,89 1335 1,59 48,62 92,96 218,92 32,85 409,79 0,204895
jos 837,89 1335 1,59 97,42 186,26 446,97 67,06 188,20 0,0941
E1 sus 1177,31 1689 1,43 86,92 149,64 446,97 67,06 -117,00 -0,0585
jos 1177,31 1689 1,43 124,88 214,99 674,55 101,21 -170,94 -0,08547
P sus 1382,43 1689 - 119,22 174,79 674,55 101,21 -505,91 -0,25296
jos 1382,43 1689 - 131,77 193,19 906,61 136,03 -896,20 -0,4481
Amaxnec= 409,79
E4 si E5 b= 500
h= 500
ds= 400 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300
h= 500
78
ds= 400

stalp ax 1 - elevatie C
Anec
Mcap Mef Mcorectat
E3 jos 204,72 670,5 - 25,88 31,06 198,88 29,84 -72,67 -0,03633
E2 sus 460,58 670,5 1,46 29,58 51,67 198,88 29,84 99,15 0,049576
jos 460,58 670,5 1,46 29,58 51,67 384,72 57,72 -758,37 -0,37919
E1 sus 688,11 806,55 1,17 14,07 19,79 384,72 57,72 -1024,07 -0,51204
jos 688,11 806,55 1,17 45,46 63,94 549,5 82,45 -1108,79 -0,5544
P sus 848,54 980,25 - 32,86 45,55 549,5 82,45 -1262,04 -0,63102
jos 848,54 980,25 - 74,57 103,37 701,41 105,24 -1167,42 -0,58371
Amaxnec= 99,15

armare stalp ax B - elevatia 2
Anec
Grinda Stalp
N (kN) λx (mm) (mm2)
Etaj Locatie
∑Mcap Mcorectat
∑Mef (kNm) (kNm) ω Mef (kNm) (kNm)
E3 jos 595,76 856,26 - 119,39 143,27 387,43 48,44 309,40
sus 1147,96 1676,25 1,46 78,13 136,90 387,43 48,44 266,97
E2
jos 1147,96 1676,25 1,46 153,51 268,99 737 92,15 564,91
sus 1612,69 1913,25 1,19 128,97 183,61 737 92,15 -4,28
E1 -
jos 1612,69 1913,25 1,19 199,44 283,93 1091,85 136,52 1247,77
-
sus 1956,7 2178,75 - 182,01 243,20 1091,85 136,52 1519,33
P
-
jos 1956,7 2178,75 - 229,9 307,19 1468,31 183,58 1945,23
Amaxnec= 564,91
79
armare stalp ax2 - elevatia B
Anec
Grinda Stalp
N (kN) λx (mm) (mm2)
Etaj Locatie
∑Mcap Mcorectat
E3 jos 505,49 1426 - 123,64 148,37 387,15 48,41 343,87
sus 983,17 1341 1,36 87,49 143,20 387,15 48,41 309,41
E2
jos 983,17 1341 1,36 176,50 288,89 736,58 92,10 698,27
sus 1387,76 1837,8 1,32 148,46 235,93 736,58 92,10 345,20
E1
jos 1387,76 1837,8 1,32 222,00 352,79 1091,29 136,45 -787,35
-
sus 1647,57 1837,8 - 207,02 277,11 1091,29 136,45 1291,91
P
-
jos 1647,57 1837,8 - 242,54 324,65 1467,62 183,50 1827,34
Amaxnec= 698,27

armare stalp ax A - elevatia 3
Anec
∑Mcap Mef Mcorectat
∑Mef (kNm) (kNm) ω (kNm) (kNm)
E3 jos 164 642,90 - 36,57 43,88 215,4 32,32 6,70
E2 sus 398,7 675,60 1,69 32,33 65,74 215,4 32,32 188,83
jos 398,7 675,60 1,69 32,68 66,45 387,29 58,11 -91,72
E1 sus 620,47 753,60 1,21 16,61 24,21 387,29 58,11 -443,74
jos 620,47 753,60 1,21 43,38 63,23 539,5 80,95 -372,29
P sus 798,27 806,55 - 30,97 37,55 539,5 80,95 -586,25
jos 798,27 806,55 - 76,36 92,58 677,04 101,58 -356,88
80
Amaxnec= 188,83
E4 si E5 b= 500
h= 500
ds= 400 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300
h= 500
ds= 400
81
ax 3 - elevatia A
Anec
∑Mcap Mcorectat
E3 jos 354,61 732 - 68,23 81,88 233,01 34,96 293,95
E2 sus 735,94 1044 1,42 53,85 91,67 233,01 34,96 375,56
jos 735,94 1044 1,42 105,07 178,86 443,47 66,54 751,40
E1 sus 1020,58 1236 1,21 94,12 136,78 443,47 66,54 400,75
jos 1020,58 1236 1,21 134,12 194,92 653,09 97,99 535,81
P sus 1184,42 1329,9 - 128,81 173,56 653,09 97,99 357,83
jos 1184,42 1329,9 - 136,1 183,38 867,52 130,16 82,30
Amaxnec= 751,40
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 2 - elevatia A
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) λx (mm) Anec (mm2) Aef Mcap
∑Mef ∑Mcap
(kNm) (kNm) ω Mef (kNm) Mcorectat (kNm)
E3 jos 595,76 856,26 - 30,42 36,50 206,87 31,04 -40,58 910 158
E2 sus 1147,96 1676,25 1,46 30,53 53,50 206,87 31,04 101,02 910 158
jos 1147,96 1676,25 1,46 30,58 53,58 382,93 57,45 -191,69 910 194
E1 sus 1612,69 1913,25 1,19 16,24 23,12 382,93 57,45 -445,55 910 194
jos 1612,69 1913,25 1,19 43,24 61,56 539,5 80,95 -386,18 910 222
P sus 1956,7 2178,75 - 29,44 39,34 539,5 80,95 -571,36 910 222
jos 1956,7 2178,75 - 75,25 100,55 689,6 103,47 -311,44 910 246
Amaxnec= 101,02
E4 si E5 b= 500
h= 500
ds= 400 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300
h= 500
78
ds= 400
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax A - elevatia 2

λx
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) (mm) Anec (mm2)
∑Mef ∑Mcap
(kNm) (kNm) ω Mef (kNm) Mcorectat (kNm)
E3 jos 354,61 732 - 65,18 78,22 224,03 33,61 278,42
E2 sus 735,94 1044 1,42 52,73 89,76 224,03 33,61 374,64
jos 735,94 1044 1,42 106,21 180,80 441,71 66,27 770,51
E1 sus 1020,58 1236 1,21 95,55 138,86 441,71 66,27 421,00
jos 1020,58 1236 1,21 140,04 203,52 662,16 99,35 592,39
P sus 1184,42 1329,9 - 138,94 187,21 662,16 99,35 456,46
jos 1184,42 1329,9 - 144,73 195,01 897,78 134,70 128,77
Amaxnec= 770,51
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax A - elevatia 1
Anec
∑Mcap Mef
∑Mef (kNm) (kNm) ω (kNm) Mcorectat (kNm)
E3 jos 402,49 1355 - 13,79 55,71 122,43 18,37 260,20
E2 sus 833,91 1355 1,62 21,24 41,41 122,43 18,37 141,07
jos 833,91 1355 1,62 30,36 59,20 240,7 36,11 92,15
E1 sus 1177,31 1689 1,43 16,58 28,54 240,7 36,11 -163,31
jos 1177,31 1689 1,43 41,41 71,29 340,81 51,13 26,06
P sus 1382,43 1689 - 24,87 36,46 340,81 51,13 -264,16
jos 1382,43 1689 - 70,99 104,08 431,76 64,78 147,73
Amaxnec= 260,20
E4 si E5 b= 500
h= 500
ds= 400 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300
h= 500
79
ds= 400
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 1 - elevatia A

Anec
∑Mcap Mcorectat
-
E3 jos 354,61 732 - 9,23 11,08 120,76 18,12 108,97
E2 sus 735,94 1044 1,42 18,51 31,51 120,76 18,12 61,32
jos 735,94 1044 1,42 34,92 59,44 235,93 35,40 102,16
-
E1 sus 1020,58 1236 1,21 20,55 29,87 235,93 35,40 144,34
jos 1020,58 1236 1,21 47,03 68,35 331,92 49,80 16,37
-
P sus 1184,42 1329,9 - 30,82 41,53 331,92 49,80 207,14
jos 1184,42 1329,9 - 73,6 99,17 419,44 62,93 127,33
Amaxnec= 127,33
Verificarea si armarea nodurilor stalpului B2
fyd= 300 γRd= 1,2 η= 0,552

hc= 600 fcd= 13 bj= 600
Etaj As,sup As,inf Vc Ned n Vjhd Vmax Ash Aef Bare ne

3 1017 763 62,1 387,15 0,082724 578,7 2381,932 1899,658 1884 Φ10/100 4x6bare
2 1472 763 95,58 736,58 0,157389 709,02 2184,238 2232,673 2260 Φ12/125 4x5bare
1 1923 1140 126,18 1091,29 0,233182 976,5 1963,302 2847,556 2714 Φ12/100 4x6bare
P 1923 1140 129,02 1467,62 0,313594 973,66 1697,751 2622,365 2714 Φ12/100 4x6bare
Verificarea si armarea nodurilor stalpului A1

Etaj As,sup As,inf Vc Ned n Vjhd Vmax Ash Aef Bare ne
3 1017 0 43,46 151,57 0,046637 322,66 1373,234 1118,921 1256 Φ10/125 4x4bare
2 1017 0 51,43 334,74 0,102997 314,69 1294,397 1066,516 1256 Φ10/125 4x4bare
80
1 1489 0 62,03 529,9 0,163046 474,01 1204,736 1479,748 1570 Φ10/100 4x5bare
P 1489 0 62,23 737,96 0,227065 473,81 1101,137 1392,595 1570 Φ10/100 4x5bare
81
PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI IN GRUPAREA FUNDAMENTALA
Grinda de fundatie ax 1
Lo= 5,4 m - lumina grinzii de fundatie
Hc - inaltimea sectiunii grinzii de fundatie

Hc=Lo/3…Lo/6=1.8…0,9m
Hc= 1,6 m
Ht>300mm - inaltimea talpii fundatiei

Ht= 0,8 m
pconv= 250 kN/mp - presiunea conventionala de calcul

Df= 2,5 m - adancimea de inghet
kN/mc - greutatea volumica medie a betonului si a pamantului care
γmed= 20 sprijina
pe fundatie
L= 32,5 m - lungimea totala a grinzii de fundatie
Fortele axiale in stalpi:

P13= 855 kN
P14= 1349 kN
P15= 1358 kN
P16= 1358 kN
P17= 1374 kN
P18= 881 kN
Bmin=ΣPi/(pconv-
γmed*Df)*L= 1,10 m Bmin+0,2Bmin=1.32m 1,324615
B= 1,5 m - latimea talpii grinzii de fundatie
b=bc+50…100mm=550+100
b= 0,7 m - latimea cuzinetului
N=ΣPi= 7175 kN - forta axiala totala in centrul de greutate al grinzii de fundatie
M=ΣPi*di+ΣMi= 492 kN*m - moment in centrul de greutate al grinzii

Calculul presiunilor pe talpa fundatiei
p1=N/L+6*M/L2 presiunea maxima pe unitatea de lungime
p1= 223,6 kN/m
p2=N/L-6*M/L2 presiunea minima pe unitatea de lungime

p2= 218 kN/m
81
w=B*L^2/6= 264,1 m^3
pmax=N/A+M/w
pmax= 149 kN/m^2 <pconv=250kN/m^2
82
pmin=N/A-M/w
pmin= 145,3 kN/m^2
Verificarea metodei
R13= 758 kN Reactiuni in reazeme(stalpi)
R14= 1460 kN
R15= 1290 kN
R16= 1308 kN
R17= 1444 kN
R18= 917 kN
(R13-P13)/P13= 0,113 <0,2

(R14-P14)/P14= -0,08 <0,2
(R15-P15)/P15= 0,05 <0,2
(R16-P16)/P16= 0,037 <0,2
(R17-P17)/P17= -0,05 <0,2
Metoda simplificata
(R18-P18)/P18= -0,04 <0,2 este acceptabila
Dimensionarea armaturii longitudinale
Rezultate din calcul

static cu programul
Mmax= 802 kN*m PCE
Mmin= 559 kN*m
Aleg 18Φ16 cu 361

As1=Mmax/ho*fy= 3564 mm^2 Asef=3618mm^2 ho=750mm 8
ho= 1,2 m Mlim=B*Hc*(ho-Hc/2)*fcd

Mlim= 12480 kN*m
Mlim>Mmin=559N*m → x<Ht latimea zonei comprimate de beton este mai mica
decat talpa grinzii
As2=b*ho*(1-√(1-2*Mmin/b*ho^2*fcd))*fcd/fy
Aleg 8Φ16 cu 160
As2= 1587 mm^2 Asef=1608mm^2 8
Dimensionarea armaturii transversale
Dimensionarea etrierilor din talpa grinzii fundatiei nu este necesara deoarece s-au respectat
conditiile privind
dimensionarea sectiunii de beton prevazute in NP 112-04. Se va
arma cu
Φ12/150
83
PC52.
Dimensionarea etrierilor din cuzinet
Forta taietoare in cuzinetul grinzii de fundatie

V=Vmax= 772 kN rezultat din calcul static.
m - inaltimea
v=V/hc*d*fctd hc= 0,8 cuzinetului
d - distanta intre axele armaturilor longitudinale din cuzinet
d= 580 mm
fctd - rezistenta de calcul a betonului la intindere

fctd= 1,1 N/mm^2
v= 1,513 <2 ms=(3-v)/2

ms= 0,744
f`ctd=ms*fctd= 0,818 N/mm^2
p - procentul de armare longitudinala

p=As1/hc*d= 0,347 %
pe - procentul de armare transversala

pe=100*v^2*f`ctd/3,2*√p*fyd
pe= 0,331 %
Aleg mm^2 - Φ12
pe=100*nt*Ast/hc*s Ast= 113,1 nt= 4
Aleg
s=100*nt*Ast/hc*pe= 170,8 mm s= 150 mm
Au rezultat in cuzinetul fundatiei etrieri Φ12/150 PC52 pe o lungime critica

lcr=1,5*hc=1,5m.
In camp se va arma cu Φ10/200 PC52.
84
PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI IN GRUPAREA FUNDAMENTALA
Grinda de fundatie ax B
Lo= 5,4 m - lumina grinzii de fundatie
Hc - inaltimea sectiunii grinzii de fundatie

Hc=Lo/3…Lo/6=1,8…0.9m
Hc= 1,6 m

Ht= 0,8 m
kN/mp - presiunea
pconv= 250 conventionala de calcul
Df= 2,5 m - adancimea de inghet
kN/mc - greutatea volumica medie a betonului si a
γmed= 20 pamantului care sprijina
pe fundatie
L= 32,5 m - lungimea totala a grinzii de fundatie
Fortele axiale in stalpi:

P13= 1339 kN
P14= 2285 kN
P15= 1940 kN
P16= 1940 kN
P17= 2330 kN
P18= 1383 kN
Bmin=ΣPi/(pconv-
γmed*Df)*L= 1,73 m Bmin+0,2Bmin=2.1m
85
b=bc+50…100mm=600+100
N=ΣPi= 11217 kN - forta axiala totala in centrul de greutate al grinzii de fundatie
kN*m - moment in centrul de greutate al

M=ΣPi*di+ΣMi= 1065 grinzii

p1= 351,2 kN/m
p2=N/L-6*M/L2 presiunea minima pe unitatea de lungime

p2= 339,1 kN/m
w=B*L^2/6= 387,3 m^3
pmax=N/A+M/w
pmax= 159,6 kN/m^2 <pconv=250kN/m^2
pmin=N/A-M/w
pmin= 154,1 kN/m^2
Verificarea metodei
R13= 1180 kN Reactiuni in reazeme(stalpi)
R14= 2275 kN
R15= 2015 kN
R16= 2046 kN
R17= 2263 kN
R18= 1440 kN
(R13-P13)/P13= 0,119 <0,2

(R14-P14)/P14= 0,004 <0,2
(R15-P15)/P15= -0,04 <0,2
(R16-P16)/P16= -0,05 <0,2
(R17-P17)/P17= 0,029 <0,2
(R18-P18)/P18= -0,04 <0,2 Metoda simplificata este acceptabila
Dimensionarea armaturii longitudinale
Mmax= 1249 kN*m Rezultate din calcul static cu programul PCE

Mmin= 870 kN*m
Aleg 18Φ20 cu
As1=Mmax/ho*fy= 5553 mm^2 Asef=5656mm^2 ho=750mm
86
ho= 1,2 m Mlim=B*Hc*(ho-Hc/2)*fcd
Mlim= 18304 kN*m
Mlim>Mmin=870kN*m → x<Ht latimea zonei comprimate de beton este mai mica
decat talpa grinzii
As2=b*ho*(1-√(1-2*Mmin/b*ho^2*fcd))*fcd/fy
Aleg 8Φ20 cu
As2= 2503 mm^2 Asef=2514mm^2
Dimensionarea armaturii transversale
Dimensionarea etrierilor din talpa grinzii fundatiei nu este necesara deoarece s-au
respectat conditiile privind
Se va
arma cu
Φ12/150
dimensionarea sectiunii de beton prevazute in NP 112-04. PC52.
Dimensionarea etrierilor din cuzinet
Forta taietoare in cuzinetul grinzii

de fundatie rezultat din calcul
V=Vmax= 1203 kN static.
m-
inaltimea
v=V/hc*d*fctd hc= 0,8 cuzinetului
d - distanta intre axele armaturilor longitudinale din cuzinet
d= 630 mm
fctd - rezistenta de calcul a betonului la intindere

fctd= 1,1 N/mm^2
v= 2,17 ms=(3-v)/2
ms= 0,415
f`ctd=ms*fctd= 0,457 N/mm^2
p - procentul de armare longitudinala

p=As1/hc*d= 0,499 %
pe - procentul de armare transversala

pe=100*v^2*f`ctd/3,2*√p*fyd
pe= 0,317 %
mm^2 -
pe=100*nt*Ast/hc*s Aleg Ast= 113,1 Φ12 nt= 4
s=100*nt*Ast/hc*pe= 178,4 mm Aleg s= 150 mm
Au rezultat in cuzinetul fundatiei etrieri Φ12/150 PC52 pe o lungime critica lcr=1,5*hc=1,2m.
87
In camp se va arma cu Φ10/200 PC52.
PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI IN GRUPAREA SPECIALA

Grinda de fundatie ax B
m - lumina grinzii de
Lo= 5,4 fundatie
Hc - inaltimea sectiunii grinzii de

fundatie
Hc=Lo/3…Lo/6=1.8…0,9m
Hc= 1,6 m

Ht= 0,4 m
pconv= 250 kN/mp - presiunea conventionala de calcul

m - adancimea de
Df= 2,5 inghet
kN/mc - greutatea volumica medie a betonului si a
γmed= 20 pamantului care sprijina
pe fundatie
L= 26 m - lungimea totala a grinzii de fundatie
Fortele axiale in
stalpi: Momente capabile in stalpi:
P13= 750 kN M13= 246 kN*m
P14= 1109 kN M14= 442 kN*m
P15= 1113 kN M15= 442 kN*m
P16= 1113 kN M16= 442 kN*m
P17= 1116 kN M17= 442 kN*m
P18= 758 kN M18= 246 kN*m
88
Bmin=ΣPi/(pconv-
γmed*Df)*L= 1,15 m Bmin+0,2Bmin=1.38m
b=bc+50…100mm=600+100
kN - forta axiala totala in centrul de greutate al grinzii

