Sunteți pe pagina 1din 180

UNVERSTATEA DN CRAOVA- FACULTATEA DE MECANC

SECA C.C..A.
PROIECT DE DIPLOMA
NDRUMTOR
Conf.dr.ing.Mdlina CLBUREANU


ABSOLVENT
STOE EUGEN
CRAIOVA
!"#
1
PROIECT DE DIPLOM
IMOBIL S$P$#E
CU DESTINATIA BIROURI SI SPATII COMERCIALE
Craiova 2013
2
BORDEROU
PIESE SCRISE
Memoriu justificativ
Predimensionari
-Placi
-Grinzi
-Stalpi
Modelarea structurii
-Evaluarea incarcarii seismice
-Modelul de calcul la fortele laterale si verticale
-Proiectarea rigiditatii la forte laterale
-Calculul in elementele suprastructurii
Calculul si armarea grinzilor
Calculul stalpilor
-Dimensionarea armaturii longitudinale si transversale
-Dimensionarea armaturii longitudinale si transversale la stalpi
-Calculul la forta taietoare
Verificare nodurilor de cadru
Calculul scarii
Predimensionarea fundatiei
Calcul termotehnic
Antemasuratoare
Documentatie tehnico-economica
Organizare de santier privind executarea lucrarii
Caiet de sarcini - Tehnologie
3
PIESE DESENATE
Plan arhitectura planseu si etaj current
Sectiune transversala
Plan cofraj si armare placa peste parter
Plan armare grinzi
Plan armare stalp A1 si B2
Plan armare pereti subsol
Plan fundatie
Plan grinda de fundare
Plan organizare de santier
Plan panotare stalpi etaj curent
Plan panotare planseu etaj curent
Plan armare si cofraj scara
4
MEMORIU %USTI&ICATIV MEMORIU %USTI&ICATIV
Prezentul proiect a fost ntocmit ca lucrare de diplom pentru sus[inerea
examenului de absolvire a studiilor din cadrul specializarii C.C..A. a Facultatii de
Mecanica din Craiova.
Prezentul proiect cuprinde note de calcul pentru dimensionarea structurii si
fundatiei unei constructii S+P+3E.
Constructia se afla in zona C de importanta seismica, cu ag = 0,20g si
Tc = 0.7sec., clasa de importanta .
Constructia are subsol + parter + 3 etaje avand destinatia de birouri (la etaj) si
spatii comerciale la parter.
Parterul este flexibil, cu peretii de compartimentare alcatuiti din elemente usoare
de gips-carton.
Constructia are 4 travei, lungime totala de 24 m si 5 deschideri cu lungime totala
de 30 m.
Structura de rezistenta este alcatuita din cadre si plansee din beton armat
monolit.
Pentru iluminat natural constructia are o curte interioara ce se desfasoara pe 8.50
m latime si 14.50 m lungime, la parter si etaje unde se amenajeaza terase.
Subsolul este spatiu tehnic, cu o centrala termica si alte spatii pentru instalatii.
Pentru finisaje la exterior s-a ales solutia unei fatade cortina, alcatuita din
montanti metalici verticali, ferestre din aluminiu cu geam termopan.
La etaj se realizeaza o pardoseala calda cu mocheta, iar la parter si pe holuri cu
pardoseala din piatra naturala. Sistemul de fundare este alcatuit dintr-o retea de grinzi
de fundatie ce conlucreaza cu placa subsolului. Pe conturul exterior al cladirii sunt pereti
de subsol din beton armat monolit. Astfel, subsolul formeaza o cutie rigida care poate fi
hidroizolata perimetral si sub placa de subsol, pentru a realiza un spatiu interior uscat.
Calculul stucturii de rezistenta s-a facut cu programul ETABS, care permite un
calcul spatial al structurii, la incarcari verticale si incarcari seismice, calculul este liniar
(elastic).
5
Programul calculeaza eforturile din incarcari de cod aplicate transversal si
longitudinal si din torsiune.
Analizand rezultatele se constata ca structura are o rigiditate buna
Tmax = 0,8815 sec.
Deplasarea relativa de nivel maxim se inregistreaza la parter si este de 6.94.
Structura cladirii este compusa din cadre din beton armat (stalpi si grinzi) si
plansee turnate monolit.
Planseele au rol de a transfera fortele de inertie aplicate la nivelul lor elementelor
verticale pe care sprijina. Din punct de vedere al modelarii, acest rol este indeplinit prin
ipoteza saibei infinit rigide.
n cazul constructiei noastre elementele disipative sunt grinzile, iar stalpii raman
in domeniul elastic prin dimensionarea la eforturile maxime ce apar in element. S-a
urmarit formarea articulatiilor plastice in stalpi, in sectiunea de la baza acestora.
Dimensionarea a fost facuta in concordanta cu normativele in vigoare si cu natura
terenului de fundare. Terasa este de tip terasa circulabila.
Compartimentarile interioare sunt realizate din pereti de gips-carton.
nchiderea exterioara este realizata cu pereti cortina.
Finisajele interioare difera in functie de destinatia spatiilor.
n executia lucrarilor de constructii se vor respecta regulile de protectiea muncii si
paza impotriva incendiilor conform normativelor in vigoare. Este obligatoriu ca la executia
lucrarilor sa se respecte indicatiile prevazute in caietele de sarcini.
6
MEMORIU TERMO'(IGRO'ENERGETIC
Calculul rezistentei la transfer termic pentru cladirea proiectata s-a efectuat respectand
prevederile de izolare termica la cladirile de locuit.
Acest calcul a fost intocmit pentru un perete exterior al cladirii, realizandu-se cu ajutorul
unui program de calcul.
Se determina rezistenta termica a elementului de constructie, acesta fiind format din
straturi cu materiale omogene amplasate pe directia fluxului termic, rezistenta termica se
determina cu relatia:
R= + +
= rezistenta la permeabilitate termica a straturilor omogene, cu grosimea ,
conductivitate termica .
= rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei inferioare.
= rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei exterioare.
= conductivitatea termica.
; = coeficienti de transfer termic de suprafata.
7
Aceasta rezistenta se compara cu rezistenta necesara, fiind necesar respectarea
conditiei: R>Rnec.
Din punct de vedere al calculului la condens s-a verificat conditia aparitiei
condensului pe fata interioara a elementului rezultand din calcul ca nu se produce condens
pe suprafata interioara. n urma verificarii la condens in structura elementului de constructie,
e indeplinita conditia ca apa ce se acumuleaza in element in perioada rece este evaporata
in perioada calda a anului.
PREDIMENSIONARE
Predimensionare placi:
L0= 6 m; t0= 6 m
Perimetul P = 2 (L0 + t0) = 2(6.0+6.0) = 24 m
hpl =P/180 + 1cm = 2400/180 + 1 = 14.33 cm
hpl = min(L0; t0)/40 = 480/40 = 12 cm
Alegem hpl = 15 cm
Predimensionare grinzi:
hw = (1/8.1/12)L = (1/8.1/12) x 6.0 = 0.5...0.75 m Alegem hw = 0.6 m
bw = (1/3.1/2) hw = (1/3.1/2) x 0.6 = 0.2...0.3 m Alegem bw = 0.3 m
Predimensionare stalpi:
Stabilirea valorii caracteristice a incarcarii din zapada:
Ce=1 Ct=1 1 =0.8 s0k=2KN/m
2
sk =1 x Ce x Ct x s0k =0.8 x 1 x 1 x 2=1.6 KN/m
2
Predimensionare stalp colt (Sco)
Aaf =6.0m/2 x 6.0m/2 =9.0m
2
ncarcari aferente la nivelul terasei:
-Zapada: qz=0.4 x sk x Aaf=0.4 x 1.6 x 9=5.76 kN
8
-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 9=7.2 kN
-Hidroizolatie: qiz=0.5 x Aaf=0.5 x 9=4.5 kN
-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m
3
=0.16 x 9 x 25=36 kN
-Beton de panta: qbp=1.5kN/m
2
x Aaf=1.5 x 9=13.5 kN
-Atic: qa=1m x 0.15m x L0 x 13kN/m
2
=1 x 0.15 x 6 x 13=11.7 kN
-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2)bw x(hw-hpl) x 25kN/m
3
=19.8 kN
-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m
3
=3.42 kN
Nsco,terasa=101.88kN
ncarcari aferente la nivelul etaj curent:
-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 9=7.2 kN
-Pardoseala: qpa=1kN/m
2
x Aaf=1 x 9=9 kN
-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m
2
=0.16 x 9 x 25=36 kN
-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2)bw x(hw-hpl) x 25kN/m
3
=19.8 kN
-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m
2
=3.42 kN
-Greutate pereti caramida: qpc=L0 x0.03m x(4m-hw) x 5.3kN/m
3
=32.44 kN
-Tencuiala pereti caramida: qtpc=L0 x0.03m x(4m-hw) x 19kN/m
3
=11.628 kN
Nsco,ec=1113.27kN
Alegem dimensiunile stalpului bs=0.5m hs=0.5m
Forta axiala la baza stalpului:
Nco= Nsco,terasa+3 Nsco,ec+bs x hs x 3Hn x 25kn/m
3
=1113.27kN
vd=Nco/(bs x h0 x fcd)=0.4
hco=bco=
13 4 , 0
10 27 . 1113
3
x
x
xf
Nm
cd

=46.27
Se propune : hco=0.5m bco=0.5m
Predimensionare stalp marginal (Sm)
Aaf =6.0m/2 x 6.0 =18m
2
ncarcari aferente la nivelul terasei:
-Zapada: qz=0.4 x sk x Aaf=0.4 x 1.6 x 18=11.52 kN
-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 18=14.4 kN
-Hidroizolatie: qiz=0.5 x Aaf=0.5 x 18=9 kN
-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m
3
=0.16 x 18 x 25=72 kN
-Beton de panta: qbp=1.5kN/m
2
x Aaf=1.5 x 18=27 kN
9
-Atic: qa=1m x 0.15m x L0 x 13kN/m
2
=1 x 0.15 x 6 x 13=11.7 kN
-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2+L0)bw x(hw-hpl) x 25kN/m
3
=29.7 kN
-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m
3
=6.84 kN
Nsm,terasa=182.16kN
ncarcari aferente la nivelul etaj curent:
-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 18=14.4 kN
-Pardoseala: qpa=1kN/m
2
x Aaf=1 x 18=18 kN
-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m
2
=0.16 x 18 x 25=72 kN
-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2)bw x(hw-hpl) x 25kN/m
3
=29.7 kN
-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m
2
=6.48 kN
-Greutate pereti caramida: qpc=L0 x0.03m x (4m-hw) x 5.3kN/m
3
=32.44 kN
-Tencuiala pereti caramida: qtpc=L0 x0.03m x(4m-hw) x 19kN/m
3
=11.628 kN
-Greutate pereti despartitori: qpd=1kN/m
2
x Aaf=1 x 18=18kN
Nsm,ec=203.04kN
Alegem dimensiunile stalpului bs=0.5m hs=0.5m
Forta axiala la baza stalpului:
Nm= Nsm,terasa+3 Nsm,ec+bs x hs x 3Hn x 25kn/m
3
= 1778.188 kN
vd=Nm/(bs x h0 x fcd)=0.4
hcm=bcm=
13 4 , 0
10 188 . 1778
3
x
x
xf
Nm
cd

=58.47
Se propune: hcm=0.6m bcm=0.6m
10
Materiale :Eb=30000 N/mm
2
Sectiuni:
Placa 15cm Stalp marginal Stalp central

Regim de inaltime: Hp = 5,00 m
He = 4,00 m
CF P100-1/2006
g=1,00 ag=0.20g l=0.85 q=6.75 b0=2.75
cs=1 x 0.20 x 2.75 x 0.85 x 1/6.75 = 0.8311
ncarcari:
-G.P.
11
-Utila 2 kN/m
2
-Atic 0.25m x 1m x 10kN/m
3
= 2 kN/m
-Pereti exteriori(pereti cortina) 2.5 kN/m
-Zapada 1.5 kN/m
2
-Pardoseala 1 kN/m
2
-Pereti despartitori 1 kN/m
2
-Straturi terasa 2 kN/m
2
Combinatii :
I. GF 1.35 x ("+#+)+*+++,) +1.5 x +1.05 x -
II. GSV 1 x ("+#+)+*+++,) +0.4 x (+-)
III. GSXPP 1 x II $ 1 x SXP
IV. GSXPN 1 x II ' 1 x SXP
V. GSXNP 1 x II $ 1 x SXN
VI. GSXNN 1 x II ' 1 x SXN
VII. GSYPP 1 x II $ 1 x SYP
VIII. GSYPN 1 x II ' 1 x SYP
I.. GSYNP 1 x II $ 1 x SYN
.. GSYNN 1 x II ' 1 x SYN
.I. ENV I ;III /IV ;VI ;VII ;VIII ;I. ;.
Verificarea deplasarii relative de nivel :
12
NCARCAR DSTRBUTE PE PLANSEE
Planseul de la cota t 0,00
Tip ncarcare p
n
(kN/m
2
)
n p
c

(kN/m
2
)
g - placa 15 cm 0,15x25=3,75 1,35 4,13
-pardoseala 5 cm 0,05x24=1,2 1,35 1,62
- tencuiala 2 cm 0,02x19=0,4 1,35 0,54
13
- pereti despartitori 1 1,35 1,35
g 6,4 - 7,64
p -utila 2 1,5 3
p 2 - 3
8.4 10.64
1.35 x SG
ik
+1.5 x Q
1k
+
01
x 1.5 x Q
2k
(1,62+1,35+4,13+0,54)+ (3)=7,64 + 3.0=10,64 kN/m
2
Proiectarea placii
14
Placa tip 1:
2 1
2
1
max
min
9 , 0 9 , 0 1
7 , 5
7 , 5
M M
M
M
l
l

' '
1 1
' '
1
1
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

' '
2 2
' '
2
2
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

15
' '
1 1
' '
1
1
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

' '
2 2
' '
2
2
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

0
'
1
M
0
'
2
M
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1
2
min min max
) ( 2 ) 3 ( ) (
12
1
M M M M M M x xl l xl x p g x + + + + + +
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1
2
) 2 7 , 5 ) 7 , 5 7 , 5 3 ( 64 , 10
12
1
M M M M M M x x x x x + + + + +
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1
) ( 2 4 , 328 M M M M M M x kNm + + + + +
9 , 0 8 , 0
1
8 , 0
)
9 , 0
( 2 4 , 328
1 1 1
1
M
x
M M
M x + + +
1 1 1 1
38 , 1 25 , 1 22 , 2 2 4 , 328 M M M M + + +
kNm M M 9 , 47
85 , 6
4 , 328
85 , 6 4 , 328
1 1

kNm M 22 , 53
9 , 0
9 , 47
2

kNm
M
M
kNm
M
M
525 , 66
8 , 0
22 , 53
8 , 0
875 , 59
8 , 0
9 , 47
8 , 0
2 ' '
2
1 ' '
1


Momente pe o fasie de 1m
ml kNm M
ml kNm M
ml kNm M
ml kNm M
/ 67 , 11
7 , 5
525 , 66
/ 33 , 9
7 , 5
22 , 53
/ 50 , 10
7 , 5
875 , 59
/ 40 , 8
7 , 5
9 , 47
' '
2
2
' '
1
1




Placa tip 2:
16
9 , 0
9 , 0 9 , 0
7 , 5
7 , 5
1
2
2
1
max
min
M
M
M
M
l
l

0
8 , 0
8 , 0
8 , 0
8 , 0
'
2
2 ' '
2
' '
2
2
1 ' '
1
'
1
' '
1
1



M
M
M
M
M
M
M M
M
M
kNm
M
M
kNm M M
kNm M
kNm M
M M M M M kNm
M
x
M M M
x M kNm
M M M M M M kNm
30 , 56
8 , 0
) ( 04 , 45
675 , 50
8 , 0
54 , 40
04 , 45
9 , 0
54 , 40
54 , 40
38 , 1 25 , 1 25 , 1 22 , 2 2 40 , 328
9 , 0 8 , 0
1
0
8 , 0 8 , 0 9 , 0
2 2 40 , 328
) ( 2 40 , 328
2 ' '
2
' '
1
'
1
2
1
1 1 1 1 1
1 1 1 1
1
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1


+ + + +
+ + + + +
+ + + + +
Momente pe o fasie de 1m :

ml kNm M
ml kNm M M
ml kNm M
ml kNm M
/ 87 , 9
7 , 5
30 , 56
/ 89 , 8
7 , 5
675 , 50
/ 90 , 7
7 , 5
04 , 45
/ 11 , 7
7 , 5
54 , 40
' '
2
' '
1
'
1
2
1




Placa tip 3:
17
30 , 0
7 , 5
75 , 1
max
min

l
l
placa armata pe o directie
kNm
x pl
M 5 , 24
2
75 , 1 64 . 10
2
2 2

Momente pe fasie de 1m:
ml kNm M / 3 , 4
7 , 5
5 , 24

Placa tip 4:

2 1
2
1
max
min
16 , 0 16 , 0 1
7 , 5
7 , 5
M M
M
M
l
l

' '
1 1
' '
1
1
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

' '
2 2
' '
2
2
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

' '
1 1
' '
1
1
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

' '
2 2
' '
2
2
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

0
'
1
M
18
0
'
2
M
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1
2
min min max
) ( 2 ) 3 ( ) (
12
1
M M M M M M x xl l xl x p g x + + + + + +
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1
2
) ( 2 1 , 3 ) 1 , 3 7 , 5 3 ( 64 , 10
12
1
M M M M M M x x x x x + + + + +
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1
) ( 2 29 , 119 M M M M M M x kNm + + + + +
16 , 0 8 , 0
1
8 , 0
)
16 , 0
( 2 29 , 119
1 1 1
1
M
x
M M
M x + + +
1 1 1 1
81 , 7 25 , 1 5 , 12 2 29 , 119 M M M M + + +
kNm M M 07 , 5
5 , 23
29 , 119
5 . 23 29 , 119
1 1

kNm M 72 , 31
16 , 0
07 , 5
2

kNm
M
M
kNm
M
M
65 , 39
8 , 0
72 , 31
8 , 0
34 , 6
8 , 0
07 , 5
8 , 0
2 ' '
2
1 ' '
1


Momente pe o fasie de 1m :
ml kNm M
ml kNm M M
ml kNm M
ml kNm M
/ 79 , 12
1 , 3
65 , 39
/ 11 , 1
7 , 5
34 , 6
/ 23 , 10
10 , 3
72 , 31
/ 89 , 0
7 , 5
07 , 5
' '
2
' '
1
'
1
2
1




Momente pe fasie de 1m
19
Armarea placii:
Acoperirea cu beton se considera
ml 1 de fasie considera se b
mm 20
2
d
15 a

+
Relatii de calcul:
Cantitatea de armatura:
mm d
f d
M
yd
130
85 , 0

20
Procente minime de armare: ( )
ml
mm
p
d b
A
p
a
2
min
130 ! 10 . 0 ! 100

Ar0ar1a 2la3ii d1 4i2 "5


fyd=300N/mm
2
PC52
P1 .
Armarea la partea de jos
2
6
282
300 130 85 , 0
10 33 , 9
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Armarea la partea de sus
2
6
352
300 130 85 , 0
10 67 , 11
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

P1 6
Armarea la partea de jos
2
6
254
300 130 85 , 0
10 40 , 8
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Armarea la partea de sus
2
6
317
300 130 85 , 0
10 50 , 10
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Ar0ar1a 2la3ii d1 4i2 5
P1 .
Armarea la partea de jos
2
6
238
300 130 85 , 0
10 90 , 7
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Armarea la partea de sus
2
6
298
300 130 85 , 0
10 87 , 9
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

P1 6
Armarea la partea de jos
21
2
6
215
300 130 85 , 0
10 11 , 7
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Armarea la partea de sus
2
6
269
300 130 85 , 0
10 89 , 8
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Ar0ar1a 2la3ii d1 4i2 #5
P1 6
Armarea la partea de sus
2
6
739
300 130 85 , 0
10 5 . 24
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Ar0ar1a 2la3ii d1 4i2 )5
P1 .
Armarea la partea de jos
2
6
59 , 308
300 130 85 , 0
10 23 , 10
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Armarea la partea de sus
2
6
82 , 385
300 130 85 , 0
10 79 , 12
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

P1 6
Armarea la partea de jos
2
6
84 , 26
300 130 85 , 0
10 89 , 0
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Armarea la partea de sus
2
6
48 , 33
300 130 85 , 0
10 11 , 1
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Asmin= pmin x bt x d=0,26 xfctm/fyk x bt xd = 0,26x2,2/345x1000x130=215,54 mm
2

22
NCARCARI DISTRIBUITE PE PLANSEE
Planseul de la cota +17.00
Tip ncarcare p
n
(kN/m
2
)
n p
c

(kN/m
2
)
g - placa 15 cm 015x25!3"
5
135 50#25
-$i%r&i'&la(ie
12cm
05 135 0#"5
-)e(&n pan(a 15 135 2025
- (enc*iala 2 cm 002x1+!0, 135 05,
g 25, - -3025
-'apa%a 1# 0, 0#,
p -*(ila 2 15 3
23
p 3# - 3#,
2+ 11+5
1.35 x SG
ik
+1.5 x Q
1k
+
01
x 1.5 x Q
2k
(3"5+05+15+13+#25+0,)x135+2x15+1#x0,!50#25+0#"5+2025+
+05,+0#,+3! 11+5kN/m
2
.r&iec(area placii
24
Placa tip 1:
2 1
2
1
max
min
9 , 0 9 , 0 1
7 , 5
7 , 5
M M
M
M
l
l

' '
1 1
' '
1
1
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

' '
2 2
' '
2
2
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

25
' '
1 1
' '
1
1
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

' '
2 2
' '
2
2
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

0
'
1
M
0
'
2
M
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1
2
min min max
) ( 2 ) 3 ( ) (
12
1
M M M M M M x xl l xl x p g x + + + + + +
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1
2
) 2 7 , 5 ) 7 , 5 7 , 5 3 ( 95 . 11
12
1
M M M M M M x x x x x + + + + +
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1
) ( 2 84 , 368 M M M M M M x kNm + + + + +
9 , 0 8 , 0
1
8 , 0
)
9 , 0
( 2 84 , 368
1 1 1
1
M
x
M M
M x + + +
1 1 1 1
38 , 1 25 , 1 22 , 2 2 84 , 368 M M M M + + +
kNm M M 9 , 53
85 , 6
84 , 368
85 , 6 84 , 368
1 1

kNm M 88 , 59
9 , 0
9 . 53
2

kNm
M
M
kNm
M
M
85 . 74
8 , 0
88 . 59
8 , 0
275 . 67
8 , 0
9 . 53
8 , 0
2 ' '
2
1 ' '
1


Momente pe o fasie de 1m
ml kNm
m
KNm
M
ml kNm
m
KNm
M
ml kNm
m
KNm
M
ml kNm
m
KNm
M
/ 13 . 13
7 . 5
85 . 74
/ 50 . 10
7 . 5
88 . 59
/ 80 . 11
7 . 5
275 . 67
/ 46 . 9
7 . 5
9 , 53
' '
2
2
' '
1
1




Placa tip 2:
26
9 , 0
9 , 0 9 , 0
7 , 5
7 , 5
1
2
2
1
max
min
M
M
M
M
l
l

0
8 , 0
8 , 0
8 , 0
8 , 0
'
2
2 ' '
2
' '
2
2
1 ' '
1
'
1
' '
1
1



M
M
M
M
M
M
M M
M
M
kNm
M
M
kNm M M
kNm M
kNm M
M M M M M KNm
M
x
M M M
x M KNm
M M M M M M KNm
225 . 63
8 . 0
) ( 53 . 45
91 . 56
8 , 0
53 . 45
58 . 50
9 , 0
53 . 45
53 . 45
38 , 1 25 , 1 25 , 1 22 , 2 2 84 . 368
9 , 0 8 , 0
1
0
8 , 0 8 , 0 9 , 0
2 2 84 . 368
) ( 2 84 . 368
2 ' '
2
' '
1
'
1
2
1
1 1 1 1 1
1 1 1 1
1
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1


+ + + +
+ + + + +
+ + + + +
Momente pe o fasie de 1m :
ml kNm M
ml kNm M M
ml kNm M
ml kNm M
/ 09 . 11
7 . 5
225 . 63
/ 92 . 9
7 . 5
91 . 56
/ 87 . 8
7 . 5
58 . 50
/ 98 , 7
7 . 5
53 . 45
' '
2
' '
1
'
1
2
1




Placa tip 3:
27
30 , 0
7 , 5
75 , 1
max
min

l
l
placa armata pe o directie
kNm
x pl
M 3 . 18
2
75 . 1 95 . 11
2
2 2

Momente pe fasie de 1m:
ml kNm M / 21 . 3
7 . 5
3 . 18

Placa tip 4:

2 1
2
1
max
min
16 , 0 16 , 0 1
7 , 5
7 , 5
M M
M
M
l
l

' '
1 1
' '
1
1
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

' '
2 2
' '
2
2
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

' '
1 1
' '
1
1
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

' '
2 2
' '
2
2
8 , 0 8 , 0 M M
M
M

0
'
1
M
0
'
2
M
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1
2
min min max
) ( 2 ) 3 ( ) (
12
1
M M M M M M x xl l xl x p g x + + + + + +
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1
2
) ( 2 1 , 3 ) 1 , 3 7 , 5 3 ( 95 . 11
12
1
M M M M M M x x x x x + + + + +
' '
2
'
2
' '
1
'
1 2 1
) ( 2 98 . 133 M M M M M M x kNm + + + + +
28
16 , 0 8 , 0
1
8 , 0
)
16 , 0
( 2 98 . 133
1 1 1
1
M
x
M M
M x + + +
1 1 1 1
81 , 7 25 , 1 5 , 12 2 98 . 133 M M M M + + +
kNm M M 70 . 5
5 . 23
98 . 133
5 . 23 98 . 133
1 1

kNm M 62 , 35
16 . 0
70 . 5
2

kNm
M
M
kNm
M
M
53 . 44
8 . 0
62 . 35
8 , 0
125 . 7
8 . 0
70 . 5
8 . 0
2 ' '
2
1 ' '
1


Momente pe o fasie de 1m:
ml kNm M
ml kNm M M
ml kNm M
ml kNm M
/ 36 . 14
1 . 3
53 . 44
/ 25 . 1
7 . 5
125 . 7
/ 49 . 11
10 . 3
62 . 35
/ 1
7 . 5
70 . 5
' '
2
' '
1
'
1
2
1




29
Armarea placii:
Acoperirea cu beton se considera
ml 1 de fasie considera se b
mm 20
2
d
15 a

+
Relatii de calcul:
Cantitatea de armatura:
mm d
f d
M
yd
130
85 , 0

Procente minime de armare: ( )


ml
mm
p
d b
A
p
a
2
min
130 ! 10 . 0 ! 100

Ar0ar1a 2la3ii d1 4i2 "5


f
"d
#300$/mm
2
%&52
P1 .
Armarea la partea de jos
2
6
317
300 130 85 . 0
10 50 . 10
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Armarea la partea de sus
2
6
403
300 130 85 . 0
10 33 . 13
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

P1 6
Armarea la partea de jos
2
6
286
300 130 85 . 0
10 46 . 9
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Armarea la partea de sus
2
6
9 . 355
300 130 85 , 0
10 80 . 11
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Ar0ar1a 2la3ii d1 4i2 5
P1 .
30
Armarea la partea de jos
2
6
243
300 130 85 . 0
10 87 . 8
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Armarea la partea de sus
2
6
335
300 130 85 . 0
10 09 . 11
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

P1 6
Armarea la partea de jos
2
6
241
300 130 85 . 0
10 98 . 7
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Armarea la partea de sus
2
6
300
300 130 85 . 0
10 92 . 9
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Ar0ar1a 2la3ii d1 4i2 #5
P1 6
Armarea la partea de sus
2
6
739
300 130 85 , 0
10 3 . 18
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Ar0ar1a 2la3ii d1 4i2 )5
P1 .
Armarea la partea de jos
2
6
60 . 346
300 130 85 . 0
10 49 . 11
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Armarea la partea de sus
2
6
2 . 433
300 130 85 . 0
10 36 . 14
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

P1 6
Armarea la partea de jos
2
6
16 . 30
300 130 85 . 0
10 1
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Armarea la partea de sus
31
2
6
70 . 37
300 130 85 , 0
10 25 . 1
85 , 0
mm
x x
x
xdxf
M
A
yd
nec
s