N=ΣPi= 5959 de fundatie
M=ΣPi*di+ΣMi= 2451 kN*m - moment in centrul de greutate al grinzii

p1= 250,9 kN/m
presiunea minima pe unitatea de

p2=N/L-6*M/L2 lungime
p2= 207,4 kN/m
Presiunile pe talpa fundatiei sunt mai mici in gruparea speciala decat in cea
fundamentala.
Gruparea fundamentala va fi cea care dimensioneaza fundatia.
89
CALCULUL TERMOIZOLATIEI EXTERIOARE
CONDITII EXTERIOARE
өe 80 % Zona 2
өem -15 C
Re 0,042
CONDITII INTERIOARE
өi 60 % Valoarea ө, өi,e trebuie sa fie multiplu de 5
Valoarea өi poate fi doar 12, 14, 16, 18, 20,
өi 20 C 22
Ri 0,125
ALCATUIRE ELEMENT (de la interior la

exterior)
Nr. Crt Denumire strat d [m]
1 Beton armat 0,15
2 BCA 0,1
3 Beton armat 0,05
4 Polistiren 0,05
5 Mortar de ciment 0,01
6 Nimic 0
7 Nimic 0
8 Nimic 0
9 Nimic 0
10 Nimic 0
90
Temperatura aparitie condens
Dupa determinarea өe aparitie condens aceasta

өes= -20 valoare se afiseaza automat
Pct de tangenta se afla pe stratul X

stanga
x= 3
Condensul apare in stratul Y
Y= 2
A. Verificare transfer termic

OK Ro= 2,00 [m2K/W]
Verificarea aparitiei condensului pe suprafaţa

B. interioară
NU APARE CONDENS PE S INT
Verificarea aparitiei
C. condensului
Vezi grafice Pcorectat-Rv
Determinarea temp ext la care apare

D. condensul
Se introduc valori pentru temp exterioara pana Pv tangent la Ps - atentie
grafic P-Rv
Determinarea temperaturii exterioare medie de

E. condens
өes= -20
Determinarea duratei de timp Nw in care se produce
F. condens
Nw= 75
Presiunile vaporilor pt calculul masei
F. de apa
pvi= 1404 Pa
pve= 132 Pa
G. Masa de apa condensata
mw= #N/A
H. Verificarea umiditatii relative masice
#N/A
өW= #N/A
өWadmis= 3,00
91
92
93
94
Grafice Rv1 Rv2 Rv3 Rv4 Rv5 Rv6 Rv7 Rv8 Rv9 Rv10
165 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
437 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
708,75 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
980,625 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
1252,5 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
1524,375 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
1796,25 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
2068,125 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
2340 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
2340 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
Determinarea temperaturii exterioare medie de
condens
өes= -20 C
Determinarea duratei de timp Nw in care se
produce condens
Nw= 75 h
Presiunea de saturatie in pct de tangenta

este
Pses= 1088 Pa
R'v= 284,89 m/s

R''v= 180,30 m/s
Masa de apa condensata

mw= -0,01132 kg/m2
Verificarea umiditatii relative masice OK

ΔW= -0,02
ΔWadmis= 3
95
CONDITII
EXTERIOARE
өe 80 % Zona 2
өe -15 C
Re 0,042
CONDITII
INTERIOARE
өi 60 % 
 35 C
өi 20 C Ccor 162
Ri 0,125
Nr. Denumire  
2 3
Crt strat d [m] [W/mk] R [m K/W] [kg/m ]
Beton
1 armat 0,15 2,03 0,0738916 2500
2 BCA 0,1 0,21 0,4761905 600
Beton
3 armat 0,05 2,03 0,0246305 2500
4 Polistiren 0,05 0,04 1,25 20
Mortar de
5 ciment 0,01 0,93 0,0107527 1800
6 Nimic 0 1 0 1
7 Nimic 0 1 0 1
8 Nimic 0 1 0 1
9 Nimic 0 1 0 1
10 Nimic 0 1 0 1
R0= 2,00
Verificare
transfer
A. termic
OK
Verificarea aparitiei condensului pe

B. suprafaţa interioară
өsi= 17,8 C
өr= 12 C
NU APARE CONDENS PE
S INT
96
Calculul termperaturilor medii
C. ale straturilor
Nr. Denumire Tstg Denumir Tdr

Crt strat Tstg [C] Tdr [C] Tm [C] [C] e strat [C]
Beton
1 Beton armat 17,815 16,524 17,2 17,8 armat 16,5
2 BCA 16,524 8,201 12,4 16,5 BCA 8,2
Beton
3 Beton armat 8,201 7,770 8,0 8,2 armat 7,8
4 Polistiren 7,770 -14,078 -3,2 Polistiren
7,8 -14,1
Mortar de Mortar de
5 ciment -14,078 -14,266 -14,2 -14,1 ciment -14,3
6 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,3
7 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,3
8 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,3
9 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,3
10 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,3
-15,0 e -15,0 -15,0
D. Calculul valorilor medii anuale ale presiunilor de

saturatie
presiunile
corectate
өi 20 psim= 2340 Pa
Denumir
[C] e strat psk [Pa]
Beton
1 өsi 17,8 armat 2039 pssim= 2040 Pa
2 ө1 16,5 BCA 1878 ps1m= 1880 Pa
Beton
3 ө2 8,2 armat 1088 ps2m= 1106 Pa
4 ө3 7,7 Polistiren 1052 ps3m= 1072 Pa
Mortar de
5 ө4 -14,1 ciment 180 ps4m= 334 Pa
6 ө5 -14,3 Nimic 177 ps5m= 332 Pa
7 ө6 -14,3 Nimic 177 ps6m= 332 Pa
8 ө7 -14,3 Nimic 177 ps7m= 332 Pa
9 ө8 -14,3 Nimic 177 ps8m= 332 Pa
10 ө9 -14,3 Nimic 177 ps9m= 332 Pa
11 өse -14,3 177 pssem= 332
өe -15,0 165 psem= 327 Pa
E. Determinarea presiunilor partiale ale vaporilor
97
140
pvi= 4 Pa pve= 262 Pa
Rv
Nr. Denumire [m/s]
Crt strat d [m] 1/Kj mj [C] Mj [1/s] x108
1 Beton armat 0,15 35 17,2 52,05 273,28
2 BCA 0,1 2,2 12,4 52,75 11,61
3 Beton armat 0,05 35 8,0 53,41 93,47
4 Polistiren 0,05 30 -3,2 55,19 82,78
Mortar de
5 ciment 0,01 7,1 -14,2 57,10 4,05
6 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00
7 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00
8 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00
9 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00
10 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00
CONDITII EXTERIOARE
өe 80 % Zona 2
өe -20 C
Re 0,042
CONDITII INTERIOARE
өi 60 %   40 C
өi 20 C Ccor 162
Ri 0,125
Nr. 
Crt Denumire strat d [m]  [W/mk] R [m2K/W] [kg/m3]
1 Beton armat 0,15 2,03 0,0738916 2500
2 BCA 0,1 0,21 0,4761905 600
3 Beton armat 0,05 2,03 0,0246305 2500
4 Polistiren 0,05 0,04 1,25 20
5 Mortar de ciment 0,01 0,93 0,0107527 1800
6 Nimic 0 1 0 1
7 Nimic 0 1 0 1
8 Nimic 0 1 0 1
9 Nimic 0 1 0 1
10 Nimic 0 1 0 1
R0= 2,00
98
Verificare transfer
A. termic
OK
Verificarea aparitiei condensului pe suprafaţa

B. interioară
өsi= 17,5 C
өr= 12 C
NU APARE CONDENS PE S INT
Calculul termperaturilor medii ale

C. straturilor
Nr. Tstg Tstg Denumire

Crt Denumire strat [C] Tdr [C] Tm [C] [C] strat
Beton
1 Beton armat 17,503 16,027 16,8 17,5 armat
2 BCA 16,027 6,515 11,3 16,0 BCA
Beton
3 Beton armat 6,515 6,023 6,3 6,5 armat
4 Polistiren 6,023 -18,946 -6,5 6,0 Polistiren
Mortar de
5 Mortar de ciment -18,946 -19,161 -19,1 -18,9 ciment
6 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic
7 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic
8 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic
9 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic
10 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic
-20,0 e -20,0 -20,0
D. Calculul valorilor medii anuale ale presiunilor de saturatie

presiunile
corectate
өi 20 psim= 2340
Denumire
[C] strat psk [Pa]
1 өsi 17,5 Beton armat 2001 pssim= 2002
2 ө1 16,0 BCA 1818 ps1m= 1820
3 ө2 6,5 Beton armat 968 ps2m= 986
4 ө3 6,0 Polistiren 935 ps3m= 955
Mortar de
5 ө4 -19,0 ciment 114 ps4m= 268
6 ө5 -19,2 Nimic 112 ps5m= 267
7 ө6 -19,2 Nimic 112 ps6m= 267
99
8 ө7 -19,2 Nimic 112 ps7m= 267
9 ө8 -19,2 Nimic 112 ps8m= 267
10 ө9 -19,2 Nimic 112 ps9m= 267
11 өse -19,2 112 pssem= 267
өe -20,0 #N/A psem= #N/A
E. Determinarea presiunilor partiale ale vaporilor
pvi= 1404 Pa
pve= #N/A Pa
F. Determinarea rezistentei la permeabilitatea vaporilor
Rv
Nr. [m/s]
Crt Denumire strat d [m] 1/Kj mj [C] Mj [1/s] x108
1 Beton armat 0,15 35 16,8 52,11 273,58
2 BCA 0,1 2,2 11,3 52,91 11,64
3 Beton armat 0,05 35 6,3 53,67 93,93
4 Polistiren 0,05 30 -6,5 55,75 83,62
5 Mortar de ciment 0,01 7,1 -19,1 57,99 4,12
6 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00
7 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00
8 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00
9 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00
10 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00
100
101
MEMORIU TEHNICO – ECONOMIC
Prin tema de proiectare s-a cerut realizarea unei construcţii în regim

S+P+3E în Pitesti, județul Arges.
Pentru a se stabili valoarea totală a investiţiei cât şi durata de execuţie a
lucrării s-a întocmit o documentaţie economică, care cuprinde:
Documentaţia economică
-Pe baza planşelor de arhitectură şi rezistenţă s-a realizat o antemăsurătoare în
care sunt specificate cantităţile, unităţile de masură şi simbolurile pentru fiecare
articol in parte.
-Cantitatile rezultate in urma antemasuratorii au fost introduse in program de calcul.
-In urma rularii programului se obtin extrasele de resurse principale (materiale,
manopera, utilaje) precum si valoarea devizului pe categorii de lucrari DCL.
-S-a intocmit „devizul general” şi „devizul pe obiect”. În cadrul „devizului general” s-
au introdus următoarele cheltuieli: cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea
terenului, cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică, cheltuieli pentru investiţii
de bază, alte cheltuieli (organizare de şantier, comisioane, taxe, cheltuieli diverse şi
neprevăzute).
Organizarea de şantier
Pentru o mai bună desfaşurare a activităţii pe şantier, inginerului
constructor îi revine sarcina de a întocmi organizarea de şantier.
Aceasta organizare de şantier constă în următoarele:
-Calculul suprafeţelor de depozitare a materialelor principale ţinând seama de
mărimea stocului maxim la un moment dat şi strategia de aprovizionare adoptată. În
cadrul prezentului proiect s-a considerat că aprovizionarea cu matriale se face din
şase în şase zile în funcţe de cantitatea de material şi numărul de zile în care se
utilizează. S-a considerat că materialele utilizate vor fi adăpostite în funcţie de
natura lor în depozite închise (ciment, var), în depozite acoperite (armătură,
materialul lemnos, geamul), în depozite deschise (nisipul, pietrişul, balastul,
cărămida, bitumul). În urma acestui calcul au rezultat suprafeţele de depozitare
pentru materiale. În funcţie de aceste suprafeţe, pe şantier se vor realiza depozitele
pentru materiale.
101
-Volumul mijloacelor circulante propii se determină pe bază de normative iar pentru
calculul necesarului de materiale se foloseşte norma de consum, respectiv
cantitatea de resurse materiale ce se consumă pentru producerea unei unităţi de
produs sau prestarea unui serviciu. Normele de consum reprezintă elementele
principale ale planului de aprovizionare tehnico – materială, constituind baza
normativă a planificării aprovizionării tehnico – materiale.
-Normele de stoc trebuie să asigure desfăşurarea ritmică a producţiei conform
planului şi a proceselor tehnologice , în condiţiile folosirii cu maximă eficienţă a
resurselor materiale şi a capacitătţilor productive.
Stocurile normate se determină cu ajutorul relatiei:
Sn = Sc + Ss + Scd + St + S unde:
-Sn(stocul normat) - reprezintă cantitatea maximă de materiale care trebuie
aprovizionată astfel ca procesul de productie să nu aibă stagnări
-Sc (stocul curent) - care se consumă în condiţii ideale , între două aprovizionări
consecutive
-Ss (stocul de siguranţă) - asigură o desfăşurare normală a producţiei în cazul
apariţiei întârzierilor în procesul de aprovizionare
-Scd (stocul de condiţionare) - care este creat pentru materialele ce se prelucrează
înainte de punerea în operă cum ar fi prefabricatele şi armăturile.
-St (stocul pentru transport interior) - reprezintă cantitatea de materiale necesară
pentru continuitatea procesului productiv , în cazul în care de la depozitul central la
punctul de lucru intervin transporturi de lungă durată.
-Si(stocul de iarna).
La nivelul punctului de lucru trebuie ţinut cont de stocul curent , de stocul
de siguranţă şi atunci când este cazul de stocul de transport şi stocul de iarnă.
Planşa de organizare la obiect
Aceasta planşă este ataşată la proiect şi cuprinde principalele construcţii
anexe necesare unei bune desfăşurări a activităţii pe şantier. În acest scop sunt
prevăzute în acestă planşă barăci pt muncitori, un puţ pentru alimentare cu apă
potabilă, depozitele pentru materiale, drumuri de acces, panou şi stâlpi pentru
iluminat electric, gardul ce împrejmuieşte incinta şantierului şi porţile de acces în
interiorul şantierului.
102
ANTEMĂSURĂTOARE
FUNDAŢII
01.CA 01B
Turnarea betonului simplu în fundaţii continue, izolate, socluri cu volum peste
3
3 m , precum şi în ziduri de sprijin.
V02.01 = (2*2*8+1.4*1.4*13)x0.6 = 34.48 mc
02.CB 10 A
Cofraje pentru beton în cuzineţi, fundaţii pahar şi fundaţii de utilaje, simple cu
forme regulate, inclusiv sprijinirile din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm.
S02.02=0,45*(6.4*8+4*13) = 46.44mp
03.CC 01 C
Montarea armaturilor din otel-beton tip OB 37 si PC52 în fundaţii continue şi
radiere (plăci).
M02.03 = V02.04 * 60 kg oţel/mc beton = 15.066*60 = 1205.28 kg
04.CA 02 B
Turnarea betonului armat în elementele construcţiilor, exclusiv cele executate
în cofraje glisante în fundaţii izolate cu volum de peste 3mp si fundatii pahar.
V02.04 = (1.6*1.6*8+1*1*13)*0.45 = 15.066 mc
05.CZ 01 02 A
Preparare beton marca B 50 cu balast, cu granulaţia până la 31 mm, preparat
cu ciment F 25 în instalaţii centralizate.
V02.05 = V02.01 * 1,008 = 34.48*1.008 = 34.755 mc
06.CZ 01 05 C
Preparare beton marca B 150 cu agregate grele, sortate cu granulaţia până la
31 mm (pt. beton simplu sau armat în plăci, grinzi, diafragme, scări, elemente cu
secţiuni mici la construcţii cu 2-3 nivele şi deschideri sub 5 m), preparat cu ciment M
30 în instalaţii centralizate.
V02.06 = V02.04 * 1,008 = 15.066*1.008 = 15.186 mc
07.CZ 03 01 A
Confecţionarea armăturilor din oţel-beton pentru beton armat în fundaţii
fasonarea barelor pentru fundaţii izolate (inclusiv fundaţii pahar) continue şi radiere,
la ateliere centralizate OB 37, φ=6-8 mm.
M02.07 = 0,40* M02.03 * 1,010 = 0.4*1205.88*1.01 = 487.17 kg
08.CZ 03 01 E
Confecţionarea armăturilor din oţel-beton pentru beton armat în fundaţii
fasonarea barelor pentru fundaţii izolate (inclusiv fundaţii pahar) continue şi radiere,
la ateliere centralizate PC 52, φ = 10-16 mm
M02.08 = 0,60* M02.03 * 1,010 = 0.6*1205.88*1.01 = 730.763 kg
103
09.TRA 06A 05
Transportul rutier al betonului cu autobetoniera la distanţa de 5 km.
M02.09 = (V02.05 + V02.06) * 2.4 t/mc = (34.755+15.186)*2.4 = 119.858 tone
10.TRA 04 A 05
Transportul rutier al armăturii fasonate cu platforma cu remorca cu trailer cu
capacitatea de până la 20 t la distanta de 5 km.
1 1
M02.10=(M02.07+M02.08) * 1,010 * 1000 = (487.17+730.763)*1/1.01*1/1000
=1.205 tone
SUPRASTRUCTURĂ
01.CL 02 A
Stalpi din otel gata confectionati, livrati in tronsoane asamblate cu suruburi
avand 6......12 tone inclusiv..
M04.01 = 16*6394+32*6394+36*5115 = 491,052 t
02. CL 04 A
Grinzi cu inima plina din otel gata confectionate, livrate complet asamblate de
pana la 1 tona.
M04.02=24*718+8*759+16*635+8*535+8*541+16*349+120*350+120*198+120*
162+140*80+80*81 = 150.536
03.CL 13 A
Scari, parapete, pasarele, podeste, contravantuiri, pane cu zabrele, bare si
constructii metalice de sustinere a utilajelor tehnologice sau platforme de deservire
a agregatelor mari, livrate in subansambluri de 0.150.....1.500 tone masa proprie
asamblate cu suruburi, pana la inaltimea de 35m inclusiv.
M04.03 = 8*353+16*356+8*367+16*315+8*250+8*257+8*158+8*158 = 23.080 t
04. TRA 04 A10