Asmin= pmin x bt x d=0,26 xfctm/fyk x bt x d = 0,26x2,2/345x1000x130=215,54 mm
32
33
Calculul si armarea grinzilor
/a%r* (ran01er0al 2
Grin%a e(a3 3
15#.+ 13#.0#
1

2
30.3, "3.55 13.#-
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
15#.+ 610
#
! 10,#mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
30.3,610
#
! 202.2"mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
2 4
-
S5
!
13#.0# 610
#
! +0".0"mm
2
(#00-50-
50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
13.#-610
#
! +1.3mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
34
4
+
S/
!
"3.55 610
#
! ,+0.33mm
2
(#00-50-
50)6300
Grin%a e(a3 2
200.+ 1-3.#"
1

2
,-.+# 53.#+ #5.3#
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
200.+610
#
! 133+.33mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
,-.+# 610
#
! 32#.,mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
2 4
-
S5
!
1-3.#" 610
#
!
122,.,"mm
2
(#00-50-
50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
#5.3#610
#
! ,3"."3mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S/
!
53.#+ 610
#
! 35".+3mm
2
(#00-50-
50)6300
Grin%a e(a3 1
250.,5 23".1+"
1

2

102.- 53.+3 11,.5,
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
250.,5610
#
! 1##+.#"mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
35
4
+
S5
!
5
+
r
!
102.- 610
#
! #-5.33mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
2 4
-
S5
!
23".1+"610
#
! 15-1.2"mm
2
(#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
11,.5, 610
#
! "#3.#mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S/
!
53.+3610
#
! 35+.53mm
2
(#00-50-50)6300
Grin%a .ar(er
2"-.5+ 2"-.#2
1

2

1,2.3- 51."" 1,0.1-
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
2"-.5+610
#
! 1-5".2"mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
1,2.3-610
#
! +,+."mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
2 4
-
S5
!
2"-.#2 610
#
!
1-5".,"mm
2 (#00-50-
50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
1,0.1-610
#
! +3,.53mm2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S/
!
51.""610
#
! 3,5.13mm
2
(#00-50-
50)6300
36
/a%r* l&ngi(*%inal 3
Grin%a e(a3 3
+,.#" 1-2.31
1

2
"."5 13+.#3 5#.++,
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
+,.#" 610
#
! #31.11mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
"."5610
#
! 51.#1mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
2 4
-
S5
!
1-2.31
610
#
!
1215.3-mm
2
(#00-50-
50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
5#.++,610
#
! 3"+.+#mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S/
!
13+.#3
610
#
! +30.+mm
2
(#00-50-
50)6300
Grin%a e(a3 2
1#1.#5 1-#.-1
1

2
32.+ -1.2+ 2#.15
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
1#1.#5610
#
!
10"".#"mm
2 ($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
32.+ 610
#
! 21+.3mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
37
2 4
-
S5
!
1-#.-1
610
#
! 12,5.,mm2
(#00-50-
50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
2#.15 610
#
! 1",.35mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S/
!
-1.2+ 610
#
! 5,1.3+mm
2
(#00-50-
50)6300
Grin%a e(a3 1
20#.5", 235.3
1

2

-".0# -#.5, #-.321
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
20#.5", 610
#
!
13"".1#mm
2 ($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
-".0# 610
#
! 5-0.,1mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
2 4
-
S5
!
235.3 610
#
!
15#-.#-mm
2 (#00-50-
50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
#-.321 610
#
! ,55.""mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S/
!
-#.5,610
#
! 5"#.+#mm
2
(#00-50-
50)6300
38
Grin%a .ar(er
2,0.31 2+3.3"
1

2

13+.+# +2.",5 125.2#
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
2,0.31 610
#
!
1#02.0#mm
2 ($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
13+.+# 610
#
! +33.0+mm
2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
2 4
-
S5
!
2+3.3"
610
#
!
1+55.-3mm
2
(#00-50-
50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
125.2# 610
#
! -35.0+mm2
($-%1-
%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S/
!
+2.",5610
#
! #1-.3mm
2
(#00-50-
50)6300
39
/a%r* (ran01er0al /
Grin%a e(a3 3
+#.-3 150.2,
1

2
110.-2
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
+#.-3 610
#
! #,5.53mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
2 4
-
S5
!
150.2, 610
#
! 1000.+,mm
2
(#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
,3.30610
#
! 2--.#-mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S/
!
110.-2 610
#
! "3-.-1mm
2
(#00-50-50)6300
Grin%a e(a3 2
1"#.5+ 20".,3
1

2
35.+, +,.#5 2+.""
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
1"#.5+610
#
! 11"".25mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
35.+, 610
#
! 23+.""mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
2 4
-
S5
!
20".,3 610
#
! 13-2.-"mm2
(#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
2+."" 610
#
! 1+-.,"mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S/
!
+,.#5 610
#
! #30.++mm
2
(#00-50-50)6300
Grin%a e(a3 1
40
22-.#- 2#0.5"
1

2

+1.51 +#.3, #+.",
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
22-.#- 610
#
! 152,.52mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
+1.51 610
#
! #10.0-mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
2 4
-
S5
!
2#0.5" 610
#
! 1"3".15mm
2
(#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
#+.", 610
#
! ,#,.+#mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S/
!
+#.3,610
#
! #,2.23mm
2
(#00-50-50)6300
Grin%a .ar(er
25-.-+ 31#.5#
1

2

1,,.33 10,.5+ 125.51
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
25-.-+ 610
#
! 1"25.+3mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
1,,.33 610
#
! +#2.1+mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
2 4
-
S5
!
31#.5# 610
#
! 2110.3-mm
2
(#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
125.51 610
#
! -3#.",mm
2
($-%1-%2)678% (#00-50-50)6300
4
+
S/
!
10,.5+610
#
! #+".2"mm
2
(#00-50-50)6300
41
/a%r* l&ngi(*%inal 1
Grin%a e(a3 3
"-.35 -2.#
1

2
5".21
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
"-.35 610
#
! 522.35mm
2
($-%1-%2)678%
(#00-50-
50)6300
2 4
-
S5
!
-2.# 610
#
! 550.#5mm
2
(#00-50-50)6300
4
+
S/
!
5".21 610
#
! 3-1.,2mm
2
(#00-50-50)6300
Grin%a e(a3 2
1,3.# 102."-
1

2
35.0" 5".21 3,.-#
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
1,3.# 610
#
! +5".33mm
2
($-%1-%2)678%
(#00-50-
50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
35.0" 610
#
! 233.-mm
2
($-%1-%2)678%
(#00-50-
50)6300
2 4
-
S5
!
102."- 610
#
! #-5.23mm2
(#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
3,.-# 610
#
! 232.3+mm
2
($-%1-%2)678%
(#00-50-
50)6300
4
+
S/
! 50.52 610
#
! 33#.-1mm
2
42
(#00-50-50)6300
Grin%a e(a3 1
1-0.#- 1#,.-1
1

2

-0.+# 51.2+ #+."1
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
1-0.#- 610
#
! 120,.53mm
2
($-%1-%2)678%
(#00-50-
50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
-0.+# 610
#
! 53+."5mm2
($-%1-%2)678%
(#00-50-
50)6300
2 4
-
S5
!
1#,.-1 610
#
! 10+-."1mm2
(#00-50-50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
#+."1 610
#
! ,#,."1mm
2
($-%1-%2)678%
(#00-50-
50)6300
4
+
S/
!
51.2+610
#
! 3,1.+5mm
2
(#00-50-50)6300
Grin%a .ar(er
20,.#2 1+#.02
1

2

12".-2 5,."5 12".-2
1 4
-
S5
!
5
-
r
!
20,.#2 610
#
! 13#,.1"mm
2
($-%1-%2)678%
(#00-50-
50)6300
4
+
S5
!
5
+
r
!
12".-2 610
#
! -52.11mm
2
($-%1-%2)678%
(#00-50-
50)6300
2 4
-
S5
!
1+#.02 610
#
! 130#.-2mm2
(#00-50-50)6300
43
4
+
S5
!
5
+
r
!
12".-2 610
#
! -52.11mm
2
($-%1-%2)678%
(#00-50-
50)6300
4
+
S/
!
5,."5610
#
! 3#,.++mm
2
(#00-50-50)6300

Calculul la forta taietoare
Grinda B26-etaj1
L0=5.45m lungimea grinzii
bw=300 mm latimea sectiunii grinzii
hw=600 mm inaltimea sectiunii grinzii
d=550 mm distanta intre axele armaturilor longitudina fck=20N
2
mm
N
rezistenta caracterisrica a betonului lacompresiune
fcd=13N
2
mm
N
rezistenta de calcul a betonului la compresiune
Asl=1472mm
2
aria de armatura efectiva a armaturii longitudinale intinse
gc =1.5 coeficient de material
V1=52.34 Kn V2=53.65 kN MRb1=220.8 kNm MRb2=141.3 kNm
V1;V2 forte taietoare corespunzatoare gruparii speciale verticale
MRb1; MRb2 valorile de proiectare ale momentelor capabile la extremitatile grinzii, in sensul
momentului asociat sensului de actiune al fortelor
gRb=1.2 factor de rezistenta datorat efectului de consolidare al otelului
VEdmax=132.06 kN
VEdmin=-gRb MRb1+ MRb1 +V1 VEdmin=-27.38 Kn
k=1+
d
mm 200
k=1.603 CRdc=
c

18 . 0
CRdc=0.12
r1=
xd b
As
w
1
r1=0.00892 coeficient de armare al armaturii lonhitudinale intinse
44
'(dmax

)b
*)b1 *)b2
+
+o

'1
+
:
VRdc=89.93kN
Vedmax=132,06kN > VRdc
z=0.9d z=495mm
v1 =0.6

,
_

2
250
1
mm
N
f
ck
v1=0.552 factor de reducere a rezistentei
VRdmax=
2
1fcd zv b
w
Vrdmax=532..818 kN
Vedmax=0.5 x bw x v1 x fcd x d Vedmax=592.01 kN
Propun etrieri 48 OB37 Asw1=50.3mm
2
aria unei ramuri a etrierului
new=2 numar ramuri etrier Asw= new Asw1=100.6mm
2
fywd=210
2
mm
N
rezistenta de calcul a otelului OB37
snec=
max VEd
z f A
ywd SW
=79.81mm
2
>100
fywd=300
2
mm
N
rezistenta de calcul a otelului PC52
snec=
max VEd
z f A
ywd SW
=113.116mm
2
>100 sw=100mm
rsw=
w w
SW
s b
A 100
=0.335>0.1
Zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea lcr=1.5hw,masurate de la fata stalpilor,
se considera zone critice. n aceste zone distanta maxima intre etrieri trebuie sa satisfaca
conditia:
s<min
,
_

dbl mm
h
w
7 , 150 ,
4
dbl=diametrul minim al armaturilor longitudinale dbl=20mm
smin=min
,
_

dbl mm
h
w
7 , 150 ,
4
=140mm sw=100mm
45
')dc b- d &)dc . 100 l fc.
$
mm
2

,
2

1
1
1
]
1
3

1
1
1
1
1
]
:

n afara zonelor disipative se aplica prevederile STAS10107/90 privind distanta
minima intre etrieri
smin=min

,
_

dbl mm
h
w
15 , 200 ,
4
3
smin=200mm sw=200mm
CALCULUL STALPILOR
Dimensionarea armaturii longitudinale in stalpi:
Valorile momentelor incovoietoare si ale fortelor axiale pentru dimensionarea
stalpilor se determina pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub
46
actiunea fortelor laterale si verticale, considerand efectele de ordinal 2. Valorile de
proiectare ale momentelor incovoietoare se stabilesc respectand regulile ierarhizarii
capacitatilor de rezistenta si sa se obtina un mecanism favorabil de disipare a energiei
induse de seism, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii
la actiunea fortelor gravitationale dupa atacul unui cutremur puternic, se urmareste a se
avita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi (cu exceptia bazei si eventual a
ultimului nivel). Aceasta conditie se realizeaza practic prin amplificarea adecvata a
momentelor rezultate din calculul sub actiunea fortelor lateralesi verticale in toate sectiunile
stalpilor cu exceptia bazei acestora. Fortele axiale se determina direct din calculul
structural, corespunzatoare actiunii simultane a fortelor laterale si verticale de proiectare din
combinatia seismica de actiune.
Notatiile utilizate sunt:
-Mdc - momentul de proiectare in stalp in sectiunea considerata
-MEdc - momentul in stalp in sectiunea considerata,rezultat din calculul static
-_ MRb - suma momentelor capabile asociate sensului actiunii seismice considerate in
grinzile din nodul in care se face verificarea.
-_ MEdb - suma momentelor rezultate din calculul static sub actiunea fortelor laterale si
verticale de proiectare in grinzile din nodul in care se face verificarea.
-yrd =factor care introduce efectul consolidarii otelului in grinzi
Mdc= yrd MEdc _ MRb/_ MEdb
xu= N / bc fcd
As(nec)=(MdcNds/2)/fydds
pentru x < 2a
As(nec)= (Mdc + Nhyw/2 -bc xu fcd (d-0.5 xu )/ fyd ds
pentru x > 2a
Cantitatea de armatura As > As(nec) trebuie sa respecte conditiile:
0,01 < p = As / bc d
Distanta intre barele consecutive pe fiecare latura trebuie sa fie mai mica de
150mm. Dimensionarea armaturilor longitudinale din stalpii structurii este sistematizata in
tabelele anexate.
Dimensionarea armaturii transversale in stalpi:
Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stalpului la
fiecare nivel, sub actiunea momentelor de la extremitati, corespunzand, pentru fiecare sens
al actiunii seismice, formarii articulatiilor plastice, care pot aparea fie in grinzi, fie in stalpii
conectati in nod.
47
Momentul de la extremitati se determina cu:
Mi,d = yRd MRc,i min(1,_ MRb / _ MRc)
in care:
-yrd =factor care introduce efectul consolidarii otelului si al frecarii betonului in zonele
comprimate
-yrd = 1,3 pentru nivelul de la baza constructiei
-yrd = 1,2 pentru restul nivelurilor
-MRc,ivaloarea momentului capabil de la extremitatea i a stalpului, corespunzatoare
sensului considerat
-_ MRb si _ MRc sumele valorilor momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in
nod.
Valorile momentelor capabile in stalpi corespund valorilor fortelor axiale din ipotezele
associate sensului considerat al actiunii seismic.
Relatile de calcul pentru dimensionarea armaturii transversale sunt identice cu cele
pentru armature transversala a grinzilor,cu exceptia modului de stabilire a valorii rezistentei
de proiectare la intindere a betonului fcd'.
Valoarea de proiectare a fortei taietoare este: VEd= (M1d + M2d)/lcl
Notatii:
-lcl inaltimea libera a stalpului
-NEd forta axiala din ipoteza de calcul a momentelor MRc
Succesiunea operatiilor este urmatoarea:
fcd' = fcd(1+ 0,5vd)
unde vd = N/ bc d fcd
v' = VEd,max / bc d fcd'
p= 100 As/ bc d
pe=100 v'/3,2\p x fctd'/ fyd = 100 nt Ast/ bc s
Se aleg nt si Ast si rezulta:
s > 100 nt Ast/ bc pe
Zonele de la extremitatile stalpilor se considera zone critice pe o distanta lcr :
lcr = max {1,5 hc ; lcl/6 ; 600mm }
unde hc este cea mai mare dimensiune a sectiunii stalpului
Coeficientul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin:
-0,005 in zona critica a stalpilor de la baza lor,la primul nivel;
48
-0,0035 in restul zonelor critice
Distanta intre etrieri nu va depasi:
s > min{ b0/4; 125mm; 7 dbL} in care b0 este latura minima a sectiunii utile (situate in
interiorul etrierului perimetral), iar dbL este diametrul minim al barelor longitudinale. Pentru
sectiunea de la baza stalpului, conditia este s < 6 dbL.
La primele 2 niveluri etrierii vor fi indesiti si dincolo de zona critic ape o distanta egala
cu jumatate din lungimea acesteia.
La baza primului nivel datorita fortei axiale relative mari (v~0,5), se dispune armature
transversala de confinare in stalpi conform STAS 10107/90.
Dimensionarea armaturii longitudinale in stalp 50x50:

STALP A1:
Medc= 132.84 kNm
_ MRb = 1329.9 kNm
_ MEdb = 1184.37 kNm N = 419.44kN
Mdc= yrd MEdc _ MRb/_MEdb=1,2 x 132.84 kNm x1329.9/1184.37 = 178.99 kNm
xu= N/bc fcd = 419.44 x 10N/13N/mmx500mm = 64.53mm > 2a=50mm
As(nec)=(Mdc+Nhyw/2-bcxufcd(d-0.5xu)/fydds=[178.99x10^6+419.44x10x
500/2- 500x64.53x13(400-0,5x64.53)]/300x400 = -8,04 mm
Aleg 418+816 As = 2625mm
Cantitatea de armatura As > As(nec) trebuie sa respecte conditiile:
0,01 < p = As / bc d = 2625 mm/500x400 = 0,0131
49


Dimensionarea armaturii longitudinale in stalp 60X60:

STALP B2:

Medc= 207.02 kNm
_ MRb = 1837.8kNm
_ MEdb = 1387.76 kNm N = 1091.29kN
Mdc= yrd MEdc _ MRb/_ MEdb=1,2x 207.02kNm x1837.8/1387.76 = 328.98 kNm
xu= N/bc fcd = 1091.29 x 10N/13N/mmx600mm = 139.9mm>2a=50mm
As(nec)=(Mdc+Nhyw/2-bcxufcd(d-0.5xu)/fydds=[328.98x10^6+1091.29x10x600/2-
600x109,14x13(500--0,5x139.9)]/300x500 = -136,83 mm
Aleg 1220 As = 3768mm
Cantitatea de armatura As > As(nec) trebuie sa respecte conditiile:
0,01 < p = As / bc d = 3768 mm/600x500 = 0,012
50


51
52
Calculul stalpilor la forta taietoare
Stalp B2 parter
Armat cu 1220
s 3770.4mm
2
: pentru toata sectiunea
s1 1256mm
2
: 420 ( )
pe latura dbl 20mm :
bc 600mm : latimea sectiunii stalpului
/c 600mm : inaltimea sectiunii stalpului
f"d 300
$
mm
2
: rezistenta de calcul a otelului la intindere
ds 550mm : distanta intre axele armaturilor longitudinale
x 184.26mm :
rezistenta de calcul la compresiune a betonului
*
)bs0s1s
288.45.$ m :
lc 5m :
*)c 506.$ m :
*)c1 2 s1 f"d
ds
2
bc x fcd
/c
2
x
2

,
+ :
MRc si MRb - sumele valorilor momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in
nod
rezistenta de calcul la compresiune a betonului
factor care introduce efectul consolidarii otelului (pentru etaj curent)
factor care introduce efectul consolidarii otelului (pentru parter)
lungimea stalpului
fc. 20
$
mm
2
:
fcd 13
$
mm
2
:
latimea zonei de beton comprimata a stalpului
*)c1 505.997.$ m
*
)bdr2os
171.$ m :

)de
1.2 :
53

)d3
1.3 :
'(d
*2osd *s1sd +
lc
:
*2osd
)d3
*)c1 :
*s1sd
)de
*)c1 min 1
*)b
*)c
,

,
:
*)b *
)bs0s1s
*
)bdr2os
+ :
'(d 241.826.$
*2osd 657.796.$ m
*s1sd 551.336.$ m
*)b 459.45.$ m
$(d 1468.31.$ : c /c bc : c 3600cm
2

c3 4.079
$
mm
2

c3
$(d
c
:
0.25fcd 3.25
$
mm
2

c3 <

c 1.25 :
.1 0.15 :
se min
ds
3
125mm , 7dbl ,

,
:
lcr max 1.5 /c
lc
6
, 600mm ,

,
:
')dc &)dc . 100 l fc.
$
mm
2

,
2

1
1
1
]
1
3
.1 c3 +

1
1
1
1
1
]
bc ds :
. 1
200mm
ds
+ :
54
')dcmax '(d >
se 125mm lcr 900mm
')dcmax ')dc c :
armare transversala constructiva se 100mm :
8/100 in zonele critice
&)dc 0.12 :
')dcmax 408.458.$
l 0.00381
l
s1
bc ds
:
ls 60max : max
Se vor pune etrieri pe lungimea de suprapunere
8/200 in afara zonelor critice
')dc 326.766.$ . 1.603
ls 1200mm : 2 <
La primele doua niveluri, etrierii vor fi indesiti si dincolo de zone critica pe o distanta
egala cu jumatate din lungimea acesteia.
*s1sd
)de
*)c1 min 1
*)b
*)c
,

,
:
ETAJ 1
*2osd
)de
*)c1 min 1
*)b
*)c
,

,
:
*)c1 454.672.$ m
*)b *
)bs0s1s
*
)bdr2os
+ :
*
)bs0s1s
198.72.$ m :
*)b 328.46.$ m
*)c 2*)c1 :
*
)bdr2os
129.74.$ m :
*2osd 197.076.$ m
x 137.04mm :
*)c1 2 s1 f"d
ds
2
bc x fcd
/c
2
x
2

,
+ :
*s1sd 197.076.$ m
55
'(d
*2osd *s1sd +
lc
: '(d 78.83.$
$(d 1091.95.$ : c /c bc :
c 3600cm
2

0.25fcd 3.25
$
mm
2
c3 > c 1
c3
fcd
+ : c 1.233 .1 0.15 :
c3
$(d
c
:
c3 3.033
$
mm
2

se min
ds
3
125mm , 7dbl ,

,
:
lcr max 1.5 /c
lc
6
, 600mm ,

,
:
')dc &)dc . 100 l fc.
$
mm
2

,
2

1
1
1
]
1
3
.1 c3 +

1
1
1
1
1
]
bc ds :
')dcmax '(d >
lcr 900mm

se 125mm
')dcmax ')dc c :
se 100mm :
armare transversala constructiva
')dcmax 339.184.$
8/200 in afara zonelor critice
&)dc 0.12 :
l 0.00381
. 1
200mm
ds
+ :
l
s1
bc ds
:
8/100 in zonele critice
')dc 275.017.$
. 1.603
2 <
56
VERI&ICAREA NODURILOR DE CADRU
As1,As2 - ariile armaturilor intinse, in sectiunile grinzii situate de o parte si de alta a nodului
Rd - factor de suprarezistenta
Vc - forta taietoare din stalp
f"-d 210
$
mm
2
:
fyd - valoarea de calcul a rezistentei la curgere a otelului
fck - valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune a betonului
fcd - valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului
Vjhd - valoarea fortei taietoare din nod
bc - latimea sectiunii stalpului bc 600mm :
hc - inaltimea sectiunii stalpului /c 600mm :
bw - latimea sectiunii grinzii b- 300mm : ds 550mm :
bj - latimea de calcul a nodului b2 min bc b- 0.5/c + , ( ) : b2 600mm
d - forta axiala normalizata in stalpul de deasupra nodului
NEd - forta axiala in stalpul de deasupra nodului
Nodul B2 etaj1
s1 1923mm
2
: s2 1256mm
2
: 'c 129.02.$ : $(d 1096.07.$ :
'2/d )d s1 s2 + ( ) f"d 'c : '2/d 1015.42.$
0.6 1
fc.
250
$
mm
2

,
: 0.552
d
$(d
bc /c fcd
: d 0.234
'2/dmax 1
d

b2 /c fcd : '2/dmax 1960.154.$ > '2/d 1015.42.$


Armarea nodului
s/min
0.8 s1 s2 + ( ) f"d 1 0.8 d ( )
f"-d
: s/min 2952.429mm
2
Se va arma cu etrieri
14/125mm cu
A=3078mm^2 s4min
2
3
s/min
bc 50mm
ds

,
: s4min 1968.286mm
2

fcd 13
$
mm
2
: fc. 20
$
mm
2
:
f"d 300
$
mm
2
:
)d 1.2 :
s4min 964.184mm
2

57
Nodul A1 etaj1 bc 500mm : /c 500mm :
b2 min bc b- 0.5 /c + , ( ) : b2 500mm
s1 1923mm
2
: 'c 86.18.$ : $(d 794.94.$ :
'2/d )d s1 f"d 'c : '2/d 606.1.$
0.6 1
fc.
250
$
mm
2

,
: 0.552
d
$(d
bc /c fcd
: d 0.245
'2/dmax 0.8 1
d

b2 /c fcd : '2/dmax 1071.019.$ > '2/d 606.1.$


Armarea nodului
s/min
0.8s1 f"d 1 0.8 d ( )
f"-d
: s/min 1767.671mm
2
Se va arma cu etrieri
12/125mm cu
A=1808mm^2 s4min
2
3
s/min
bc 50mm
ds

,
:

CALCULUL SCARII
Calcul rampa
1. Evaluarea incarcarilor
-greutate proprie placa rampa: hr * yba * n = 0.15 * 2500 * 1.35 = 506.25 daN/m
2

-greutate proprie trepte: htr * ybs * n = 0.0072 * 2400 * 12 = 216 daN/m
2

-greutate proprie finisaj: hf
e
* yf * n = 0.04 * 2200 * 1.35 = 118.8 daN/m
2

-tencuiala intrados: t * yt * n = 0.015 * 1900 * 1.35 = 38.475 daN/m
2
-incarcare utila: Pu' = 300 * 1.5 = 450 daN/m
2

Tip element
( valoare incarcare )
daN/m
2
Dimensiune
[ m ]
Valoare
normata
daN/m
2
COEFCENT
DE
SGURANTA
n
Valoare de
calcul
daN/m
2
greutate prop.
placa ( 2500 )
0.15 250 1.35 506.25
greutate proprie trepte
( 2400 )
0.0072 180 1.35 216
greutate proprie finisaj
( 2200 )
0.04 88 1.35 118.8
tencuiala intrados
( 1900 )
0.015 28.5 1.35 38.475
TOTAL 546.5 - 879.525
inc. utila ( 300 ) - 300 1.5 450
Calculul grosimii echivalente de trepte:
58
29 * 16.6 / 2 = (
e
te
h 5 ) 6 . 16 29
2 2
+
240.7 = 33.41 * htr =>
htr
e
= 0.072 m
Calculul grosimii echivalente de finisaj
2 * 16.6 + 3 * 33 =(
e
f
h 5 ) 6 . 16 29
2 2
+
132.2 = 33.41 * hf
e
=>
hf
e
= 3.95 cm = 0.04 m
Calculul momentelor si al ariei de armatura :
59
gp = qp * br = 879.525 * 1.00 m = 879.53 daN/m
Pu = Pu' * br = 450 * 1.00 m = 450 daN/m
gp * cos d = 879.53 *cos 29.79

= 763.3 daN/m

Pu * cos
2
d = 450 *cos
2
29.79

= 338.93 daN/m
M = ( qnec * l
2
) / 8
M = [(763.3 + 338.93 )* 3.48
2
] / 8 = 1668.68 daNm
Aa = 1668.68 * 10
2
/ 14.9 * 3000 = 3.73 cm
2

aleg : 5 10 cu Aef=3.92cm
2
60
CALCUL PODEST
Evaluare incarcari:
-greutate proprie podest: 0.15 * 2500 * 1.35 = 506.25 daN/m
2
;
-pardoseala rece: 110.90 daN/m
2
;
-tencuiala intrados: t * yt * n = 0.015 * 1900 * 1.35 = 38.475 daN/m
2
;
-incarcare utila: Pu' = 300 * 1.5 = 450 daN/m
2
;
Tip element
( valoare incarcare )
daN/m
2
Dimensiune
[ m ]
Valoare
normata
daN/m
2
COEFCENT
DE SGURANTA
n
Valoare de
calcul
daN/m
2
greutate prop.
placa ( 2500 )
0.15 250 1.35 506.25
tencuiala intrados
( 1900 )
0.015 28.5 1.35 38.48
pardoseala rece
(1900 )
- - - 110.90
inc. utila ( 300 ) - 300 1.5 450
TOTAL 653.50 - 1105.63
Calculul momentelor si al ariei de armatura:
61
Podestul este incarcat cu sarcini uniform distribuite provenite din greutatea proprie si
incarcare utila:
P = q * lx * ly = 1106.63 * 1.35 * 2.45 = 3660.18 daN
/ = lx / ly = 1.3 / 2.45 = 0.53 => mXR = 9.20
mXM = 16.2
mYM=27.4
MXM = P / mXM = 3660.18 / 16.2 = 225.94 daN m
MYM = P / mYM = 3660.18 / 27.4 = 133.58 daN m
MXR = P / mXR = 3660.18 / 9.2 = 397.85 daN m
Aaxm = MXM / z * Ra = 226 * 10
2
/ 13.1 * 3000 = 0.68 cm
2

axm
# 0.68 / 2.45 # 0.27 cm
2
/ m

a"m
# *
6*
/ 7 5 )a # 133.58 5 10
2
/ 13.1 5 3000 # 0.33 cm
2

axm
# 0.33 / 1.30 # 0.26 cm
2
/ m

ax)
# *
8)
/ 7 5 )a # 397.85 5 10
2
/ 13.1 5 3000 # 1.02 cm
2

axm
# 1.02 / 0.5 # 2.04 cm
2
/ 0.5 m
Podestul este incarcat cu reactiunea din rampa
qc = qp * lr / 2 + Pu' / 2 = 655.63 * 2.70 / 2 + 450 * 2.32 / 2 = 1407.1 daN/m
S = qc' * lx = 1407.1 * 4.09 = 3326.41 daN
/ = lx / ly = 1.3 / 2.45 = 0.53 => mXR = 4.5
mXM = 9.3
mYM=39.4
MXM = S / mXM = 3326.41 / 4.5 = 739.2 daN m
MYM = S / mYM = 3326.41 / 9.3 = 357.68 daN m
MXR = S / mXR = 3326.41 / 39.4 = 84.43 daN m
Aaxm = MXM / z * Ra =739.2 * 10
2
/ 11.1 * 2100 = 3.17 cm
2

Aaxm = 3.17 / 2.45 = 1.29 cm
2
/ m
Aaym = MYM / z * Ra = 357.68 * 10
2
/ 11.1 * 2100 = 1.53 cm
2

Aaym = 1.53 / 1.3 = 1.18 cm
2
/ m
AaxR = MXR / z * Ra = 84.43 * 10
2
/ 11.1 * 2100 = 0.36 cm
2

AaxR = 0.36 / 0.5 = 0.75 cm
2
/ 0.5 m
Suprapunem efectele =>
62
Aaxm = 0. 32 + 1.29 = 1.61
aleg : 58/m
Aaym = 0. 35 + 1.18 = 1.53
aleg : 58/m
Aaxr = 2.75+ 0.75 = 3.5
aleg : 510/ 0.5 m
MODELAREA STRUCTURII IN PROGRAMUL ETABS
E7al8ar1a in3ar3arilor 91i90i31
Avand in vedere regularitatea structurii, actiunea seismica a fost modelata in cel mai
simplu mod, folosind metoda fortelor statice echivalente.
Actiunea fortelor laterale a fost considerata separat pe directiile
principale de rezistenta ale cladirii. Modurile proprii fundamentale de translatie pe cele doua
directii principale au contributia predominanta in raspunsul seismic total, efectul modurilor
proprii superioare de vibratie putand fi neglijat.
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare
directie principala, se determina cu relatia:
Fb=y1*Sd(T1)*m*/ (cf. P100-2006)
Unde:
-y1 este factorul de importanta expunere la cutremur a constructiei y1= 1;
-Sd(T1) este ordonata spectrului de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale de
vibratie T1; T1<Tc=0.7s pentru orasul Pitesti, judetul Arges
63
Sd(T1)=0.20g*2.75/q
-q este factorul de comportare al structurii; pentru structuri redundante in cadre de beton
armat, regulate in plan si in elevatie, pentru clasa H de ductilitate se poate lua:
q=5du/d1=5*1.35=6.75
-m este masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel
-/ este factorul de corectie care tine seama contributia modului propriu fundamental in
raspunsul seismic; pentru constructii cu mai multe deschideri si mai multe niveluri / =0.85;
Mod1l8l d1 3al38l la for41l1 la41ral1 9i 71r4i3al1
Calculul structurii la actiunea fortelor laterale si verticale a fost efectuat folosind
programul ETABS. Modelul de calcul al suprastructurii este un model de cadru considerat
incastrat la baza primului nivel.
Planseul de beton armat are rigiditate si rezistenta substantiala pentru a prelua
eforturile produse de fortele laterale in planul sau si poate fi considerat indeformabil in acest
plan.
Elementele structurale ale suprastructurii, stalpi si grinzi, au fost modelate folosind
elemente finite de tip bara. n cazul grinzilor, zona de placa activa ce conlucreaza cu grinda
la preluarea momentelor incovoietoare s-a luat 3hpl de o parte si de alta a grinzii.
potezele privind rigiditatea elementelor structurale in stadiul de exploatare (in care
elementele de beton au zonele intinse fisurate) difera in functie de verificarile efectuate.
Proi134ar1a rigidi4a4ii la for41 la41ral1
n conformitate cu STAS P100-2006, verificarea deplasarilor relative de nivel se face
la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea limita ultima (SLU).
Elementele structurii care se supun verificarii au dimensiunile stabilite in faza anterioara de
predimensionare.
V1rifi3ar1a la 94ar1a li0i4a d1 91r7i3i8
Verificarea la starea are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in urma
unor cutremure, ce pot interveni de mai multe ori in viata constructiei, prin controlul
degradarilor elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor aferente constructiilor.
La actiunea unui cutremur moderat ca intensitate, este de presupus ca se pastreaza
contactul intre elementele de inchidere si compartimentare si stalp si grinzi, practice pe
64
toata lingimea acestora, iar degradarile elementelor nestructurale sa fie nesemnificative ca
uramre a conditiilor de limitare a deplasarilor laterale impuse la proiectare. n aceste
conditii, este justificata considerarea aportului elementelor nestructurale la rigiditatea
globala a structurii.
V1rifi3ar1a la 94ar1a li0i4a 8l4i0a
Verificarea de deplasare la starea limita ultima are drept scop principal prevenirea
prabusirii inchiderilor si compartimentarilor, precum si limitarea degradarilor structurale si a
efectelor de ordinul . Cutremurul asociat acestei stari limita este cutremurul considerat
pentru calculul rezistentei la forte laterale a structurii cutremurul de cod (MR = 100 de
ani). n cazul actiunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradari semnificative ale
elementelor de compartimentare si inchidere este de presupus ca integritatea acestora si a
legaturilor lor cu elementele structurale vor fi puternic afectate.
Cal38l8l 1for48rilor in 1l101n41l1 982ra94r8348rii
Calculul eforturilor se refera la gruparea de actiuni ce contine incarcarea seismica.
Calculul la celelalte combinatii de incarcari nu este influentat de modificarile aduse de P100-
2006, si pentru structura analizata nu dimensioneaza elementele structurale.
Pentru modelul de calcul utilizat pentru calculul de rezistenta s-a considerat o variatie
mai nuantata a rigiditatilor in domeniul fisurat, diferentiind valorile stalpilor si grinzilor:
Stalpi: 0.8Ecc (nu exista stalpi intinsi)
Grinzi: 0.5Ecc
Aceste valori iau in considerare afectarea diferita datorata fisurarii a
rigiditatilor celor doua categorii de elemente.
ncarcarile laterale calculate au fost introduce in programul Etabs luand in
considerare si o excentricitate accidentala (pozitiva sau negativa) a centrului maselor egala
cu 5% din lungimea constructiei pe directia perpendiculara pe directia atacului seismic.
S-a notat:
-GSV setul de actiuni gravitationale (permanente, cvasipermanente si variabile) associate
actiunii seismice;
-SX seism pe directie longitudinala;
-SY seism pe directie transversala.
65
CALCULUL S ARMAREA GRNZLOR
Cadrul transversal A
Etaj Locatie Minfas (kNm) Anec (mm
2
) Aefectiva Mcap Armaturi
P R(s)- 213,73 1424,87 1472 220,80
sus 3925
R(s)+ 136,33 908,87 942 141,30
C+ 55,55 370,33 942 141,30
R(d)- 202,58 1350,53 1472 220,80
jos 3920
R(d)+ 95,80 638,67 942 141,30
E1 R(s)- 191,45 1276,33 1256 188,40
sus 4920
R(s)+ 91,19 607,93 804 120,60
C+ 51,73 344,87 804 120,60
R(d)- 173,61 1157,40 1256 188,40
jos 4916
R(d)+ 43,09 287,27 804 120,60
E2 R(s)- 151,84 1012,27 1140 171
sus
3922 R(s)+ 42,87 285,80 603 90
C+ 51,73 344,87 603 90
R(d)- 129,16 861,07 1140 171
jos 3916
R(d)+ 43,09 287,27 603 90
E3 R(s)- 82,07 547,13 763 114
sus 3918
R(s)+ 7,66 51,07 461 69
C+ 54,47 363,13 461 69
R(d)- 87,52 583,47 763 114
jos 3914
R(d)+ 12,76 85,07 461 69
P R(s)- 182,13 1214,20 1472 220,80
sus 3925
R(s)+ 82,64 550,93 763 114,45
C+ 37,07 247,13 763 114,45
R(d)- 180,84 1205,60 1256 188,40
jos 3918
R(d)+ 90,43 602,87 763 114,45
E1 R(s)- 167,43 1116,20 1256 188,40
sus 4920
R(s)+ 74,66 497,73 804 120,60
66
C+ 38,37 255,80 804 120,60
R(d)- 168,28 1121,87 1256 188,40
jos 4916
R(d)+ 74,56 497,07 804 120,60
E2 R(s)- 131,69 877,93 1140 171
sus 3922
R(s)+ 39,42 262,80 603 90
C+ 38,32 255,47 603 90
R(d)- 132,68 884,53 1140 171
jos 3916
R(d)+ 38,95 259,67 603 90
E3 R(s)- 91,77 611,80 763 114
sus 3918
R(s)+ 11,31 75,40 461 69
C+ 51,44 342,93 461 69
R(d)- 94,69 631,27 763 114
jos 3914
R(d)+ 15,30 102,00 461 69
Anec max= 1424,87
Cadrul transversal B
Etaj Locatie Minfas (kNm) Anec (mm2) Aefectiva Mcap Armaturi
P R(s)- 297,97 1986,47 1923 288,45
sus 3920+2925
R(s)+ 106,00 706,69 1140 171,00
C+ 94,72 631,49 1140 171,00


R(d)- 253,63 1690,87 1923 288,45
jos 4920
R(d)+ 147,82 985,47 1140 171,00
E1 R(s)- 255,66 1704,41 1923 288,45
sus 3920+2925
R(s)+ 74,90 499,32 1140 171,00
C+ 88,33 588,83 1140 171,00


R(d)- 231,42 1542,81 1923 288,45
jos 4920
R(d)+ 97,78 651,88 1140 171,00
E2 R(s)- 199,60 1330,64 1472 220,80
sus
3925 R(s)+ 25,20 168,01 763 114,45
C+ 88,06 587,06 763 114,45

R(d)- 182,59 1217,26 1472 220,80
jos 3918
R(d)+ 41,53 276,83 763 114,45
E3 R(s)- 153,03 1020,21 1017 152,55
sus 4918
R(s)+ 45,66 304,41 763 114,45
C+ 96,74 644,90 763 114,45

R(d)- 97,93 652,86 1017 152,55
jos 2918
R(d)+ 4,48 29,84 763 114,45
P R(s)- 278,59 1857,27 1923 288,45
sus 3920+2925
R(s)+ 142,38 949,20 1140 171,00
C+ 51,77 345,13 1140 171,00

R(d)- 278,62 1857,47 1923 288,45
jos 4920
R(d)+ 140,18 934,53 1140 171,00
E1 R(s)- 250,45 1669,67 1923 288,45
sus 3920+2925
R(s)+ 102,80 685,33 1140 171,00
C+ 53,93 359,53 1140 171,00

R(d)- 237,19 1581,27 1923 288,45
jos 4920
R(d)+ 114,54 763,60 1140 171,00
E2 R(s)- 200,90 1339,33 1472 220,80 sus 3925
67
R(s)+ 48,96 326,40 763 114,45
C+ 53,69 357,93 763 114,45

R(d)- 183,67 1224,47 1472 220,80
jos 3918
R(d)+ 71,23 474,87 763 114,45
E3 R(s)- 156,90 1046,00 1017 152,55
sus 4918
R(s)+ 30,34 202,27 508 76,20
C+ 73,55 490,33 508 76,20

R(d)- 136,06 907,07 1017 152,55
jos 3918
R(d)+ 13,68 91,20 508 76,20
Cadrul transversal B Cadrul transversal B
Grinda
67
Armatura Camp
697,27 A
nec
max, C, P+E1
962,19 A
nec
max, R+, P+E1
Se va arma cu 3925+2920 (A
ef
=2100 = A
nec
=2110.38mm
2)
la partea
superioara in sectiunile de reazem.
2110,38 A
nec
max, R-, P+E1
La partea inferioara propunem armare 49
18 cu A
ef
=1017> Anec=962.19mm
2
Armatura Camp
738,81 A
nec
max, C, E2+E3
68
288,68 A
nec
max,R+ E2+E3
Se va arma cu 3925(A
ef
= 1472> A
nec
=1382.87mm
2)
la partea
superioara in sectiunile de reazem.
1382,87 A
nec
max,R-, E2+E3
La partea inferioara propunem armare 29 18 cu A
ef
=508>
Asmin=478.26mm
2
Arie procent minim :
Asmin= rxbxd= 0.5xfctm/(fyr xb x d)
Asmin= 0.5*2.2/(345*300*500)
Asmin=478.26mm
2

Cadrul Longitudinal 1
Etaj Locatie Minfas (kNm) Anec (mm
2
) Aefectiva Mcap Armaturi
P R(s)- 204,63 1364,17 1489 223,35
sus 2925+2918
R(s)+ 127,82 852,11 763 114,45
C+ 54,75 364,99 763 114,45
R(d)- 196,02 1306,82 1489 223,35
jos 3918
R(d)+ 87,29 581,94 763 114,45
E1 R(s)- 180,69 1204,57 1489 223,35
sus 2925+2918
R(s)+ 80,96 539,75 763 114,45
C+ 51,29 341,95 763 114,45
R(d)- 164,81 1098,71 1489 223,35
jos 3918
R(d)+ 69,71 464,71 763 114,45
E2 R(s)- 143,61 957,37 1017 152,55
sus
4918 R(s)+ 35,07 233,81 763 114,45
C+ 50,52 336,81 763 114,45
R(d)- 102,78 685,23 1017 152,55
jos 3918
R(d)+ 34,86 232,39 763 114,45
E3 R(s)- 78,35 522,35 1017 152,55
sus 4918
R(s)+ 0,00 0,00 763 114,45
C+ 57,21 381,42 763 114,45
R(d)- 82,60 550,69 1017 152,55
jos 3918
R(d)+ 14,65 97,66 763 114,45
P R(s)- 178,15 1187,67 1489 223,35
sus 2925+2918
R(s)+ 72,36 482,40 763 114,45
C+ 41,37 275,80 763 114,45
R(d)- 178,55 1190,33 1489 223,35 jos 3918
69
R(d)+ 77,37 515,80 763 114,45
E1 R(s)- 162,67 1084,47 1489 223,35
sus 2925+2918
R(s)+ 63,28 421,87 763 114,45
C+ 42,44 282,93 763 114,45
R(d)- 164,00 1093,33 1489 223,35
jos 3918
R(d)+ 61,32 408,80 763 114,45
E2 R(s)- 128,03 853,53 1017 152,55
sus
4918 R(s)+ 29,12 194,13 763 114,45
C+ 42,95 286,33 763 114,45
R(d)- 130,43 869,53 1017 152,55
jos 3918
R(d)+ 27,18 181,20 763 114,45
E3 R(s)- 86,73 578,20 1017 152,55
sus 4918
R(s)+ 13,32 88,80 763 114,45
C+ 41,10 274,00 763 114,45
R(d)- 86,46 576,40 1017 152,55
jos 3918
R(d)+ 13,89 92,60 763 114,45
P R(s)- 181,27 1208,47 1489 223,35
sus 2918+2925
R(s)+ 79,06 527,07 763 114,45
C+ 42,92 286,13 763 114,45
R(d)- 181,36 1209,07 1489 223,35
jos 4920
R(d)+ 78,97 526,47 763 114,45
E1 R(s)- 163,54 1090,27 1489 223,35
sus 2918+2925
R(s)+ 62,94 419,60 763 114,45
C+ 42,57 283,80 763 114,45
R(d)- 163,66 1091,07 1489 223,35
jos 4920
R(d)+ 62,94 419,60 763 114,45
E2 R(s)- 129,48 863,20 1017 152,55
sus 3925
R(s)+ 27,26 181,74 763 114,45
C+ 42,19 281,27 763 114,45
R(d)- 129,89 865,93 1017 152,55
jos 3918
R(d)+ 26,85 179,00 763 114,45
E3 R(s)- 85,29 568,60 1017 152,55
sus 4918
R(s)+ 14,84 98,94 763 114,45
C+ 42,51 283,40 763 114,45
R(d)- 85,02 566,80 1017 152,55
jos 3918
R(d)+ 13,89 92,60 763 114,45
Etaj Locatie
Minfas
(kNm) Anec (mm
2
) Aefectiva Mcap Armaturi
P R(s)- 239,55 1597,00 1570 235,50 sus 5920
R(s)+ 140,59 937,25 942 141,30
jos 3920
C+ 88,59 590,61 942 141,30
R(d)- 282,96 1886,40 1963 294,45 sus 4925
R(d)+ 99,48 663,18 942 141,30
jos 3920
E1 R(s)- 214,48 1429,87 1609 241,35
sus 2925+2920
R(s)+ 89,18 594,54 942 141,30
C+ 83,33 555,53 942 141,30
R(d)- 237,72 1584,80 1609 241,35
jos 3920
R(d)+ 67,22 448,14 942 141,30
E2 R(s)- 170,28 1135,20 1472 220,80
sus
3925 R(s)+ 34,82 232,13 763 114,45
C+ 80,50 536,69 763 114,45
70
R(d)- 185,82 1238,80 1472 220,80
jos 3918
R(d)+ 19,86 132,37 763 114,45
E3 R(s)- 94,79 631,93 763 114,45 sus 3918
R(s)+ 2,63 17,53 763 114,45
jos 3918
C+ 113,73 758,17 763 114,45
R(d)- 162,17 1081,13 1140 171,00
sus 3922
R(d)+ 52,71 351,40 763 114,45
jos 3918
P R(s)- 239,55 1597,00 1570 235,50 sus 5920
R(s)+ 140,59 937,25 942 141,30
jos 3920
C+ 88,59 590,61 942 141,30
R(d)- 282,96 1886,40 1963 294,45 sus 4925
R(d)+ 99,48 663,18 942 141,30
jos 3920
E1 R(s)- 214,48 1429,87 1609 241,35
sus 2925+2920
R(s)+ 89,18 594,54 942 141,30
C+ 83,33 555,53 942 141,30
R(d)- 237,72 1584,80 1609 241,35
jos 3920
R(d)+ 67,22 448,14 942 141,30
E2 R(s)- 170,28 1135,20 1472 220,80
sus
3925 R(s)+ 34,82 232,13 763 114,45
C+ 80,50 536,69 763 114,45
R(d)- 185,82 1238,80 1472 220,80
jos 3918
R(d)+ 19,86 132,37 763 114,45
E3 R(s)- 94,79 631,93 763 114,45 sus 3918
R(s)+ 2,63 17,53 763 114,45
jos 3918
C+ 113,73 758,17 763 114,45
R(d)- 162,17 1081,13 1140 171,00
sus 3922
R(d)+ 52,71 351,40 763 114,45
jos 3918
Anec
max= 1886,40
Cadrul longitudinal 3
Etaj Locatie Minfas (kNm) Anec (mm
2
) Aefectiva Mcap Armaturi
P R(s)- 240,31 1602,06 1570 235,50
sus 5920
R(s)+ 139,96 933,09 942 141,30
jos 3920
C+ 92,75 618,30 942 141,30
R(d)- 293,38 1955,83 1923 288,45 sus 2925+3920
R(d)+ 125,26 835,09 942 141,30
jos 3920
E1 R(s)- 206,57 1377,16 1570 235,50
sus 5920
R(s)+ 87,06 580,41 942 141,30
C+ 86,54 576,96 942 141,30
R(d)- 235,30 1568,68 1570 235,50
jos 3920
R(d)+ 68,32 455,47 942 141,30
E2 R(s)- 161,65 1077,67 1489 223,35
sus 2925+2918
R(s)+ 32,90 219,33 763 114,45
C+ 81,21 541,39 763 114,45
R(d)- 186,81 1245,40 1489 223,35
jos 3918
R(d)+ 26,15 174,35 763 114,45
E3 R(s)- 94,67 631,11 763 114,45
sus 3918
71
R(s)+ 7,74 51,61 1017 152,55
jos 4918
C+ 139,64 930,90 1017 152,55
R(d)- 182,31 1215,38 1489 223,35
sus 2925+2918
R(d)+ 56,99 379,96 1017 152,55
jos 4918
Anec
max
= 1955,83
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax
C ELEVATE 5
Etaj Locatie
Grinda Stalp N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
)
Mef (kNm) Mcap (kNm) o Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 402,4 1335 - 61,24 73,49 218,81 32,83 247,72
E2
sus 875,38 1335 1,53 48,34 88,47 218,81 32,83 372,53
jos 875,38 1335 1,53 97,08 177,66 446,86 67,05 735,75
E1
sus 1174,83 1689 1,44 86,61 149,42 446,86 67,05 500,39
jos 1174,83 1689 1,44 124,57 214,91 674,36 101,18 666,95
P
sus 1379,14 1689 - 118,91 174,75 674,36 101,18 332,33
jos 1379,14 1689 - 131,42 193,14 906,36 135,99 -896,09
A
max
nec= 735,75
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax
5,ELEVATE C
Etaj Locatie
Grinda Stalp N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
)
Mef (kNm) Mcap (kNm) o Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 204,72 670,5 - 114,96 137,95 237,82 35,68 753,23
E2
sus 460,58 670,5 1,46 86,97 151,93 237,82 35,68 869,72
jos 460,58 670,5 1,46 117,76 205,72 507,81 76,19 867,97
E1
sus 688,11 806,55 1,17 104,53 147,03 507,81 76,19 378,87
jos 688,11 806,55 1,17 148,59 209,00 798,04 119,74 411,59
P
sus 848,54 980,25 - 148,55 205,93 798,04 119,74 386,01
jos 848,54 980,25 - 149,17 206,79 1113 166,99
-
1209,78
A
max
nec= 869,72
72
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax
C ELEVATE 4
Etaj Locatie
Grinda Stalp N (kN) /x (mm) Anec (mm
2
)
Mef (kNm) Mcap (kNm) o Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 491,65 1371,25 - 102,14 122,57 317,7 39,72 287,62
E2
sus 1166,56 1676,25 1,44 69,99 120,68 317,7 39,72 275,06
jos 1166,56 1676,25 1,44 157,06 270,82 633,71 79,23 749,27
E1
sus 1610,23 1913,25 1,19 130,18 185,61 633,71 79,23 181,24
jos 1610,23 1913,25 1,19 194,06 276,69 948,7 118,62 -940,85
P
sus 1953,88 2119,8 - 173,88 226,37 948,7 118,62 -1276,32
jos 1953,88 2119,8 - 224 291,63 1273,26 159,20 -1622,03
A
max
nec= 749,27
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax
4,ELEVATE C
Etaj Locatie
Grinda Stalp N (kN)
/x
(mm) Anec (mm
2
)
Mef (kNm) Mcap (kNm) o Mef (kNm) Mcorectat (kNm)
E3 jos 204,72 670,5 - 3,38 4,06 321 40,14 -507,96
E2
sus 460,58 670,5 1,46 28,82 50,35 321 40,14 -199,36
jos 460,58 670,5 1,46 68,51 119,68 576,79 72,12 -163,44
E1
sus 688,11 806,55 1,17 32,71 46,01 576,79 72,12 -654,60
jos 688,11 806,55 1,17 71,36 100,37 830,99 103,90 -1811,50
P
sus 848,54 980,25 - 23,16 32,11 830,99 103,90 -2266,61
jos 848,54 980,25 - 113,31 157,08 1074,72 134,37 -2051,87
A
max
nec= -163,44
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax
B ELEVATE 5
Etaj Locatie
Grinda Stalp N (kN)
/x
(mm)
Anec
(mm
2
)
Mef (kNm) Mcap (kNm) o Mef (kNm) Mcorectat (kNm)
E3 jos 402,4 1335 - 60,13 72,16 216,93 32,55 239,75
E2
sus 875,38 1335 1,53 46,63 85,34 216,93 32,55 349,58
jos 875,38 1335 1,53 94,59 173,11 443,12 66,48 704,01
E1
sus 1174,83 1689 1,44 84,89 146,45 443,12 66,48 481,89
jos 1174,83 1689 1,44 127,65 220,22 672,05 100,83 715,08
P
sus 1379,14 1689 - 125,71 184,74 672,05 100,83 419,46
jos 1379,14 1689 - 137,68 202,34 916,03 137,44 -840,62
A
max
nec= 715,08
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax
5,ELEVATE B
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) /x
(mm)
Anec
(mm
2
)
73
Mef (kNm) Mcap (kNm) o Mef (kNm) Mcorectat (kNm)
E3 jos 505,49 1426 - 115,23 138,28 236,79 35,53 757,65
E2
sus 983,17 1341 1,36 88,42 144,72 236,79 35,53 811,36
jos 983,17 1341 1,36 121,58 199,00 505,17 75,79 816,35
E1
sus 1387,76 1837,8 1,32 108,58 172,55 505,17 75,79 595,97
jos 1387,76 1837,8 1,32 148,06 235,29 794,94 119,27 635,85
P
sus 1647,57 1837,8 - 144,93 194,00 794,94 119,27 291,74
jos 1647,57 1837,8 - 146,24 195,75 1108,57 166,33
-
1293,17
A
max
nec= 816,35
Locatie
Grinda Stalp N (kN) /x (mm) Anec (mm
2
)
Mef (kNm)
Mcap
(kNm) o
Mef
(kNm)
Mcorectat
(kNm)
jos 491,65 1371,25 - 119,12 142,94 387,44 48,44 307,23
sus 1166,56 1676,25 1,44 77,91 134,34 387,44 48,44 249,87
jos 1166,56 1676,25 1,44 153,29 264,32 737,01 92,15 533,77
sus 1610,23 1913,25 1,19 128,75 183,57 737,01 92,15 -4,52
jos 1610,23 1913,25 1,19 199,21 284,04 1091,85 136,52 -1247,07
sus 1953,88 2119,8 - 181,8 236,69 1091,85 136,52 -1562,75
jos 1953,88 2119,8 - 229,62 298,94 1468,32 183,59 -2000,21
A
max
nec= 533,77
Locatie
Grinda Stalp N (kN) /x (mm) Anec (mm
2
)
Mef (kNm)
Mcap
(kNm) o
Mef
(kNm)
Mcorectat
(kNm)
jos 505,49 1426 - 80,02 96,02 388,22 48,54 -6,87
sus 983,17 1341 1,36 47,92 78,43 388,22 48,54 -124,15
jos 983,17 1341 1,36 145,03 237,38 739,66 92,48 349,75
sus 1387,76 1837,8 1,32 117,04 185,99 739,66 92,48 7,19
jos 1387,76 1837,8 1,32 183,41 291,47 1096,07 137,04 -1207,75
sus 1647,57 1837,8 - 161,48 216,15 1096,07 137,04 -1709,86
jos 1647,57 1837,8 - 213,31 285,53 1473,75 184,26 -2101,09
A
max
nec= 349,75
E3 jos 402,4 1335 - 13,98 16,78 122,4 18,36 -64,20
E2 sus 875,38 1335 1,53 21,39 39,15 122,4 18,36 122,21
jos 875,38 1335 1,53 30,19 55,25 240,63 36,10 59,36
E1 sus 1174,83 1689 1,44 16,41 28,31 240,63 36,10
-
165,13
jos 1174,83 1689 1,44 41,23 71,13 340,68 51,11 24,95
P sus 1379,14 1689 - 24,72 36,33 340,68 51,11
-
265,06
74
jos 1379,14 1689 - 70,75 103,98 431,56 64,75 147,19
A
max
nec= 147,19
E4 si E5 b= 500
h= 500
ds= 400 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300
h= 500
ds= 400
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp
ax 5 - elevatia A
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
)