Transport rutier al confectiei metalice cu autoremorcher cu macara treiller cu
capacitate de pana la 20t la distanta de 10km.
M04.04= 491.052+150.536+23.08 = 664.668 t
05.CB.13 K
Cofraje pentru beton armat în plăci, grinzi şi stâlpi, exclusiv susţinerile,
din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm grosime la construcţii având
înălţimea intre 20 m si 35 m inclusiv, la plăci şi grinzi.
S04.05 = (12*36-3*6*2)*10 nivele= 3960 m2
06.CC.02 C
Montarea armăturilor din oţel-beton, tip OB 37 în elemente de construcţii,
exclusiv cele din construcţiile executate în cofraje glisante, cu distanţieri din
mase plastice, la construcţii executate la o înălţime până la 35 m inclusiv, din
104
bare fasonate având diametrul până la 18 mm inclusiv, inclusiv în grinzi şi
stâlpi, până la 10mm inclusiv, în plăci (inclusiv scări şi podeste).
M04.06 = V04.07*110 kg/m3 = 396*110 = 43560 kg
07.CA.02 I
Turnarea betonului armat în elementele construcţiilor, exclusiv cele
executate în cofraje glisante, marca B200 la construcţii cu înălţimea până la
35 m inclusiv în planşee (grinzi, stâlpi, plăci) cu grosimea plăcii pana la 10 cm
inclusiv.
V04.07 = S04.05*0.10 = 3960*0.10= 396 m3
08.CZ.01.06 A
Preparare beton marca B200 pentru betoane obişnuite cu agregate
grele, sortate cu granulaţia până la 16 mm, pentru beton armat în elemente
cu secţiunea redusă sau armături foarte dese şi în piloţi Franki, preparat cu
ciment M30, în instalaţii centralizate.
V04.08 = V04.07*1.008 = 396*1.008 = 399.168 m3
09.CZ.03.02. M
Confecţionarea armăturilor din oţel-beton, pentru beton armat în elemente
de construcţii turnate în cofraje, exclusiv cele executate în cofraje glisante,
fasonarea barelor pentru placi(inclusiv scari si podeste) la construcţii obişnuite,
în ateliere centralizate, OB 37, ϕ = 6-8 mm.
M04.09 = (V04.08*60)*1.01 = (399.168*60)*1.01 = 24189.58 kg
10.CZ.03.02. N
Confecţionarea armăturilor din oţel-beton, pentru beton armat în elemente
de construcţii turnate în cofraje, exclusiv cele executate în cofraje glisante,
fasonarea barelor pentru pereţi, grinzi, stâlpi şi diafragme la construcţii
obişnuite, în ateliere centralizate, OB 37, ϕ=10-12 mm.
M04.10 = (V04.08)*50 kg/m3 *1.01 = (399.168)*50*1.01 = 20157.784 kg
11.CB.45 B
Susţineri din grinzi metalice extensibile de inventar pentru turnarea
grinzilor monolite izolate, a planşeelor cu grinzi monolite şi a plăcilor drepte
cu sarcină totală asupra cofrajelor de cel mult 500 daN/m 2 la construcţii
având înălţimea până la 20 m inclusiv,
B04.11 = 108*5 nivele = 540 buc.
105
12.TRA.06.A 05
Transportul rutier al betonului B200 cu autobetoniera la distanţa de 5
km.
M04.12 = V04.07*2.4 tone/m3 = 396*2.4 = 950.4 tone
13.TRA 04 A 05
Transportul rutier al armăturii fasonate cu platforma cu remorca cu trailer cu
capacitatea de până la 20 t la distanta de 5 km.
1 1
M04.13=(M04.09+M04.10)* 1,010 * 1000 =(24189.58+20157.784)*1/1.01*
*1/1000 =43.98 tone
106
DEVIZ ANALITIC
Denumire UM CANTITATI VALOARE
(rotund)
1 2 3
0
01 FTC 00 TERASAMENTE
1. 01. Ts C18 A1 35,05x28,75x0,1 = 100,768 mc 1,008
Sapatura mecanica cu buldozer pe tractor pe 100 2,21 ore utilaj sute mc
senile de 65-80 CP, inclusiv impingerea mc
pamantului pana la 10m, teren categoria I
01. 02. Ts C22 A1 100,768x1,15x3,505
Spor la consumurile de ore utilaj din art. Ts 100 = 406,174 mc 4,062
C18 pentru transportul pamantului, pe fiecare mc 1,33 utilaj / 100 mc sute mc
10 m in plus, peste distanta prevazuta 35,05 / 10 = 3,505
pentru transportul cu buldozere de 65 – 80
CP ap pamantului provenind din teren
categoria I
1. 03. Ts CO3 E1 3,8/ 6[ 35,05x28,75+ (35,05+31)
Sapatura mecanica cu excavatorul de 0,41 – 100 33,6
0,7 mc in pamant cu umiditate naturala cu mc (28,75+24,7)+31+24,7]=3358,1 sute mc
descarcare in autovehicol, teren categoria I 369 mc
1,95 utilaj / 100 mc
h = 4,05 m - 0,1 m - 0,15 m =
3,8 m
01. 04. Ts A01 B1
Sapatura manuala in spatii intinse in pamant 31x24,7x0,15 = 114,855 mc 114,9 mc
cu umiditate naturala cu aruncare in depozit mc
sau vehicul la
tt< 0,6 m, teren mijlociu
01.05. Ts A02 E1
Sapatura manuala in spatii limitate, avand mc 0,6x1,15x366,4 = 252,816 252,8 mc
sub 1 m latime, cu taluz vertical, nesprijinit,
in pamant coeziv mijlociu si foarte adanc <
Σ Li = 5x2(5,3x2+5,1x3+0,9x4)
1,5 m, +25,3x2+5,3x2+5,1x2 = 366,4
teren mijlociu
1. 06. TsS D01 B1 0,31 om ore / mc
Imprastirea cu lopata a pamanatului sfarimat mc V pe fundatie= 3170,7 mc
in straturi uniforme de 10-30 cm, grosime cu (1+0,25)x0,9x366,4 = 412,2 mc
cu sfaramarea bulgarilor, teren mijlociu V [n jurul c-tiei = V sap. total
-Vsap. la subsol = 3358,137
-23,5x32,3x3,88 = 3170,697 mc
1. 07. Ts D04 B1
Compactarea cu maiul de mana a mc 0,76 om ore / mc 2759 mc
umpluturilor executate pe straturi, cu udarea Vtotal = 2758,5 mc
fiecarui strat de 10 cm grosime, teren coeziv.
1. 08. TRB01 C14 Conform :
Transportul materialelor cu roaba cu penuri , mc TS A01 B = 114,855 mc 5627,1
107
incarcare, aruncare, descarcare, rasturnare TS A02 E1 = 252,816 mc mc
grupa 1-3, distanta 40m Ts DO1 B1=2758,5 mc
3126,168 mc x 1,8 t / mc
= 5627,103
1. 09. TRA01 A05P 3358,1363 - 3126,168

Transportul rutier al pamantului sau tone = 231,969 mc 418 mc
molozului cu autobasculanta la distanta de 231,969 x 1,8 t / mc = 417,544 t
5km
02 F 5000 INFRASTRUCTURA
2. 01. CA01 B1 1,15x0,9x366,4x1,008 383 mc
Turnarea betonului simplu, marca B50 in mc = 382,258 mc
fundatii (continue, izolate) si socluri cu volum 3,05 om ore / mc
> 3mc, si ziduri de sprijin
02.02. CZ 0103 A1 1,15x0,9x366,4x1,008 383 mc
Prepararea betonului simplu, marca B50 mc = 382,258 mc
0,085 om ore / mc
3. 03. CA 02 C1 0,8x0,6xΣ Li = 0,8x0,6x323,8
Turnarea betonului armat in fundatii mc 156 mc
continue, radieri si pereti sub cota 0.00 a = 155,424 mc
constructiei cu grosimea < 30 cm 4,15 om ore / mc
2. 04. Cz 0105 C1 0,8x0,6x323,8x1,008
Prepararea betonului armat cu agregate mc = 156,67 mc 157 mc
grele sortate pana la 31 mm preparat cu 0,085 ore
ciment MN30, in instalatii centralizate
2.2. CD01 A1 2x0,6x323,8 = 388,56 mp 389 mp
Zidarie de piatra bruta in fundatie cu piatra de mc 0,96 om ore / mc
cariera, roca eruptiva
2.6. CZ0301B1 2967,23x60 kg / mc x 1,01 179815
Confectionarea armaturilor din otel beton kg = 179814,138 kg, kg
pentru beton armat in fundatii 022 om ore / kg
02.07. CC 01 C1 2967,23x60 kg / mc 178034

Montarea armaturilor din otel beton in fundatii kg = 178033,8 kg kg
continue si radiere, (placi) 0,02 om ore / kg
02.08. CG 32C1 V = 50,871 mc
Umpluturi in straturi executate cu piatra mc 0,92 om ore / mc
sparta si nisip compactat manual in incaperi
izolate, suprafata < 10mp
02.09. CO 18A1 mp 50,871x1,008 = 51,278 mp 0,48 ore
Fundatii circulare cu D=40-50cm, pentru om / mp 52 mp
stalpi de lemn pe suport de piatra sparta
02. 10 Cz 0104A1 mc se prepara 52 mc
Preparare beton B100 cu balast, granulatia <
31mm, cu ciment F25, in instalatii
centralizate
02. 11 CA 02 C1
Turnare beton armat in fundatii continue mc
Σ Li x gros.perete x h =
,radiere si pereti sub cota +0.00 a (31x0,2x3,25)x2+ (24,7x0,2x3,25) x2 = 72 mc
constructiilor cu grosime <30cm 72,4 mc 4,16 om ore / mc
Se scad goluri de geam : 14 geamuri
x0,5 x 0,2 x 0,6 = 0,84 Total : 72,41 -
0,84 = 71,57 mc
108
02. 12 CA02 Y1
Turnare beton armat in fundatii la constructii mc
Σ s ([ntre pereti) x 0,14 - golul scarii = 87 mc
ingineresti cu un volum > 14mc (stalpi LEA) (4x5,7x5,7+5,4x5,7x10+6x5,4x 5,4) x
0,14 = 85,78 mc x 1,008
= 86,47 mc
3,54 om ore / mc
02. 13 Cz 0106E1 mc 71,57 mc+86,47 mc 159 mc
Preparare beton marca B200 pentru betoane = 158,04 mc
obisnuite cu agregate grele, sortate cu
granulatia pana la 31mm, in beton armat in
stalpi, grinzi, placi de constructii curente,
preparat cu ciment M30 in instalatii
centralizate
02.14. CB 12A 1 mp 111,4 x 3,25 = 362,05 mp 363 mp
Cofraje pentru beton in pereti diafragme din 0,88 om ore / mp
panouri la constructii H<20 m, cu plansee
monolit placaj 8 mm
02. 15. CB 13C1 Cofraje din panouri mp 612,72 mp 613 mp
refolosibile la constructii cu H20-35m, la placi
si grinzi, cu placaj de 8 mm
02.16. CB 23 D1 mp 14 x(0,5+0,6)x 2 x 0,2 6,2 mp

Cofraje rama din tabla neagra pentru creare = 6,16 mp
gol tamplarie in pereti beton, latime peste 15 0,53 om ore / mp
cm inclusiv ghermele
02.17. CB 45B1 buc 20 camere x 3 grinzi / cam. 60 buc
Sustinere din grinzi metalice extensibile la = 60 buc
constructii cu H <20m, grinzile rezemand pe 2,31 om ore / buc.
popi metalici
02.18. CB 44A1 buc 612,72 mp x 4 buc / mp 2951
Sustinere cu popi extensibile pe 3100R = 2950 ,88 buc buc
pentru montare palci, predale turn, plansee 0,44 om ore / buc
monolit
02.19. CC 02 B1 kg 0 ,041 om ore / kg 283,79
Montare armatura la constructii H<35m din 283,79 kg kg
bare D< 12mm in pereti diafragme cu
distantieri din plastic
02.20. CZ 0302 B1 kg 283,79 x 1,01 = 286,63 kg 286,63 k
Confectionare armaturi: pentru pereti, grinzi,
stalpi, diafragme la constructii obisnuite, in
ateliere centralizate )B37 D=10-16mm
02.21. CC 02 C 1 kg 31,857 mc x 100 kg / m 3186 kg
Montare armatura la constructii = 3185,7 kg
H< 35 m din bare in grinzi si stapli
D< 18 mm, placi D< 10mm, cu distantieri din
plastic
02.22. CZ 0302 M1 kg 3217,557 kg 3218 kg
Confectionare armatura pentru placi inclusiv
scari, podeste la constructii obisnuite in
ateliere centralizate OB37, D=6-8 mm
02.23. TRA 02 A05 tone 178034 kg +286,63 kg +3218 kg = 182 t
Transportul rutier al materialelor 181538,63 kg
semifabricatelor cu autocamionul pe distanta
= 5km
2.24 TRA 06 A05 tone 383 + 156,67+ 52 + 158,04 1800 t
Transportul rutier al betonului mortarului cu = 749,71 + 2,4 t/mc
autobetoniera de 5,5 mc, dist. = 5km = 1799,304 t
109
03 F500 SUPRASTRUCTURA
03.01. CA 02 G1 lungime x latime x h - goluri 223 mc
Turnare beton armat la constructii cu H< 35 =(5,175x0,125x5)-(0,9x2,1x0,125)
m, in pereti diafragme cu grosime < 30cm x6+3x (3,2x 0,125x5) +
mc 0,25x0,125x5x3+
0,8x0,125x5,3+4,1x0,125x5+
2x2x0,125x5 -2x0,8x2,1x 0,125 +3 [8
(5,175x0,125x4) - 8x0,9x
2,1x0,125+3x4,02x0,125x4+5x1,25x0,
125x4+2x5,25x4+3,3x0,125x4]
=222,411 mc
4,04 ore om / mc
03.02. CA 02 J1 mc 18x0,652x5+10x0,752x5+18x0,62x4+10 528 mc
Turnare beton armat la constructii cu H< x0,652x4+
35m, in plansee, grinzi, placi cu grosimea +18x0,552x4+10x0,62x4+28x0,52x4+5x
placii > 1-cm 0,14(24,7x31)- -3x8,5x14,5x0,14-
12x18x0,14 = 627,135 mc
3,54 ore om / mc
03.03. CZ 0106E1 mc 222,411+627,135 = 849,546 mc 850 mc
Preparare betob B200, agregate grele sort.
Granul <31mm, ciment M30
03.03. CB 13 C1 mp 5389,5-280,53 = 5109,00 mp 5109.00
Cofraje din panouri refolosibile la constructii mp
cu H20 – 35m, la placi si grinzi cu placaj de 8
mm
03.05. CB 19D1 mp 222,411x4x3x2+222,411x5x2 3781x2
Cofraje metalice plane univ. tip incerc. pentru = 3780,987x2 mp mp
pereti interiori inclusiv imbinarile la constructii
H=20-35 m
03.06. CB1 3D1 mp 5,65x4x3x2 = 322,05 mp x 2 322 x 2
Cofraje din sanouri refolosibile la constructii mp
cu H20-35m, la stalpi si cadre, cu placaj de 8
mm
03.07. CB45 D1 buc 15 x 3 x 3 = 135 buc 135 buc
Sustineri din grinzi metalice extensibile la
constructii cu H=20-35m, grinzile rezemand
pe popi metalici
03.08 CB44 A1 Sustineri cu popi extensibili buc 135 x 2 = 270 buc. 270 buc.
pe 3100R pentru montare placi, predale,
turnari plansee monol. cu grinzi sau grinzi
mon, placi prefab.
03. 09 CZ0302 A1 kg 88836 x 1,01 = 89724,26 kg 89725

Confectionare armatura din otel beton pentru kg
pereti, grinzi, stalpi, diagragme, la constructii
obisnuite, in ateliere centralizate )B37 D= 6-8
mm
03.10 CC02 A1 kg 3 88836
Montare armatura la constructii H<35 m , din 888,36 x 100 kg/m = 88836 kg kg
bare D< 8mm, in pereti diafragme cu
distantieri din plastic
03.11 CC02 C1 kg 3 38953
Montare armatura la constructii H<35 m , din 389,53 x 100 kg/m = 38953 kg kg
110
bare , in grinzi si stalpi
D< 8mm, placi D< 10mm cu distantieri din
plastic
03.12 CZ03 02 M1 kg 38953 x 1,01 = 39342,53 kg 39342
Confectionare armatura pentru placi inclusiv kg
scari, podeste, la constructii obisnuite in
ateliere centralizate OB37, D= 6-8 mm
03.13. TRA 02A05 kg total confectii armaturi 129,067 t 129 t
Transportul rutier al materialelor,
semifabricatelor cu autocamionul pe distanta
5 km
3.14. TRA 02A05 tone 222,411+627,135 = 849,56x2 = 1699 t
Transportul rutier al betonului – mortarului cu
autobetoniera de 5,5 mc, distanta 5km
04 FA 000 ARHITECTURA
TA I 00 Inchideri
04. 02. CZ 02 02 A1 mc 755,106 x 0,065 = 49,082 mc 49 mc
Preparare mortar var – ciment pentru zidarii
M25 – z cu ciment F25 in instalatii
centralizate cu var pasta
04.03.CK 01 B1 mp 198 mp
Ferestre din lemn la constructii cu
H = 0-35 m, cu suprafata tocului
= 1-2,500 mp
FAC 00 COMPARTIMENTARI
04. 05 CP 15 C1 mp 130 mp
Montare fasii de pereti din beton celular
autoclavizat de 60 cm latime si 12,5 cm
grosime
04.06. CZ02 02 A mc 17,97+129,48 = 147,45x1,008x0,022 = 3,26 mc
3,26 mc
04.06. CK03F1 0,9x2,41x18 = 34,02

Usi din lemn simple interioare de tip CIL buc 0,26 ore om / mp 154 buc
finisate intr-un canal pe toc 0,8x2,1x11= 18,48
52,5x3=153,5 mp
04.07. TRA 06A05 tone 3,26 mc x2,1 = 6,85 tone 6,85
Transportul rutier al betonului, mortarului cu tone
autobetoniera de 5,5 mc, distanta = 5km
FA1 F00 FINISAJE INTERIOARE SI EXTERIOARE

04.09. CF 05 A1 mp total : 4217 mp 4217 mp
Tencuieli interioare speciale, grosime medie
0,5 cm la pereti si tavane din beton
04.10. CF 03 A1 mp 2492,6
Tencuieli interioare drescuite, la tavane mp
plane, in grosime medie de 2 cm
04.11. CF 01D1 mp 1843,668 mp 1843,7
Tencuieli interioare drescuite la pereti mp
executati manual pe beton, cu mortar M10 – I
2 cm grosime, exclusiv schela
04.12. CF 13 B1 mp 2 x (17,97 + 129,48) = 294,9 x 2 mp 589 mp
Rectificarea suprafetelor cu mortar de aracet
la prefabricate din BCA, cu aracet CPMB
04.13. CF 10 D1 mp 42,7 + 2492,6 = 2535,3 mp 2535,3
111
Glet de ipsos cu aracet (GIPAC) inclusiv strat mp
de armorsa aplicat in doua straturi
4.14. CN O1 C1 mp 6709,6 mp 6709,6
Zugraveli la interior cu 2 straturi – lapte de mp
var si adaos de coloranti si grasimi pe
suprafete driscuite sau gletuite
04.15. CG O 3 F1 mp 2372,8 mp 2372,8
Pardoseli din material plastic cu covor PVC mp
fara suport textil, incaperi suprafata < 20mp,
cu pervaz de lemn
04.16. CGO 6 C1 mp 4,2 x 4 - 1,2 x 4 = 12 mp x 3 = 36 mp 36 mp
Pardoseli de mozaic turnate pe loc de 1,5 cm
grosime, simplu, fara bordura pe suprafata <
5 mp cu mozaic marmura
04.17. CF06 C1 mp 2048,52 mp 2048,52

Tencuieli exterioare obisnuite, drescuite pe mp
pereti beton, in grosime medie de 2 cm
04.18. CB48 A1 mp schela autoridicatoare tip PIAT pentru 1843,66
Montarea si demontarea schelei realizarea tencuielilor de fatada : 8mp
autoridicatoare cu 2 castele, L= 12m pentru 1843,668 mp
finisaje fatada
4.19. IZF 18B 2372,8 + 120 = 2492,3 mp 2492,3
Strat egalizare cu mortar ciment M100- T pe mp
suprafete orizontale sau inclinate
112
CAIET DE SARCINI REZISTENTA
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile de calitate a executiei,
verificarea si receptia lucrarilor care fac obiectul proiectului.
Scopul verificarii calitatii lucrarilor este examinarea modului in care sunt
respectate prevederile proiectului si cele cuprinse in prescriptiile tehnice in vigoare
in perioada executiei.
Lista normativelor cuprinse in caietul de sarcini va fi adusa la zi de catre
constructor (executant) cu normele noi sau revizuite aparute pana la data executiei
proiectului.
Proiectantul poate aduce completari sau modificari la prevederile prezentului
caiet de sarcini pe tot parcursul executiei; acestea devin obligatorii dupa luarea la
cunostinta de catre Executant si Beneficier.
Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea
lucrarilor in conditiile de calitate cerute de proiectul de executie, asigurand
respectarea prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini.
MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI

Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre
verificatorii de proiecte atestati de comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriale.
Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii, care
raspunde de realizarea nivelului de calitate corespunzator exigentelor de
performanta ale lucrarii.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura
cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.
Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor
determinante de care depinde continuarea lucrarilor.
De asemenea in program se vor indica si factorii care trebuie sa participe la
diferitele etape prevazute.
113
Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care
cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si
postutilizarea acesteia si care se preda proprietarului constructiei care are obligatia
de a o completa la zi.
La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa de
executie, registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de
santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de executie si in mod
special “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat” -
indicativ NE 012-99, “Instrucţiuni tehnice privind procedee de remediere a
defectelor pentru elemente de beton şi beton armat” - indicativ C 149-87, precum şi
“Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la
construcţii” – indicativ P10-86.
In cazul abordarii unor procese tehnologice care nu sunt acoperite prin
norme tehnice legal aprobate, executantul va întocmi un caiet de sarcini privind
succesiunea fazelor tehnologice si masurilor specifice.
114
TERASAMENTE
CARACTERISTICI
Ordinea de realizare a lucrarilor de terasamente.
Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii, constructorul trebuie sa
analizeze cu atentie studiul geotehnic si detaliile de executie a fundatiilor din proiect.
Lucrarile de sapaturi vor fi incepute dupa efectuarea operatiilor de predare-primire
a amplasamentului, a trasarii topometrice si a stabilirii reperelor de nivelment conform
planurilor din proiect. Confirmarea executarii trasarilor si a operatiilor de nivelment se va
face prin “Procesul verbal de trasare a lucrarilor”. act semnat de Beneficiar, Constructor
si Proiectant.
Pentru executarea terasamentelor care au un volum obisnuit, metodele de
executie se vor alege de constructor, de comun acord cu proiectantul lucrarii.
Sapaturile se executa de regula mecanizat pe o adancime cu 20 cm mai sus de
cota la care se vor executa fundatiile respective.
Stratul vegetal se va decapa si se va depozita in vederea reutilizarii sale dupa
executarea fundatiilor.
TEHNOLOGIE
Lucrarile de sapaturi se vor organiza astfel incat sa se asigure masurile de
prevenire a degradarii terenului de fundare, si anume :
- se va strica echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta
suficienta, pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie influentata;
- turnarea fundatiilor se va executa fara intarzieri, dupa ce sapatura a ajuns la cota
de fundare din proiect;
- se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii din sapaturi, in cazul
umezirii superficiale a sapaturii, fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se usuce, iar
daca umezirea este puternica, se va indeparta stratul de noroi.
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se verifica dimensiunile, cotele
de nivel si natura terenului de fundare, care trebuie sa corespunda cu valorile prevazute
in proiect. Verificarea calitatii terenului de fundare se face prin probe de laborator, cel
putin una la fiecare 200 m2 suprafata de sapatura si minimum 3 la obiectiv. Calitatea
115
terenului de fundare trebuie confirmata din proces verbal de catre specialistul
geotehnician care a redactat studiul geotehnic.
Tolerantele admisibile la trasarea pe orizontala pentru lungimi sunt de + 2 cm fata
de cotele indicate in planurile de detaliu, si de + 10º la unghiuri; tolerantele admise la
trasarea reperilor de nivelment este de +1.0 cm.
Receptionarea lucrarilor de terasamente se executa in conformitate cu “Normativul
C56-85 - caiet II” si cu “Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor
ascunse la constructii si instalatii precum si pentru receptionarea terenului de fundare,
fundatiilor si structurilor”.
Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa cu pamant de natura specificata in
proiect (de preferinta argilos), fara teren vegetal si vor avea un grad de compactare de
95-98%. Lucrarile de terasamente se vor executa, la aceasta lucrare, sub supravegherea
specialistului geotehnician care va stabili masurile tehnice pe care trebuie sa le adopte
executantul.
Lucrarile neconforme si cele care nu vor fi confirmate de catre specialistul
geotehnician vo fi refacute, pe cheltuiala proprie de catre executant.
116
FUNDATII
TEHNOLOGIE
Pregatire
Lucrarile de fundatii vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea
ca “faza de lucrari” a naturii terenului si a sapaturilor precum si dupa retrasarea
fundatiilor.
Abaterile admisibile la aceste verificari sunt:
- la pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor - 10 mm;
- la pozitia in plan vertical a cotei de nivel - 10 mm.
Cofraje
Cofrajele pentru fundatii si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru
elementele ce urmeaza a fi executate;
-sa fie etanse, astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment;
-sa fie stabile si rezistente la actiunea incarcarilor care apar in procesul
de executie;
-sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;
-pentru reducerea aderentei dintre beton si panourile de cofraj,
panourile se ung inainte de fiecare folosire cu solutii de decofrare.
Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare elementele cofrajului pot
capata deplasari de la pozitionarea initiala (din proiect), este necesar ca inaintea
turnarii betonului sa se verifice corectitudinea pozitiilor finale ale acestora.
Decofrarea fundatiilor se va face cu respectarea prevederilor din Codul NE 012-99.
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea sau
degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor
materiale pe stivele de panouri de cofraj.
Armaturi
Inaintea turnarii grinzilor de fundatie se vor verifica toate armaturile din punct
de vedere al numarului de bare, al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor
117
etc. precum si a masurilor pentru mentinerea verticalitatii mustatilor pentru soclul
demisolului. Se va verifica de asemenea si grosimea stratului de acoperire care va
trebui sa fie prevazuta in proiect dar nu mai putin de 35 mm pentru fata inferioara si
45 mm pentru fetele laterale.
Betonul
La executia fundatiilor vor fi respectate si prevederile de la capitolul privind
lucrarile de betonare.
Fundatiile continue se vor turna, pe cat posibil, fara intrerupere; in cazul cand
aceasta conditie nu poate fi respectata se vor avea in vedere urmatoarele:
-durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri
speciale la reluarea betonarii, va fi intre 1.5 si 2 ore, in functie de tipurile de ciment
folosit (cu sau fara adaosuri);
-in cazul cand rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o
distanta de 1.0 m de la marginea stalpilor sau a intersectiilor de grinzi de fundatie;
Testari
Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de
fundatii si rezultatele acestora se vor inregistra in procese verbale de lucrari
ascunse.
118
LUCRARI DE BETON ARMAT
Prevederi pentru executia stalpilor din beton armat monolit

Stalpii din beton armat se pot turna in cofraje din panouri din placaj, metalice sau
mixte. Tipul de cofraje utilizate va fi ales functie de natura lucrarilor ce trebuiesc executate,
urmarindu-se asigurarea conditiilor de calitate cerute prin proiect si prin caietul de sarcini.
In acest sens se va tine seama si de recomandarile de la pct. D.11.
Tehnologia de executie a stalpilor cu cofraje din panouri de placaj si caloti metalici,
cuprinde in principal urmatoarele operatii:
-trasarea axelor perpendiculare si conturul stalpilor
-montarea, cu macaraua, a primului subansamblu in forma de L realizat din panouri
asamblate cu caloti metalici si sprijinirea cu spraituri metalice reglabile;
-terminarea lucrarilor de armare;
-montarea celui de al doilea subansamblu in forma de L, la pozitie si incheierea calotilor
metalici;
-verificarea verticalitatii cofrajului si fixarea definitiva a spaiturilor reglabile.
Montarea armaturii cuprinde urmatoarele etape: introducerea barelor verticale si
legarea lor de mustatile nivelului inferior; ridicarea etrierilor si legarea lor de sus in jos la
distantele prevazute in proiect: verificarea verticalitatii carcasei realizate si ancorarea ei
pana la realizarea cofrajului. Se poate executa carcasa in ateliere centralizate si apoi se
va monta cu ajutorul macaralei, dotata cu dispozitive adecvate care permit montarea fara
a le deforma sau deteriora. Carcasele se vor aseza in pozitia definitiva si apoi se vor
lega la partea de jos cu mustatile stalpului inferior (sau fundatiei).
Planseele si grinzile din beton armat monolit se pot turna in cofraje alcatuite din
panouri din placaj, metalice, sau cu structura mixta.
La realizarea cofrajelor vor fi avute in vedere urmatoarele:
-sustinerea cofrajelor va fi rezemata prin intermediul unor talpi individuale sau continue,
pe pamant sau alte elemente de constructii; talpile vor fi suficient de rigide pentru a
reziste fara a se deforma sub incarcari;
-popii vor fi de preferinta metalici telescopici care pot permite usor decofrarea;
-la alcatuirea si montarea cofrajelor se va urmari ca deformatiile lor sa fie compensate
prin suprainaltari sau prin contrasageti;
119
-esafodajele de sustinere a cofrajelor planseelor sunt formate in general, din grinzi
extensibile rezemate pe popi de inventar contravantuiti.
Elementele cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a
putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului, betonului proaspat, a
sculelor si a dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori.
De asemenea esafodajele pentru cofraje vor fi astfel concepute si contravantuite
pentru a rezista si la incarcari seismice.
Montarea cofrajelor de sustinere pentru plansee se face in urmatoarea ordine:
-se traseaza pozitia elementelor verticale de sustinere (popi etc.).
-se dispun elementele verticale de sustinere si se contravantuiesc provizoriu;
-se monteaza si se fixeaza elementele orizontale ale esafodajului (rigle, grinzi
extensibile, etc);
-se monteaza panourile de cofraj;
-se verifica pozitia si dimensiunile elementelor cofrajelor; strangerea definitiva a
contravantuirilor se face dupa ultima verificare ce se efectueaza dupa montarea
cofrajelor pe traverse.
In concordanta cu tendintele in domeniul cofrajelor pe plan mondial, se
recomanda utilizarea pentru cofrarea planseelor si grinzilor, a panourilor cu rama
metalica si placaj special.
Aceste sisteme de cofraje prezinta o serie de avantaje:
-greutatea redusa a tuturor elementelor face posibila montarea si demontarea lor
manuala;
-este posibila si montarea de ansamble mari de cofraje, cu ajutorul macaralei;
-placa cofranta din placaj special permite un numar mare de refolosiri (peste 100 pentru
fiecare fata);
-modul de sprijinire permite decofrarea timpurile a panourilor, planseul ramanand sprijinit
pe popi prin intermediul capetelor de sprijinire, fapt ce mareste eficienta folosirii acestor
cofraje.
Ordinea operatiilor pentru armarea grinzilor este urmatoarea: insemnarea pe
marginea cofrajului a pozitiei etrierilor; introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa
in sus; introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii si legarea lor;
asezarea si legarea restului barelor (ridicate, drepte de la partea superioara etc);
inchiderea etrierilor si legarea barelor cu sarma. In cazul armarii cu carcase, acestea se
aduc la locul de montaj cu macaraua prevazuta cu dispozitive speciale pentru a
120
impiedica deformarea barelor; se aseaza cu un capat pe cofraj pe un suport, iar al doilea
capat se leaga in jos pe cofraj, se scoate apoi suportul si se lasa intreaga carcasa; se
verifica acoperirea cu beton si se fixeaza definitiv carcasa.
Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor: insemnarea pe cofraj a
pozitiei barelor: asezarea barelor drepte de la partea inferioara si legarea lor de armatura
grinzilor sau centurilor precum si legarea nodurilor retelei [prin legaturi cu sarma neagra
(2 fire de 1.5 mm diametru) retelele de armaturi vor avea legate in mod obligatoriu doua
randuri de intersectii marginale pe tot conturul; restul incrucisarilor vor fi legate din 2 in 2 in
ambele sensuri (sah)] cu sarma neagra; montarea barelor de la partea superioara pe
distantieri si a barelor de repartitie si legarea lor cu sarma.
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie, in
majoritate, lucrari care devin ascunse, astfel incat verificarea calitatii acestora trabuie sa
fie consemnata in procese verbale de receptie calitativa, incheiate intre delegatii
Beneficiarului si Constructorului. Nu se considera valabile procesele verbale de receptie
calitativa incheiate numai de Constructor.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de inchiderea procesului
verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa.
In procesele verbale se vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si
daca se admite trecerea la faza de executie urmatoare.
Este obligatorie incheierea de procese verbale in urmatoarele faze de executie:
- la terminarea executarii cofrajelor;
- la terminarea montarii armaturilor;
- inainte de inceperea betonarii;
- in cursul betonarii;
- la decofrare;
Abaterile limita admisibile sunt :
- pentru cofraje
- lungimi ±10 mm
- dimensiuni sectiuni ± 3 mm
- inclinare fata de verticala ± 2 mm/m si 10 mm total
- pentru armaturi :
- distanta intre armaturi ± 5 mm
- grosime strat acoperire ± 3 mm
- lungimi armaturi (totale sau partiale) exprimate astfel :
121
- pentru bare mai scurte de 1 m 5 mm
- pentru bare intre 1 si 10 m 20 mm
- pentru dimensiunile elementelor dupa decofrare:
- dimensiuni ±10 mm
- inclinarea suprafetelor:
- fata de verticala
- partiala ±3 mm/m
- totala ±5 mm
- fata de orizontala
- partiala ±3 mm/m
- totala ±5 mm
Executantul este obligat ca, prin laboratorul propriu sau alte laboratoare de
specialitate, sa efectueze incercarile prevazute in prezentul caiet de sarcini si sa tina
evidenta rezultatelor.
122
BETON
ELEMENTE COMPONENTE
MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETONULUI
CIMENT
-La prepararea betoanelor se va folosi cimentul Portland sau HZ.35.
-Conditiile tehnice de receptie, livrare si control pentru ciment trebuie sa corespunda
prevederilor din STAS 3011-83.
-Schimbarea tipului de ciment se poate face numai cu avizul scris al proiectantului.
-In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane si al depozitarii, cimentul
trebuie ferit de umezeala si impurificari cu materii straine (pamant, carbune, substante
organice, ipsos, var hidratat, etc).
-Executantul va efectua prin laboratorul propriu, incercarile prevazute in tabelul 1 pct.1.
-Cimentul la care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute pentru priza sau
constanta de volum, este interzis a se utiliza la prepararea betonului.
-Daca intervalul de timp, dintre livrare de la fabrica si utilizarea cimentului, depaseste 30
zile, acesta se va folosi numai daca, la o noua verificare a rezistentelor mecanice, la
varsta de 7 zile, acestea se incadreaza in conditiile standardizate.
-Executantul este obligat sa tina o evidenta clara, pentru fiecare lot de ciment intodus
precum si a consumului zilnic.
AGREGATE
-La prepararea betoanelor se vor folosi sorturile de agregate: 0-3; 3-7; 7-16; 16-31
mm, aprovizionate de la balastiera cea mai apropiata.
-Agregatele vor indeplini conditiile tehnice prevazute in STAS 1667-76 metodele
de determinare a caracteristicilor sunt cele din STAS 4606-80.
- la sosirea la statia de betonare pct. 2.1.....2.4.
- inainte de utilizare pct. 2.5.....2.8.
APA DE AMESTECARE
-Apa utilizata la prepararea betonului va fi apa din reteaua potabila. Daca se foloseste
apa din alte surse, aceasta va indeplini conditiile de calitate STAS 790-82.
123
ADITIVI
-Se va utiliza aditivul superplastifiant pentru betoanele de camasuieli la care grosimile
mici ale stratului de beton si / sau gradul ridicat de armare a elementelor in unele zone,
precum si tehnologiile de executie reclama betoane cu lucrabilitati sporite L4/L5 ( tasare
15 ± 3 cm) sau L4 (tasare 12 ± 2 cm).
-Se poate utiliza si aditivul plastifiant antrenor de aer DISAN-A, in loc de FLUBET, daca
tehnologia de turnare se poate adapta la lucrabilitatea de max. L3/L4 (tasare 8....12
cm).
-Aditivul FLUBET va indeplini conditiile tehnice prevazute in Normativ 10663 - 82
(M.I.Ch). Aditivul DISAN-A va indeplini conditiile tehnice din STAS 8725-70.
INCERCARI SI FRECVENTE PETRU VERIFICAREA INDEPLINIRII CONDITIILOR TEHNICE PENTRU:
CIMENT SI AGREGATE
Caracteristica Standardul Frecventa Conditia tehnica Interpretarea

de metoda incercarilor rezultatelor
1 2 3 4 5
CIMENT pct.3.5 *inceput 1h
1.1. - prize 227/4/78 Fiecare lot dar *sfarsit 10 h
1.2. - constanta de volum 227/3/78 minimum o *turte-buna
proba la *ace
200 t L.C.max.10mm
1.3. - rezistente mecanice 227/7/80 *R7c ≥ 20 N/mm2

*R28c ≥ 35 N/mm2
1.4. - finetea de macinare *min.2500 cm2/g Rezultatele se inscriu

(suprafata specifica) 227/2-78 in
1.5. - caldura de hidratare 227/5-78 la 2000 t *max.270 g/g certificatele
1.6. - analize chimice 226-67 *MgD-max.5 % de calitate

8690/70 *SO3
-max.1.2...3%
*CaOlier -
max.1%
AGREGATE - pct.3.12.
La aprovizionare
2.1.-corpuri straine (argila Loturile de agregate

in bucati, resturi vegetale, sunt insoti-
etc.) Fiecare lot nu se admit
2.2. - parte lavigabila 4606-80 primit prin CF *max.2% - nisip te de certifi- cate de
* max.).5% - ca-
pietris
2.3. - granulozitate *conform sortului litate. Rezultatele
2.4. - forma granulelor *b/a ≥ 0.66 se inscriu in
124
*c/a ≥ 0.33 registrul de laborator.
Inainte de utilizare
2.5. - corpuri straine Rezultatele se inscriu

(argila in bucati, resturi o data pe in registrul de laborator
vegetale, etc.) 4606-80 schimb
2.6. - parte lavigabila
2.7. - granulozitate odata pe zi si Rezultatele servesc la
ori de cate ori corectarea retelei.
se considera
necesar
2.8. - umiditate
-Utilizarea aditivilor FLUBET si DISAN-A se va face conform prevederilor Codul NE

012-99, privind executarea lucrarilor din beton si beton armat.
-Fiecare tip de beton va fi definit prin : clasa, lucrabilitate si eventual grad de
impermeabilitate.
-Betoanele utilizate in elemente noi (plansee, grinzi, stalpi, diafragme) vor fi de clasele
prevazute in proiect.
-In starea proaspata, betoanele vor indeplini la locul de punere in lucrare, urmatoarele
conditii:
- L4/L5 (tasare 15 ± 3 cm) sau L4 (tasare 12 ± 2 cm) pentru betoanele preparate cu
aditiv superplastifiant FLUBET.
- L3/L4 (tasare 8....12 cm) sau L3 (tasare 6 ± 2 cm) pentru betoanele preparate cu aditiv
DISAN-A
- Temperatura maxima va fi de + 25oC.
Verificarile se fac conform tabelului nr.6
-Rezistenta minima la compresiune (pe cuburi de 15 cm latura) la varsta de 28 zile, va
fi:
Bc25 360 daN/cm2
Bc20 300 daN/cm2
Bc10 180 daN/cm2
125
PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI
-Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform prevederilor normativului C 140-86;
executantul obligat sa ia masuri pentru realizarea acestui scop.
-Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admitandu-se
urmatoarele abateri:
-ciment ±2% ;
-agregate ±3% ;
-apa ±1% ;
-aditivi ±5% ;
-Se va verifica cel putin de 2 ori pe saptamana si ori de cate ori se considera necesar,
functionarea corecta a mijloacelor de dozare, folosindu-se greutati etalonate cel putin
pana la 200 kg.
-Dozarea aditivilor se face cu dozatoare corespunzatoare, care sa permita o masurare
cat mai exacta a cantitatii de solutie de aditiv stabilita prin reteta betonului.
Executantul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru prepararea si dozarea
corespunzatoare a aditivilor, tinand seama ca abateri mai mari in plus sau in minus
decat cele prevazute, pot influenta nefavorabil calitatea betonului.
-Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va fi urmatoarea:
agregate, ciment, apa si la urma aditivul FLUBET sau DISAN-A.
-Durata de malaxare a unei sarje va fi de min. 1.5 minute.
-Executantul va stabili caracteristicile betonului proaspat la preparare, cu un ecart care
sa tina seama de evolutia acestora in functie de durata de transport, timpul de punere in
opera si conditiile de mediu.
CONDITII DE PREPARARE PE TIMP FRIGUROS
-In perioada de timp friguros, executantul trebuie sa ia masurile necesare prepararii
betonului sub temperatura minima prevazuta.
Aceste masuri vor cuprinde: indepartarea ghetii si a bulgarilor de agregate
inghetate, acoperirea agregatelor cu prelate si incalzirea lor cu abur sau aer suflat prin
registre de tevi, utilizarea ape calde, etc.
Agregatele nu vor fi incalzite la temperatura mai mare de 60 oC.
Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa cu temperatura mai mare de
40oC, se va evita contactul direct al apei cu cimentul. In acest caz se va amesteca mai
126
intai apa cu agregatale si numai dupa ce temperatura amestecului a scazut sub 40 oC,
se va adauga si cimentul.
CONDITII DE PREPARARE PE TIMP CALDUROS