_Mef
(kNm)
_Mcap
(kNm) o
Mef
(kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 354,61 732 - 89,23 107,08 153,23 22,99 636,92
E2 sus 735,94 1044 1,42 64,17 109,24 153,23 22,99 654,93
jos 735,94 1044 1,42 99,13 168,75 339,47 50,93 840,47
E1 sus 1020,58 1236 1,21 85,16 123,76 339,47 50,93 465,57
jos 1020,58 1236 1,21 116,44 169,22 538,72 80,83 512,31
P sus 1184,42 1329,9 - 106,92 144,06 538,72 80,83 302,66
jos 1184,42 1329,9 - 121,32 163,47 750,18 112,56 111,91
A
max
nec= 840,47
E2 sus 1166,56 1676,25 1,44 30,63 52,82 206,92 31,05 95,26
jos 1166,56 1676,25 1,44 30,48 52,56 383,08 57,48
-
200,49
E1 sus 1610,23 1913,25 1,19 16,15 23,03 383,08 57,48
-
446,57
jos 1610,23 1913,25 1,19 43,13 61,50 539,74 80,98
-
387,10
P sus 1953,88 2119,8 - 29,34 38,20 539,74 80,98
-
581,25
jos 1953,88 2119,8 - 75,11 97,79 689,95 103,52
-
335,03
A
max
nec= 95,26
E4 si E5 b= 500
h= 500
ds= 400 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300
h= 500
ds= 400
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp
ax 4 - elevatia A
75
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
)

_Mef
(kNm)
_Mcap
(kNm) o
Mef
(kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 354,61 732 - 68,52 82,22 224,57 33,69 310,92
E2 sus 735,94 1044 1,42 53,89 91,74 224,57 33,69 390,20
jos 735,94 1044 1,42 105,49 179,58 438,96 65,86 764,87
E1 sus 1020,58 1236 1,21 94,53 137,38 438,96 65,86 413,23
jos 1020,58 1236 1,21 135,15 196,41 650,97 97,67 551,82
P sus 1184,42 1329,9 - 131,04 176,56 650,97 97,67 386,40
jos 1184,42 1329,9 - 138,54 186,67 866,29 129,98 111,75
A
max
nec= 764,87
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de
armare stalp ax B ELEVATE 1
Etaj Locatie
Grinda Stalp N (kN) /x (mm) Anec (mm
2
)
Mef (kNm) Mcap (kNm) o Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 595,76 1335 - 105,62 126,74 387,43 58,13 410,48
E2
sus 1147,96 1335 1,16 49,68 69,33 387,43 58,13 -67,97
jos 1147,96 1335 1,16 101,19 141,21 737 110,58 -51,56
E1
sus 1612,69 1689 1,05 74,09 93,11 737 110,58 -452,38
jos 1612,69 1689 1,05 126,2 158,61 1091,85 163,82 -1570,01
P
sus 1956,7 1689 - 88,47 91,64 1091,85 163,82 -2128,06
jos 1956,7 1689 - 160,4 166,15 1468,98 220,40 -2159,65
A
max
nec= 410,48
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de
armare stalp ax 2,ELEVATE B
Etaj Locatie
Grinda Stalp N (kN) /x (mm) Anec (mm
2
)
Mef (kNm) Mcap (kNm) o Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 505,49 1426 - 22,05 26,46 197,9 29,69 -109,33
E2
sus 983,17 1341 1,36 27,21 44,54 197,9 29,69 41,30
jos 983,17 1341 1,36 31,95 52,29 378,95 56,86 -195,80
E1
sus 1387,76 1837,8 1,32 17,75 28,21 378,95 56,86 -396,52
jos 1387,76 1837,8 1,32 47,68 75,77 539,4 80,93 -267,58
P
sus 1647,57 1837,8 - 33,82 45,27 539,4 80,93 -521,75
jos 1647,57 1837,8 - 76,06 101,81 693,98 104,12 -1162,18
A
max
nec= 41,30
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de
armare stalp ax B ELEVATE 3
Etaj Locatie
Grinda Stalp N (kN) /x (mm) Anec (mm
2
)
Mef (kNm)
Mcap
(kNm) o Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
76
E3 jos 164 642,90 - 105,62 126,74 357,29 44,67 249,48
E2
sus 398,7 675,60 1,69 49,68 101,02 357,29 44,67 -463,64
jos 398,7 675,60 1,69 101,19 205,76 679 84,90 -698,20
E1
sus 620,47 753,60 1,21 74,09 107,98 679 84,90 -1350,04
jos 620,47 753,60 1,21 126,2 183,93 1019,29 127,44 -1736,54
P
sus 798,27 806,55 - 88,47 107,27 1019,29 127,44 -2247,66
jos 798,27 806,55 - 160,4 194,48 1385,82 173,27 -2519,94
A
max
nec= 249,48
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de
armare stalp ax 3,ELEVATE B
Etaj Locatie
Grinda Stalp N (kN) /x (mm) Anec (mm
2
)
Mef (kNm)
Mcap
(kNm) o Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 505,49 1426 - 110,05 132,06 345,61 43,21 304,38
E2
sus 983,17 1341 1,36 74,67 122,22 345,61 43,21 -286,85
jos 983,17 1341 1,36 166,27 272,14 635,09 79,41 -133,42
E1
sus 1387,76 1837,8 1,32 138,29 219,76 635,09 79,41 -482,61
jos 1387,76 1837,8 1,32 208,05 330,62 923,43 115,46 -516,86
P
sus 1647,57 1837,8 - 189,85 254,12 923,43 115,46 -1026,85
jos 1647,57 1837,8 - 231,58 309,98 1217,14 152,18 -1370,94
A
max
nec= 304,38
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare
stalp ax C elevatie 2
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
) p (%)

Mef
(kNm)
Mcap
(kNm) o Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 568,75 1371,25 - 102,41 122,89 317,69 39,72 289,80 0,096599
E2 sus 1156,32 1676,25 1,45 70,25 122,20 317,69 39,72 285,22 0,095072
jos 1156,32 1676,25 1,45 157,32 273,67 633,59 79,22 -119,04 -0,03968
E1 sus 1612,69 1913,25 1,19 130,42 185,67 633,59 79,22 -705,69 -0,23523
jos 1612,69 1913,25 1,19 194,29 276,60 948,49 118,59 -940,95 -0,31365
P sus 1956,7 2119,8 - 174,09 226,32 948,49 118,59 -1276,14 -0,42538
jos 1956,7 2119,8 - 224,27 291,56 1272,98 159,16 -1621,85 -0,54062
A
max
nec=289,80

E4 si E5 b= 600
h= 600
77
ds= 500 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 600 fyd= 300
h= 600
ds= 500
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare
stalp ax 2 elevatie C
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
) p (%)

Mef
(kNm)
Mcap
(kNm) Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 204,72 670,5 104,38 125,26 333,55 41,70 279,12 0,093041
E2 sus 460,58 670,5 52,33 91,42 333,55 41,70 53,53 0,017843
jos 460,58 670,5 114,01 199,17 687,54 85,96 -765,75 -0,25525
E1 sus 688,11 806,55 81,96 115,28 687,54 85,96 -1324,99 -0,44166
jos 688,11 806,55 137,86 193,91 1061,54 132,73 -1774,16 -0,59139
P sus 848,54 980,25 102,54 142,15 1061,54 132,73 -2119,23 -0,70641
jos 848,54 980,25 164,44 227,96 1464,53 183,11 -2465,46 -0,82182
A
max
nec= 279,12
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare
stalp ax C - elevatie 1
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
) p (%)
Mef (kNm)
Mcap
(kNm) o
Mef
(kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 403,04 1335 - 61,51 73,81 218,92 32,85 250,23 0,125117
E2 sus 837,89 1335 1,59 48,62 92,96 218,92 32,85 409,79 0,204895
jos 837,89 1335 1,59 97,42 186,26 446,97 67,06 188,20 0,0941
E1 sus 1177,31 1689 1,43 86,92 149,64 446,97 67,06 -117,00 -0,0585
jos 1177,31 1689 1,43 124,88 214,99 674,55 101,21 -170,94 -0,08547
P sus 1382,43 1689 - 119,22 174,79 674,55 101,21 -505,91 -0,25296
jos 1382,43 1689 - 131,77 193,19 906,61 136,03 -896,20 -0,4481
A
max
nec= 409,79
E4 si E5 b= 500
h= 500
ds= 400 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300
h= 500
78
ds= 400
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare
stalp ax 1 - elevatie C
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
) p (%)
Mef (kNm)
Mcap
(kNm) o
Mef
(kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 204,72 670,5 - 25,88 31,06 198,88 29,84 -72,67 -0,03633
E2 sus 460,58 670,5 1,46 29,58 51,67 198,88 29,84 99,15 0,049576
jos 460,58 670,5 1,46 29,58 51,67 384,72 57,72 -758,37 -0,37919
E1 sus 688,11 806,55 1,17 14,07 19,79 384,72 57,72 -1024,07 -0,51204
jos 688,11 806,55 1,17 45,46 63,94 549,5 82,45 -1108,79 -0,5544
P sus 848,54 980,25 - 32,86 45,55 549,5 82,45 -1262,04 -0,63102
jos 848,54 980,25 - 74,57 103,37 701,41 105,24 -1167,42 -0,58371
A
max
nec= 99,15
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de
armare stalp ax B - elevatia 2
Etaj Locatie
Grinda Stalp
N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
)
_Mef (kNm)
_Mcap
(kNm) o Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 595,76 856,26 - 119,39 143,27 387,43 48,44 309,40
E2
sus 1147,96 1676,25 1,46 78,13 136,90 387,43 48,44 266,97
jos 1147,96 1676,25 1,46 153,51 268,99 737 92,15 564,91
E1
sus 1612,69 1913,25 1,19 128,97 183,61 737 92,15 -4,28
jos 1612,69 1913,25 1,19 199,44 283,93 1091,85 136,52
-
1247,77
P
sus 1956,7 2178,75 - 182,01 243,20 1091,85 136,52
-
1519,33
jos 1956,7 2178,75 - 229,9 307,19 1468,31 183,58
-
1945,23
A
max
nec= 564,91
79

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de
armare stalp ax2 - elevatia B
Etaj Locatie
Grinda Stalp
N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
)
_Mef (kNm)
_Mcap
(kNm) o Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 505,49 1426 - 123,64 148,37 387,15 48,41 343,87
E2
sus 983,17 1341 1,36 87,49 143,20 387,15 48,41 309,41
jos 983,17 1341 1,36 176,50 288,89 736,58 92,10 698,27
E1
sus 1387,76 1837,8 1,32 148,46 235,93 736,58 92,10 345,20
jos 1387,76 1837,8 1,32 222,00 352,79 1091,29 136,45 -787,35
P
sus 1647,57 1837,8 - 207,02 277,11 1091,29 136,45
-
1291,91
jos 1647,57 1837,8 - 242,54 324,65 1467,62 183,50
-
1827,34
A
max
nec= 698,27
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de
armare stalp ax A - elevatia 3
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
)
_Mef (kNm)
_Mcap
(kNm) o
Mef
(kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 164 642,90 - 36,57 43,88 215,4 32,32 6,70
E2 sus 398,7 675,60 1,69 32,33 65,74 215,4 32,32 188,83
jos 398,7 675,60 1,69 32,68 66,45 387,29 58,11 -91,72
E1 sus 620,47 753,60 1,21 16,61 24,21 387,29 58,11 -443,74
jos 620,47 753,60 1,21 43,38 63,23 539,5 80,95 -372,29
P sus 798,27 806,55 - 30,97 37,55 539,5 80,95 -586,25
jos 798,27 806,55 - 76,36 92,58 677,04 101,58 -356,88
80
A
max
nec= 188,83
E4 si E5 b= 500
h= 500
ds= 400 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300
h= 500
ds= 400
81
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp
ax 3 - elevatia A
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
)
_Mef (kNm)
_Mcap
(kNm) o Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 354,61 732 - 68,23 81,88 233,01 34,96 293,95
E2 sus 735,94 1044 1,42 53,85 91,67 233,01 34,96 375,56
jos 735,94 1044 1,42 105,07 178,86 443,47 66,54 751,40
E1 sus 1020,58 1236 1,21 94,12 136,78 443,47 66,54 400,75
jos 1020,58 1236 1,21 134,12 194,92 653,09 97,99 535,81
P sus 1184,42 1329,9 - 128,81 173,56 653,09 97,99 357,83
jos 1184,42 1329,9 - 136,1 183,38 867,52 130,16 82,30
A
max
nec= 751,40
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 2 - elevatia A
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) /x (mm) Anec (mm
2
) Aef M
cap

_Mef
(kNm)
_Mcap
(kNm) o Mef (kNm) Mcorectat (kNm)
E3 jos 595,76 856,26 - 30,42 36,50 206,87 31,04 -40,58 910 158
E2 sus 1147,96 1676,25 1,46 30,53 53,50 206,87 31,04 101,02 910 158
jos 1147,96 1676,25 1,46 30,58 53,58 382,93 57,45 -191,69 910 194
E1 sus 1612,69 1913,25 1,19 16,24 23,12 382,93 57,45 -445,55 910 194
jos 1612,69 1913,25 1,19 43,24 61,56 539,5 80,95 -386,18 910 222
P sus 1956,7 2178,75 - 29,44 39,34 539,5 80,95 -571,36 910 222
jos 1956,7 2178,75 - 75,25 100,55 689,6 103,47 -311,44 910 246
A
max
nec= 101,02
E4 si E5 b= 500
h= 500
ds= 400 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300
h= 500
78
ds= 400
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax A - elevatia 2
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN)
/x
(mm) Anec (mm
2
)

_Mef
(kNm)
_Mcap
(kNm) o Mef (kNm) Mcorectat (kNm)
E3 jos 354,61 732 - 65,18 78,22 224,03 33,61 278,42
E2 sus 735,94 1044 1,42 52,73 89,76 224,03 33,61 374,64
jos 735,94 1044 1,42 106,21 180,80 441,71 66,27 770,51
E1 sus 1020,58 1236 1,21 95,55 138,86 441,71 66,27 421,00
jos 1020,58 1236 1,21 140,04 203,52 662,16 99,35 592,39
P sus 1184,42 1329,9 - 138,94 187,21 662,16 99,35 456,46
jos 1184,42 1329,9 - 144,73 195,01 897,78 134,70 128,77
A
max
nec= 770,51
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax A - elevatia 1
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
)
_Mef (kNm)
_Mcap
(kNm) o
Mef
(kNm) Mcorectat (kNm)
E3 jos 402,49 1355 - 13,79 55,71 122,43 18,37 260,20
E2 sus 833,91 1355 1,62 21,24 41,41 122,43 18,37 141,07
jos 833,91 1355 1,62 30,36 59,20 240,7 36,11 92,15
E1 sus 1177,31 1689 1,43 16,58 28,54 240,7 36,11 -163,31
jos 1177,31 1689 1,43 41,41 71,29 340,81 51,13 26,06
P sus 1382,43 1689 - 24,87 36,46 340,81 51,13 -264,16
jos 1382,43 1689 - 70,99 104,08 431,76 64,78 147,73
A
max
nec= 260,20
E4 si E5 b= 500
h= 500
ds= 400 fcd= 13,33
P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300
h= 500
79
ds= 400
Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 1 - elevatia A
Etaj Locatie Grinda Stalp N (kN) /x (mm)
Anec
(mm
2
)
_Mef (kNm)
_Mcap
(kNm) o Mef (kNm)
Mcorectat
(kNm)
E3 jos 354,61 732 - 9,23 11,08 120,76 18,12
-
108,97
E2 sus 735,94 1044 1,42 18,51 31,51 120,76 18,12 61,32
jos 735,94 1044 1,42 34,92 59,44 235,93 35,40 102,16
E1 sus 1020,58 1236 1,21 20,55 29,87 235,93 35,40
-
144,34
jos 1020,58 1236 1,21 47,03 68,35 331,92 49,80 16,37
P sus 1184,42 1329,9 - 30,82 41,53 331,92 49,80
-
207,14
jos 1184,42 1329,9 - 73,6 99,17 419,44 62,93 127,33
A
max
nec= 127,33
Verificarea si armarea nodurilor stalpului B2
fyd= 300 yRd= 1,2 q= 0,552
hc= 600 fcd= 13 bj= 600
Etaj As,sup As,inf Vc Ned n Vjhd Vmax Ash Aef Bare ne
3 1017 763 62,1 387,15 0,082724 578,7 2381,932 1899,658 1884 410/100 4x6bare
2 1472 763 95,58 736,58 0,157389 709,02 2184,238 2232,673 2260 412/125 4x5bare
1 1923 1140 126,18 1091,29 0,233182 976,5 1963,302 2847,556 2714 412/100 4x6bare
P 1923 1140 129,02 1467,62 0,313594 973,66 1697,751 2622,365 2714 412/100 4x6bare
Verificarea si armarea nodurilor stalpului A1
Etaj As,sup As,inf Vc Ned n Vjhd Vmax Ash Aef Bare ne
3 1017 0 43,46 151,57 0,046637 322,66 1373,234 1118,921 1256 410/125 4x4bare
2 1017 0 51,43 334,74 0,102997 314,69 1294,397 1066,516 1256 410/125 4x4bare
80
1 1489 0 62,03 529,9 0,163046 474,01 1204,736 1479,748 1570 410/100 4x5bare
P 1489 0 62,23 737,96 0,227065 473,81 1101,137 1392,595 1570 410/100 4x5bare
81
PREDIMENSIONAREA &UNDATIEI IN GRUPAREA &UNDAMENTALA
Grinda de fundatie ax 1
Lo= 5,4 m - lumina grinzii de fundatie
Hc - inaltimea sectiunii grinzii de fundatie
Hc=Lo/3.Lo/6=1.8.0,9m
Hc= 1,6 m
Ht>300mm - inaltimea talpii fundatiei
Ht= 0,8 m
pconv= 250 kN/mp - presiunea conventionala de calcul
Df= 2,5 m - adancimea de inghet
ymed= 20
kN/mc - greutatea volumica medie a betonului si a pamantului care
sprijina
pe fundatie
L= 32,5 m - lungimea totala a grinzii de fundatie
Fortele axiale in stalpi:
P13= 855 kN
P14= 1349 kN
P15= 1358 kN
P16= 1358 kN
P17= 1374 kN
P18= 881 kN
Bmin=ZPi/(pconv-
ymed*Df)*L= 1,10 mBmin+0,2Bmin=1.32m 1,324615
B= 1,5 m - latimea talpii grinzii de fundatie
b=bc+50.100mm=550+100
b= 0,7 m - latimea cuzinetului
N=ZPi= 7175 kN - forta axiala totala in centrul de greutate al grinzii de fundatie
M=ZPi*di+ZMi= 492 kN*m - moment in centrul de greutate al grinzii
Calculul presiunilor pe talpa fundatiei
p1=N/L+6*M/L
2
presiunea maxima pe unitatea de lungime
p1= 223,6 kN/m
p2=N/L-6*M/L
2
presiunea minima pe unitatea de lungime
p2= 218 kN/m
81
w=B*L^2/6= 264,1 m^3
pmax=N/A+M/w
pmax= 149 kN/m^2 <pconv=250kN/m^2
82
pmin=N/A-M/w
pmin= 145,3 kN/m^2
Verificarea metodei
R13= 758 kN Reactiuni in reazeme(stalpi)
R14= 1460 kN
R15= 1290 kN
R16= 1308 kN
R17= 1444 kN
R18= 917 kN
(R13-P13)/P13= 0,113 <0,2
(R14-P14)/P14= -0,08 <0,2
(R15-P15)/P15= 0,05 <0,2
(R16-P16)/P16= 0,037 <0,2
(R17-P17)/P17= -0,05 <0,2
(R18-P18)/P18= -0,04 <0,2
Metoda simplificata
este acceptabila
Dimensionarea armaturii longitudinale
Mmax= 802 kN*m
Rezultate din calcul
static cu programul
PCE
Mmin= 559 kN*m
As1=Mmax/ho*fy= 3564 mm^2
Aleg 18416 cu
Asef=3618mm^2 ho=750mm
361
8
ho= 1,2 m Mlim=B*Hc*(ho-Hc/2)*fcd
Mlim= 12480 kN*m
Mlim>Mmin=559N*m x<Ht latimea zonei comprimate de beton este mai mica
decat talpa grinzii
As2=b*ho*(1-\(1-2*Mmin/b*ho^2*fcd))*fcd/fy
As2= 1587 mm^2
Aleg 8416 cu
Asef=1608mm^2
160
8
Dimensionarea armaturii transversale
Dimensionarea etrierilor din talpa grinzii fundatiei nu este necesara deoarece s-au respectat
conditiile privind
dimensionarea sectiunii de beton prevazute in NP 112-04. Se va
arma cu
412/150
83
PC52.
Dimensionarea etrierilor din cuzinet
V=Vmax= 772 kN
Forta taietoare in cuzinetul grinzii de fundatie
rezultat din calcul static.
v=V/hc*d*fctd hc= 0,8
m - inaltimea
cuzinetului
d - distanta intre axele armaturilor longitudinale din cuzinet
d= 580 mm
fctd - rezistenta de calcul a betonului la intindere
fctd= 1,1 N/mm^2
v= 1,513 <2 ms=(3-v)/2
ms= 0,744
f`ctd=ms*fctd= 0,818 N/mm^2
p - procentul de armare longitudinala
p=As1/hc*d= 0,347 %
pe - procentul de armare transversala
pe=100*v^2*f`ctd/3,2*\p*fyd
pe= 0,331 %
pe=100*nt*Ast/hc*s
Aleg
Ast= 113,1
mm^2 - 412
nt= 4
s=100*nt*Ast/hc*pe= 170,8 mm
Aleg
s= 150 mm
Au rezultat in cuzinetul fundatiei etrieri 412/150 PC52 pe o lungime critica
lcr=1,5*hc=1,5m.
n camp se va arma cu 410/200 PC52.
84
PREDIMENSIONAREA &UNDATIEI IN GRUPAREA &UNDAMENTALA
Grinda de fundatie ax B
Lo= 5,4 m - lumina grinzii de fundatie
Hc - inaltimea sectiunii grinzii de fundatie
Hc=Lo/3.Lo/6=1,8.0.9m
Hc= 1,6 m
Ht>300mm - inaltimea talpii fundatiei
Ht= 0,8 m
pconv= 250
kN/mp - presiunea
conventionala de calcul
Df= 2,5 m - adancimea de inghet
ymed= 20
kN/mc - greutatea volumica medie a betonului si a
pamantului care sprijina
pe fundatie
L= 32,5 m - lungimea totala a grinzii de fundatie
Fortele axiale in stalpi:
P13= 1339 kN
P14= 2285 kN
P15= 1940 kN
P16= 1940 kN
P17= 2330 kN
P18= 1383 kN
Bmin=ZPi/(pconv-
ymed*Df)*L= 1,73 m Bmin+0,2Bmin=2.1m
B= 2,2 m - latimea talpii grinzii de fundatie
85
b=bc+50.100mm=600+100
b= 0,7 m - latimea cuzinetului
N=ZPi= 11217 kN - forta axiala totala in centrul de greutate al grinzii de fundatie
M=ZPi*di+ZMi= 1065
kN*m - moment in centrul de greutate al
grinzii
p1=N/L+6*M/L
2
presiunea maxima pe unitatea de lungime
p1= 351,2 kN/m
p2=N/L-6*M/L
2
presiunea minima pe unitatea de lungime
p2= 339,1 kN/m
w=B*L^2/6= 387,3 m^3
pmax=N/A+M/w
pmax= 159,6 kN/m^2 <pconv=250kN/m^2
pmin=N/A-M/w
pmin= 154,1 kN/m^2
Verificarea metodei
R13= 1180 kN Reactiuni in reazeme(stalpi)
R14= 2275 kN
R15= 2015 kN
R16= 2046 kN
R17= 2263 kN
R18= 1440 kN
(R13-P13)/P13= 0,119 <0,2
(R14-P14)/P14= 0,004 <0,2
(R15-P15)/P15= -0,04 <0,2
(R16-P16)/P16= -0,05 <0,2
(R17-P17)/P17= 0,029 <0,2
(R18-P18)/P18= -0,04 <0,2 Metoda simplificata este acceptabila
Dimensionarea armaturii longitudinale
Mmax= 1249 kN*m Rezultate din calcul static cu programul PCE
Mmin= 870 kN*m
As1=Mmax/ho*fy= 5553 mm^2
Aleg 18420 cu
Asef=5656mm^2 ho=750mm
86
ho= 1,2 m Mlim=B*Hc*(ho-Hc/2)*fcd
Mlim= 18304 kN*m
Mlim>Mmin=870kN*m x<Ht latimea zonei comprimate de beton este mai mica
decat talpa grinzii
As2=b*ho*(1-\(1-2*Mmin/b*ho^2*fcd))*fcd/fy
As2= 2503 mm^2
Aleg 8420 cu
Asef=2514mm^2
Dimensionarea armaturii transversale
Dimensionarea etrierilor din talpa grinzii fundatiei nu este necesara deoarece s-au
respectat conditiile privind
dimensionarea sectiunii de beton prevazute in NP 112-04.
Se va
arma cu
412/150
PC52.
Dimensionarea etrierilor din cuzinet
V=Vmax= 1203 kN
Forta taietoare in cuzinetul grinzii
de fundatie rezultat din calcul
static.
v=V/hc*d*fctd hc= 0,8
m -
inaltimea
cuzinetului
d - distanta intre axele armaturilor longitudinale din cuzinet
d= 630 mm
fctd - rezistenta de calcul a betonului la intindere
fctd= 1,1 N/mm^2
v= 2,17 ms=(3-v)/2
ms= 0,415
f`ctd=ms*fctd= 0,457 N/mm^2
p - procentul de armare longitudinala
p=As1/hc*d= 0,499 %
pe - procentul de armare transversala
pe=100*v^2*f`ctd/3,2*\p*fyd
pe= 0,317 %
pe=100*nt*Ast/hc*s Aleg Ast= 113,1
mm^2 -
412 nt= 4
s=100*nt*Ast/hc*pe= 178,4 mm Aleg s= 150 mm
Au rezultat in cuzinetul fundatiei etrieri 412/150 PC52 pe o lungime critica lcr=1,5*hc=1,2m.
87
n camp se va arma cu 410/200 PC52.
PREDIMENSIONAREA &UNDATIEI IN GRUPAREA SPECIALA
Grinda de fundatie ax B
Lo= 5,4
m - lumina grinzii de
fundatie
Hc - inaltimea sectiunii grinzii de
fundatie
Hc=Lo/3.Lo/6=1.8.0,9m
Hc= 1,6 m
Ht>300mm - inaltimea talpii fundatiei
Ht= 0,4 m
pconv= 250 kN/mp - presiunea conventionala de calcul
Df= 2,5
m - adancimea de
inghet
ymed= 20
kN/mc - greutatea volumica medie a betonului si a
pamantului care sprijina
pe fundatie
L= 26 m - lungimea totala a grinzii de fundatie
Fortele axiale in
stalpi: Momente capabile in stalpi:
P13= 750 kN M13= 246 kN*m
P14= 1109 kN M14= 442 kN*m
P15= 1113 kN M15= 442 kN*m
P16= 1113 kN M16= 442 kN*m
P17= 1116 kN M17= 442 kN*m
P18= 758 kN M18= 246 kN*m
88
Bmin=ZPi/(pconv-
ymed*Df)*L= 1,15 m Bmin+0,2Bmin=1.38m
B= 1,5 m - latimea talpii grinzii de fundatie
b=bc+50.100mm=600+100
b= 0,7 m - latimea cuzinetului
N=ZPi= 5959
kN - forta axiala totala in centrul de greutate al grinzii
de fundatie
M=ZPi*di+ZMi= 2451 kN*m - moment in centrul de greutate al grinzii
p1=N/L+6*M/L
2
presiunea maxima pe unitatea de lungime
p1= 250,9 kN/m
p2=N/L-6*M/L
2
presiunea minima pe unitatea de
lungime
p2= 207,4 kN/m
Presiunile pe talpa fundatiei sunt mai mici in gruparea speciala decat in cea
fundamentala.
Gruparea fundamentala va fi cea care dimensioneaza fundatia.
89
CALCULUL TERMOI:OLATIEI E.TERIOARE
CONDT EXTEROARE
ee 80 % Zona 2
eem -15 C
Re 0,042
CONDT NTEROARE
ei 60 % Valoarea e, ei,e trebuie sa fie multiplu de 5
ei 20 C
Valoarea ei poate fi doar 12, 14, 16, 18, 20,
22
Ri 0,125
ALCATURE ELEMENT (de la interior la
exterior)
Nr. Crt Denumire strat d [m]
1 Beton armat 0,15
2 BCA 0,1
3 Beton armat 0,05
4 Polistiren 0,05
5 Mortar de ciment 0,01
6 Nimic 0
7 Nimic 0
8 Nimic 0
9 Nimic 0
10 Nimic 0
90
Temperatura aparitie condens
ees= -20
Dupa determinarea ee aparitie condens aceasta
valoare se afiseaza automat
Pct de tangenta se afla pe stratul X
stanga
x= 3
Condensul apare in stratul Y
Y= 2
A. Verificare transfer termic
OK Ro= 2,00 [m
2
K/W]
B.
Verificarea aparitiei condensului pe suprafa[a
interioar
NU APARE CONDENS PE S NT
C.
Verificarea aparitiei
condensului
Vezi grafice Pcorectat-Rv
D.
Determinarea temp ext la care apare
condensul
Se introduc valori pentru temp exterioara pana Pv tangent la Ps - atentie
grafic P-Rv
E.
Determinarea temperaturii exterioare medie de
condens
ees= -20
F.
Determinarea duratei de timp N
w
in care se produce
condens
Nw= 75
F.
Presiunile vaporilor pt calculul masei
de apa
pvi= 1404 Pa
pve= 132 Pa
G. Masa de apa condensata
mw= #N/A
H. Verificarea umiditatii relative masice
#N/A
eW= #N/A
eWadmis= 3,00
91
92
93
94
Grafice Rv1 Rv2 Rv3 Rv4 Rv5 Rv6 Rv7 Rv8 Rv9 Rv10
165 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
437 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
708,75 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
980,625 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
1252,5 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
1524,375 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
1796,25 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
2068,125 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
2340 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
2340 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19
Determinarea temperaturii exterioare medie de
condens
ees= -20 C
Determinarea duratei de timp Nw in care se
produce condens
Nw= 75 h
Presiunea de saturatie in pct de tangenta
este
Pses= 1088 Pa
R'v= 284,89 m/s
R''v= 180,30 m/s
Masa de apa condensata
mw= -0,01132 kg/m
2
Verificarea umiditatii relative masice OK
AW= -0,02
AWadmis= 3
95
CONDT
EXTEROARE
ee 80 % Zona 2
ee -15 C
Re 0,042
CONDT
NTEROARE
ei 60 % 35 C
ei 20 C Ccor 162
Ri 0,125
Nr.
Crt
Denumire
strat d [m]

[W/mk] R [m
2
K/W]

[kg/m
3
]
1
Beton
armat 0,15 2,03 0,0738916 2500
2 BCA 0,1 0,21 0,4761905 600
3
Beton
armat 0,05 2,03 0,0246305 2500
4 Polistiren 0,05 0,04 1,25 20
5
Mortar de
ciment 0,01 0,93 0,0107527 1800
6 Nimic 0 1 0 1
7 Nimic 0 1 0 1
8 Nimic 0 1 0 1
9 Nimic 0 1 0 1
10 Nimic 0 1 0 1
R0= 2,00
A.
Verificare
transfer
termic
OK
B.
Verificarea aparitiei condensului pe
suprafa[a interioar
esi= 17,8 C
er= 12 C
NU APARE CONDENS PE
S NT
96
C.
Calculul termperaturilor medii
ale straturilor
Nr.
Crt
Denumire
strat Tstg [C] Tdr [C] Tm [C]
Tstg
[C]
Denumir
e strat
Tdr
[C]
1 Beton armat 17,815 16,524 17,2 17,8
Beton
armat 16,5
2 BCA 16,524 8,201 12,4 16,5 BCA 8,2
3 Beton armat 8,201 7,770 8,0 8,2
Beton
armat 7,8
4 Polistiren 7,770 -14,078 -3,2 7,8 Polistiren -14,1
5
Mortar de
ciment -14,078 -14,266 -14,2 -14,1
Mortar de
ciment -14,3
6 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,3
7 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,3
8 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,3
9 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,3
10 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,3
-15,0 e -15,0 -15,0
D. Calculul valorilor medii anuale ale presiunilor de
saturatie
presiunile
corectate
ei 20 psim= 2340 Pa
[C]
Denumir
e strat psk [Pa]
1 esi 17,8
Beton
armat 2039 pssim= 2040 Pa
2 e1 16,5 BCA 1878 ps1m= 1880 Pa
3 e2 8,2
Beton
armat 1088 ps2m= 1106 Pa
4 e3 7,7 Polistiren 1052 ps3m= 1072 Pa
5 e4 -14,1
Mortar de
ciment 180 ps4m= 334 Pa
6 e5 -14,3 Nimic 177 ps5m= 332 Pa
7 e6 -14,3 Nimic 177 ps6m= 332 Pa
8 e7 -14,3 Nimic 177 ps7m= 332 Pa
9 e8 -14,3 Nimic 177 ps8m= 332 Pa
10 e9 -14,3 Nimic 177 ps9m= 332 Pa
11 ese -14,3 177 pssem= 332
ee -15,0 165 psem= 327 Pa
E. Determinarea presiunilor partiale ale vaporilor
97
pvi=
140
4 Pa pve= 262 Pa
Nr.
Crt
Denumire
strat d [m] 1/Kj mj [C] Mj [1/s]
Rv
[m/s]
x10
8
1 Beton armat 0,15 35 17,2 52,05 273,28
2 BCA 0,1 2,2 12,4 52,75 11,61
3 Beton armat 0,05 35 8,0 53,41 93,47
4 Polistiren 0,05 30 -3,2 55,19 82,78
5
Mortar de
ciment 0,01 7,1 -14,2 57,10 4,05
6 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00
7 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00
8 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00
9 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00
10 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00
CONDT EXTEROARE
ee 80 % Zona 2
ee -20 C
Re 0,042
CONDT NTEROARE
ei 60 % 40 C
ei 20 C Ccor 162
Ri 0,125
Nr.
Crt Denumire strat d [m] [W/mk] R [m
2
K/W]

[kg/m
3
]
1 Beton armat 0,15 2,03 0,0738916 2500
2 BCA 0,1 0,21 0,4761905 600
3 Beton armat 0,05 2,03 0,0246305 2500
4 Polistiren 0,05 0,04 1,25 20
5 Mortar de ciment 0,01 0,93 0,0107527 1800
6 Nimic 0 1 0 1
7 Nimic 0 1 0 1
8 Nimic 0 1 0 1
9 Nimic 0 1 0 1
10 Nimic 0 1 0 1
R0= 2,00
98
A.
Verificare transfer
termic
OK
B.
Verificarea aparitiei condensului pe suprafa[a
interioar
esi= 17,5 C
er= 12 C
NU APARE CONDENS PE S NT
C.
Calculul termperaturilor medii ale
straturilor
Nr.
Crt Denumire strat
Tstg
[C] Tdr [C] Tm [C]
Tstg
[C]
Denumire
strat
1 Beton armat 17,503 16,027 16,8 17,5
Beton
armat
2 BCA 16,027 6,515 11,3 16,0 BCA
3 Beton armat 6,515 6,023 6,3 6,5
Beton
armat
4 Polistiren 6,023 -18,946 -6,5 6,0 Polistiren
5 Mortar de ciment -18,946 -19,161 -19,1 -18,9
Mortar de
ciment
6 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic
7 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic
8 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic
9 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic
10 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic
-20,0 e -20,0 -20,0
D. Calculul valorilor medii anuale ale presiunilor de saturatie
presiunile
corectate
ei 20 psim= 2340
[C]
Denumire
strat psk [Pa]
1 esi 17,5 Beton armat 2001 pssim= 2002
2 e1 16,0 BCA 1818 ps1m= 1820
3 e2 6,5 Beton armat 968 ps2m= 986
4 e3 6,0 Polistiren 935 ps3m= 955
5 e4 -19,0
Mortar de
ciment 114 ps4m= 268
6 e5 -19,2 Nimic 112 ps5m= 267
7 e6 -19,2 Nimic 112 ps6m= 267
99
8 e7 -19,2 Nimic 112 ps7m= 267
9 e8 -19,2 Nimic 112 ps8m= 267
10 e9 -19,2 Nimic 112 ps9m= 267
11 ese -19,2 112 pssem= 267
ee -20,0 #N/A psem= #N/A
E. Determinarea presiunilor partiale ale vaporilor
pvi= 1404 Pa
pve= #N/A Pa
F. Determinarea rezistentei la permeabilitatea vaporilor
Nr.
Crt Denumire strat d [m] 1/Kj mj [C] Mj [1/s]
Rv
[m/s]
x10
8
1 Beton armat 0,15 35 16,8 52,11 273,58
2 BCA 0,1 2,2 11,3 52,91 11,64
3 Beton armat 0,05 35 6,3 53,67 93,93
4 Polistiren 0,05 30 -6,5 55,75 83,62
5 Mortar de ciment 0,01 7,1 -19,1 57,99 4,12
6 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00
7 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00
8 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00
9 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00
10 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00
100
101
MEMORIU TE(NICO ; ECONOMIC
Prin tema de proiectare s-a cerut realizarea unei construc[ii n regim
S+P+3E n Pitesti, jude ul Arges.
Pentru a se stabili valoarea total a investi[iei ct i durata de execu[ie a
lucrrii s-a ntocmit o documenta[ie economic, care cuprinde:
Do3801n4a<ia 13ono0i3
-Pe baza planelor de arhitectur i rezisten[ s-a realizat o antemsurtoare n
care sunt specificate cantit[ile, unit[ile de masur i simbolurile pentru fiecare
articol in parte.
-Cantitatile rezultate in urma antemasuratorii au fost introduse in program de calcul.
-n urma rularii programului se obtin extrasele de resurse principale (materiale,
manopera, utilaje) precum si valoarea devizului pe categorii de lucrari DCL.
-S-a intocmit ,devizul general i ,devizul pe obiect. n cadrul ,devizului general s-
au introdus urmtoarele cheltuieli: cheltuieli pentru ob[inerea i amenajarea
terenului, cheltuieli pentru proiectare i asisten[ tehnic, cheltuieli pentru investi[ii
de baz, alte cheltuieli (organizare de antier, comisioane, taxe, cheltuieli diverse i
neprevzute).
Organi=ar1a d1 >an4i1r
Pentru o mai bun desfaurare a activit[ii pe antier, inginerului
constructor i revine sarcina de a ntocmi organizarea de antier.
Aceasta organizare de antier const n urmtoarele:
-Calculul suprafe[elor de depozitare a materialelor principale [innd seama de
mrimea stocului maxim la un moment dat i strategia de aprovizionare adoptat. n
cadrul prezentului proiect s-a considerat c aprovizionarea cu matriale se face din
ase n ase zile n func[e de cantitatea de material i numrul de zile n care se
utilizeaz. S-a considerat c materialele utilizate vor fi adpostite n func[ie de
natura lor n depozite nchise (ciment, var), n depozite acoperite (armtur,
materialul lemnos, geamul), n depozite deschise (nisipul, pietriul, balastul,
crmida, bitumul). n urma acestui calcul au rezultat suprafe[ele de depozitare
pentru materiale. n func[ie de aceste suprafe[e, pe antier se vor realiza depozitele
pentru materiale.
101
-Volumul mijloacelor circulante propii se determin pe baz de normative iar pentru
calculul necesarului de materiale se folosete norma de consum, respectiv
cantitatea de resurse materiale ce se consum pentru producerea unei unit[i de
produs sau prestarea unui serviciu. Normele de consum reprezint elementele
principale ale planului de aprovizionare tehnico material, constituind baza
normativ a planificrii aprovizionrii tehnico materiale.
-Normele de stoc trebuie s asigure desfurarea ritmic a produc[iei conform
planului i a proceselor tehnologice , n condi[iile folosirii cu maxim eficien[ a
resurselor materiale i a capacitt[ilor productive.
Stocurile normate se determin cu ajutorul relatiei:
S
n
= S
c
+ S
s
+ S
cd
+ S
t
+ S unde:
-S
n
(stocul normat) - reprezint cantitatea maxim de materiale care trebuie
aprovizionat astfel ca procesul de productie s nu aib stagnri
-S
c
(stocul curent) - care se consum n condi[ii ideale , ntre dou aprovizionri
consecutive
-S
s
(stocul de siguran[) - asigur o desfurare normal a produc[iei n cazul
apari[iei ntrzierilor n procesul de aprovizionare
-S
cd
(stocul de condi[ionare) - care este creat pentru materialele ce se prelucreaz
nainte de punerea n oper cum ar fi prefabricatele i armturile.
-S
t
(stocul pentru transport interior) - reprezint cantitatea de materiale necesar
pentru continuitatea procesului productiv , n cazul n care de la depozitul central la
punctul de lucru intervin transporturi de lung durat.
-S
i
(stocul de iarna).
La nivelul punctului de lucru trebuie [inut cont de stocul curent , de stocul
de siguran[ i atunci cnd este cazul de stocul de transport i stocul de iarn.
Plana de organizare la obiect
Aceasta plan este ataat la proiect i cuprinde principalele construc[ii
anexe necesare unei bune desfurri a activit[ii pe antier. n acest scop sunt
prevzute n acest plan barci pt muncitori, un pu[ pentru alimentare cu ap
potabil, depozitele pentru materiale, drumuri de acces, panou i stlpi pentru
iluminat electric, gardul ce mprejmuiete incinta antierului i por[ile de acces n
interiorul antierului.
102
ANTEMSURTOARE
&UNDA?II
01.CA 01B
Turnarea betonului simplu n funda[ii continue, izolate, socluri cu volum peste
3 m
3
, precum i n ziduri de sprijin.
V
02.01
= (2*2*8+1.4*1.4*13)x0.6 = 34.48 mc
02.CB 10 A
Cofraje pentru beton n cuzine[i, funda[ii pahar i funda[ii de utilaje, simple cu
forme regulate, inclusiv sprijinirile din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm.
S
02.02
=0,45*(6.4*8+4*13) = 46.44mp

03.CC 01 C
Montarea armaturilor din otel-beton tip OB 37 si PC52 n funda[ii continue i
radiere (plci).
M
02.03
= V
02.04
* 60 kg o[el/mc beton = 15.066*60 = 1205.28 kg

04.CA 02 B
Turnarea betonului armat n elementele construc[iilor, exclusiv cele executate
n cofraje glisante n funda[ii izolate cu volum de peste 3mp si fundatii pahar.
V
02.04
= (1.6*1.6*8+1*1*13)*0.45 = 15.066 mc
05.CZ 01 02 A
Preparare beton marca B 50 cu balast, cu granula[ia pn la 31 mm, preparat
cu ciment F 25 n instala[ii centralizate.
V
02.05
= V
02.01
* 1,008 = 34.48*1.008 = 34.755 mc
06.CZ 01 05 C
Preparare beton marca B 150 cu agregate grele, sortate cu granula[ia pn la
31 mm (pt. beton simplu sau armat n plci, grinzi, diafragme, scri, elemente cu
sec[iuni mici la construc[ii cu 2-3 nivele i deschideri sub 5 m), preparat cu ciment M
30 n instala[ii centralizate.
V
02.06
= V
02.04
* 1,008 = 15.066*1.008 = 15.186 mc
07.CZ 03 01 A
Confec[ionarea armturilor din o[el-beton pentru beton armat n funda[ii
fasonarea barelor pentru funda[ii izolate (inclusiv funda[ii pahar) continue i radiere,
la ateliere centralizate OB 37, =6-8 mm.
M
02.07
= 0,40* M
02.03
* 1,010 = 0.4*1205.88*1.01 = 487.17 kg
08.CZ 03 01 E
Confec[ionarea armturilor din o[el-beton pentru beton armat n funda[ii
fasonarea barelor pentru funda[ii izolate (inclusiv funda[ii pahar) continue i radiere,
la ateliere centralizate PC 52, = 10-16 mm
M
02.08
= 0,60* M
02.03
* 1,010 = 0.6*1205.88*1.01 = 730.763 kg
103
09.TRA 06A 05
Transportul rutier al betonului cu autobetoniera la distan[a de 5 km.
M
02.09
= (V
02.05
+ V
02.06
) * 2.4 t/mc = (34.755+15.186)*2.4 = 119.858 tone
10.TRA 04 A 05
Transportul rutier al armturii fasonate cu platforma cu remorca cu trailer cu
capacitatea de pn la 20 t la distanta de 5 km.
M
02.10
=(M
02.07
+M
02.08
) *
1000
1
5
010 , 1
1
= (487.17+730.763)*1/1.01*1/1000
=1.205 tone

SUPRASTRUCTUR
01.CL 02 A
Stalpi din otel gata confectionati, livrati in tronsoane asamblate cu suruburi
avand 6......12 tone inclusiv..
M
04.01
= 16*6394+32*6394+36*5115 = 491,052 t

02. CL 04 A
Grinzi cu inima plina din otel gata confectionate, livrate complet asamblate de
pana la 1 tona.
M
04.02
=24*718+8*759+16*635+8*535+8*541+16*349+120*350+120*198+120*
162+140*80+80*81 = 150.536

03.CL 13 A
Scari, parapete, pasarele, podeste, contravantuiri, pane cu zabrele, bare si
constructii metalice de sustinere a utilajelor tehnologice sau platforme de deservire
a agregatelor mari, livrate in subansambluri de 0.150.....1.500 tone masa proprie
asamblate cu suruburi, pana la inaltimea de 35m inclusiv.
M
04.03
= 8*353+16*356+8*367+16*315+8*250+8*257+8*158+8*158 = 23.080 t
04. TRA 04 A10
Transport rutier al confectiei metalice cu autoremorcher cu macara treiller cu
capacitate de pana la 20t la distanta de 10km.
M
04.04
= 491.052+150.536+23.08 = 664.668 t

05.CB.13 K
Cofraje pentru beton armat n plci, grinzi i stlpi, exclusiv sus[inerile,
din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm grosime la construc[ii avnd
nl[imea intre 20 m si 35 m inclusiv, la plci i grinzi.
S
04.05
= (12*36-3*6*2)*10 nivele= 3960 m
2

06.CC.02 C
Montarea armturilor din o[el-beton, tip OB 37 n elemente de construc[ii,
exclusiv cele din construc[iile executate n cofraje glisante, cu distan[ieri din
mase plastice, la construc[ii executate la o nl[ime pn la 35 m inclusiv, din
104
bare fasonate avnd diametrul pn la 18 mm inclusiv, inclusiv n grinzi i
stlpi, pn la 10mm inclusiv, n plci (inclusiv scri i podeste).
M
04.06
= V
04.07
*110 kg/m
3
= 396*110 = 43560 kg

07.CA.02
Turnarea betonului armat n elementele construc[iilor, exclusiv cele
executate n cofraje glisante, marca B200 la construc[ii cu nl[imea pn la
35 m inclusiv n planee (grinzi, stlpi, plci) cu grosimea plcii pana la 10 cm
inclusiv.
V
04.07
= S
04.05
*0.10 = 3960*0.10= 396 m
3
08.CZ.01.06 A
Preparare beton marca B200 pentru betoane obinuite cu agregate
grele, sortate cu granula[ia pn la 16 mm, pentru beton armat n elemente
cu sec[iunea redus sau armturi foarte dese i n pilo[i Franki, preparat cu
ciment M30, n instala[ii centralizate.
V
04.08
= V
04.07
*1.008 = 396*1.008 = 399.168 m
3


09.CZ.03.02. M
Confec[ionarea armturilor din o[el-beton, pentru beton armat n elemente
de construc[ii turnate n cofraje, exclusiv cele executate n cofraje glisante,
fasonarea barelor pentru placi(inclusiv scari si podeste) la construc[ii obinuite,
n ateliere centralizate, OB 37, = 6-8 mm.
M
04.09
= (V
04.08
*60)*1.01 = (399.168*60)*1.01 = 24189.58 kg

10.CZ.03.02. N
Confec[ionarea armturilor din o[el-beton, pentru beton armat n elemente
de construc[ii turnate n cofraje, exclusiv cele executate n cofraje glisante,
fasonarea barelor pentru pere[i, grinzi, stlpi i diafragme la construc[ii
obinuite, n ateliere centralizate, OB 37, =10-12 mm.
M
04.10
= (V
04.08
)*50 kg/m
3
*1.01 = (399.168)*50*1.01 = 20157.784 kg

11.CB.45 B
Sus[ineri din grinzi metalice extensibile de inventar pentru turnarea
grinzilor monolite izolate, a planeelor cu grinzi monolite i a plcilor drepte
cu sarcin total asupra cofrajelor de cel mult 500 daN/m
2
la construc[ii
avnd nl[imea pn la 20 m inclusiv,
B
04.11
= 108*5 nivele = 540 buc.
105
12.TRA.06.A 05
Transportul rutier al betonului B200 cu autobetoniera la distan[a de 5
km.
M
04.12
= V
04.07
*2.4 tone/m
3
= 396*2.4 = 950.4 tone
13.TRA 04 A 05
Transportul rutier al armturii fasonate cu platforma cu remorca cu trailer cu
capacitatea de pn la 20 t la distanta de 5 km.
M
04.13
=(M
04.09
+M
04.10
)*
1000
1
5
010 , 1
1
=(24189.58+20157.784)*1/1.01*
*1/1000 =43.98 tone
106
DEVI: ANALITIC DEVI: ANALITIC
Denumire UM CANTTAT VALOARE
(rotund)
0
1 2 3
01 FTC 00 TERASAMENTE
1. 01. Ts C18 A1
Sapatura mecanica cu buldozer pe tractor pe
senile de 65-80 CP, inclusiv impingerea
pamantului pana la 10m, teren categoria

100
mc
35,05x28,75x0,1 = 100,768 mc
2,21 ore utilaj
1,008
sute mc
01. 02. Ts C22 A1
Spor la consumurile de ore utilaj din art. Ts
C18 pentru transportul pamantului, pe fiecare
10 m in plus, peste distanta prevazuta
pentru transportul cu buldozere de 65 80
CP ap pamantului provenind din teren
categoria

100
mc
100,768x1,15x3,505
= 406,174 mc
1,33 utilaj / 100 mc
35,05 / 10 = 3,505
4,062
sute mc
1. 03. Ts CO3 E1
Sapatura mecanica cu excavatorul de 0,41
0,7 mc in pamant cu umiditate naturala cu
descarcare in autovehicol, teren categoria

100
mc
3,8/ 6[ 35,05x28,75+ (35,05+31)
(28,75+24,7)+31+24,7]=3358,1
369 mc
1,95 utilaj / 100 mc
h = 4,05 m - 0,1 m - 0,15 m =
3,8 m
33,6
sute mc
01. 04. Ts A01 B1
Sapatura manuala in spatii intinse in pamant
cu umiditate naturala cu aruncare in depozit
sau vehicul la
tt< 0,6 m, teren mijlociu
mc
31x24,7x0,15 = 114,855 mc 114,9 mc
01.05. Ts A02 E1
Sapatura manuala in spatii limitate, avand
sub 1 m latime, cu taluz vertical, nesprijinit,
in pamant coeziv mijlociu si foarte adanc <
1,5 m,
teren mijlociu
mc

0,6x1,15x366,4 = 252,816
L
i
= 5x2(5,3x2+5,1x3+0,9x4)
+25,3x2+5,3x2+5,1x2 = 366,4
252,8 mc
1. 06. TsS D01 B1
mprastirea cu lopata a pamanatului sfarimat
in straturi uniforme de 10-30 cm, grosime cu
cu sfaramarea bulgarilor, teren mijlociu
mc
0,31 om ore / mc
V pe fundatie=
(1+0,25)x0,9x366,4 = 412,2 mc
V [n jurul c-tiei = V sap. total
-Vsap. la subsol = 3358,137
-23,5x32,3x3,88 = 3170,697 mc
3170,7 mc
1. 07. Ts D04 B1
Compactarea cu maiul de mana a
umpluturilor executate pe straturi, cu udarea
fiecarui strat de 10 cm grosime, teren coeziv.
mc

0,76 om ore / mc
Vtotal = 2758,5 mc
2759 mc
1. 08. TRB01 C14
Transportul materialelor cu roaba cu penuri ,

mc
Conform :
TS A01 B = 114,855 mc 5627,1
107
incarcare, aruncare, descarcare, rasturnare
grupa 1-3, distanta 40m
TS A02 E1 = 252,816 mc
Ts DO1 B1=2758,5 mc
3126,168 mc x 1,8 t / mc
= 5627,103
mc
1. 09. TRA01 A05P
Transportul rutier al pamantului sau
molozului cu autobasculanta la distanta de
5km
tone
3358,1363 - 3126,168
= 231,969 mc
231,969 x 1,8 t / mc = 417,544 t
418 mc
02 F 5000 NFRASTRUCTURA
2. 01. CA01 B1
Turnarea betonului simplu, marca B50 in
fundatii (continue, izolate) si socluri cu volum
> 3mc, si ziduri de sprijin
mc
1,15x0,9x366,4x1,008
= 382,258 mc
3,05 om ore / mc
383 mc
02.02. CZ 0103 A1
Prepararea betonului simplu, marca B50 mc
1,15x0,9x366,4x1,008
= 382,258 mc
0,085 om ore / mc
383 mc
3. 03. CA 02 C1
Turnarea betonului armat in fundatii
continue, radieri si pereti sub cota 0.00 a
constructiei cu grosimea < 30 cm
mc
0,8x0,6x Li = 0,8x0,6x323,8
= 155,424 mc
4,15 om ore / mc
156 mc
2. 04. Cz 0105 C1
Prepararea betonului armat cu agregate
grele sortate pana la 31 mm preparat cu
ciment MN30, in instalatii centralizate
mc
0,8x0,6x323,8x1,008
= 156,67 mc
0,085 ore
157 mc
2.2. CD01 A1
Zidarie de piatra bruta in fundatie cu piatra de
cariera, roca eruptiva
mc
2x0,6x323,8 = 388,56 mp
0,96 om ore / mc
389 mp
2.6. CZ0301B1
Confectionarea armaturilor din otel beton
pentru beton armat in fundatii
kg
2967,23x60 kg / mc x 1,01
= 179814,138 kg,
022 om ore / kg
179815
kg
02.07. CC 01 C1
Montarea armaturilor din otel beton in fundatii
continue si radiere, (placi)
kg
2967,23x60 kg / mc
= 178033,8 kg
0,02 om ore / kg
178034
kg
02.08. CG 32C1
Umpluturi in straturi executate cu piatra
sparta si nisip compactat manual in incaperi
izolate, suprafata < 10mp
mc
V = 50,871 mc
0,92 om ore / mc
02.09. CO 18A1
Fundatii circulare cu D=40-50cm, pentru
stalpi de lemn pe suport de piatra sparta
mp 50,871x1,008 = 51,278 mp 0,48 ore
om / mp 52 mp
02. 10 Cz 0104A1
Preparare beton B100 cu balast, granulatia <
31mm, cu ciment F25, in instalatii
centralizate
mc se prepara 52 mc
02. 11 CA 02 C1
Turnare beton armat in fundatii continue
,radiere si pereti sub cota +0.00 a
constructiilor cu grosime <30cm
mc
Li x gros.perete x h =
(31x0,2x3,25)x2+ (24,7x0,2x3,25) x2 =
72,4 mc 4,16 om ore / mc
Se scad goluri de geam : 14 geamuri
x0,5 x 0,2 x 0,6 = 0,84 Total : 72,41 -
0,84 = 71,57 mc
72 mc
108
02. 12 CA02 Y1
Turnare beton armat in fundatii la constructii
ingineresti cu un volum > 14mc (stalpi LEA)