-In perioada de timp calduros, executantul va lua masurile necesare producerii
betonului sub temperatura maxima admisa.
Aceste masuri vor cuprinde: stropirea depozitelor de agregate cu apa rece,
protectia depozitelor de agregate si a rezervoarelor de apa impotriva actiunii directe a
razelor solare si a vanturilor calde si uscate, folosirea apei reci la prepararea
betoanelor, prepararea betoanelor la ore cu temperaturi mai scazute ale zilei sau
noaptea.
TRANSPORTUL BETONULUI
-Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu
autoagitatoare sau basculante cu bena etansa.
Transportul local al betonului se va face cu pompe de beton, bene, jgheaburi,
skipuri, tomberoane, etc.
-Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport, in care vor fi mentionate
cel putin urmatoarele date
- numarul bonului si data intocmirii;
- betoniera la care s-a preparat betonul;
- tipul de beton si volumul (mc);
- destinatia betonului;
- ora plecarii din statie;
- ora sosirii in santier;
- ora inceperii si terminarii descarcarii.
Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei iar datele
din santier de conducatorul lucrarii.
Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar, din care unul ramane in
santier si celalalt se intoarce la statia de betoane.
-Durata de transport, care se considera din momentul inceperii incarcarii si pana la
terminarea descarcarii mijlocului de transport, nu va depasi :
127
- 45 minute cand temperatura mediului este mai mare de 30 C
- 60 minute cand temperatura mediului este cuprinsa intre 15 - 30C
- 90 minute cand temperatura mediului este mai mica de 15 C
-Executantul va lua masuri ca in timpul transportului sa nu se altereze calitatea
betonului (pierderi de lapte de ciment sau segregari, in cazul transportului cu
basculante, adaugari de apa, in autoagitatoare in cazul transportului betonului cu
acestea).
-Executantul va asigura transportul betonului in bune conditii, in timpul executarii
lucrarilor pe timp friguros sau calduros, luand masurile corespunzatoare de protectie in
scopul conservarii calitatii betonului proaspat.
TURNAREA BETONULUI
Prevederi generale privind betonarea.
-Betonarea elementelor cladirii ce se consolideaza se va face pe baza proiectelor de
executie, a ordinei si tehnologiei de executie adoptata de executant si a prevederilor
prezentului caiet de sarcini.
-Inainte de a incepe betonarea oricarui element, se vor verifica:
- cotele de nivel si starea de curatenie a suprafetei cofrajelor de caramida sau a
betonului turnat in faza anterioara;
-corespondenta cotelor cofrajelor atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect,
verticalitatea cofrajelor, existenta masurilor pentru mentinerea formei, asigurarea
etanseitatii precum si fixarea cofrajelor cu elemente de sustinere;
-rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, corecta rezemare si fixare a
sustinerilor, existenta penelor si a altor dispozitive de decofrare, etc;
-dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor cu cele din
proiect, solidarizarea armaturilor intre ele, existenta in numar suficient a distantierilor
etc;
-functionarea corecta a mijloacelor de preparare, transport si punere in opera a
betonului;
-asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice pe toate fazele procesului de preparare,
transport, punere in opera si tratare ulterioara a betonului, astfel sa fie respectate
prevederile referitoare la beton si betonare.
128
-Daca se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca nu sunt asigurate toate
conditiile necesare inceperii betonarii, se vor lua masurile corespunzatoare.
-In urma efectuarii verificarilor se va completa “Procesul verbal de inspectie la punct -fix
pentru verificarea conditiilor prealabile betonarii”.
-Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful lucrarii.
Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea desfasurarea actiunii,
luand masuri operative de remediere a oricaror deficiente constatate, deficientele si
masurile adoptate fiind consemnate in “Procesul verbal de betonare” al elementului sau
elementelor ce se toarna.
-Betonul trebuie pus in lucrare in timp cat mai scurt posibil, dupa aducerea la locul de
turnare, punerea lui in opera facandu-se fara interuperi intre rosturile de turnare
prevazute in proiect.
-Turnarea betonului se va face in straturi orizontale, pe cat posibil uniforme, cu
grosimea de max. 30 cm. Inaltimea de cadere libera a betonului nu va fi mai mare de 1
m cand se toarna cu pompa si 1.5 m cand se toarna cu alte mijloace.
-Durata maxima de timp admisa intre turnarea a doua straturi succesive se va aprecia
in functie de compozitia betonului, conditiile de mediu si dimensiunile elementului, astfel
incat sa existe garantia ca stratul nou de beton turnat poate fi vibrat impreuna cu stratul
turnat anterior.
Daca executantul considera ca, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor
de beton in timpul necesar asigurarii continuitatii elementelor, atunci la prepararea
betoanelor, pe langa aditivul de baza FLUBET sau DISAN-A, se va folosi si aditiv
intarzietor (hexametafosfat de sodiu).
-Daca totusi betonul din stratul turnat anterior s-a intarit sau daca din motive de forta
majora, continuarea betonarii este imposibila, suprafata betonului se va considera rost
de turnare si va fi tratata in cosecinta: se va curata betonul necompactat, laptele de
ciment, si se va crea o suprafata rugoasa care inainte de reluarea betonarii va fi bine
suflata cu aer comprimat si spalata.
-La turnarea betonului se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor in
beton si realizarea corecta a grosimii stratului de acoperire. In zonele cu armaturi dese
(noduri de cadru), umplerea completa cu beton si compactarea acestora se va face cu
deosebita grija iar acolo unde este cazul se vor crea posibilitati de acces lateral a
129
betonului proaspat prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului sau a
vergelelor metalice pentru indesarea betonului.
-Se va evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta in proiect;
se interzice circulatia muncitorilor direct pe armaturi.
-Compactarea betonului din elementele turnate se va face prin vibrare, operatie pe
parcursul careia executantul va lua masuri privind:
- instruirea personalului in ceea ce priveste tehnica vibrarii si importanta executarii
corecte si cu constiinciozitate a acestei operatii;
- dotarea muncitorilor instruiti in acest sens cu vibratoare corespunzatoare si in numar
suficient.
-La vibrarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli:
- vibratorul se va introduce cat mai vertical, patrunzand in stratul inferior pe o adancime
de cca. 10....15 cm;
- scoaterea vibratorului se va face cat mai lent pentru a se evita formarea de goluri in
punctele de extragere;
- durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic se situeaza intre
5....30 sec. in functie de lucrabilitatea betonului,
dimensiunile elementului si gradul de armare, precum si tipul de vibrator utilizat.
Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
-betonul nu se mai taseaza;
-suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor;
-apare lapte de ciment sau apa la imbinarile cofrajelor.
TURNAREA BETONULUI PE TIMP FRIGUROS
-In conditiile in care temperatura aerului este mai mica sau egala cu +5º C sau exista
probabilitatea ca in interval de 24 ore sa scada sub aceasta limita, se recomanda ca
temperatura betonului sa fie in jurul valorii maxime prescrise, luandu-se masurile
necesare pentru curatirea suprafetei de betonare de zapada si gheata.
Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare.
Daca temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai
mica de +5º C , betonarea nu va incepe.
130
TURNAREA BETONULUI PE TIMP CALDUROS
-La turnarea betonului pe timp calduros, executantul va lua toate masurile necesare
respectarii temperaturii maxime admise si protejarii corespunzatoare a betonului
impotriva efectului evaporarii rapide a apei din beton.
Se recomanda betonarea in timpul noptii.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

In conditii normale de temperatura
-Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire, betonul va fi mentinut permanent
umed timp de minimum 7 zile, fie printr-o stropire permanenta, fie prin acoperirea
betonului cu prelate, rogojini, panza de sac, etc. mentinute permanent umede.
In perioada de timp calduros tratarea betonului se va face pe o perioada de
minim 14 zile de la turnare.
In conditii de timp friguros

-Masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cand temperatura mediului ambiant
(masurata la ora 8 dimineata) este mai mica de +5º C.
Protectia betonului va asigura pe langa conditii normale de intarire si:
- o rezistenta de minim 50 daN/cmp suficienta pentru a evita deteriorarea
prin actiunea inghetului si dezghetului;
- evitarea de fisuri cauzate de contractare prin racire brusca a stratului
superficial de beton.
Protectia betonului pe fetele libere se va face cu rogojini sau alt material
termoizolant aplicat peste o folie de polietilena.
Inlaturarea protectiei si decofrarea se va face progresiv in functie de regimul de
temperatura masurat, inlaturarea completa facandu-se numai atunci cand diferenta de
temperatura dintre suprafata betonului si aer este mai mica de 11º C.
DECOFRAREA
-Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime de decofrare vor fi cele
prevazute in Codul NE 012-99, tabelele nr. 14.1, 6.2 si 14.3.
Extras din Codul NE 012-99, tab.14.1, 14.2, 14.3.
131
Termenul minim de decofrare in zile
pentru temperatura mediului º C
(pentru ciment Hz 35)
Operatia de decofrare
+5 + 10 + 15
Decofrarea partilor
laterale la grinzi, stalpi, pereti, 2 1½ 1
fundatii.
Decofrarea fetelorinferioare
alecofrajelor cu mentinerea
popilor de siguranta la plansee,
grinzi cu deschidere: 6 5 4
de max. 6 m. 10 8 6
>6m
Indepartarea popilor
de siguranta la plansee, grinzi cu
deschidere: 18 14 9
de max. 6 m 21 18 12
>6m
Termenele prezentate in tabelul nr. 4 sunt orientative, decofrarea urmand a se

face pe baza procedurilor de executie in momentul in care elementele au atins
rezistentele minime indicate la punctul 14.4. din Codul NE 012-99.
In cazul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:
- desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarii; in
cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone, segregate) care pot afecta
capacitatea portanta a elementului, decofrarea elementelor de sustinere se va sista
pana la aplicarea masurilor de remediere;
- sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme;
- slabirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat, fara socuri;
- decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre
elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului
cofrajelor si sustinerilor;
- nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub
altul care se cofreaza sau se betoneaza.
132
REMEDIEREA DEFECTELOR
-Imediat dupa decofrare se va examina aspectul betonului semnalandu-se zonele cu
beton necorespunzator (beton necompact segregat, goluri, rosturi de betonare
nepermise, etc). In acelasi timp se vor verifica : pozitia golurilor de trecere, pozitia
armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior. Toate
constatarile vor fi consemnate intr-un proces verbal de lucrari ascunse.
-Solutiile de remediere a defectelor se vor stabili de comun acord cu proiectantul in
functie de tipul defectelor, respectandu-se normativul C 149-87:
- remedierea defectelor de suprafata (segregari sau zone de beton necompactat) se va
face prin torcretare conform pct. C.3;
- remedierea zonelor de beton cu goluri sau rosturi de betonare nepermise se va face
prin rebetonare (plombare) conform pct. C.4;
-La remedierea defectelor prin torcretare se vor respecta urmatoarele reguli:
- se curata bine prin spituire zonele de beton necompactate sau segregate, pana la
betonul sanatos si compact, se curata armatura, se sufla cu aer comprimat si se spala
cu jet de apa sub presiune.
Spalarea zonelor pe care urmeaza a se aplica torcretul se va face cu 1-2 ore inainte de
executarea operatiei de torcretare; torcretul nu se va aplica decat dupa zvantarea
suprafetei;
- la prepararea amestecului de torcret se va utiliza ciment Hz35 si nisip 0-3 mm in
proportie de 1/2; cantitatea de apa se stabileste de catre executant in functie de
consistenta necesara la punerea in opera;
- aplicarea torcretului se va face in straturi succesive pana la completarea zonei de
remediat;
- finisarea suprafetei se va face la 30-45 min. dupa torcretare mai intai cu mistria si
dreptarul pentru indepartarea excesului de beton apoi prin driscuire cu drisca metalica
sau mistria pana se obtine o suprafata apropiata de cea a betonului din zonele
invecinate; se admite pentru corectarea neregularitatilor utilizarea de mortar fin preparat
din ciment si nisip fin 0-1 mm in proportie de 1/2;
- protectia zonelor remediate se va face prin protectia lor cu solutie polisol sau sinolac,
fie prin stropire permanenta cu apa timp de 3 zile si protectie cu panza de sac sau
prelata.
133
-Remedierea defectelor prin rebetonare (plombare) se va face respectand urmatoarele
precizari:
- se curata bine prin spituire betonul necompact pana la betonul sanatos; se curata
armatura, se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa sub presiune;
- punerea in opera a betonului se va face prin turnarea in exces in cofraje
evazate, prevazute de la caz la caz pe una sau toate fetele elementului remediat;
-compozitia betonului de plombare va fi stabilita in functie de clasa betonului.
- la prepararea betonului se va folosi aditivul superplastifiant FLUBET in proportie de

1.5% fata de cantitatea de ciment, urmarindu-se realizarea betonului la o tasare de 12 -
15 cm;
- compactarea betonului se va face prin vibrare interna concomitent cu turnarea, pana
la umplerea completa a zonei de plombat;
- la cca. 24 ore dupa turnare, zona se deforeaza si se indeparteaza prin cioplire excesul
de beton pana la fetele elamentului si se va finisa suprafata de mortar fin avand ciment /
nisip 1/2;
- protectia zonelor remediate se va face prin acoperire cu solutia polisol sau sinolac, fie
prin stropire permanenta cu apa timp de 3 zile si protectie cu panza din sac sau prelata.
ABATERI SI TOLERANTE LA TURNAREA ELEMENTELOR

Daca prin proiect nu este specificat, se admit urmatoarele abateri limita:
- la dimensiunile elementelor executate monolit:
-lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor, peretilor
- pana la 3 m ±3 mm
- 3....6 . ±20 mm
- peste 6 m ±25 mm
- dimensiunile sectiunii transversale:
- grosimea peretilor si placilor
- pana la 10 cm ±3 mm
- 10....50 cm ±5 mm
134
- latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stalpilor
- pana la 50 cm ±5 mm
- peste 50 cm ±10 mm
- abateri limita la pozitia elementelor:

- axe in plan orizontal:
- pentru grinzi si stalpi 5 mm
- cote de nivel
- placi si grinzi cu deschidere
- pana la 6 m 10 mm
135
CONTROLUL CALITATII
Valoarea caracteristicilor betonului proaspat pentru fiecare din tipurile de betoane
utilizate la executia lucrarilor, se va face conform prevederilor din tabelul de mai jos.
Caracte- Conditia Determ. Locul verificarii

ristica tehnica se fac
conf. statie laborator lucrare
la fiecare
la fiecare prele- 20mc; la
la primele sarje, in fiecare
vare de probe, transport
Lucrabi- STAS scopul stabi-lirii
pct.C3 pentru daca condi-
bilitate 1759-80
cantitatii determinarea tiile de
optime de apa caracteristicilor punere in
betonului intarit opera o
cer.
la fiecare
20 mc; la
la primele sarje pt. la fiecare
fiecare
a stabili prelevare
transport
Tempe- eventual de probe pt.
pct.C3 cand exista
ratura temperatura determinarea
posibilitatea
materialelor carcteristici-
atingerii
componente lor betonului
valorilor
extreme
numai la
incercarile
preliminare,
Aer STAS sau cand se
pct.C3
oclus 1759-80 schimba lotul
de aditiv
DISAN-A
Interpretarea rezultatelor se face astfel:

- La statia de betoane (laborator):
-.daca rezultatul determinarii se situeaza in afara limitelor admise, se va repeta imediat
determinarea;
- daca nici acest rezultat nu se incadreaza in limitele admise, se va opri prepararea
betonului si se vor lua masurile necesare pentru obtinerea caracteristicilor prevazute.
136
- La locul de punere in lucrare:
- daca nu este indeplinita conditia prevazuta se vor efectua pentru acelasi transport de
beton, inca doua determinari si se va calcula valoarea medie a celor 3 rezultate;
- daca nici valoarea medie nu indeplineste conditia prevazuta, se va
proceda astfel:
pentru lucrabilitate:
-daca este depasita valoarea superioara a domeniului de tasare, betonul
nu va fi pus imediat in opera ci va mai astepta un timp.
- daca la o noua verificare, tasarea se incadreaza in limite, betonul poate
fi pus in lucrare;
- daca tasarea betonului este sub limita admisa, lucrabilitatea se poate imbunatati,
adaugand in agitator cca. 1,5 l FLUBET, la mc de beton, continuand agitarea cu viteza
sporita, timp de 60...90 sec.
pentru temperatura:
- se admite depasirea valorilor maxime cu 2º C, dar numai pentru transportul in cauza si
in mod exceptional pentru inca 4 transporturi
consecutive, intre timp luandu-se masurile necesare pentru corectarea temperaturii
betonului.
CONTROLUL CALITATII BETONULUI INTARIT
-Verificarea calitatii betonului intarit (rezistenta la compresiune si gradul de
impermeabilitate) se va face pe probe prelevate la laborator confectionate, pastrate si
incercate in conditiile STAS 3519-76.
-Prin “proba” se intelege o serie de minim 3 epruvete cubice cu latura de 150 mm.
Interpretarea rezultatelor incercarilor:
- pentru betonul preparat si livrat de statia de betoane, se efectueaza conform pct.7.
- pentru betonul turnat in lucrare, se efectueaza conform pct.8.
Aprecierea calitatii betonului preparat si livrat se va face conform prevederilor
Codului NE 012-99, anexa X.6, pe baza interpretarii rezultatelor obtinute in urma
incercarilor la compresiune, la varsta de 28 zile, executate pentru fiecare tip de beton in
parte, pe pruvete pastrate in conditii standard.
137
Daca pentru unul din tipurile de beton nu sunt indeplinite conditiile de realizare a
clasei, se vor lua masuri privind reexaminarea compozitiei betoanelor pe baza calitatii
materialelor componente si reglarea procesului tehnologic de preparare a betonului.
Betonul turnat intr-un element se considera de calitate corespunzatoare din
punct de vedere al rezistentei, daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:
- fiecare rezultat (media pe serie) este cel putin egal cu R min
Betonul se considera corespunzator din punct de vedere al comportarii la
permeabilitate daca, in urma incercerilor efectuate la presiunea aferenta a gradului de
impermeabilitate prescris, apa nu patrunde pe o inaltime mai mare de 10 cm.
Laboratorul Executantului va prezenta o evidenta clara si la zi a rezultatelor
incercarilor pentru fiecare tip de beton in parte, astfel incat sa se poata identifica usor
betonul dintr-un element corespunzator unei probe prelevate si incercate.
COFRAJE
Cofrajele utilizate pot fi realizate din lemn sau produse pe baza de lemn, metalice
sau cu structura mixta. Materialele utilizate trebuie sa asigure realizarea unei suprafete
de beton corespunzatoare.
La adoptarea tipului de cofraj ce se va utiliza, se va tine seama de tipul elementelor
de executat, de dimensiunile acestora si de tehnologia de punere in opera a betonului.
CARACTERISTICI
Cofrajele si sustinerile lor vor indeplini urmatoarele conditii :
- sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect;
- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de
executie;
- sa fie alcatuite din elemente care sa permita un numar mare de
refolosiri;
- sa fie etanse si sa nu permita pierderea laptelui de ciment.
TEHNOLOGIE
UNGEREA COFRAJELOR
138
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung pe fetele ce vin
in contact cu betonul, inainte de fiecare folosire, cu agenti de decofrare. Acestia trebuie
sa nu pateze betonul, sa nu deterioreze cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze
proprietatile neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucrarilor.
DEPOZITAREA
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si
degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea
cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de
cofraje.
CONDITII DE MONTAJ
La montarea cofrajelor se va acorda o atentie deosebita sprijinirilor si legarii
cofrajului.
Este interzisa legarea cofrajului de barele de armatura.
Se vor utiliza tiranti, bare metalice sau buloane corespunzatoare.
Legaturile cofrajelor nu vor lasa gauri sau spatii neregulate care sa necesite
reparatii ale suprafetei betonului si nu vor conduce la degradarea acestuia.
Se recomanda ca, dupa indepartarea cofrajului sa nu ramana nici un element
metalic inglobat in beton la o distanta mai mica de 5 cm de la fata betonului.
Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate incat sa nu permita deplasari sau
deformari ale cofrajului in timpul turnarii betonului.
La cofrajele stalpilor, se vor prevedea la partea inferioara ferestre speciale pentru
curatire inainte de betonare; la intervale de maxim 2 m inaltime, se vor prevedea
ferestre pentru turnarea betonului, daca betonul nu se toarna cu pompa sau bene cu
furtun.
TOLERANTE
Panourile de cofraj si piesele de sustinere si asamblare trebuie sa fie in stare
tehnica buna, care sa asigure exactitatea dimensiunilor, formelor si pozitiilor pieselor.
Abaterile si tolerantele cofrajului vor fi :
- abateri limita la dimensiunile panourilor:
- la lungimi ±4 mm
- la latimi ±3 mm
- abateri limita pentru cofraje gata confectionate :
139
- lumina la placi, pereti sau grinzi ±10 mm
- grosimea la pereti si placi ±2 mm
- sectiunea transversala la stalpi ±3 mm
- toleranta la inclinare fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor cofrajelor gata
confectionate:
- pe 1 m liniar ±2 mm
- pe toata suprafata orizontala ±10 mm
APLICABILITATE
In ultima perioada s-a extins utilizarea unor sisteme de cofraje cu performante
superioare care sa corespunda actualelor cerinte si sa inlocuiasca cofrajele depasite din
punct de vedere tehnic.
In acest sens se recomanda utilizarea panourilor de cofraj alcatuite dintr-o
structura metalica si placa cofranta din placaj special protejat cu film adeziv si tesatura
din fibre de sticla.
Principalele avantaje ale acestor cofraje sunt:
- sporirea gradului de universalitate al cofrajelor in cadrul fiecarui sistem
-realizarea unor cofraje pentru presiuni de turnare sporite care permit cresterea ritmului
de executie prin marirea vitezei de turnare a betonului
- reducerea dimensiunilor si a greutatii panourilor in comparatie cu cofrajele metalice
-reducerea consumului de manopera la operatiile de asamblare si demontare
- sporirea eficientei cofrajelor in principal prin marirea numarului de refolosiri si ridicarea
calitatii suprafetelor de beton obtinute.
140
ARMATURI
Armaturile vor fi confectionate din materialele prevazute in proiect. Produsele de
otel pentru armarea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
STAS 438/1-89, 438/2-91 si 438/3-89.
Produsele de otel pentru armarea betonului precomprimat trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice din STAS 6482/1,2,3,4-80.
TEHNOLOGIE
LIVRARE
Livrarea otelului-beton si a plaselor sudate se va face conform prevederilor in
vigoare si trebuie sa fie insotita de certificatul de calitate emis de producator. Daca
livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita
copii ale certificatelor de calitate, corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
DEPOZITAREA
Barele de otel-beton si plasele de armatura trebuie depozitate separat, pe tipuri
si diametre, urmarindu-se:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului.
- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
FASONAREA
Inainte de fasonarea armaturilor trebuie sa fie curate si rectilinii, in acest scop se
va indeparta pamantul, urmele de ulei vopseaua sau alte impuritati.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea eventualelor carcase sau plase
de armatura, se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se
evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in
momentul montarii.
Indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara soc.
La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic, la
viteza mare a masinii.
141
Se va aduce la cunostinta proiectantului daca, la indoire, barele au tendinta de a se
fisura sau rupe.
MONTAREA
Armaturile vor fi montate la pozitia prevazuta in proiect prin detaliile de armare;
mentinerea la pozitie trebuie sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza
distantieri confectionati din mase plastice sau prisme de mortar prevazute cu cate o
sarma pentru a fi legate de armaturi; se interzice folosirea cupoanelor din otel-beton.
La montare se vor prevedea:
- cel putin 3 distantieri / mp de placa sau perete;
- cel putin un distantier la fiecare ml de grinda sau stalp.
Daca nu se specifica altfel prin proiect, legarea armaturilor se va face cu doua
fire de sarma neagra de 1,5 mm diametru (STAS 889-76) in modul urmator:
- retelele de armaturi din pereti si placi vor fi legate in mod obligatoriu la toate
incrucisarile, daca latura retelei este mai mare de 30 cm; in caz contrar vor fi legate in
mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul, iar restul
incrucisarilor din 2 in 2 in ambele sensuri (sah);
INADIREA BARELOR
Inadirea barelor se va face prin petrecere in conformitate cu prevederile
proiectului.
Procedeele de inadire vor fi cele prevazute in NE 012-99- Cod de practica pentru
executarea lucrarilor din beton si beton armat.
TOLERANTE
La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta urmatoarele tolerante:
- la lungimea taiata fata de lungimea de proiect (daca lungimea barelor este mai mare
de 10 m) ±25 mm;
- la lungimea de petrecere a barelor la innadirea prin suprapunere (fata
de prevederile proiectului sau prescriptiilor) ±3 d;
- la pozitia innadirilor (fata de proiect) 50 mm
- distanta dintre axele barelor ±5 mm;
- la grosimea stratului de acoperire ±3 mm.
142
STRATUL DE ACOPERIRE DIN BETON
Stratul de acoperire cu beton se considera de la fata interioara a cofrajului la fata
exterioara a armaturii.
Stratul de acoperire cu beton, daca prin proiectul elementului nu se specifica
altfel va fi:
- 2.5 cm - pentru plansee (fata inferioara);
- 2.0 cm - pentru plansee (fata superioara);
- 2.5 cm - pentru grinzi si stalpi (la fata exterioara a etrierilor);
- 3.0 cm - pentru pereti noi;
- 2.5 cm - pentru pereti camasuiti;
- 4.5 cm - pentru talpi de fundatie si alte elemente in contact cu pamantul.
CONTROLUL CALITATII
Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, conform Codului NE 012-99,
anexa VI.1. pct. A5 operatia de control va consta din :
- constatarea existentei certificatului de calitate;
- vetificarea dimensiunilor sectiunii;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin indoire la rece;
La cererea proiectantului sau a beneficiarului, sau cand exista dubii asupra
calitatii otelurilor, aprovizionarea executantului va proceda la verificarea caracteristicilor
mecanice prin incercare la tractiune, conform STAS 6605-78.
143
CARAMIZI
Caramizile pentru zidaria obisnuita se impart in urmatoarele categorii:

- caramizi pline: caramizi cu mai putin de 15 % goluri
- caramizi perforate: caramizi cu cel putin 15 % goluri
- caramizi cu goluri: caramizi cu cel putin 15 % goluri, iar golurile care nu strapund
caramizile trebuie sa fie mai mari de 2,5 cm3 fiecare
CARACTERISTICI
Caramizile care prezinta extolieri, clivaj, corpuri straine in stare cruda, eflorescente
sau nu sunt arse suficient, pot slabi rezistenta zidului sau conduce la deteriorari
ulterioare si se vor elimina din lot.
Acestea se pot folosi la pereti de umplutura sau de compartimentare mai putin
importanti.
Daca proiectantul a prevazut doua sau mai multe tipuri de caramizi, acestea se vor
utiliza conform prescriptiilor din proiect.
Din tipurile de caramizi utilizate se pot realiza zidarii mixte in conditiile din
documentatie sau cu avizul proiectantului.
TEHNOLOGIE
Caramizile se pun in opera in buna stare fizica si mecanica, fiind sortate calitativ.
Daca este necesar se vor curata inainte de prinderea cu mortar.
APLICABILITATE
Caramizile sunt folosite la realizarea peretilor interiori si exteriori, in subsol sau
peste nivelul solului.
144
MORTAR
Tipurile de mortare cu var si ciment, pentru zidarie sunt urmatoarele:

Mortar 1. M10-z: var-ciment
Mortar 2. M25-z: ciment-var
Mortar 3. M50-z: ciment-var
Mortar 4 M100-z: ciment-var
Mortar 5. M100-z:ciment
Mortar 6. mortar adeziv
Pentru cantitati mari de mortar furnizate de statii de mortare fiecare livrare va avea un
buletin de calitate in care este specificata compozitia si marca.
Mortarele se pot prepara si pe santier cu ajutorul malaxoarelor, cu conditia ca se respecte
retelele din reglementarile in vigoare.
ELEMENTE COMPONENTE
- Apa
- Agent hidraulic de legatura (ciment)
- Nisip
- Aditivi
Daca se opereaza adaosuri la mortar, proportiile si metodele de prelucrare stipulate de
fabricant trebuie strict respectate.
CARACTERISTICI
Rezistenta mecanica a mortarului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor.
Mortarul trebuie sa prezinte o buna consistenta si coeziune.
Mortarul nu trebuie sa piarda apa din cauza suctiunii materialelor folosite.
TEHNOLOGIE
Mortarul se prepara mecanic si toate componentele trebuie amestecate in acelasi timp.
Malaxorul trebuie sa fie perfect curat.
Mortarul este utilizat inainte de a face priza.
145
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in lucrare a
mortarelor sa se faca in max. 10 ore de la preparare pentru mortarele tip 2-5 fara intarzietor.
APLICABILITATE
Daca prin proiect nu se mentioneaza altfel, mortarele se utilizeaza astfel:
- pentru zidarie din caramida deasupra solului: mortar nr. 2,3,4
- pentru zidarie subterana sau sub apa: mortar nr. 5
- pentru contact cu apa curata sau coroziva: mortar nr. 6
- pentru zidarie la canalizare: mortar nr. 6
146
CALCULUL GRADULUI EFECTIV
DE MATURIZARE
Pentru o placa din beton armat plan realizata din beton cu clasa C20/25 preparat cu
ciment de tip I-32,5, si avnd raportul apa-ciment A/C = 0,60.
Se determina daca elemetul de beton se poata decofra dupa 12 zile.
-se completeaza coloanele cu ziua, ora si temperatura citita  i.
θ i '+θi +1
Se calculeaza temperatura medie ’I= ;
2
-Din tabel se determina valoarea coeficientilor de echivalare a gradului de maturizare al
’I cu cel evaluat la temperatura etalon de + 20 0C;
betonului evaluat la temperatura medie 
-Se calculeaza durata intervalului de timp ti;
-Se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului pentru intervalul de timp ti =MIxKI
-Se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului, evaluat pentru intervalul de timp
n
tk - ∑t MIxKI [h0C].
i =1
-In functie de tipul cimentului si nivelul de intarire 3, rezulta gradul de maturizare al betonului;
-Gradul de maturizare al betonului pentru intervalul de timp ti va fi:
MI= (I+10)x ti [h0C].
-Variatia temperaturii betonului in acest interval de timp a fost urmatoarea:
Ziua Ora Temp. in beton (0C)

Citirii temperaturii Masuratai
0 1 2
6 10
12 13
1
15 19
20 17
7 11
11 14
2
15 19
20 18
8 12
3 14 19
19 17
4 8 11
147
10 12
15 18
20 16
6 9
10 11
5
17 18
21 17
7 10
11 12
6
14 19
19 16
7 11
10 14
7
12 18
18 16
8 10
12 13
8
14 18
18 16
9 7 12
13 18
18 17
20 19
6 10
11 14
10
14 19
18 16
8 10
12 13
11
18 16
21 17
0 1 2
6 11
12 14
12
15 20
20 15
Ziua Ora Temp. in beton (0C) Interval de MK [lic]

Masurata Medie Ki timp ti simplu cumulat
i ’i [h]
0 1 2 3 4 5 6 7
6 10 - - - - -
12 13 11,5 0,912 6 118 118
1
15 19 16 0,968 3 76 194
20 17 18 0,984 5 138 332
7 11 14 0,948 11 250 582
11 14 12,5 0,930 4 84 666
2
15 19 16,5 0,972 4 103 769
20 18 18,5 0,988 5 141 910
8 12 15 0,960 12 288 1198
3 14 19 15,5 0,964 6 144 1345
19 17 18 0,984 5 138 1483
4 8 11 14 0,948 13 296 1779
148
10 12 11,5 0,918 2 39 1818
15 18 15 0,960 8 120 1938
20 16 17 0,976 5 132 2070
6 9 12,5 0,930 10 209 2279
10 11 10 0,900 4 72 2351
5
17 18 14,5 0,954 7 164 2515
21 17 17,5 0,980 4 108 2623
7 10 13,5 0,942 10 221 2844
11 12 11 0,912 4 77 2921
6
14 19 15,5 0,964 3 74 2995
19 16 17,5 0,980 5 135 3130
7 11 13,5 0,942 12 266 3396
10 14 12,5 0,930 3 63 3459
7
12 18 16 0,968 2 51 3510
18 16 17 0,976 6 159 3669
8 10 18 0,984 10 276 3945
12 13 11,5 0,912 4 79 4024
8
14 18 10,5 0,906 2 38 4062
18 16 17 0,976 4 106 4168
9 7 12 14 0,948 11 251 4419
13 18 15 0,960 6 144 4563
18 17 17,5 0,980 5 135 4698
20 19 18 0,984 2 55 4753
6 10 14,5 0,945 14 324 5077
11 14 12 0,924 5 102 5179
10
14 19 16,5 0,972 3 78 5257
18 16 17,5 0,980 4 108 5365
8 10 13 0,936 10 216 5581
12 13 11,5 0,918 4 79 5660
11
18 16 14,5 0,954 6 141 5801
21 17 16,5 0,972 3 78 5879
6 11 14 0,948 15 342 6221
12 14 12,5 0,930 6 126 6347
12
15 20 17 0,976 3 80 6427
20 15 17,5 0,980 5 135 6562
In functie de tipul cimentului (1-32,5) si de raportul apa – ciment (A/C = 0,60), rezulta
ca gradul critic de maturizare al betonului este depasit in ziua a-3-a la ora 14, ceea ce
inseamna ca in cazul in care la sfarsitul acestui interval temperatura ar deveni negativa, nu se
vor produce deteriorari ale elementului de beton.
Pentru un element (placa) cu deschidere < 6m nivelul de intarire  = 70 %, de unde
rezulta in functie de tipul cimentului I-32,5 si de , un grad de maturizare M = 5520 [h0C]
Comparand M cu M rezulta M = 5581 [h0C] > M = 5520 [h0C], ceea ce inseamna ca
in ziua 11-a, la ora 800, elementul poate fi decofrat.
CALCULUL COFRAJELOR
149
Sarcini si incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora.
La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile reale in care sunt
folosite cofrajele. Incarcarile care actioneaza asupra cofrajelor se grupeaza in incarcari
verticale si orizontale.
In categoria incarcarilor verticale se include:
Greutatea proprie a cofrajelor si elementelor care sustin cofrajele, determinata pe baza
greutatii tehnice a materialelor din care sunt alcatuite. In cazul in care sunt folosite materiale
lemnoase, greutatile tehnice (inclusiv piesele marunte de prindere: cuie, suruburi) se vor
considera cu urmatoarele valori:
- pentru placaje 850 daN/mc;
-Greutatea betonului proaspat:
- beton greu armat 2500 daN/mc;
Incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate pe cofraje si din
aglomerarea cu oameni:
- pentru calculul cofrajelor 250 daN/mp.
Incarcarea concentrata, provenita din greutatea muncitorilor care transporta incarcatura
sau din incarcarea mijloacelor de transport oncarcate, actionand asupra cofrajului si
elementelor orizontale de sustinere:
- pentru un muncitor care transporta greutati 130 daN
Incarcarea datorita vibrarii betonului:
- beton 120 daN/mp.
CALCULUL COFRAJ – PLACA

– Date initiale:
- grosime placa hpl = 150mm
- dimensiune in plan a placii
- inaltime nivel: H nivel = 4,00
– Incarcari:
a + b +c +d
– Verificare placa cofrata:
Pentru panou cu latime de 60 cm stabilirea incarcarii:
Calculul se face pentru o latime a placii cofrate b = 100 cm.
150
Q = (a +b +c) x 1,00 m + d/l (daN/ml)
Verificarea la rezistenta:
q x L2
M max =
10 q/daN/m
b x h2
W=
6
L = 27,6 cm L = 27,6 cm
L = 55,2cm
M max
Tef =  Tadm. = 130 daN/cm2
W
h = grosimea placii cofrate
h = 15 mm
q = [(850 x 0,015) + (2500 x 0,15) + 250] x 1,00 m + (130/0,276)] =
=1108,8 daN/ml
1108,8 x10 −2 x55,2 2
Mmax = = 3378,4 daN cm
10
100 x (1,5) 2
N= = 37,5 cm3
6
3378,4
Tef = = 90,09daN / cm 2 < 130 daN/cm2
37,5
Verificarea la deformatie:
q = (a +b) x 1,00 (daN/ml)
q= 362,75 x 1,00 = 362,75 daN/ml
0,005 xqxl 4
 ef =
ExI
3
bxh 1,00 x (0,015) 3
I= = = 0,2 * 10 6
12 12
0,005 x362,75 x (0,276) 4

ef =
2,1 * 10 4 * 0,2 * 10 6
0,276
 adm = = 0,0014
200
f ef = 0,0025 < f adm = 0,0014
Determinarea distantei dintre grinzile extensibile stabilirea incarcarii:

q= a +b (daN/m2)
q= 362,75 daN/m2
151
Determinarea distantei dintre grinzi “d”
D = 5,40 m d= 0,6 m
Calcul lonjeron
Calculul se va face pentru situatia cea mai defavorabila, care este lonjeronul central al
panoului cu latimea de 60 cm.
Stabilirea incarcarii:
• Pentru rezistenta:
q= (a + b + c) x l (daN/ml)
Unde : l = distanta dintre lonjeroane = 27,6 cm
P=d (daN)
q= (362,75 + 250) x 0,276 = 169,1 daN/ml
P = 130 daN
• Pentru deformatie:
q= (a + b) x l (daN/ml)
q= 362,75 x 0,276 = 100,1 daN/ml
Pentru d< 1,20 m si panou cu lungimea de 2,40 m
P q/daN/ P q/daN/
P m P m
L = 6.0cm cm L = 6,0 cm L = 6.0cm cm L = 6,0 cm
h= 85mm
b= 48mm
152
Verificarea la rezistenta:
q x L2
M max = + 0,203 x P x L
10
b x h2
W=
6
100,1x (60) 2 x10 −2
Mmax = + 0,175 x 130 x 120 = 3090,36 daNcm
10
ef = Mmax / W

bxh 2 4,8 x(8,5) 2
W ef= = = 57,8 cm3
6 6
3090,36
ef = 57,8 = 53,67 daN/cm2
ef= 53,67 daN/cm2 < f adm = 120 daN/cm2
Verificarea la deformatie:
15
0,005 x100,1x (0,6) 4
f ef = = 0,0001
2,1x 2456,5
b h3 0,048 x (0,085) 2
I= = = 2456,5 m3 Prindere
12 12
contravantuire
H
L 60
f adm = = = 0,3
200 200
15
fef = 0,0002 < f adm = 0,3
Verificare popi
Stabilirea incarcarii:
Calculul se face pentru popul cel mai incarcat:
P = (a + b +c) x d x D/2 (daN)
Unde: d= distanta dintre grinzile extensibile
D= deschiderea grinzii extensibile.
P = (612,75) x0,5 x5,35/2 = 983,5 daN
Lf = H x cf
H = Hnivel – hpl - δ panou – 2 x 0,15 (m)
153
cf = 1,2
unde lf= lungimea de flambaj
cf= coeficientul de flambaj
H= 4,00 – 0,15 – 0,015 –2x0,15 = 3,54
Se alege un tip de pop, pentru care in functie de lungimea de flambaj “lf” se va
calcula Pcap.
Alegem pop metalic extensibil PE 5100r.
( P max − P min) x( Hnivel − H )
Pcap =Pmax -  P (daN)
( H max − H min)
Pmax = 4500 daN

Pmin = 1800 daN
Hmax = 5100 mm
Hmin = 3100 mm
(4500 −1800) x(4 − 3,54)
Pcap =4500 - = 3150,23 (daN)
(5,4 − 3,4)
Pcap = 3150,23 daN > P = 983,52 daN
CALCULUL COMPOZITIEI BETONULUI

DATE INITIALE
-Clasa betonului C20/25
-Caracteristicle elementului;
-Tipul elementului: Placa din beton armat;
-Dimensiunea minima a elementului: hp = 150mm
-Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii:
c= 20mm
-Distanta minima dintre barele de armatura:
D= 75 mm
-Clasa de expunere si conditiile de mediu:
Mediu uscat moderat.
-Conditii si tehnologii de executare:
-Conditii de executare normale,utilizând cofraje modulate din lemn.
-Conditii de transport si punere in Iucrare a betonului:
-Transport cu autoagitatorul si tumarea betonului cu bena.
154
Umiditatea agregatelor :
Pentru sorturile de nisip ( 0 -7 mm) : uN = 2 %;
Pentru sorturile de pietris ( 7 -71 mm): up = 1 %.
Gradul de omogenitate : 1.
STABILIREA CALITATIVA A MATERIALELOR COMPONENTE:
Consistenta betonului:
In functie de tipul elementu/u; de beton (placa), mijlocul de transport (autoagitator), tehnologia
de punere in Iucrare (bena) si tipul betonului armat
rezuIta: clasa de consistenta T3; (cu o tasare de 70  20 mm
Dozajul minim de ciment.