mc
s ([ntre pereti) x 0,14 - golul scarii =
(4x5,7x5,7+5,4x5,7x10+6x5,4x 5,4) x
0,14 = 85,78 mc x 1,008
= 86,47 mc
3,54 om ore / mc
87 mc
02. 13 Cz 0106E1
Preparare beton marca B200 pentru betoane
obisnuite cu agregate grele, sortate cu
granulatia pana la 31mm, in beton armat in
stalpi, grinzi, placi de constructii curente,
preparat cu ciment M30 in instalatii
centralizate
mc 71,57 mc+86,47 mc
= 158,04 mc
159 mc
02.14. CB 12A 1
Cofraje pentru beton in pereti diafragme din
panouri la constructii H<20 m, cu plansee
monolit placaj 8 mm
mp 111,4 x 3,25 = 362,05 mp
0,88 om ore / mp
363 mp
02. 15. CB 13C1 Cofraje din panouri
refolosibile la constructii cu H20-35m, la placi
si grinzi, cu placaj de 8 mm
mp 612,72 mp 613 mp
02.16. CB 23 D1
Cofraje rama din tabla neagra pentru creare
gol tamplarie in pereti beton, latime peste 15
cm inclusiv ghermele
mp 14 x(0,5+0,6)x 2 x 0,2
= 6,16 mp
0,53 om ore / mp
6,2 mp
02.17. CB 45B1
Sustinere din grinzi metalice extensibile la
constructii cu H <20m, grinzile rezemand pe
popi metalici
buc 20 camere x 3 grinzi / cam.
= 60 buc
2,31 om ore / buc.
60 buc
02.18. CB 44A1
Sustinere cu popi extensibile pe 3100R
pentru montare palci, predale turn, plansee
monolit
buc 612,72 mp x 4 buc / mp
= 2950 ,88 buc
0,44 om ore / buc
2951
buc
02.19. CC 02 B1
Montare armatura la constructii H<35m din
bare D< 12mm in pereti diafragme cu
distantieri din plastic
kg 0 ,041 om ore / kg
283,79 kg
283,79
kg
02.20. CZ 0302 B1
Confectionare armaturi: pentru pereti, grinzi,
stalpi, diafragme la constructii obisnuite, in
ateliere centralizate )B37 D=10-16mm
kg 283,79 x 1,01 = 286,63 kg 286,63 k
02.21. CC 02 C 1
Montare armatura la constructii
H< 35 m din bare in grinzi si stapli
D< 18 mm, placi D< 10mm, cu distantieri din
plastic
kg 31,857 mc x 100 kg / m
= 3185,7 kg
3186 kg
02.22. CZ 0302 M1
Confectionare armatura pentru placi inclusiv
scari, podeste la constructii obisnuite in
ateliere centralizate OB37, D=6-8 mm
kg 3217,557 kg 3218 kg
02.23. TRA 02 A05
Transportul rutier al materialelor
semifabricatelor cu autocamionul pe distanta
= 5km
tone 178034 kg +286,63 kg +3218 kg =
181538,63 kg
182 t
2.24 TRA 06 A05
Transportul rutier al betonului mortarului cu
autobetoniera de 5,5 mc, dist. = 5km
tone 383 + 156,67+ 52 + 158,04
= 749,71 + 2,4 t/mc
= 1799,304 t
1800 t
109
03 F500 SUPRASTRUCTURA
03.01. CA 02 G1
Turnare beton armat la constructii cu H< 35
m, in pereti diafragme cu grosime < 30cm
mc
lungime x latime x h - goluri
=(5,175x0,125x5)-(0,9x2,1x0,125)
x6+3x (3,2x 0,125x5) +
0,25x0,125x5x3+
0,8x0,125x5,3+4,1x0,125x5+
2x2x0,125x5 -2x0,8x2,1x 0,125 +3 [8
(5,175x0,125x4) - 8x0,9x
2,1x0,125+3x4,02x0,125x4+5x1,25x0,
125x4+2x5,25x4+3,3x0,125x4]
=222,411 mc
4,04 ore om / mc
223 mc
03.02. CA 02 J1
Turnare beton armat la constructii cu H<
35m, in plansee, grinzi, placi cu grosimea
placii > 1-cm
mc 18x0,65
2
x5+10x0,75
2
x5+18x0,6
2
x4+10
x0,65
2
x4+
+18x0,55
2
x4+10x0,6
2
x4+28x0,5
2
x4+5x
0,14(24,7x31)- -3x8,5x14,5x0,14-
12x18x0,14 = 627,135 mc
3,54 ore om / mc
528 mc
03.03. CZ 0106E1
Preparare betob B200, agregate grele sort.
Granul <31mm, ciment M30
mc 222,411+627,135 = 849,546 mc 850 mc
03.03. CB 13 C1
Cofraje din panouri refolosibile la constructii
cu H20 35m, la placi si grinzi cu placaj de 8
mm
mp 5389,5-280,53 = 5109,00 mp 5109.00
mp
03.05. CB 19D1
Cofraje metalice plane univ. tip incerc. pentru
pereti interiori inclusiv imbinarile la constructii
H=20-35 m
mp 222,411x4x3x2+222,411x5x2
= 3780,987x2 mp
3781x2
mp
03.06. CB1 3D1
Cofraje din sanouri refolosibile la constructii
cu H20-35m, la stalpi si cadre, cu placaj de 8
mm
mp 5,65x4x3x2 = 322,05 mp x 2 322 x 2
mp
03.07. CB45 D1
Sustineri din grinzi metalice extensibile la
constructii cu H=20-35m, grinzile rezemand
pe popi metalici
buc 15 x 3 x 3 = 135 buc 135 buc
03.08 CB44 A1 Sustineri cu popi extensibili
pe 3100R pentru montare placi, predale,
turnari plansee monol. cu grinzi sau grinzi
mon, placi prefab.
buc 135 x 2 = 270 buc. 270 buc.
03. 09 CZ0302 A1
Confectionare armatura din otel beton pentru
pereti, grinzi, stalpi, diagragme, la constructii
obisnuite, in ateliere centralizate )B37 D= 6-8
mm
kg 88836 x 1,01 = 89724,26 kg 89725
kg
03.10 CC02 A1
Montare armatura la constructii H<35 m , din
bare D< 8mm, in pereti diafragme cu
distantieri din plastic
kg
888,36 x 100 kg/m
3
= 88836 kg
88836
kg
03.11 CC02 C1
Montare armatura la constructii H<35 m , din
kg
389,53 x 100 kg/m
3
= 38953 kg
38953
kg
110
bare , in grinzi si stalpi
D< 8mm, placi D< 10mm cu distantieri din
plastic
03.12 CZ03 02 M1
Confectionare armatura pentru placi inclusiv
scari, podeste, la constructii obisnuite in
ateliere centralizate OB37, D= 6-8 mm
kg 38953 x 1,01 = 39342,53 kg 39342
kg
03.13. TRA 02A05
Transportul rutier al materialelor,
semifabricatelor cu autocamionul pe distanta
5 km
kg total confectii armaturi 129,067 t 129 t
3.14. TRA 02A05
Transportul rutier al betonului mortarului cu
autobetoniera de 5,5 mc, distanta 5km
tone 222,411+627,135 = 849,56x2 = 1699 t
04 FA 000 ARHTECTURA
TA 00 nchideri
04. 02. CZ 02 02 A1
Preparare mortar var ciment pentru zidarii
M25 z cu ciment F25 in instalatii
centralizate cu var pasta
mc 755,106 x 0,065 = 49,082 mc 49 mc
04.03.CK 01 B1
Ferestre din lemn la constructii cu
H = 0-35 m, cu suprafata tocului
= 1-2,500 mp
mp 198 mp
FAC 00 COMPARTMENTAR
04. 05 CP 15 C1
Montare fasii de pereti din beton celular
autoclavizat de 60 cm latime si 12,5 cm
grosime
mp 130 mp
04.06. CZ02 02 A

mc 17,97+129,48 = 147,45x1,008x0,022 =
3,26 mc
3,26 mc
04.06. CK03F1
Usi din lemn simple interioare de tip CL
finisate intr-un canal pe toc
buc
0,9x2,41x18 = 34,02
0,26 ore om / mp
0,8x2,1x11= 18,48
52,5x3=153,5 mp
154 buc
04.07. TRA 06A05
Transportul rutier al betonului, mortarului cu
autobetoniera de 5,5 mc, distanta = 5km

tone 3,26 mc x2,1 = 6,85 tone 6,85
tone
FA1 F00 FNSAJE NTEROARE S EXTEROARE
04.09. CF 05 A1
Tencuieli interioare speciale, grosime medie
0,5 cm la pereti si tavane din beton
mp
total : 4217 mp 4217 mp
04.10. CF 03 A1
Tencuieli interioare drescuite, la tavane
plane, in grosime medie de 2 cm
mp 2492,6
mp
04.11. CF 01D1
Tencuieli interioare drescuite la pereti
executati manual pe beton, cu mortar M10
2 cm grosime, exclusiv schela
mp 1843,668 mp 1843,7
mp
04.12. CF 13 B1
Rectificarea suprafetelor cu mortar de aracet
la prefabricate din BCA, cu aracet CPMB
mp 2 x (17,97 + 129,48) = 294,9 x 2 mp 589 mp
04.13. CF 10 D1 mp 42,7 + 2492,6 = 2535,3 mp 2535,3
111
Glet de ipsos cu aracet (GPAC) inclusiv strat
de armorsa aplicat in doua straturi
mp
4.14. CN O1 C1
Zugraveli la interior cu 2 straturi lapte de
var si adaos de coloranti si grasimi pe
suprafete driscuite sau gletuite
mp 6709,6 mp 6709,6
mp
04.15. CG O 3 F1
Pardoseli din material plastic cu covor PVC
fara suport textil, incaperi suprafata < 20mp,
cu pervaz de lemn
mp 2372,8 mp 2372,8
mp
04.16. CGO 6 C1
Pardoseli de mozaic turnate pe loc de 1,5 cm
grosime, simplu, fara bordura pe suprafata <
5 mp cu mozaic marmura
mp 4,2 x 4 - 1,2 x 4 = 12 mp x 3 = 36 mp 36 mp
04.17. CF06 C1
Tencuieli exterioare obisnuite, drescuite pe
pereti beton, in grosime medie de 2 cm
mp 2048,52 mp 2048,52
mp
04.18. CB48 A1
Montarea si demontarea schelei
autoridicatoare cu 2 castele, L= 12m pentru
finisaje fatada
mp schela autoridicatoare tip PAT pentru
realizarea tencuielilor de fatada :
1843,668 mp
1843,66
8mp
4.19. ZF 18B
Strat egalizare cu mortar ciment M100- T pe
suprafete orizontale sau inclinate
2372,8 + 120 = 2492,3 mp 2492,3
mp
112
CAIET DE SARCINI RE:ISTENTA
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile de calitate a executiei,
verificarea si receptia lucrarilor care fac obiectul proiectului.
Scopul verificarii calitatii lucrarilor este examinarea modului in care sunt
respectate prevederile proiectului si cele cuprinse in prescriptiile tehnice in vigoare
in perioada executiei.
Lista normativelor cuprinse in caietul de sarcini va fi adusa la zi de catre
constructor (executant) cu normele noi sau revizuite aparute pana la data executiei
proiectului.
Proiectantul poate aduce completari sau modificari la prevederile prezentului
caiet de sarcini pe tot parcursul executiei; acestea devin obligatorii dupa luarea la
cunostinta de catre Executant si Beneficier.
Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea
lucrarilor in conditiile de calitate cerute de proiectul de executie, asigurand
respectarea prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini.
MASURI PREMERGATOARE E.ECUTIEI
Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre
verificatorii de proiecte atestati de comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriale.
Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii, care
raspunde de realizarea nivelului de calitate corespunzator exigentelor de
performanta ale lucrarii.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura
cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.
Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor
determinante de care depinde continuarea lucrarilor.
De asemenea in program se vor indica si factorii care trebuie sa participe la
diferitele etape prevazute.
113
Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care
cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si
postutilizarea acesteia si care se preda proprietarului constructiei care are obligatia
de a o completa la zi.
La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa de
executie, registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de
santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de executie si in mod
special "Codul de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat -
indicativ NE 012-99, "nstruc[iuni tehnice privind procedee de remediere a
defectelor pentru elemente de beton i beton armat - indicativ C 149-87, precum i
"Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de funda[ii directe la
construc[ii indicativ P10-86.
n cazul abordarii unor procese tehnologice care nu sunt acoperite prin
norme tehnice legal aprobate, executantul va ntocmi un caiet de sarcini privind
succesiunea fazelor tehnologice si masurilor specifice.
114
TERASAMENTE
CARACTERISTICI
Ordinea de realizare a lucrarilor de terasamente.
Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii, constructorul trebuie sa
analizeze cu atentie studiul geotehnic si detaliile de executie a fundatiilor din proiect.
Lucrarile de sapaturi vor fi incepute dupa efectuarea operatiilor de predare-primire
a amplasamentului, a trasarii topometrice si a stabilirii reperelor de nivelment conform
planurilor din proiect. Confirmarea executarii trasarilor si a operatiilor de nivelment se va
face prin "Procesul verbal de trasare a lucrarilor. act semnat de Beneficiar, Constructor
si Proiectant.
Pentru executarea terasamentelor care au un volum obisnuit, metodele de
executie se vor alege de constructor, de comun acord cu proiectantul lucrarii.
Sapaturile se executa de regula mecanizat pe o adancime cu 20 cm mai sus de
cota la care se vor executa fundatiile respective.
Stratul vegetal se va decapa si se va depozita in vederea reutilizarii sale dupa
executarea fundatiilor.
TE(NOLOGIE
Lucrarile de sapaturi se vor organiza astfel incat sa se asigure masurile de
prevenire a degradarii terenului de fundare, si anume :
- se va strica echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta
suficienta, pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie influentata;
- turnarea fundatiilor se va executa fara intarzieri, dupa ce sapatura a ajuns la cota
de fundare din proiect;
- se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii din sapaturi, in cazul
umezirii superficiale a sapaturii, fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se usuce, iar
daca umezirea este puternica, se va indeparta stratul de noroi.
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se verifica dimensiunile, cotele
de nivel si natura terenului de fundare, care trebuie sa corespunda cu valorile prevazute
in proiect. Verificarea calitatii terenului de fundare se face prin probe de laborator, cel
putin una la fiecare 200 m
2
suprafata de sapatura si minimum 3 la obiectiv. Calitatea
115
terenului de fundare trebuie confirmata din proces verbal de catre specialistul
geotehnician care a redactat studiul geotehnic.
Tolerantele admisibile la trasarea pe orizontala pentru lungimi sunt de + 2 cm fata
de cotele indicate in planurile de detaliu, si de + 10 la unghiuri; tolerantele admise la
trasarea reperilor de nivelment este de +1.0 cm.
Receptionarea lucrarilor de terasamente se executa in conformitate cu "Normativul
C56-85 - caiet si cu "nstructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor
ascunse la constructii si instalatii precum si pentru receptionarea terenului de fundare,
fundatiilor si structurilor.
Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa cu pamant de natura specificata in
proiect (de preferinta argilos), fara teren vegetal si vor avea un grad de compactare de
95-98%. Lucrarile de terasamente se vor executa, la aceasta lucrare, sub supravegherea
specialistului geotehnician care va stabili masurile tehnice pe care trebuie sa le adopte
executantul.
Lucrarile neconforme si cele care nu vor fi confirmate de catre specialistul
geotehnician vo fi refacute, pe cheltuiala proprie de catre executant.
116
&UNDATII
TE(NOLOGIE
Pregatire
Lucrarile de fundatii vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea
ca "faza de lucrari a naturii terenului si a sapaturilor precum si dupa retrasarea
fundatiilor.
Abaterile admisibile la aceste verificari sunt:
- la pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor - 10 mm;
- la pozitia in plan vertical a cotei de nivel - 10 mm.
Cofraje
Cofrajele pentru fundatii si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru
elementele ce urmeaza a fi executate;
-sa fie etanse, astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment;
-sa fie stabile si rezistente la actiunea incarcarilor care apar in procesul
de executie;
-sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;
-pentru reducerea aderentei dintre beton si panourile de cofraj,
panourile se ung inainte de fiecare folosire cu solutii de decofrare.
ntrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare elementele cofrajului pot
capata deplasari de la pozitionarea initiala (din proiect), este necesar ca inaintea
turnarii betonului sa se verifice corectitudinea pozitiilor finale ale acestora.
Decofrarea fundatiilor se va face cu respectarea prevederilor din Codul NE 012-99.
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea sau
degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor
materiale pe stivele de panouri de cofraj.
Armaturi
naintea turnarii grinzilor de fundatie se vor verifica toate armaturile din punct
de vedere al numarului de bare, al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor
117
etc. precum si a masurilor pentru mentinerea verticalitatii mustatilor pentru soclul
demisolului. Se va verifica de asemenea si grosimea stratului de acoperire care va
trebui sa fie prevazuta in proiect dar nu mai putin de 35 mm pentru fata inferioara si
45 mm pentru fetele laterale.
Betonul
La executia fundatiilor vor fi respectate si prevederile de la capitolul privind
lucrarile de betonare.
Fundatiile continue se vor turna, pe cat posibil, fara intrerupere; in cazul cand
aceasta conditie nu poate fi respectata se vor avea in vedere urmatoarele:
-durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri
speciale la reluarea betonarii, va fi intre 1.5 si 2 ore, in functie de tipurile de ciment
folosit (cu sau fara adaosuri);
-in cazul cand rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o
distanta de 1.0 m de la marginea stalpilor sau a intersectiilor de grinzi de fundatie;
Testari
Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de
fundatii si rezultatele acestora se vor inregistra in procese verbale de lucrari
ascunse.
118
LUCRARI DE BETON ARMAT
Prevederi pentru executia stalpilor din beton armat monolit
Stalpii din beton armat se pot turna in cofraje din panouri din placaj, metalice sau
mixte. Tipul de cofraje utilizate va fi ales functie de natura lucrarilor ce trebuiesc executate,
urmarindu-se asigurarea conditiilor de calitate cerute prin proiect si prin caietul de sarcini.
n acest sens se va tine seama si de recomandarile de la pct. D.11.
Tehnologia de executie a stalpilor cu cofraje din panouri de placaj si caloti metalici,
cuprinde in principal urmatoarele operatii:
-trasarea axelor perpendiculare si conturul stalpilor
-montarea, cu macaraua, a primului subansamblu in forma de L realizat din panouri
asamblate cu caloti metalici si sprijinirea cu spraituri metalice reglabile;
-terminarea lucrarilor de armare;
-montarea celui de al doilea subansamblu in forma de L, la pozitie si incheierea calotilor
metalici;
-verificarea verticalitatii cofrajului si fixarea definitiva a spaiturilor reglabile.
Montarea armaturii cuprinde urmatoarele etape: introducerea barelor verticale si
legarea lor de mustatile nivelului inferior; ridicarea etrierilor si legarea lor de sus in jos la
distantele prevazute in proiect: verificarea verticalitatii carcasei realizate si ancorarea ei
pana la realizarea cofrajului. Se poate executa carcasa in ateliere centralizate si apoi se
va monta cu ajutorul macaralei, dotata cu dispozitive adecvate care permit montarea fara
a le deforma sau deteriora. Carcasele se vor aseza in pozitia definitiva si apoi se vor
lega la partea de jos cu mustatile stalpului inferior (sau fundatiei).
Planseele si grinzile din beton armat monolit se pot turna in cofraje alcatuite din
panouri din placaj, metalice, sau cu structura mixta.
La realizarea cofrajelor vor fi avute in vedere urmatoarele:
-sustinerea cofrajelor va fi rezemata prin intermediul unor talpi individuale sau continue,
pe pamant sau alte elemente de constructii; talpile vor fi suficient de rigide pentru a
reziste fara a se deforma sub incarcari;
-popii vor fi de preferinta metalici telescopici care pot permite usor decofrarea;
-la alcatuirea si montarea cofrajelor se va urmari ca deformatiile lor sa fie compensate
prin suprainaltari sau prin contrasageti;
119
-esafodajele de sustinere a cofrajelor planseelor sunt formate in general, din grinzi
extensibile rezemate pe popi de inventar contravantuiti.
Elementele cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a
putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului, betonului proaspat, a
sculelor si a dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori.
De asemenea esafodajele pentru cofraje vor fi astfel concepute si contravantuite
pentru a rezista si la incarcari seismice.
Montarea cofrajelor de sustinere pentru plansee se face in urmatoarea ordine:
-se traseaza pozitia elementelor verticale de sustinere (popi etc.).
-se dispun elementele verticale de sustinere si se contravantuiesc provizoriu;
-se monteaza si se fixeaza elementele orizontale ale esafodajului (rigle, grinzi
extensibile, etc);
-se monteaza panourile de cofraj;
-se verifica pozitia si dimensiunile elementelor cofrajelor; strangerea definitiva a
contravantuirilor se face dupa ultima verificare ce se efectueaza dupa montarea
cofrajelor pe traverse.
n concordanta cu tendintele in domeniul cofrajelor pe plan mondial, se
recomanda utilizarea pentru cofrarea planseelor si grinzilor, a panourilor cu rama
metalica si placaj special.
Aceste sisteme de cofraje prezinta o serie de avantaje:
-greutatea redusa a tuturor elementelor face posibila montarea si demontarea lor
manuala;
-este posibila si montarea de ansamble mari de cofraje, cu ajutorul macaralei;
-placa cofranta din placaj special permite un numar mare de refolosiri (peste 100 pentru
fiecare fata);
-modul de sprijinire permite decofrarea timpurile a panourilor, planseul ramanand sprijinit
pe popi prin intermediul capetelor de sprijinire, fapt ce mareste eficienta folosirii acestor
cofraje.
Ordinea operatiilor pentru armarea grinzilor este urmatoarea: insemnarea pe
marginea cofrajului a pozitiei etrierilor; introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa
in sus; introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii si legarea lor;
asezarea si legarea restului barelor (ridicate, drepte de la partea superioara etc);
inchiderea etrierilor si legarea barelor cu sarma. n cazul armarii cu carcase, acestea se
aduc la locul de montaj cu macaraua prevazuta cu dispozitive speciale pentru a
120
impiedica deformarea barelor; se aseaza cu un capat pe cofraj pe un suport, iar al doilea
capat se leaga in jos pe cofraj, se scoate apoi suportul si se lasa intreaga carcasa; se
verifica acoperirea cu beton si se fixeaza definitiv carcasa.
Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor: insemnarea pe cofraj a
pozitiei barelor: asezarea barelor drepte de la partea inferioara si legarea lor de armatura
grinzilor sau centurilor precum si legarea nodurilor retelei [prin legaturi cu sarma neagra
(2 fire de 1.5 mm diametru) retelele de armaturi vor avea legate in mod obligatoriu doua
randuri de intersectii marginale pe tot conturul; restul incrucisarilor vor fi legate din 2 in 2 in
ambele sensuri (sah)] cu sarma neagra; montarea barelor de la partea superioara pe
distantieri si a barelor de repartitie si legarea lor cu sarma.
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie, in
majoritate, lucrari care devin ascunse, astfel incat verificarea calitatii acestora trabuie sa
fie consemnata in procese verbale de receptie calitativa, incheiate intre delegatii
Beneficiarului si Constructorului. Nu se considera valabile procesele verbale de receptie
calitativa incheiate numai de Constructor.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de inchiderea procesului
verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa.
n procesele verbale se vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si
daca se admite trecerea la faza de executie urmatoare.
Este obligatorie incheierea de procese verbale in urmatoarele faze de executie:
- la terminarea executarii cofrajelor;
- la terminarea montarii armaturilor;
- inainte de inceperea betonarii;
- in cursul betonarii;
- la decofrare;
Abaterile limita admisibile sunt :
- pentru cofraje
- lungimi 10 mm
- dimensiuni sectiuni 3 mm
- inclinare fata de verticala 2 mm/m si 10 mm total
- pentru armaturi :
- distanta intre armaturi 5 mm
- grosime strat acoperire 3 mm
- lungimi armaturi (totale sau partiale) exprimate astfel :
121
- pentru bare mai scurte de 1 m 5 mm
- pentru bare intre 1 si 10 m 20 mm
- pentru dimensiunile elementelor dupa decofrare:
- dimensiuni 10 mm
- inclinarea suprafetelor:
- fata de verticala
- partiala 3 mm/m
- totala 5 mm
- fata de orizontala
- partiala 3 mm/m
- totala 5 mm
Executantul este obligat ca, prin laboratorul propriu sau alte laboratoare de
specialitate, sa efectueze incercarile prevazute in prezentul caiet de sarcini si sa tina
evidenta rezultatelor.
122
BETON
ELEMENTE COMPONENTE
MATERALE FOLOSTE LA PREPARAREA BETONULU
CMENT
-La prepararea betoanelor se va folosi cimentul Portland sau HZ.35.
-Conditiile tehnice de receptie, livrare si control pentru ciment trebuie sa corespunda
prevederilor din STAS 3011-83.
-Schimbarea tipului de ciment se poate face numai cu avizul scris al proiectantului.
-n timpul transportului de la fabrica la statia de betoane si al depozitarii, cimentul
trebuie ferit de umezeala si impurificari cu materii straine (pamant, carbune, substante
organice, ipsos, var hidratat, etc).
-Executantul va efectua prin laboratorul propriu, incercarile prevazute in tabelul 1 pct.1.
-Cimentul la care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute pentru priza sau
constanta de volum, este interzis a se utiliza la prepararea betonului.
-Daca intervalul de timp, dintre livrare de la fabrica si utilizarea cimentului, depaseste 30
zile, acesta se va folosi numai daca, la o noua verificare a rezistentelor mecanice, la
varsta de 7 zile, acestea se incadreaza in conditiile standardizate.
-Executantul este obligat sa tina o evidenta clara, pentru fiecare lot de ciment intodus
precum si a consumului zilnic.
AGREGATE
-La prepararea betoanelor se vor folosi sorturile de agregate: 0-3; 3-7; 7-16; 16-31
mm, aprovizionate de la balastiera cea mai apropiata.
-Agregatele vor indeplini conditiile tehnice prevazute in STAS 1667-76 metodele
de determinare a caracteristicilor sunt cele din STAS 4606-80.
- la sosirea la statia de betonare pct. 2.1.....2.4.
- inainte de utilizare pct. 2.5.....2.8.
APA DE AMESTECARE
-Apa utilizata la prepararea betonului va fi apa din reteaua potabila. Daca se foloseste
apa din alte surse, aceasta va indeplini conditiile de calitate STAS 790-82.
123
ADTV
-Se va utiliza aditivul superplastifiant pentru betoanele de camasuieli la care grosimile
mici ale stratului de beton si / sau gradul ridicat de armare a elementelor in unele zone,
precum si tehnologiile de executie reclama betoane cu lucrabilitati sporite L4/L5 ( tasare
15 3 cm) sau L4 (tasare 12 2 cm).
-Se poate utiliza si aditivul plastifiant antrenor de aer DSAN-A, in loc de FLUBET, daca
tehnologia de turnare se poate adapta la lucrabilitatea de max. L3/L4 (tasare 8....12
cm).
-Aditivul FLUBET va indeplini conditiile tehnice prevazute in Normativ 10663 - 82
(M..Ch). Aditivul DSAN-A va indeplini conditiile tehnice din STAS 8725-70.
NCERCAR S FRECVENTE PETRU VERFCAREA NDEPLNR CONDTLOR TEHNCE PENTRU:
CMENT S AGREGATE
Caracteristica Standardul
de metoda
Frecventa
incercarilor
Conditia tehnica nterpretarea
rezultatelor
1 2 3 4 5
CMENT pct.3.5
1.1. - prize 227/4/78 Fiecare lot dar
*inceput 1h
*sfarsit 10 h
1.2. - constanta de volum 227/3/78 minimum o
proba la
200 t
*turte-buna
*ace
L.C.max.10mm
1.3. - rezistente mecanice 227/7/80 *R
7
c 20 N/mm
2
*R
28
c 35 N/mm
2
1.4. - finetea de macinare
(suprafata specifica) 227/2-78
*min.2500 cm
2
/g Rezultatele se inscriu
in
1.5. - caldura de hidratare 227/5-78 la 2000 t *max.270 g/g certificatele
1.6. - analize chimice 226-67
8690/70
*MgD-max.5 %
*SO3
-max.1.2...3%
*CaOlier -
max.1%
de calitate
AGREGATE ' 234.#.".
La a2ro7i=ionar1
2.1.-corpuri straine (argila
in bucati, resturi vegetale,
etc.)

Fiecare lot

nu se admit
Loturile de agregate
sunt insoti-
2.2. - parte lavigabila 4606-80 primit prin CF *max.2% - nisip
* max.).5% -
pietris
te de certifi- cate de
ca-
2.3. - granulozitate *conform sortului litate. Rezultatele
2.4. - forma granulelor *b/a 0.66 se inscriu in
124
*c/a 0.33 registrul de laborator.
Inain41 d1 84ili=ar1
2.5. - corpuri straine
(argila in bucati, resturi
vegetale, etc.) 4606-80
o data pe
schimb
Rezultatele se inscriu
in registrul de laborator
2.6. - parte lavigabila
2.7. - granulozitate odata pe zi si
ori de cate ori
se considera
necesar
Rezultatele servesc la
corectarea retelei.
2.8. - umiditate
-Utilizarea aditivilor FLUBET si DSAN-A se va face conform prevederilor Codul NE
012-99, privind executarea lucrarilor din beton si beton armat.
-Fiecare tip de beton va fi definit prin : clasa, lucrabilitate si eventual grad de
impermeabilitate.
-Betoanele utilizate in elemente noi (plansee, grinzi, stalpi, diafragme) vor fi de clasele
prevazute in proiect.
-n starea proaspata, betoanele vor indeplini la locul de punere in lucrare, urmatoarele
conditii:
- L4/L5 (tasare 15 3 cm) sau L4 (tasare 12 2 cm) pentru betoanele preparate cu
aditiv superplastifiant FLUBET.
- L3/L4 (tasare 8....12 cm) sau L3 (tasare 6 2 cm) pentru betoanele preparate cu aditiv
DSAN-A
- Temperatura maxima va fi de + 25
o
C.
Verificarile se fac conform tabelului nr.6
-Rezistenta minima la compresiune (pe cuburi de 15 cm latura) la varsta de 28 zile, va
fi:
Bc25 360 daN/cm
2
Bc20 300 daN/cm
2
Bc10 180 daN/cm
2
125
PREPARAREA S TRANSPORTUL BETONULU
-Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform prevederilor normativului C 140-86;
executantul obligat sa ia masuri pentru realizarea acestui scop.
-Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admitandu-se
urmatoarele abateri:
-ciment 2% ;
-agregate 3% ;
-apa 1% ;
-aditivi 5% ;
-Se va verifica cel putin de 2 ori pe saptamana si ori de cate ori se considera necesar,
functionarea corecta a mijloacelor de dozare, folosindu-se greutati etalonate cel putin
pana la 200 kg.
-Dozarea aditivilor se face cu dozatoare corespunzatoare, care sa permita o masurare
cat mai exacta a cantitatii de solutie de aditiv stabilita prin reteta betonului.
Executantul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru prepararea si dozarea
corespunzatoare a aditivilor, tinand seama ca abateri mai mari in plus sau in minus
decat cele prevazute, pot influenta nefavorabil calitatea betonului.
-Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va fi urmatoarea:
agregate, ciment, apa si la urma aditivul FLUBET sau DSAN-A.
-Durata de malaxare a unei sarje va fi de min. 1.5 minute.
-Executantul va stabili caracteristicile betonului proaspat la preparare, cu un ecart care
sa tina seama de evolutia acestora in functie de durata de transport, timpul de punere in
opera si conditiile de mediu.
CONDT DE PREPARARE PE TMP FRGUROS
-n perioada de timp friguros, executantul trebuie sa ia masurile necesare prepararii
betonului sub temperatura minima prevazuta.
Aceste masuri vor cuprinde: indepartarea ghetii si a bulgarilor de agregate
inghetate, acoperirea agregatelor cu prelate si incalzirea lor cu abur sau aer suflat prin
registre de tevi, utilizarea ape calde, etc.
Agregatele nu vor fi incalzite la temperatura mai mare de 60
o
C.
Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa cu temperatura mai mare de
40
o
C, se va evita contactul direct al apei cu cimentul. n acest caz se va amesteca mai
126
intai apa cu agregatale si numai dupa ce temperatura amestecului a scazut sub 40
o
C,
se va adauga si cimentul.
CONDT DE PREPARARE PE TMP CALDUROS
-n perioada de timp calduros, executantul va lua masurile necesare producerii
betonului sub temperatura maxima admisa.
Aceste masuri vor cuprinde: stropirea depozitelor de agregate cu apa rece,
protectia depozitelor de agregate si a rezervoarelor de apa impotriva actiunii directe a
razelor solare si a vanturilor calde si uscate, folosirea apei reci la prepararea
betoanelor, prepararea betoanelor la ore cu temperaturi mai scazute ale zilei sau
noaptea.
TRANSPORTUL BETONULU
-Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu
autoagitatoare sau basculante cu bena etansa.
Transportul local al betonului se va face cu pompe de beton, bene, jgheaburi,
skipuri, tomberoane, etc.
-Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport, in care vor fi mentionate
cel putin urmatoarele date
- numarul bonului si data intocmirii;
- betoniera la care s-a preparat betonul;
- tipul de beton si volumul (mc);
- destinatia betonului;
- ora plecarii din statie;
- ora sosirii in santier;
- ora inceperii si terminarii descarcarii.
Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei iar datele
din santier de conducatorul lucrarii.
Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar, din care unul ramane in
santier si celalalt se intoarce la statia de betoane.
-Durata de transport, care se considera din momentul inceperii incarcarii si pana la
terminarea descarcarii mijlocului de transport, nu va depasi :
127
- 45 minute cand temperatura mediului este mai mare de 30 C
- 60 minute cand temperatura mediului este cuprinsa intre 15 - 30C
- 90 minute cand temperatura mediului este mai mica de 15 C
-Executantul va lua masuri ca in timpul transportului sa nu se altereze calitatea
betonului (pierderi de lapte de ciment sau segregari, in cazul transportului cu
basculante, adaugari de apa, in autoagitatoare in cazul transportului betonului cu
acestea).
-Executantul va asigura transportul betonului in bune conditii, in timpul executarii
lucrarilor pe timp friguros sau calduros, luand masurile corespunzatoare de protectie in
scopul conservarii calitatii betonului proaspat.
TURNAREA BETONULU
Prevederi generale privind betonarea.
-Betonarea elementelor cladirii ce se consolideaza se va face pe baza proiectelor de
executie, a ordinei si tehnologiei de executie adoptata de executant si a prevederilor
prezentului caiet de sarcini.
-nainte de a incepe betonarea oricarui element, se vor verifica:
- cotele de nivel si starea de curatenie a suprafetei cofrajelor de caramida sau a
betonului turnat in faza anterioara;
-corespondenta cotelor cofrajelor atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect,
verticalitatea cofrajelor, existenta masurilor pentru mentinerea formei, asigurarea
etanseitatii precum si fixarea cofrajelor cu elemente de sustinere;
-rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, corecta rezemare si fixare a
sustinerilor, existenta penelor si a altor dispozitive de decofrare, etc;
-dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor cu cele din
proiect, solidarizarea armaturilor intre ele, existenta in numar suficient a distantierilor
etc;
-functionarea corecta a mijloacelor de preparare, transport si punere in opera a
betonului;
-asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice pe toate fazele procesului de preparare,
transport, punere in opera si tratare ulterioara a betonului, astfel sa fie respectate
prevederile referitoare la beton si betonare.
128
-Daca se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca nu sunt asigurate toate
conditiile necesare inceperii betonarii, se vor lua masurile corespunzatoare.
-n urma efectuarii verificarilor se va completa "Procesul verbal de inspectie la punct -fix
pentru verificarea conditiilor prealabile betonarii.
-Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful lucrarii.
Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea desfasurarea actiunii,
luand masuri operative de remediere a oricaror deficiente constatate, deficientele si
masurile adoptate fiind consemnate in "Procesul verbal de betonare al elementului sau
elementelor ce se toarna.
-Betonul trebuie pus in lucrare in timp cat mai scurt posibil, dupa aducerea la locul de
turnare, punerea lui in opera facandu-se fara interuperi intre rosturile de turnare
prevazute in proiect.
-Turnarea betonului se va face in straturi orizontale, pe cat posibil uniforme, cu
grosimea de max. 30 cm. naltimea de cadere libera a betonului nu va fi mai mare de 1
m cand se toarna cu pompa si 1.5 m cand se toarna cu alte mijloace.
-Durata maxima de timp admisa intre turnarea a doua straturi succesive se va aprecia
in functie de compozitia betonului, conditiile de mediu si dimensiunile elementului, astfel
incat sa existe garantia ca stratul nou de beton turnat poate fi vibrat impreuna cu stratul
turnat anterior.
Daca executantul considera ca, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor
de beton in timpul necesar asigurarii continuitatii elementelor, atunci la prepararea
betoanelor, pe langa aditivul de baza FLUBET sau DSAN-A, se va folosi si aditiv
intarzietor (hexametafosfat de sodiu).
-Daca totusi betonul din stratul turnat anterior s-a intarit sau daca din motive de forta
majora, continuarea betonarii este imposibila, suprafata betonului se va considera rost
de turnare si va fi tratata in cosecinta: se va curata betonul necompactat, laptele de
ciment, si se va crea o suprafata rugoasa care inainte de reluarea betonarii va fi bine
suflata cu aer comprimat si spalata.
-La turnarea betonului se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor in
beton si realizarea corecta a grosimii stratului de acoperire. n zonele cu armaturi dese
(noduri de cadru), umplerea completa cu beton si compactarea acestora se va face cu
deosebita grija iar acolo unde este cazul se vor crea posibilitati de acces lateral a
129
betonului proaspat prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului sau a
vergelelor metalice pentru indesarea betonului.
-Se va evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta in proiect;
se interzice circulatia muncitorilor direct pe armaturi.
-Compactarea betonului din elementele turnate se va face prin vibrare, operatie pe
parcursul careia executantul va lua masuri privind:
- instruirea personalului in ceea ce priveste tehnica vibrarii si importanta executarii
corecte si cu constiinciozitate a acestei operatii;
- dotarea muncitorilor instruiti in acest sens cu vibratoare corespunzatoare si in numar
suficient.
-La vibrarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli:
- vibratorul se va introduce cat mai vertical, patrunzand in stratul inferior pe o adancime
de cca. 10....15 cm;
- scoaterea vibratorului se va face cat mai lent pentru a se evita formarea de goluri in
punctele de extragere;
- durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic se situeaza intre
5....30 sec. in functie de lucrabilitatea betonului,
dimensiunile elementului si gradul de armare, precum si tipul de vibrator utilizat.
Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
-betonul nu se mai taseaza;
-suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor;
-apare lapte de ciment sau apa la imbinarile cofrajelor.
TURNAREA BETONULU PE TMP FRGUROS
-n conditiile in care temperatura aerului este mai mica sau egala cu +5 C sau exista
probabilitatea ca in interval de 24 ore sa scada sub aceasta limita, se recomanda ca
temperatura betonului sa fie in jurul valorii maxime prescrise, luandu-se masurile
necesare pentru curatirea suprafetei de betonare de zapada si gheata.
Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare.
Daca temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai
mica de +5 C , betonarea nu va incepe.
130
TURNAREA BETONULU PE TMP CALDUROS
-La turnarea betonului pe timp calduros, executantul va lua toate masurile necesare
respectarii temperaturii maxime admise si protejarii corespunzatoare a betonului
impotriva efectului evaporarii rapide a apei din beton.
Se recomanda betonarea in timpul noptii.
TRATAREA BETONULU DUPA TURNARE
In 3ondi4ii nor0al1 d1 41021ra48ra
-Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire, betonul va fi mentinut permanent
umed timp de minimum 7 zile, fie printr-o stropire permanenta, fie prin acoperirea
betonului cu prelate, rogojini, panza de sac, etc. mentinute permanent umede.
n perioada de timp calduros tratarea betonului se va face pe o perioada de
minim 14 zile de la turnare.
In 3ondi4ii d1 4i02 frig8ro9
-Masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cand temperatura mediului ambiant
(masurata la ora 8 dimineata) este mai mica de +5 C.
Protectia betonului va asigura pe langa conditii normale de intarire si:
- o rezistenta de minim 50 daN/cmp suficienta pentru a evita deteriorarea
prin actiunea inghetului si dezghetului;
- evitarea de fisuri cauzate de contractare prin racire brusca a stratului
superficial de beton.
Protectia betonului pe fetele libere se va face cu rogojini sau alt material
termoizolant aplicat peste o folie de polietilena.
nlaturarea protectiei si decofrarea se va face progresiv in functie de regimul de
temperatura masurat, inlaturarea completa facandu-se numai atunci cand diferenta de
temperatura dintre suprafata betonului si aer este mai mica de 11 C.
DECOFRAREA
-Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime de decofrare vor fi cele
prevazute in Codul NE 012-99, tabelele nr. 14.1, 6.2 si 14.3.
Extras din Codul NE 012-99, tab.14.1, 14.2, 14.3.
131
T1r01n8l 0ini0 d1 d13ofrar1 in =il1
21n4r8 41021ra48ra 01di8l8i @ C
A21n4r8 3i01n4 (= #-B
O21ra4ia d1 d13ofrar1
+ 5 + 10 + 15
Decofrarea partilor
laterale la grinzi, stalpi, pereti,
fundatii.
2 1 1
Decofrarea fetelorinferioare
alecofrajelor cu mentinerea
popilor de siguranta la plansee,
grinzi cu deschidere:
de max. 6 m.
> 6 m
6
10
5
8
4
6
ndepartarea popilor
de siguranta la plansee, grinzi cu
deschidere:
de max. 6 m
> 6 m
18
21
14
18
9
12
Termenele prezentate in tabelul nr. 4 sunt orientative, decofrarea urmand a se
face pe baza procedurilor de executie in momentul in care elementele au atins
rezistentele minime indicate la punctul 14.4. din Codul NE 012-99.
n cazul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:
- desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarii; in
cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone, segregate) care pot afecta
capacitatea portanta a elementului, decofrarea elementelor de sustinere se va sista
pana la aplicarea masurilor de remediere;
- sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme;
- slabirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat, fara socuri;
- decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre
elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului
cofrajelor si sustinerilor;
- nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub
altul care se cofreaza sau se betoneaza.
132
REMEDEREA DEFECTELOR
-mediat dupa decofrare se va examina aspectul betonului semnalandu-se zonele cu
beton necorespunzator (beton necompact segregat, goluri, rosturi de betonare
nepermise, etc). n acelasi timp se vor verifica : pozitia golurilor de trecere, pozitia
armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior. Toate
constatarile vor fi consemnate intr-un proces verbal de lucrari ascunse.
-Solutiile de remediere a defectelor se vor stabili de comun acord cu proiectantul in
functie de tipul defectelor, respectandu-se normativul C 149-87:
- remedierea defectelor de suprafata (segregari sau zone de beton necompactat) se va
face prin torcretare conform pct. C.3;
- remedierea zonelor de beton cu goluri sau rosturi de betonare nepermise se va face
prin rebetonare (plombare) conform pct. C.4;
-La remedierea defectelor prin torcretare se vor respecta urmatoarele reguli:
- se curata bine prin spituire zonele de beton necompactate sau segregate, pana la
betonul sanatos si compact, se curata armatura, se sufla cu aer comprimat si se spala
cu jet de apa sub presiune.
Spalarea zonelor pe care urmeaza a se aplica torcretul se va face cu 1-2 ore inainte de
executarea operatiei de torcretare; torcretul nu se va aplica decat dupa zvantarea
suprafetei;
- la prepararea amestecului de torcret se va utiliza ciment Hz35 si nisip 0-3 mm in
proportie de 1/2; cantitatea de apa se stabileste de catre executant in functie de
consistenta necesara la punerea in opera;
- aplicarea torcretului se va face in straturi succesive pana la completarea zonei de
remediat;
- finisarea suprafetei se va face la 30-45 min. dupa torcretare mai intai cu mistria si
dreptarul pentru indepartarea excesului de beton apoi prin driscuire cu drisca metalica
sau mistria pana se obtine o suprafata apropiata de cea a betonului din zonele
invecinate; se admite pentru corectarea neregularitatilor utilizarea de mortar fin preparat
din ciment si nisip fin 0-1 mm in proportie de 1/2;
- protectia zonelor remediate se va face prin protectia lor cu solutie polisol sau sinolac,
fie prin stropire permanenta cu apa timp de 3 zile si protectie cu panza de sac sau
prelata.
133
-Remedierea defectelor prin rebetonare (plombare) se va face respectand urmatoarele
precizari:
- se curata bine prin spituire betonul necompact pana la betonul sanatos; se curata
armatura, se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa sub presiune;
- punerea in opera a betonului se va face prin turnarea in exces in cofraje
evazate, prevazute de la caz la caz pe una sau toate fetele elementului remediat;
-compozitia betonului de plombare va fi stabilita in functie de clasa betonului.
- la prepararea betonului se va folosi aditivul superplastifiant FLUBET in proportie de
1.5% fata de cantitatea de ciment, urmarindu-se realizarea betonului la o tasare de 12 -
15 cm;
- compactarea betonului se va face prin vibrare interna concomitent cu turnarea, pana
la umplerea completa a zonei de plombat;
- la cca. 24 ore dupa turnare, zona se deforeaza si se indeparteaza prin cioplire excesul
de beton pana la fetele elamentului si se va finisa suprafata de mortar fin avand ciment /
nisip 1/2;
- protectia zonelor remediate se va face prin acoperire cu solutia polisol sau sinolac, fie
prin stropire permanenta cu apa timp de 3 zile si protectie cu panza din sac sau prelata.
ABATER S TOLERANTE LA TURNAREA ELEMENTELOR
Daca prin proiect nu este specificat, se admit urmatoarele abateri limita:
- la dimensiunile elementelor executate monolit:
-lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor, peretilor
- pana la 3 m 3 mm
- 3....6 . 20 mm
- peste 6 m 25 mm
- dimensiunile sectiunii transversale:
- grosimea peretilor si placilor
- pana la 10 cm 3 mm
- 10....50 cm 5 mm
134
- latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stalpilor
- pana la 50 cm 5 mm
- peste 50 cm 10 mm
- abateri limita la pozitia elementelor:
- axe in plan orizontal:
- pentru grinzi si stalpi 5 mm
- cote de nivel
- placi si grinzi cu deschidere
- pana la 6 m 10 mm
135
CONTROLUL CALITATII
Valoarea caracteristicilor betonului proaspat pentru fiecare din tipurile de betoane
utilizate la executia lucrarilor, se va face conform prevederilor din tabelul de mai jos.
Cara341'
ri94i3a
Condi4ia
41Cni3a
D141r0.
91 fa3
Lo38l 71rifi3arii
3onf. 94a4i1 laDora4or l83rar1
Lucrabi-
bilitate
pct.C3
STAS
1759-80
la primele sarje, in
scopul stabi-lirii
cantitatii
optime de apa
la fiecare prele-
vare de probe,
pentru
determinarea
caracteristicilor
betonului intarit
la fiecare
20mc; la
fiecare
transport
daca condi-
tiile de
punere in
opera o
cer.
Tempe-
ratura
pct.C3
la primele sarje pt.
a stabili
eventual
temperatura
materialelor
componente
la fiecare
prelevare
de probe pt.
determinarea
carcteristici-
lor betonului
la fiecare
20 mc; la
fiecare
transport
cand exista
posibilitatea
atingerii
valorilor
extreme
Aer
oclus
pct.C3
STAS
1759-80
numai la
incercarile
preliminare,
sau cand se
schimba lotul
de aditiv
DSAN-A
nterpretarea rezultatelor se face astfel:
- La 94a4ia d1 D14oan1 AlaDora4orB5
-.daca rezultatul determinarii se situeaza in afara limitelor admise, se va repeta imediat
determinarea;
- daca nici acest rezultat nu se incadreaza in limitele admise, se va opri prepararea
betonului si se vor lua masurile necesare pentru obtinerea caracteristicilor prevazute.
136
- La lo38l d1 28n1r1 in l83rar15
- daca nu este indeplinita conditia prevazuta se vor efectua pentru acelasi transport de
beton, inca doua determinari si se va calcula valoarea medie a celor 3 rezultate;
- daca nici valoarea medie nu indeplineste conditia prevazuta, se va
proceda astfel:
pentru lucrabilitate:
-daca este depasita valoarea superioara a domeniului de tasare, betonul
nu va fi pus imediat in opera ci va mai astepta un timp.
- daca la o noua verificare, tasarea se incadreaza in limite, betonul poate
fi pus in lucrare;
- daca tasarea betonului este sub limita admisa, lucrabilitatea se poate imbunatati,
adaugand in agitator cca. 1,5 l FLUBET, la mc de beton, continuand agitarea cu viteza
sporita, timp de 60...90 sec.
pentru temperatura:
- se admite depasirea valorilor maxime cu 2 C, dar numai pentru transportul in cauza si
in mod exceptional pentru inca 4 transporturi
consecutive, intre timp luandu-se masurile necesare pentru corectarea temperaturii
betonului.
CONTROLUL CALTAT BETONULU NTART
-Verificarea calitatii betonului intarit (rezistenta la compresiune si gradul de
impermeabilitate) se va face pe probe prelevate la laborator confectionate, pastrate si
incercate in conditiile STAS 3519-76.
-Prin "proba se intelege o serie de minim 3 epruvete cubice cu latura de 150 mm.
nterpretarea rezultatelor incercarilor:
- pentru betonul preparat si livrat de statia de betoane, se efectueaza conform pct.7.
- pentru betonul turnat in lucrare, se efectueaza conform pct.8.
Aprecierea calitatii betonului preparat si livrat se va face conform prevederilor
Codului NE 012-99, anexa X.6, pe baza interpretarii rezultatelor obtinute in urma
incercarilor la compresiune, la varsta de 28 zile, executate pentru fiecare tip de beton in
parte, pe pruvete pastrate in conditii standard.
137
Daca pentru unul din tipurile de beton nu sunt indeplinite conditiile de realizare a
clasei, se vor lua masuri privind reexaminarea compozitiei betoanelor pe baza calitatii
materialelor componente si reglarea procesului tehnologic de preparare a betonului.
Betonul turnat intr-un element se considera de calitate corespunzatoare din
punct de vedere al rezistentei, daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:
- fiecare rezultat (media pe serie) este cel putin egal cu R
min
Betonul se considera corespunzator din punct de vedere al comportarii la
permeabilitate daca, in urma incercerilor efectuate la presiunea aferenta a gradului de
impermeabilitate prescris, apa nu patrunde pe o inaltime mai mare de 10 cm.
Laboratorul Executantului va prezenta o evidenta clara si la zi a rezultatelor
incercarilor pentru fiecare tip de beton in parte, astfel incat sa se poata identifica usor
betonul dintr-un element corespunzator unei probe prelevate si incercate.
CO&RA%E
Cofrajele utilizate pot fi realizate din lemn sau produse pe baza de lemn, metalice
sau cu structura mixta. Materialele utilizate trebuie sa asigure realizarea unei suprafete
de beton corespunzatoare.
La adoptarea tipului de cofraj ce se va utiliza, se va tine seama de tipul elementelor
de executat, de dimensiunile acestora si de tehnologia de punere in opera a betonului.
CARACTERISTICI
Cofrajele si sustinerile lor vor indeplini urmatoarele conditii :
- sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect;
- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de
executie;
- sa fie alcatuite din elemente care sa permita un numar mare de
refolosiri;
- sa fie etanse si sa nu permita pierderea laptelui de ciment.
TE(NOLOGIE
UNGEREA COFRAJELOR
138
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung pe fetele ce vin
in contact cu betonul, inainte de fiecare folosire, cu agenti de decofrare. Acestia trebuie
sa nu pateze betonul, sa nu deterioreze cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze
proprietatile neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucrarilor.
DEPOZTAREA
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si
degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea
cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de
cofraje.
CONDT DE MONTAJ
La montarea cofrajelor se va acorda o atentie deosebita sprijinirilor si legarii
cofrajului.
Este interzisa legarea cofrajului de barele de armatura.
Se vor utiliza tiranti, bare metalice sau buloane corespunzatoare.
Legaturile cofrajelor nu vor lasa gauri sau spatii neregulate care sa necesite
reparatii ale suprafetei betonului si nu vor conduce la degradarea acestuia.
Se recomanda ca, dupa indepartarea cofrajului sa nu ramana nici un element
metalic inglobat in beton la o distanta mai mica de 5 cm de la fata betonului.
Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate incat sa nu permita deplasari sau
deformari ale cofrajului in timpul turnarii betonului.
La cofrajele stalpilor, se vor prevedea la partea inferioara ferestre speciale pentru
curatire inainte de betonare; la intervale de maxim 2 m inaltime, se vor prevedea
ferestre pentru turnarea betonului, daca betonul nu se toarna cu pompa sau bene cu
furtun.
TOLERANTE
Panourile de cofraj si piesele de sustinere si asamblare trebuie sa fie in stare
tehnica buna, care sa asigure exactitatea dimensiunilor, formelor si pozitiilor pieselor.
Abaterile si tolerantele cofrajului vor fi :
- abateri limita la dimensiunile panourilor:
- la lungimi 4 mm
- la latimi 3 mm
- abateri limita pentru cofraje gata confectionate :
139
- lumina la placi, pereti sau grinzi 10 mm
- grosimea la pereti si placi 2 mm
- sectiunea transversala la stalpi 3 mm
- toleranta la inclinare fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor cofrajelor gata
confectionate:
- pe 1 m liniar 2 mm
- pe toata suprafata orizontala 10 mm
APLICABILITATE
n ultima perioada s-a extins utilizarea unor sisteme de cofraje cu performante
superioare care sa corespunda actualelor cerinte si sa inlocuiasca cofrajele depasite din
punct de vedere tehnic.
n acest sens se recomanda utilizarea panourilor de cofraj alcatuite dintr-o
structura metalica si placa cofranta din placaj special protejat cu film adeziv si tesatura
din fibre de sticla.
Principalele avantaje ale acestor cofraje sunt:
- sporirea gradului de universalitate al cofrajelor in cadrul fiecarui sistem
-realizarea unor cofraje pentru presiuni de turnare sporite care permit cresterea ritmului
de executie prin marirea vitezei de turnare a betonului
- reducerea dimensiunilor si a greutatii panourilor in comparatie cu cofrajele metalice
-reducerea consumului de manopera la operatiile de asamblare si demontare
- sporirea eficientei cofrajelor in principal prin marirea numarului de refolosiri si ridicarea
calitatii suprafetelor de beton obtinute.
140
ARMATURI
Armaturile vor fi confectionate din materialele prevazute in proiect. Produsele de
otel pentru armarea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
STAS 438/1-89, 438/2-91 si 438/3-89.
Produsele de otel pentru armarea betonului precomprimat trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice din STAS 6482/1,2,3,4-80.
TE(NOLOGIE
LVRARE
Livrarea otelului-beton si a plaselor sudate se va face conform prevederilor in
vigoare si trebuie sa fie insotita de certificatul de calitate emis de producator. Daca
livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita
copii ale certificatelor de calitate, corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
DEPOZTAREA
Barele de otel-beton si plasele de armatura trebuie depozitate separat, pe tipuri
si diametre, urmarindu-se:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului.
- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
FASONAREA
nainte de fasonarea armaturilor trebuie sa fie curate si rectilinii, in acest scop se
va indeparta pamantul, urmele de ulei vopseaua sau alte impuritati.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea eventualelor carcase sau plase
de armatura, se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se
evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in
momentul montarii.
ndoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara soc.
La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic, la
viteza mare a masinii.
141
Se va aduce la cunostinta proiectantului daca, la indoire, barele au tendinta de a se
fisura sau rupe.
MONTAREA
Armaturile vor fi montate la pozitia prevazuta in proiect prin detaliile de armare;
mentinerea la pozitie trebuie sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza
distantieri confectionati din mase plastice sau prisme de mortar prevazute cu cate o
sarma pentru a fi legate de armaturi; se interzice folosirea cupoanelor din otel-beton.
La montare se vor prevedea:
- cel putin 3 distantieri / mp de placa sau perete;
- cel putin un distantier la fiecare ml de grinda sau stalp.
Daca nu se specifica altfel prin proiect, legarea armaturilor se va face cu doua
fire de sarma neagra de 1,5 mm diametru (STAS 889-76) in modul urmator:
- retelele de armaturi din pereti si placi vor fi legate in mod obligatoriu la toate
incrucisarile, daca latura retelei este mai mare de 30 cm; in caz contrar vor fi legate in
mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul, iar restul
incrucisarilor din 2 in 2 in ambele sensuri (sah);
NADREA BARELOR
nadirea barelor se va face prin petrecere in conformitate cu prevederile
proiectului.
Procedeele de inadire vor fi cele prevazute in NE 012-99- Cod de practica pentru
executarea lucrarilor din beton si beton armat.
TOLERANTE
La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta urmatoarele tolerante:
- la lungimea taiata fata de lungimea de proiect (daca lungimea barelor este mai mare
de 10 m) 25 mm;
- la lungimea de petrecere a barelor la innadirea prin suprapunere (fata
de prevederile proiectului sau prescriptiilor) 3 d;
- la pozitia innadirilor (fata de proiect) 50 mm
- distanta dintre axele barelor 5 mm;
- la grosimea stratului de acoperire 3 mm.
142
STRATUL DE ACOPERRE DN BETON
Stratul de acoperire cu beton se considera de la fata interioara a cofrajului la fata
exterioara a armaturii.
Stratul de acoperire cu beton, daca prin proiectul elementului nu se specifica
altfel va fi:
- 2.5 cm - pentru plansee (fata inferioara);
- 2.0 cm - pentru plansee (fata superioara);
- 2.5 cm - pentru grinzi si stalpi (la fata exterioara a etrierilor);
- 3.0 cm - pentru pereti noi;
- 2.5 cm - pentru pereti camasuiti;
- 4.5 cm - pentru talpi de fundatie si alte elemente in contact cu pamantul.
CONTROLUL CALTAT
Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, conform Codului NE 012-99,
anexa V.1. pct. A5 operatia de control va consta din :
- constatarea existentei certificatului de calitate;
- vetificarea dimensiunilor sectiunii;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin indoire la rece;
La cererea proiectantului sau a beneficiarului, sau cand exista dubii asupra
calitatii otelurilor, aprovizionarea executantului va proceda la verificarea caracteristicilor
mecanice prin incercare la tractiune, conform STAS 6605-78.
143
CARAMI:I
Caramizile pentru zidaria obisnuita se impart in urmatoarele categorii:
- caramizi pline: caramizi cu mai putin de 15 % goluri
- caramizi perforate: caramizi cu cel putin 15 % goluri
- caramizi cu goluri: caramizi cu cel putin 15 % goluri, iar golurile care nu strapund
caramizile trebuie sa fie mai mari de 2,5 cm
3
fiecare
CARACTERISTICI
Caramizile care prezinta extolieri, clivaj, corpuri straine in stare cruda, eflorescente
sau nu sunt arse suficient, pot slabi rezistenta zidului sau conduce la deteriorari
ulterioare si se vor elimina din lot.
Acestea se pot folosi la pereti de umplutura sau de compartimentare mai putin
importanti.
Daca proiectantul a prevazut doua sau mai multe tipuri de caramizi, acestea se vor
utiliza conform prescriptiilor din proiect.
Din tipurile de caramizi utilizate se pot realiza zidarii mixte in conditiile din
documentatie sau cu avizul proiectantului.
TE(NOLOGIE
Caramizile se pun in opera in buna stare fizica si mecanica, fiind sortate calitativ.
Daca este necesar se vor curata inainte de prinderea cu mortar.
APLICABILITATE
Caramizile sunt folosite la realizarea peretilor interiori si exteriori, in subsol sau
peste nivelul solului.
144
MORTAR
Tipurile de mortare cu var si ciment, pentru zidarie sunt urmatoarele:
Mortar 1. M10-z: var-ciment
Mortar 2. M25-z: ciment-var
Mortar 3. M50-z: ciment-var
Mortar 4 M100-z: ciment-var
Mortar 5. M100-z:ciment
Mortar 6. mortar adeziv
Pentru cantitati mari de mortar furnizate de statii de mortare fiecare livrare va avea un
buletin de calitate in care este specificata compozitia si marca.
Mortarele se pot prepara si pe santier cu ajutorul malaxoarelor, cu conditia ca se respecte
retelele din reglementarile in vigoare.
ELEMENTE COMPONENTE
- Apa
- Agent hidraulic de legatura (ciment)
- Nisip
- Aditivi
Daca se opereaza adaosuri la mortar, proportiile si metodele de prelucrare stipulate de
fabricant trebuie strict respectate.
CARACTERISTICI
Rezistenta mecanica a mortarului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor.
Mortarul trebuie sa prezinte o buna consistenta si coeziune.
Mortarul nu trebuie sa piarda apa din cauza suctiunii materialelor folosite.
TE(NOLOGIE
Mortarul se prepara mecanic si toate componentele trebuie amestecate in acelasi timp.
Malaxorul trebuie sa fie perfect curat.
Mortarul este utilizat inainte de a face priza.
145
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in lucrare a
mortarelor sa se faca in max. 10 ore de la preparare pentru mortarele tip 2-5 fara intarzietor.
APLICABILITATE
Daca prin proiect nu se mentioneaza altfel, mortarele se utilizeaza astfel:
- pentru zidarie din caramida deasupra solului: mortar nr. 2,3,4
- pentru zidarie subterana sau sub apa: mortar nr. 5
- pentru contact cu apa curata sau coroziva: mortar nr. 6
- pentru zidarie la canalizare: mortar nr. 6
146
CALCULUL GRADULUI E&ECTIV
DE MATURI:ARE
Pentru o placa din beton armat plan realizata din beton cu clasa C20/25 preparat cu
ciment de tip -32,5, si avnd raportul apa-ciment A/C = 0,60.
Se determina daca elemetul de beton se poata decofra dupa 12 zile.
-se completeaza coloanele cu ziua, ora si temperatura citita i.
Se calculeaza temperatura medie '=
2
'
1 +
+
i
i
;
-Din tabel se determina valoarea coeficientilor de echivalare a gradului de maturizare al
betonului evaluat la temperatura medie ' cu cel evaluat la temperatura etalon de + 20
0
C;
-Se calculeaza durata intervalului de timp ti;
-Se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului pentru intervalul de timp ti =MxK
-Se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului, evaluat pentru intervalul de timp
tk -