In functie de condifia de mediu si de condifia de expunere, rezulta o clasa de
expunere:1a rezulta un dozaj minim de ciment de 300 kg/m 3, stabilit in functie de tipul
betonulu; (armat) si clasa de expunere (1a)
Agregatele.
Tipul: Avand in vedere clasa de beton (C 20/25) se vor folosi agregate provenind din
sfaramarea naturaIa a rocilor si anume agregate balastiera cu densitatea aparenta
ag = 2,7kg/dm3
Dimensiunea maxima: Se stabileste in functie de tipul beton ce urmeaza a fi executat
(placa), dimensiunea minima a elementului :
(hp=150 mm), distanta minima dintre armaturi :
(D = 75 mm), tehnologia de transport si punere în lucrare a betonului si grosimea stratului de
acoperire cu beton a armaturii:
(c = 20 mm);
dmax.  1/3 x hp = 1/3 x 150 = 50 mm
dmax .  D -5mm = 75 -5 = 70 mm
dmax .  1,3 x c = 1 ,3 x 20 = 26 mm.
Toate aceste conditii trebuind sa fie respectate simultan, rezulta dmax.
155
 26mm; Se alege: Dmax. = 20 mm.
Granulozitatea: Se stabileste zona de granulozitate (I) în functie de dozajul de ciment

minim de 300 kg/dm3. Cunoscând zona de granulozitate si dimensiunea maxima a
agregatelor 20rnrn, rezulta urmatoarele limite ale zonelor de granulozitate (inferioare si
superioare):
- sortul 0 - 0,2 rnrn : 10 – 15 % : se alege 7 %;
- sortul 0,2 -1 rnrn : 30 – 40 % : se alege 23%;
- sortul 1 - 3 rnrn : 50 – 60 % : se alege 43%;
- sortul 3 - 7 rnrn : 70 - 80% : se alege 63%;
- sortul 7 - 20 rnrn : 95 - 100% : se alege 100%.
Cimentul
In functie de conditiile de expunere si de conditiile de mediu rezulta tipul cimentului ,
acesta fiind conditionat de natura agresivitatii chimice, gradul de agresivitate si de tipul
elementului (placa din beton armat.
Se recomanda cimentu! de tip I -32,5.
Raportul A/C maxlm
In functie de tipul betonului (beton armat) si clasa de expunere (1a) rezulta: raportul A/C
maxim = 0,65.
DETERMINAREA CANTITATII COMPONENTILOR

Cantitatea de apa:
Cantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determina in functie de clasa
betonului (C20/25) si de consistenta (T3).
A = 185 l/m3
Intrucat dimensiunea maxima a agregatelor este 20 mm, coeficientul de corectie c =
1,05, rezulta: A’ = Axc = 185x1,05 = 194,3 l/m3
Raportul A/C:
156
In functie de clasa betonului (C 20/25) si clasa cimentului (32,5) pentru un grad “I” de
omogenitate, rezulta valoarea raportului A/C = 0,60 + 0,05= 0,65. Comparand aceasta
valoare cu raportul A/C maxim admis, alegem in final valoarea A/C maxim = 0,65 (beton
armat si ctasa de expunere 5c).
Cantitatea de ciment
A' 194,3
C' = = = 324 kg / mc > dozajul minim de ciment de 300 kg/m 3. Se
A/C 0,65
adpota: C = 324 kg/mc
Cantitatea de agregate:
Cantitatea totata de agregate stare uscata se evatueaza aplicand relatia:
C 324
Ag = ρ ag x (100 − − A'−p = 2,7 x (1000 − −194,3 − 20) =1830 kg / mc
ρc 3
unde:
 ag = 2,7 kg/dm3
c = 3 kg/dm3
 = volum de aer inclus, egal cu 2%.
Impartirea agregatului total pe sorturi:
Cantitatea pentru fiecare sort de agregat se stabileste in functie de limitele zonelor de
granulozitate alese, si anume:
7
- sortul 0 - 0,2 rnrn : x1830 = 128
100
23 − 7
- sortul 0,2 -1 rnrn : x1830 = 293
100
43 − 23
- sortul 1 - 3 rnrn : x1830 = 366
100
763 − 43
- sortul 3 - 7 rnrn : x1830 = 366
100
Corectarea cantitatii de apa:

157
Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de nisip (2%) este:
n
ui 2
∆AN = ∑ Agi x = x(128 + 293 + 366 + 366) = 23,06l / mc
i =1 100 100
Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de pietris (1%), este
ui 1
∆Ap = ∑ Agi x = x 677 = 6,7l / mc
100 100
Cantitatea totala de apă suplimentara:
A = AN + Ap = 23,06 +6,7 = 29,7 l/mc
Cantitatea corectata de apa:
A” = A’ - A = 194,3 –29,7 = 165 l/mc
Corectarea cantitatilor de agregat pe sorturi:
Cantităţile corectate de agregat se stabilesc majorand cantităţile calculate anterior cu

procentul rezultat din umiditatea relativă a fiecărui sort, astfel:
2
- sortul 0 - 0,2 rnrn : 122 x (1 + ) = 131
100
2
- sortul 0,2 -1 rnrn : = 293 x (1 + ) = 299
100
2
- sortul 1 - 3 rnrn : 366 x (1 + ) = 373
100
2
- sortul 3 - 7 rnrn : 366 x (1 + ) = 373
100
2
- sortul 7 - 20 rnrn : 677x (1 + ) = 690
100
Cantitatea totala corectata de agregat
ui
A” ag= ∑
A" gi x
100
= 131+299+373+373+690 = 1866
Densitatea aparentă a betonului.

b = A” +C +Ag = 165 + 324 + 1866 = 2355 kg/m 3
Măsuri generale pentru pregătirea punerii în lucrare a betonului
158
Punerea în operă a betonului cuprinde ansamblul operaţiilor tehnologice care asigură
realizarea elementelor din beton conform cu forma, dimensiunile şi condiţiile de calitate
prevăzute în proiect.
Punerea în operă a betonului cuprinde următoarele faze de lucrări:
-pregătirea turnării betonului;
-turnarea betonului (introducerea şi răspândirea betonului în interiorul spaţiului cofrat);
-compactarea betonului şi nivelarea suprafeţelor libere ale acestuia.
Pregătirea turnării betonului constă în executarea unor verificări şi luarea tuturor măsurilor
necesare în vederea asigurării turnării betonului fără întreruperi neprevăzute şi în condiţii care
să garanteze obţinerea calităţii stabilite.
Principalele operaţii necesare înainte de turnarea betonului
-Verificarea terenului de fundare de către specialistul geotehnician.
-Verificarea dimensiunilor în plan şi a cotelor de nivel ale săpăturilor.
-Verificarea existenţei stratului de beton de egalizare şi a grosimii acestuia.
-Se verifică orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor de la grinzi şi planşee.
-Verificarea cofrajelor stâlpilor şi a diagramelor şi corespondenţa acestora
cu elemenele de la nivelul inferior.
-Verificarea stabilităţii şi rezistenţei cofrajelor şi a elementelor de susţinere;
-Verificarea armării conform proiectului, solidarizarea armăturii şi asigurarea acoperirii cu
beton.
-Verificarea existenţei şi amplasarea pieselor care vor fi înglobate în beton.
Operaţiile obligatorii înainte de turnarea betonului
-Curăţarea cofrajului şi a armăturilor.
-Tratarea suprafeţei betonului turnat anterior şi întărit.
-Curăţarea resturilor de mortar de pe elementele de zidărie.
-Betonul întărit, zidăriile şi cofrajeie de lemn se vor uda de mai multe ori cu apă.
-Astuparea rosturilor dintre panourile de cofraj sau dintre scândurile feţei
cofrante.
Măsuri pentru buna desfăşurare a betonării
Asigurarea apei necesare udării suprafeţelor care vor veni în contact cu betonul
proaspăt şi curăţirii mijloacelor de transport a betonului.
Asigurarea energiei electrice necesară transportului betonului şi
compactării lui. Asigurarea căilor de transport pentru muncitori.
159
Asigurarea utilajelor si dispozitivelor pentru transportul, turnarea şi compactarea
betonului. Asigurarea forţei de muncă necesare transportului, turnării şi compactării betonului.
În urma efectuării verificărilor şi măsurilor menţionate, se va proceda la consemnarea
celor constatate într-un proces verbal de lucrări ascunse, care va fi ataşat cărţii construcţiei.
Reguli generale de betonare
Betonarea va fi condusă de şeful punctului de lucru, care va fi permanent la locul de
turnare.
Betonul se va turna in max. 15 minute de la aducerea lui la obiectiv şi se va ţine cont ca
terminarea punerii lui în operă să se realizeze înainte de inceperea prizei cimentului.
La obiectiv betonul se va descarcă in mijloace special amenajate (bene, pompe,
jgheaburi), fiind interzisă descărcarea lui direct pe pământ.
Dacă betonul prezintă segregări se va efectua reamestecarea lui pe platforme special
amenajate fără a se adăuga apă.
Înălţimea de cădere liberă să nu fie mai mare de l,5 m, trebuie evitata căderea directă a
betonului cu viteză mare in cofraj, atât în cazul introducerii lui pe partea superioară cât şi în
cazul introducerii laterale.
Descărcarea betonului pe suprafaţa elementului care se betonează se face
în sens invers celui în care se înaintează cu betonarea.
Betonul se va răspândi uniform în straturi cu grosimea stabilită în funcţie
de condiţiile de compactare (in căzul vibrării 30...50 cm), fiind interzisă folosirea greblei si
tragerea sau asvârlirea cu lopata la distante mai mari de
1,5 m. Turnarea se va face fără întreruperi. Dacă acestea nu pot fi evitate, se vor
creea rosturi de lucru. Se va evita şi corecta deformarea sau deplasarea armăturilor de la
poziţia prevazuta. Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor prin
intermediul distanţierilor.
Nu se vor produce şocuri sau vibraţii în armături care pot împiedica aderenţa dintre beton
si armături. În porţiunile cu secţiuni mici sau cu armături dese se va urmări umplerea corectă a
secţiunii prin îndesarea laterală a betonului cu
şipci şi vergele, concomitent cu vibrarea lui.
Circulaţia muncitorilor şi utilajelor de transport se va face numai pe podine speciale care
să nu rezeme pe armături.
În cazul unor deformări sau deplasări ale cofrajului apărute în timpul betonării, aceasta
trebuie întreruptă şi readucerea cofrajului la poziţia stabilită prin proiect.
160
Turnarea betonului în fundaţii
Fundaţii din beton simplu. Se va folosi un beton vârtos şi de lucrabililate 1,2, înainte de
începerea turnării se sapă cei 10 cm de pământ lăsat nesăpat până se ajunge la cota de fundare
stabilită în proiect. Se curăţă gropile de fundaţie şi cofrajele. Cofrajele se udă cu 2-3 ore înainte
de turnarea betonului. Se amenajează căi de acces pentru muncitori şi mijloacele de transport.
Atunci când fundaţiile se execută sub nivelul apelor subterane, se iau măsuri de evacuare
sau de coborâre a nivelului acestora. Betonul se toarnă în fundaţii în straturi cu grosimea de
15...20 cm în cazul compactării manuale şi de 30...40 cm când compactarea se execută prin
vibrare. Dacă pământul este necoeziv şi fundaţiile nu se pot turna direct în şanţuri, corpul fundaţiei
se execută în cofraje.
Fundaţii din beton armat înainte de începerea turnării se curăţă cofrajele,
armăturile şi betonul simplu de suport. Se udă cofrajele şi stratul de beton simplu. Betonul
folosit frecvent la realizarea acestor elemente este plastic, de lucrabilitate L3. Se va compacta
prin vibrare sau prin îndesare cu vergele metalice şi prin baterea cofrajului. Betonul trebuie
turnat continuu pe înălţimea secţiunii.
În cazul fundațiilor continue, betonarea se va face în sens longitudinal, iar dacă trebuie
oprită se va face ia un unghi de 90°. La radiere betonarea se face fără întrerupere pe o
înălţime ce nu trebuie să depăşească 1,0 m înălţime.
Turnarea betonului în stâlpi
Înainte de începerea turnării se va verifica dacă betonul de la baza stâlpilor a fost bine
spălat şi nu există impurităţi. După aceasta se poate fixa capacul de vizitare de la buza
stâlpului.
Betonarea se face cu respectarea următoarelor reguli:
-înălţimea de cădere liberă a betonului nu va depăşi 1 m;
-betonarea se va face fără întreruperepe pe toată înălţimea stâlpului;
-turnarea se va face în straturi orizontale de 30..50 cm.
-în cazul stâlpilor care au secţiunea mai mică de 30x30 cm şi au armături la partea superioară
se vor prevedea ferestre de turnare la distanţe de 1 m în feţele laterale ale cofrajului;
-betonul se compactează cu pervibratoare sau cu vibratoare de cofraj;
-atunci când se foloseşte pervibratorul se va avea în vedere ca distanţa buteliei faţă de cofraj
să fie de cel puţin doua ori diametrul buteliei şi cel mult jumătate din raza ei de acţiune.
Turnarea betonului în diafragme
161
Betonarea diafragmelor se face cu respectarea condiţiilor de la betonarea stâlpilor,
suplimentar faţă de acestea în cazul diafragmelor cu grosimea de minim 12cm şi înălţimea de
maxim 3m, betonul se poate turna direct pe la partea superioară utilizând bene cu furtun,
burlane, pâlnii sau pompa de beton.
Se acordă o atenţie deosebită zonelor cu armături dese unde pot să apară segregări ale
betonului.
Turnarea betonului în plăci, grinzi si scări
Planșeele se betonează continuu pe toată suprafaţa lor.
Grinzile se betonează în straturi orizontale cu grosimea de 30...50cm şi se
compactează cu pervibratorul. Plăcile se compactează cu vibratoare de suprafaţă (rigla
vibratoare, placa vibratoare).Turnarea betonului in placi si grinzi va începe după 1..2 ore de la
terminarea turnării stâlpilor sau pereţilor pe care reazemă, pentru a se asigura încheierea
procesului de tasare a betonului proaspăt introdus in aceştia.
Circulaţia mucitorilor si a mijloacelor de transport se face pe podine de lucru. La
turnarea rampelor de scară nu se admit rosturi de lucru. Betonarea la acestea se face la fel ca
la plăci, cu singura observaţie că turnarea se face de jos în sus.
Proceduri de compactare a betonului
Compactarea este operaţia tehnologică ce se execută asupra betonului proaspăt în
vederea eliminării din masa betonului a aerului, a unei părţi din apa de amestecare în exces,
precum şi a umplerii perfecte a cofrajelor şi a spaţiilor dintre armături.
Scopul principal al compactării este mărirea capactită ții betonului.
În general golurile din beton creaza discontinuităţi care influenţează negativ proprietăţile
sale fizico-mecanice, din care menţionam:
-reducerea rezistenţelor mecanice;
-reducerea impermeabilităţii;
-reducerea conlucrării dintre beton si armături;
-reducerea durabilităţii prin:
-reducerea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ;
-reducerea rezistenţei la agresivitate chimică;
-corodarea armăturilor, care conduce la o creştere în volum a oţelului şi respectiv la o fisurare
şi exfoliere a betonului;
-mărirea contracţiei la uscare şi a curgerii lente a betonului, a fenomenului de cavitate etc. .
Durata vibrării va fi cu atât mai redusă cu cât
162
-Amestecul are o lucrabilitatea mai mare (consistenţă mai slabă).
-Betonul este mai bogat în elemente fine.
-Forma granulelor este mai rotunjită.
-Dimensiunea maximă a granulelor este mai mică.
-Coeficientul de armare este mai redus.
-Frecvenţa oscilaţiilor este mai mare.
Deoarece durata optimă de vibrare este greu de stabilit, momentul terminării compactării poate
fi considerat când se observă următoarele fenomene:
-încetarea tasării vizibile a betonului;
-suprafaţa betonului devine plană;
-la suprafaţa betonului apare laptele de ciment;
-bulele de aer încetează să mai apară la suprafaţa betonului.
Rotirea excentricului se face cu ajutorul unui electromotor alimentat cu un curent de joasa
tensiune (42V) care poate fi încorporat în butelie sau poate fi amplasat în exterior. Electromotorul
este alimentat la un corvertizor. În afara de vibratoarele electrice pot exista şi vibratoare
pneumatice si cu combustie internă.
Poziţia de lucru a vibratoarelor este cea verticală. Ele se introduc repede în beton (pentru a
nu antrena aer în masa betonului) şi se extrag lent (5-8 cm/sec). In timpul vibrăriei, buteliei i se
imprimă o mişcare lentă de ridicare şi coborâre pe o înălţime de cea un sfert din lungimea ei. Este
interzisă atingerea cu vibratorul a armăturilor, pieselor înglobate şi a tecilor pentru armăturile
postintinse. Grosimea stratului vibrat nu va depăşi % din lungimea buteliei, iar apropierea
vibratorului de cofraj sau tipar se va face la o distanta de 5 cm. În cazul în care elementul se
realizează din mai multe straturi, vibratorul se va scufunda în stratul anterior turnat pe o
adâncime de 5-15 cm pentru a antrena şi scoate apa de la suprafaţa acestuia.
Distanţa dintre doua poziţii succesive va fi de 1,4 R, unde R este raza de acţiune a
vibratorului stabilită experimental.
În cazul unor elemente subţiri si cu armatură deasă, compactarea se realizează cu ajutorul
unei lănci (o platbanda metalica) fixată pe butelia vibratorului.
Tratarea betonului după punerea în operă

Condiţiile atmosferice în timpul şi după turnare.
Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate şi
viteza vântului, care pot accelera uscarea prematură a betonului.
163
Condiţiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Cu cât condiţiile de expunere sunt mai severe cu atât este necesar ca durata de tratare
să fie prelungită.
Durata de tratare depinde de:
-agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu;
-condiţiile de mediu în timpul tratării betonului;
-sensibilitatea amestecului (funcţie de tipul de ciment şi raportul apă/ciment);
-pentru a se obţine un amestec mai puţin sensibil la tratare trebuie în general redus raportul
apă/ciment.
In cazul în care betonul este supus intens la uzură sau structura va fi expusă în condiţii
severe de expunere, se recomandă creşterea duratei de tratare cu 3-5 zile.
În lipsa unor date referitoare la compoziţia betonului, condiţiile de expunere în timpul
duratei de serviciu a construcţiei - pentru a asigura condiţii favorabile de întărire şi a reduce
deformaţiile din contracţie - se va menţine umiditatea timp de minimum 7 zile după turnare (cu
excepţia recipienţilor pentru lichide).
În cazul recipienţilor pentru lichide menţinerea umidităţii va fi asigurată 14-28 zile, în
funcţie de anotimp şi condiţiile de expunere.
Protecţia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini
etc). Materialul de protecţie trebuie menţinut permanent în stare umedă.
Stropirea cu apă va începe după (2÷12) ore de la turnare, în funcţie de tipul de ciment
utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca
prin această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de (2÷6) ore în aşa fel încât suprafaţa să se menţină
permanent umedă. Se va folosi apa care îndeplineşte condiţiile de calitate similare cu condiţiile
de la apa de amestecare.
In cazul în care temperatura mediului este mai mică de +5° C, nu se va proceda la
stropire cu apă ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie. În general, în momentul în
care se obţine o rezistenţă a betonului de 5 N/mm 2 nu mai este necesară protecţia. Peliculele
de protecţie se aplică în conformitate cu reglementările speciale.
Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilenă atâta timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.
164
Betonul ce ar urma să fie în contact cu ape curgătoare va fi protejat de acţiunea
acestora, printr-o deviere provizorie de cel puţin 7 zile sau prin sisteme etanşe de protecţie
(palplanşe sau batardouri).
Norme de tehnica securităţii muncii
Aplicarea normelor de protecţie a muncii este obligatorie pentru toate unităţile din
economie, având activităţi cu specific de construcţii-montaj.
Acestea sunt obligatorii atât pentru personalul ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul
şantierului cât şi pentru cei care din motive diverse se află în interiorul şantierului.
Norme generale de protecţia muncii
Înainte de începerea lucrului, întregul personal muncitor trebuie să aibă făcut instructajul
de protecţia muncii.
Personalul muncitor care urmează să execute lucrările de construcţii-montaj, să nu fie
bolnav, obosit sau sub influenţa băuturilor alcoolice şi să fie dotat cu echipament de lucru şi
protecţie corespunzătoare lucrărilor ce le are de executat.
Sculele, dispozitivele şi utilajele prevăzute a se utiliza, să fie în bună stare,
de lucru sau funcţionare.
Să fie împrejmuite pasarelele, scările şi platformele de lucru, precum şi zona din raza de
acţiune periculoasă a utilajelor de ridicat.
Gropile, puţurile de foraj, golurile (curţi interioare, casa scării etc.) se vor
împrejmui.
Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scânduri de bord, având în vedere
eventualele sarcini pe care acestea va trebui să le suporte.
Se va atrage atenţia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, atât ziua
cât şi noaptea, în toate locurile periculoase.
Se interzice executarea concomitentă de lucrări la două sau mai multe
niveluri diferite, aflate în puncte pe aceeaşi verticală, fără măsuri de protecţia muncii
corespunzătoare.
Se interzice intrarea personalului muncitor, la locurile periculoase, datorită existenţei
unor gaze nocive.
Manipularea mecanizată pe orizontală şi verticală a diferitelor încărcături, se va putea
face cu luarea următoarelor măsuri:
-legarea şi fixarea încărcăturilor se va face numai de personaj instruit şi autorizat;
-să nu se folosească dispozitive de legare uzate peste limitele admise
165
-să execute legarea încărcăturilor astfel încât acestea să nu se poată deplasa, aluneca sau
roti, după ce sunt ridicate;
-supravegherea încărcăturii se va face până când aceasta este coborâtă şi aşezată corect, la
locul destinat;
-este interzisă staţionarea sau circulaţia personalului muncitor pe încărcătură
Se interzice aplecarea personalului muncitor în afara construcţiei, pentru a prelua
încărcătura, sau a o deplasa din cârligul mijlocului de ridicat.
Se interzice executarea lucrărilor la înălţime în perioada de timp nefavorabil (vânt cu
viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusă etc). Toate utilajele şi maşinile de
construcţie, acţionate cu motoare electrice, vor fi legate la pământ.
Nu este permis a se executa lucrări de sudură, la temperaturi interzise de
prescripţiile tehnice specifice acestor lucrări.
Executarea pe timp de noapte a unor lucrări, se poate face cu luarea unor măsuri:
-iluminarea corespunzătoare pe întreaga zonă de lucru;
-dotarea personalului cu echipament reflectorizant;
-vopsirea cârligului macaralei, etc. în culori reflectorizante;
-orice mişcare (manevră) a mijlocului de ridicat va fi însoţită de semnalizare acustică;
-personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.
Pentru iluminarea locală a locurilor de muncă se va utiliza tensiunea de 24V, pentru
condiţii normale şi 12V pentru lucrări cu umezeală excesiva. Se interzice aruncarea sculelor,
materialelor etc. de la înălţime. În toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu
echipament de protecţie specific (cască de protecţie, centuri de siguranţă, ochelari de protecţie
etc.).
Norme specifice de protecţia muncii.Norme de turnare şi compactare a betonului

Înainte de începerea turnării betoanelor, se va controla modul de execuţie a cofrajelor,
schelelor şi podinelor de lucru şi soliditatea acestora.
În cazul turnării betonului la o înălţime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevăzute
cu balustrade şi bordură de margine.
La turnarea betoanelor pentru elemente de construcţie cu o înclinare mai mare de 30 grade,
personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranţă.
Se interzice personalului muncitor, accesul în zona de turnare unde este pericol de cădere a
betonului. Se interzice personalului muncitor să staţioneze sub benă.
166
La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua următoarele măsuri:
-manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor căruia i s-a făcut atât instructajul
tehnic, cât şi ce de protecţia muncii;
-se interzice utilizarea vibratoarelor defecte;
-vibratoarele care se defectează în timpul turnării şi compactării vor fi imediat deconectate de la
sursa de curent şi trimis la reparaţie;
-personalul muncitor va purta cizme şi mănuşi electroizolante, iar carcasa vibratorului se va
lega la pământ;
-în timpul întreruperii lucrului sau deplasării vibratoarelor acestea se vor deconecta de la
reţeaua electrică.
Norme de executare a lucrărilor pe timp friguros
În vederea executării lucrărilor pe timp friguros se vor lua din timp, următoarele măsuri
generale:
-asigurarea posibilităţilor de îndepărtate a apelor de suprafaţă de lângă construcţii;
-executarea umpluturilor la fundaţii;
-pregătirea căilor de transport din interiorul şantierului;
-curăţirea şantierului de resturi materiale;
-izolarea conductelor (apă, abur) şi montarea robinetelor de golire la punctele joase ale reţelelor;
-pregătirea utilajului necesar, repararea şi adăpostirea lui;
-amenajarea centralelor de betoane şi mortare, montarea instalaţiilor de încălzire a apei şi
agregatului;
-se va organiza un control riguros al focurilor, în special în timpul nopţii.
La executarea lucrărilor de beton şi beton armat se vor avea în vedere următoarele măsuri:
-în cazul când pe cofraje sau armături există zăpadă sau gheaţă, acestea vor trebui îndepărtate
cu apă fierbinte sau abur, imediat înainte de turnarea betonului;
-în cazul utilizării aburului pentru încălzirea materialelor, în buncăre, se vor lua măsuri împotriva
aburului în încăperi de lucru;
-se vor lua măsuri împotriva accidentării personalului muncitor direct cu abur, sau prin atingerea
conductelor sau a altor elemente de distribuţie neizolate;
-încălzirea apei cu ajutorul aburului trebuie efectuată în rezervoare prevăzute cu capace şi ţevi de
preaplin;
-personalul muncitor care lucrează la încălzirea betonului cu curent electric, va fi echipat cu cizme şi
mănuşi electroizolante, când tensiunea echipamentelor folosite depăşeşte 40V;
167
-sectoarele încălzite electric, vor fi obligatoriu împrejmuite şi prevăzute cu indicatoare de
avertizare privind pericolul electrocutării;
-tensiunea curentului să nu depăşească 110V, în anotimpurile umede şi în timpul dezgheţului;
-este interzisă păstrarea materialelor explozibile şi inflamabile, a lubrifiantilor, recipienţilor cu gaze
comprimate ca şi a alimentelor, în aceeaşi încăpere cu clorura de calciu;
-decofrarea construcţiilor executate pe timp friguros se poate face atunci când betonul pus în operă
a atins rezistentele specificate în normele în vigoare.
Respectarea condiţiilor se urmăreşte de către şefii formaţilor de lucru şi de personalul
tehnic de îndrumare şi supraveghere al constructorului şi beneficiarului.
Separat de aceasta, se efectuează verificări:
-pe parcursul executării, pentru toate categoriile de lucrări ce devin ascunse prin acoperire cu
(sau înglobate) alte categorii de lucrări sau elemente de construcţii.
-certificarea calităţii lucrărilor se face în scopul confirmării corespondenţei acestora cu
proiectul, în limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor admisibile prevazute în acestea.
-dispoziţiile de şantier emise de proiectant, cu avizul beneficiarului au acelaşi regim de
aplicabilitate ca şi proiectul de execuţie din punct de vedere al respectării condiţiilor de calitate
şi al verificărilor efectuate.
-in toate cazurile în care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau încercare efectuată pe
parcurs, referitoare la rezistenţa, stabilitatea sau funcţionalitatea lucrării nu se încadrează în
abaterile admisibile, decizia asupra continuării lucrărilor nu poate fi luată decât pe baza
acordului dat in scris de beneficiar cu acordul proiectantului.
-este cu desăvârşire interzis a se proceda la executarea de lucrări care să ănglobeze sau să
ascundă defecte ale structurilor de rezistenţă sau care să împiedice accesul şi repararea
corectă sau consolidarea acestora.
Funcţie de momentul efectuării verificărilor acestea se referă la:
a)determinarea prin măsuratori a corespondenţei elementelor verificate cu prevederile
proiectului din punct de vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi modului de armare;
b)existenţa documentelor de atestare a calităţii materialelor;
c)efectuarea încercărilor de probă impuse de proiect şi de prescripţiile tehnice precum
şi existenţa documentelor cu rezultatele acestora şi a proceselor verbale de lucrări;
d)examinarea existenţei şi conţinutului documentelor şi proceselor verbale menţionate
mai sus a sintezelor şi concluziilor acestora.
168
Verificările şi principalele condiţii de calitate sunt cuprinse pe categorii de lucrări în ”
Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente ” – indicativ C
56-85.
169
POPULAŢIA ŞANTIERULUI ŞI STRUCTURA SA
Structura populaţiei după domeniul de activităţi:

NC = personal muncitori ce işi desfăşoară activitatea în construcţii si montaj
NI = personal muncitori ce işi desfăşoară activitatea în instalaţii pentru construcţii
NM = personal muncitori din activitatea de montaj utilaje şi echipamente de construcţii
N=30 muncitori (numarul maxim de muncitori din graficul fortei de munca)

Nc = Nc maxgrafic fm * * 1,11 = 30 * 1.11 = 33.3 ≈ 34 persoane
NI = 0.30 * Nc maxgrafic fm * 1.22 = 0.30 * 30 * 1.22 = 10.98 ≈ 11 persoane
NM = 0
NT0= NC+NI+NM=45persoane
B Structura populaţiei din punct de vedere al calificării personalului:

N1 = personal muncitor cu calificare superioară ( categoria de calificare > 4)
N2 = personal muncitor cu calificare medie şi necalificaţi ( categoria de calificare ≤ 4)
N3 = personal tehnic , economic , social , administrativ ( TESA )
N1 = 0,5 *NC + 0,62 *NI + 0,71 *NM = 0,5*34+0,62*11+0,71*0 = 23.82 ≈ 24 persoane
N1 = 24 persoane
N2 = 16 persoane
N3 = 5 persoane
NT0 = N1 + N2 + N3 NT0 = 24+16+5=45 persoane.
C Structura populaţiei după domiciliul stabil

- personal localnic 60%NT0 → NT1 = N11 + N21 + N31
- personal din împrejurimi 30%NT0 → NT2 = N12 + N22 + N32
- personal din alte localităţi – familişti 0%NT0 → NT3 = N13 + N23 + N33
– nefamilişti 10%NT0 → NT4 = N14 + N24 + N34
NT0 = N1 + N2 + N3 -persoane
NT0 = NT1 + NT2 + NT3 + NT4 -persoane
170
N11 = 0,60 * N1 = 0,60 * 24 = 14.4 ≈ 15 persoane
N12 = 0,30 * N1 = 0,30 * 24 = 7.2 ≈ 7 persoane
N13 = 0
N14 = 0,10 * N1 = 0,10 * 24 = 2.4 ≈ 2 persoane
N1 = N11 + N12 + N13 + N14 = 24 persoane
N21 = 0,60* N2 = 0,60 * 16 = 9.6 ≈ 9 persoane
N22 = 0,30* N2 = 0,30 * 16 = 4.8 ≈ 5 persoane
N23 = 0
N24 = 0,10 * N2 = 0,10 * 16 = 1.6 ≈ 2 persoane
N2 = N21 + N22 + N23 + N24 = 16 persoane
N31 = 0,60 * N3 = 0,60 * 5 = 3 persoane
N32 = 0,30* N2 = 0,30 * 5 = 1.5 ≈ 1 persoana
N33 = 0
N34 = 0,10 * N3 = 0,10 * 5 = 0.5 persoane ≈ 1 persoana
N3 = N31 + N32 + N33 + N34 = 5 persoane
D Populaţia şantierului:
P = NT0 + Nmf = 250 + 0 = 250 persoane

Nmf = 1,7 * NT3 = 1,7 * 0 = 0
P = NT1 + NT2 + 2,7*NT3 + NT4 = 27 + 13 + 2,7 * 0 + 5 = 45 persoane
P = P1 + P2 + P3 + P4 = 27 + 13 + 0 + 5 = 45 persoane
171
Structura după domiciliul stabil
Tip Nr.
Localnici Navetişti Din alte localităţi
personal persoane
(60%) (30%) Familişti(0%) Nefamilişti(10%)
Personal cu
calificare
N1 = 24 N11 = 15 N12 = 7 N13 = 0 N14 = 2
superioară
cat. > 4
Personal cu
calificare medie şi
N2 = 16 N21 = 9 N22 = 5 N23 = 0 N24 = 2
necalificat
cat. < 4
Personal TESA N3 = 5 N31 = 3 N32 = 1 N33 = 0 N34 = 1
TOTAL NT0 = 45 NT1 = 27 NT2 = 13 NT3 = 0 NT4 = 5
Nmf = 1.7NT3 =
Membri de familie Nmf = 0 — — —
0
Populaţie şantier P = 45 P1 = 27 P2 = 13 P3 = 0 P4 = 5
172
STABILIREA DOTĂRILOR SOCIAL – ADMINISTRATIVE PENTRU ORGANIZAREA DE ŞANTIER :
NOTĂ : Dotările social – administrative se amplasează în zona intrării în şantier
Obiecte social – administrative necesare Obiecte social – administrative adoptate

Nr.
Indice de Suprafaţa
crt. Denumirea U.F Nr. persoane Tip obiect Unitate de Număr Amplasament
suprafaţă (m efectivă
obiectului (prs) aferente proiect tip folosinţe bucăţi obiecte
(m2/pers.) (m2)
0 1 2 3 4 5(=3x4) 6 7 8 9 10
Container 4-6 2
1 Birouri 1 3 N3 = 5 15 2 2 x 14.77 =29.54
2.435 x 6.065 birouri santier
N1 + N2 = Container 20 2
2 Vestiar 1 0,65 26 2 2 x 14.77 = 29.54
= 40 2.435 x 6.065 persoane santier
(N1 + N2= Container 40 1
3 Grup sanitar 1 0,30 6 1 14.77
20 2.435 x 6.065 pers. santier
8,69 Container 3-8 1
4 Dormitoare 1 NT4 = 5 43.45 1 1 x 14.77 = 14.77
(6 paturi) 2.435 x 6.065 paturi
santier
173
BIBLIOGRAFIE
Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice; indictiv
C29-85
Cod de proiectare pentru bazele proiectarii structurilor in constructii – iunie 2005
Cod de proiectare pentru evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor – iunie 2005
Cod de proiectare. Bazele roiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului.
Cod de proiectare P100-2006 seism.
Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa NP112-04
Cod de proiectare pentru structuri din zidarieCR 6-2006
Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton armat – R.Agent şi
D.Dumitrescu
Calculul şi alcătuirea structurilor etajate cu diafragme – I.Brânzan şi M.Barbaiani
Tehnologii pentru lucrările de construcţii – I.Georgescu
Beton armat - I.Georgescu
Note de curs
174

Lucrare Licenta CCIA PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Licenta CCIA PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA- FACULTATEA DE MECANICĂ

Plan arhitectura planseu si etaj current

Prezentul proiect a fost întocmit ca lucrare de diplomă pentru susţinerea

=  rezistenta la permeabilitate termica a straturilor omogene, cu grosimea ,

=  rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei inferioare.

=  rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei exterioare.

; = coeficienti de transfer termic de suprafata.

Forta axiala la baza stalpului:

Se propune : hco=0.5m bco=0.5m

Incarcari aferente la nivelul etaj curent:

Forta axiala la baza stalpului:

Se propune: hcm=0.6m bcm=0.6m

Placa 15cm Stalp marginal Stalp central

Regim de inaltime: Hp = 5,00 m

Verificarea deplasarii relative de nivel :

Planseul de la cota ± 0,00

1.35 x SGik+1.5 x Q1k+Ψ01 x 1.5 x Q2k

(1,62+1,35+4,13+0,54)+ (3)=7,64 + 3.0=10,64 kN/m 2

119,29kNm = 2 x ( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''

Armarea la partea de sus

Armarea la partea de sus

Armarea placii de tip 2:

Armarea la partea de sus

Armarea la partea de sus

Armarea placii de tip 3:

Armarea placii de tip 4:

Armarea la partea de sus

Armarea la partea de sus

Asmin= ρmin x bt x d=0,26 xfctm/fyk x bt xd = 0,26x2,2/345x1000x130=215,54 mm2

Planseul de la cota +17.00

1.35 x SGik+1.5 x Q1k+Ψ01 x 1.5 x Q2k

133.98kNm = 2 x( M 1 + M 2 ) + M 1' + M 1'' + M 2' + M 2''

Procente minime de armare: p=

Armarea la partea de sus

Armarea la partea de sus

Armarea placii de tip 2 :

Armarea la partea de sus

Armarea la partea de sus

Armarea placii de tip 3:

Armarea placii de tip 4:

Armarea la partea de sus

Armarea la partea de sus

Asmin= ρmin x bt x d=0,26 xfctm/fyk x bt x d = 0,26x2,2/345x1000x130=215,54 mm

M-r 156.9 *106

M+r 48.96 *106

M+r 114.54 *106

M-r 94.67 *106

M+r 32.9 *106

M+r 26.15 *106

M-r 206.574 *106

M+r 87.06 *106

M+r 68.321 *106

M-r 240.31 *106

M+r 139.96 *106

M+r 125.26 *106

M-r 96.83 *106

M+r 35.94 *106

M+r 29.77 *106

M-r 228.68 *106

M+r 91.51 *106

M+r 69.74 *106

M-r 258.89 *106

M+r 144.33 *106