n
i
t
1
MxK [h
0
C].
-n functie de tipul cimentului si nivelul de intarire 3, rezulta gradul de maturizare al betonului;
-Gradul de maturizare al betonului pentru intervalul de timp ti va fi:
M= (+10)x ti [h
0
C].
-:aria(ia (empera(*rii )e(&n*l*i in ace0( in(er1al %e (imp a 7&0( *rma(&area;
<i*a =ra
/i(irii (empera(*rii
Temp. in )e(&n (
0
/)
5a0*ra(ai
0 1 2
1
# 10
12 13
15 1+
20 1"
2
" 11
11 1,
15 1+
20 1-
3
- 12
1, 1+
1+ 1"
, - 11
147
10 12
15 1-
20 1#
5
# +
10 11
1" 1-
21 1"
#
" 10
11 12
1, 1+
1+ 1#
"
" 11
10 1,
12 1-
1- 1#
-
- 10
12 13
1, 1-
1- 1#
+ " 12
13 1-
1- 1"
20 1+
10
# 10
11 1,
1, 1+
1- 1#
11
- 10
12 13
1- 1#
21 1"
0 1 2
12
# 11
12 1,
15 20
20 15
<i*a =ra Temp. in )e(&n (
0
/)
>i
?n(er1al %e
(imp (i
@$A
5> [lic]
5a0*ra(a
i
5e%ie
Bi
0impl* c*m*la(
0 1 2 3 , 5 # "
1
# 10 - - - - -
12 13 115 0+12 # 11- 11-
15 1+ 1# 0+#- 3 "# 1+,
20 1" 1- 0+-, 5 13- 332
2
" 11 1, 0+,- 11 250 5-2
11 1, 125 0+30 , -, ###
15 1+ 1#5 0+"2 , 103 "#+
20 1- 1-5 0+-- 5 1,1 +10
3
- 12 15 0+#0 12 2-- 11+-
1, 1+ 155 0+#, # 1,, 13,5
1+ 1" 1- 0+-, 5 13- 1,-3
, - 11 1, 0+,- 13 2+# 1""+
148
10 12 115 0+1- 2 3+ 1-1-
15 1- 15 0+#0 - 120 1+3-
20 1# 1" 0+"# 5 132 20"0
5
# + 125 0+30 10 20+ 22"+
10 11 10 0+00 , "2 2351
1" 1- 1,5 0+5, " 1#, 2515
21 1" 1"5 0+-0 , 10- 2#23
#
" 10 135 0+,2 10 221 2-,,
11 12 11 0+12 , "" 2+21
1, 1+ 155 0+#, 3 ", 2++5
1+ 1# 1"5 0+-0 5 135 3130
"
" 11 135 0+,2 12 2## 33+#
10 1, 125 0+30 3 #3 3,5+
12 1- 1# 0+#- 2 51 3510
1- 1# 1" 0+"# # 15+ 3##+
-
- 10 1- 0+-, 10 2"# 3+,5
12 13 115 0+12 , "+ ,02,
1, 1- 105 0+0# 2 3- ,0#2
1- 1# 1" 0+"# , 10# ,1#-
+ " 12 1, 0+,- 11 251 ,,1+
13 1- 15 0+#0 # 1,, ,5#3
1- 1" 1"5 0+-0 5 135 ,#+-
20 1+ 1- 0+-, 2 55 ,"53
10
# 10 1,5 0+,5 1, 32, 50""
11 1, 12 0+2, 5 102 51"+
1, 1+ 1#5 0+"2 3 "- 525"
1- 1# 1"5 0+-0 , 10- 53#5
11
- 10 13 0+3# 10 21# 55-1
12 13 115 0+1- , "+ 5##0
1- 1# 1,5 0+5, # 1,1 5-01
21 1" 1#5 0+"2 3 "- 5-"+
12
# 11 1, 0+,- 15 3,2 #221
12 1, 125 0+30 # 12# #3,"
15 20 1" 0+"# 3 -0 #,2"
20 15 1"5 0+-0 5 135 #5#2
n functie de tipul cimentului (1-32,5) si de raportul apa ciment (A/C = 0,60), rezulta
ca gradul critic de maturizare al betonului este depasit in ziua a-3-a la ora 14, ceea ce
inseamna ca in cazul in care la sfarsitul acestui interval temperatura ar deveni negativa, nu se
vor produce deteriorari ale elementului de beton.
Pentru un element (placa) cu deschidere < 6m nivelul de intarire = 70 %, de unde
rezulta in functie de tipul cimentului -32,5 si de , un grad de maturizare M = 5520 [h
0
C]
Comparand M cu M rezulta M = 5581 [h
0
C] > M = 5520 [h
0
C], ceea ce inseamna ca
in ziua 11-a, la ora 8
00
, elementul poate fi decofrat.
CALCULUL CO&RA%ELOR
149
Sarcini si incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora.
La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile reale in care sunt
folosite cofrajele. ncarcarile care actioneaza asupra cofrajelor se grupeaza in incarcari
verticale si orizontale.
n categoria incarcarilor verticale se include:
Greutatea proprie a cofrajelor si elementelor care sustin cofrajele, determinata pe baza
greutatii tehnice a materialelor din care sunt alcatuite. n cazul in care sunt folosite materiale
lemnoase, greutatile tehnice (inclusiv piesele marunte de prindere: cuie, suruburi) se vor
considera cu urmatoarele valori:
- pentru placaje 850 daN/mc;
-Greutatea betonului proaspat:
- beton greu armat 2500 daN/mc;
ncarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate pe cofraje si din
aglomerarea cu oameni:
- pentru calculul cofrajelor 250 daN/mp.
ncarcarea concentrata, provenita din greutatea muncitorilor care transporta incarcatura
sau din incarcarea mijloacelor de transport oncarcate, actionand asupra cofrajului si
elementelor orizontale de sustinere:
- pentru un muncitor care transporta greutati 130 daN
ncarcarea datorita vibrarii betonului:
- beton 120 daN/mp.
CALCULUL CO&RA% ; PLACA
Date initiale:
- grosime placa hpl = 150mm
- dimensiune in plan a placii
- inaltime nivel: H nivel = 4,00
ncarcari:
a + b +c +d
Verificare placa cofrata:
Pentru panou cu latime de 60 cm stabilirea incarcarii:
Calculul se face pentru o latime a placii cofrate b = 100 cm.
150
= (a +b +c) x 1,00 m + d/l (daN/ml)
Verificarea la rezistenta:
M max =
10
2
L x q
W =
6
2
h x b

Tef =
W
M max
Tadm. = 130 daN/cm
2
h = grosimea placii cofrate
h = 15 mm
q = [(850 x 0,015) + (2500 x 0,15) + 250] x 1,00 m + (130/0,276)] =
=1108,8 daN/ml
Mmax =
10
2 , 55 10 8 , 1108
2 2
x x

= 3378,4 daN cm
N =
6
) 5 , 1 ( 100
2
x
= 37,5 cm
3
Tef =
2
/ 09 , 90
5 , 37
4 , 3378
cm daN
< 130 daN/cm
2
Verificarea la deformatie:
q = (a +b) x 1,00 (daN/ml)
q= 362,75 x 1,00 = 362,75 daN/ml
ef =
Ex
xqxl
4
005 , 0
=
6
3 3
10 5 2 , 0
12
) 015 , 0 ( 00 , 1
12

x bxh
ef =
6 4
4
10 5 2 , 0 5 10 5 1 , 2
) 276 , 0 ( 75 , 362 005 , 0 x x
adm =
200
276 , 0
= 0,0014
f ef = 0,0025 < f adm = 0,0014
Determinarea distantei dintre grinzile extensibile stabilirea incarcarii:
q= a +b (daN/m
2
)
q= 362,75 daN/m
2
151
L = 27,6 cm L = 27,6 cm
L = 55,2cm
q/daN/m
Determinarea distantei dintre grinzi "d
D = 5,40 m d= 0,6 m

Calcul lonjeron
Calculul se va face pentru situatia cea mai defavorabila, care este lonjeronul central al
panoului cu latimea de 60 cm.
Stabilirea incarcarii:
Pentru rezistenta:
q= (a + b + c) x l (daN/ml)
Unde : l = distanta dintre lonjeroane = 27,6 cm
P = d (daN)
q= (362,75 + 250) x 0,276 = 169,1 daN/ml
P = 130 daN
Pentru deformatie:
q= (a + b) x l (daN/ml)
q= 362,75 x 0,276 = 100,1 daN/ml
Pentru d< 1,20 m si panou cu lungimea de 2,40 m
152
b= 48mm
h= 85mm
L = 6.0cm cm L = 6,0 cm
q/daN/
m
P
P
L = 6.0cm cm L = 6,0 cm
q/daN/
m
P
P
Verificarea la rezistenta:
M max =
10
2
L x q
+ 0,203 x P x L
W =
6
2
h x b

Mmax =
10
10 ) 60 ( 1 , 100
2 2
x x
+ 0,175 x 130 x 120 = 3090,36 daNcm
ef = Mmax / W
W ef=
6
) 5 , 8 ( 8 , 4
6
2 2
x bxh
= 57,8 cm
3
1f E
8 , 57
36 , 3090
E -#F*+ daNG30

ef# 53,67 da$/cm


2
9 f adm # 120 da$/cm
2
Verificarea la deformatie:
f ef =
0001 , 0
5 , 2456 1 , 2
) 6 , 0 ( 1 , 100 005 , 0
4

x
x x
=
12
) 085 , 0 ( 048 , 0
12
2 3
x h b
= 2456,5 m
3
f adm =
200
60
200

L
= 0,3
fef = 0,0002 < f adm = 0,3
Verificare popi
Stabilirea incarcarii:
Calculul se face pentru popul cel mai incarcat:
P = (a + b +c) x d x D/2 (daN)
Unde: d= distanta dintre grinzile extensibile
D= deschiderea grinzii extensibile.
P = (612,75) x0,5 x5,35/2 = 983,5 daN
Lf = H x cf
H = Hnivel hpl -

panou 2 x 0,15 (m)


153
15
15
C
%rindere
con0ra4an01ire
cf = 1,2
unde lf= lungimea de flambaj
cf= coeficientul de flambaj
H= 4,00 0,15 0,015 2x0,15 = 3,54
Se alege un tip de pop, pentru care in functie de lungimea de flambaj "lf se va
calcula Pcap.
Alegem pop metalic extensibil PE 5100r.
Pcap =Pmax -
min) max (
) ( min) max (
! !
! !nivel x " "


P (daN)
Pmax = 4500 daN
Pmin = 1800 daN
Hmax = 5100 mm
Hmin = 3100 mm
%ca3 #4500 :
) 4 , 3 4 , 5 (
) 54 , 3 4 ( ) 1800 4500 (

x
# 3150,23 (da$)
%ca3 # 3150,23 da$ ; % # 983,52 da$
CALCULUL COMPOZTE BETONULU
DATE NTALE
-Clasa betonului C20/25
-Caracteristicle elementului;
-Tipul elementului: Placa din beton armat;
-Dimensiunea minima a elementului: hp = 150mm
-Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii:
c= 20mm
-Distanta minima dintre barele de armatura:
D= 75 mm
-Clasa de expunere si conditiile de mediu:
Mediu uscat moderat.
-Conditii si tehnologii de executare:
-Conditii de executare normale,utiliznd cofraje modulate din lemn.
-Conditii de transport si punere in ucrare a betonului:
-Transport cu autoagitatorul si tumarea betonului cu bena.
154
Umiditatea agregatelor :
Pentru sorturile de nisip ( 0 -7 mm) : uN = 2 %;
Pentru sorturile de pietris ( 7 -71 mm): up = 1 %.
Gradul de omogenitate : 1.
STABLREA CALTATVA A MATERALELOR COMPONENTE:
Consistenta betonului:
n functie de tipul elementu/u; de beton (placa), mijlocul de transport (autoagitator), tehnologia
de punere in ucrare (bena) si tipul betonului armat
rezuta: clasa de consistenta T#; (cu o tasare de 70 20 mm
Dozajul minim de ciment.
n functie de condifia de mediu si de condifia de expunere, rezulta o clasa de
expunere:1a rezulta un dozaj minim de ciment de 300 kg/m
3
, stabilit in functie de tipul
betonulu; (armat) si clasa de expunere (1a)
Agregatele.
Tipul: Avand in vedere clasa de beton (C 20/25) se vor folosi agregate provenind din
sfaramarea naturaa a rocilor si anume agregate balastiera cu densitatea aparenta
ag = 2,7kg/dm
3

Dimensiunea maxima: Se stabileste in functie de tipul beton ce urmeaza a fi executat
(placa), dimensiunea minima a elementului :
(hp=150 mm), distanta minima dintre armaturi :
(D = 75 mm), tehnologia de transport si punere n lucrare a betonului si grosimea stratului de
acoperire cu beton a armaturii:
(c = 20 mm);
dmax. 1/3 x hp = 1/3 x 150 = 50 mm
dmax . D -5mm = 75 -5 = 70 mm
dmax . 1,3 x c = 1 ,3 x 20 = 26 mm.
Toate aceste conditii trebuind sa fie respectate simultan, rezulta dmax.
155
26mm; Se alege: Dmax. = 20 mm.
Granulozitatea: Se stabileste zona de granulozitate () n functie de dozajul de ciment
minim de 300 kg/dm
3
. Cunoscnd zona de granulozitate si dimensiunea maxima a
agregatelor 20rnrn, rezulta urmatoarele limite ale zonelor de granulozitate (inferioare si
superioare):
- sortul 0 - 0,2 rnrn : 10 15 % : se alege 7 %;
- sortul 0,2 -1 rnrn : 30 40 % : se alege 23%;
- sortul 1 - 3 rnrn : 50 60 % : se alege 43%;
- sortul 3 - 7 rnrn : 70 - 80% : se alege 63%;
- sortul 7 - 20 rnrn : 95 - 100% : se alege 100%.
Cimentul
n functie de conditiile de expunere si de conditiile de mediu rezulta tipul cimentului ,
acesta fiind conditionat de natura agresivitatii chimice, gradul de agresivitate si de tipul
elementului (placa din beton armat.
Se recomanda cimentu de tip -32,5.
Raportul A/C maxlm
n functie de tipul betonului (beton armat) si clasa de expunere (1a) rezulta: raportul A/C
maxim = 0,65.
DETERMNAREA CANTTAT COMPONENTLOR
Cantitatea de apa:
Cantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determina in functie de clasa
betonului (C20/25) si de consistenta (T3).
A = 185 l/m
3
ntrucat dimensiunea maxima a agregatelor este 20 mm, coeficientul de corectie c =
1,05, rezulta: A' = Axc = 185x1,05 = 194,3 l/
m3
Raportul A/C:
156
n functie de clasa betonului (C 20/25) si clasa cimentului (32,5) pentru un grad " de
omogenitate, rezulta valoarea raportului A/C = 0,60 + 0,05= 0,65. Comparand aceasta
valoare cu raportul A/C maxim admis, alegem in final valoarea A/C maxim = 0,65 (beton
armat si ctasa de expunere 5c).
Cantitatea de ciment
mc kg
# A
A
# / 324
65 , 0
3 , 194
/
'
'
> dozajul minim de ciment de 300 kg/m
3
. Se
adpota: C = 324 kg/mc
Cantitatea de agregate:
Cantitatea totata de agregate stare uscata se evatueaza aplicand relatia:
mc kg x p A
c
#
x ag Ag / 1830 ) 20 3 , 194
3
324
1000 ( 7 , 2 ' 100 (

unde:
ag = 2,7 kg/dm
3
c = 3 kg/dm
3
= volum de aer inclus, egal cu 2%.
mpartirea agregatului total pe sorturi:
Cantitatea pentru fiecare sort de agregat se stabileste in functie de limitele zonelor de
granulozitate alese, si anume:
- sortul 0 - 0,2 rnrn :
1830
100
7
x
= 128
- sortul 0,2 -1 rnrn : 1830
100
7 23
x

= 293
- sortul 1 - 3 rnrn : 1830
100
23 43
x

= 366
- sortul 3 - 7 rnrn : 1830
100
43 763
x

= 366
Corectarea cantitatii de apa:
157
Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de nisip (2%) este:
mc l x
$i
x Agi A
n
i
N / 06 , 23 ) 366 366 293 128 (
100
2
100
1
+ + +

Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de pietris (1%), este
mc l x
$i
x Agi Ap / 7 , 6 677
100
1
100


Cantitatea totala de ap suplimentara:
A = AN + Ap = 23,06 +6,7 = 29,7 l/mc
Cantitatea corectata de apa:
A = A' - A = 194,3 29,7 = 165 l/mc
Corectarea cantitatilor de agregat pe sorturi:
Cantit[ile corectate de agregat se stabilesc majorand cantit[ile calculate anterior cu
procentul rezultat din umiditatea relativ a fiecrui sort, astfel:
- sortul 0 - 0,2 rnrn : 122 x
)
100
2
1 ( +
= 131
- sortul 0,2 -1 rnrn : = 293 x
)
100
2
1 ( +
= 299
- sortul 1 - 3 rnrn : 366 x
)
100
2
1 ( +
= 373
- sortul 3 - 7 rnrn : 366 x
)
100
2
1 ( +
= 373
- sortul 7 - 20 rnrn : 677x
)
100
2
1 ( +
= 690
Cantitatea totala corectata de agregat
A ag=

100
<
$i
x gi A = 131+299+373+373+690 = 1866
Densitatea aparent a betonului.
b = A +C +Ag = 165 + 324 + 1866 = 2355 kg/m
3
M98ri g1n1ral1 21n4r8 2r1g4ir1a 28n1rii Hn l83rar1 a D14on8l8i
158
Punerea n oper a betonului cuprinde ansamblul opera[iilor tehnologice care asigur
realizarea elementelor din beton conform cu forma, dimensiunile i condi[iile de calitate
prevzute n proiect.
Punerea n oper a betonului cuprinde urmtoarele faze de lucrri:
-pregtirea turnrii betonului;
-turnarea betonului (introducerea i rspndirea betonului n interiorul spa[iului cofrat);
-compactarea betonului i nivelarea suprafe[elor libere ale acestuia.
Pregtirea turnrii betonului const n executarea unor verificri i luarea tuturor msurilor
necesare n vederea asigurrii turnrii betonului fr ntreruperi neprevzute i n condi[ii care
s garanteze ob[inerea calit[ii stabilite.
Prin3i2al1l1 o21ra<ii n1319ar1 Hnain41 d1 48rnar1a D14on8l8i
'Verificarea terenului de fundare de ctre specialistul geotehnician.
-Verificarea dimensiunilor n plan i a cotelor de nivel ale spturilor.
-Verificarea existen[ei stratului de beton de egalizare i a grosimii acestuia.
-Se verific orizontalitatea i planeitatea cofrajelor de la grinzi i planee.
-Verificarea cofrajelor stlpilor i a diagramelor i coresponden[a acestora
cu elemenele de la nivelul inferior.
-Verificarea stabilit[ii i rezisten[ei cofrajelor i a elementelor de sus[inere;
-Verificarea armrii conform proiectului, solidarizarea armturii i asigurarea acoperirii cu
beton.
-Verificarea existen[ei i amplasarea pieselor care vor fi nglobate n beton.
O21ra<iil1 oDliga4orii Hnain41 d1 48rnar1a D14on8l8i
-Cur[area cofrajului i a armturilor.
-Tratarea suprafe[ei betonului turnat anterior i ntrit.
-Cur[area resturilor de mortar de pe elementele de zidrie.
-Betonul ntrit, zidriile i cofrajeie de lemn se vor uda de mai multe ori cu ap.
-Astuparea rosturilor dintre panourile de cofraj sau dintre scndurile fe[ei
cofrante.
M98ri 21n4r8 D8na d19f>8rar1 a D14onrii
Asigurarea apei necesare udrii suprafe[elor care vor veni n contact cu betonul
proaspt i cur[irii mijloacelor de transport a betonului.
Asigurarea energiei electrice necesar transportului betonului i
compactrii lui. Asigurarea cilor de transport pentru muncitori.
159
Asigurarea utilajelor si dispozitivelor pentru transportul, turnarea i compactarea
betonului. Asigurarea for[ei de munc necesare transportului, turnrii i compactrii betonului.
n urma efecturii verificrilor i msurilor men[ionate, se va proceda la consemnarea
celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse, care va fi ataat cr[ii construc[iei.
R1g8li g1n1ral1 d1 D14onar1
Betonarea va fi condus de eful punctului de lucru, care va fi permanent la locul de
turnare.
Betonul se va turna in max. 15 minute de la aducerea lui la obiectiv i se va [ine cont ca
terminarea punerii lui n oper s se realizeze nainte de inceperea prizei cimentului.
La obiectiv betonul se va descarc in mijloace special amenajate (bene, pompe,
jgheaburi), fiind interzis descrcarea lui direct pe pmnt.
Dac betonul prezint segregri se va efectua reamestecarea lui pe platforme special
amenajate fr a se aduga ap.
nl[imea de cdere liber s nu fie mai mare de l,5 m, trebuie evitata cderea direct a
betonului cu vitez mare in cofraj, att n cazul introducerii lui pe partea superioar ct i n
cazul introducerii laterale.
Descrcarea betonului pe suprafa[a elementului care se betoneaz se face
n sens invers celui n care se nainteaz cu betonarea.
Betonul se va rspndi uniform n straturi cu grosimea stabilit n func[ie
de condi[iile de compactare (in czul vibrrii 30...50 cm), fiind interzis folosirea greblei si
tragerea sau asvrlirea cu lopata la distante mai mari de
1,5 m. Turnarea se va face fr ntreruperi. Dac acestea nu pot fi evitate, se vor
creea rosturi de lucru. Se va evita i corecta deformarea sau deplasarea armturilor de la
pozi[ia prevazuta. Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor prin
intermediul distan[ierilor.
Nu se vor produce ocuri sau vibra[ii n armturi care pot mpiedica aderen[a dintre beton
si armturi. n por[iunile cu sec[iuni mici sau cu armturi dese se va urmri umplerea corect a
sec[iunii prin ndesarea lateral a betonului cu
ipci i vergele, concomitent cu vibrarea lui.
Circula[ia muncitorilor i utilajelor de transport se va face numai pe podine speciale care
s nu rezeme pe armturi.
n cazul unor deformri sau deplasri ale cofrajului aprute n timpul betonrii, aceasta
trebuie ntrerupt i readucerea cofrajului la pozi[ia stabilit prin proiect.
160
T8rnar1a D14on8l8i Hn f8nda<ii
Funda[ii din beton simplu. Se va folosi un beton vrtos i de lucrabililate 1,2, nainte de
nceperea turnrii se sap cei 10 cm de pmnt lsat nespat pn se ajunge la cota de fundare
stabilit n proiect. Se cur[ gropile de funda[ie i cofrajele. Cofrajele se ud cu 2-3 ore nainte
de turnarea betonului. Se amenajeaz ci de acces pentru muncitori i mijloacele de transport.
Atunci cnd funda[iile se execut sub nivelul apelor subterane, se iau msuri de evacuare
sau de coborre a nivelului acestora. Betonul se toarn n funda[ii n straturi cu grosimea de
15...20 cm n cazul compactrii manuale i de 30...40 cm cnd compactarea se execut prin
vibrare. Dac pmntul este necoeziv i funda[iile nu se pot turna direct n an[uri, corpul funda[iei
se execut n cofraje.
Funda[ii din beton armat nainte de nceperea turnrii se cur[ cofrajele,
armturile i betonul simplu de suport. Se ud cofrajele i stratul de beton simplu. Betonul
folosit frecvent la realizarea acestor elemente este plastic, de lucrabilitate L3. Se va compacta
prin vibrare sau prin ndesare cu vergele metalice i prin baterea cofrajului. Betonul trebuie
turnat continuu pe nl[imea sec[iunii.
n cazul funda iilor continue, betonarea se va face n sens longitudinal, iar dac trebuie
oprit se va face ia un unghi de 90. La radiere betonarea se face fr ntrerupere pe o
nl[ime ce nu trebuie s depeasc 1,0 m nl[ime.
T8rnar1a D14on8l8i Hn 94Il2i
nainte de nceperea turnrii se va verifica dac betonul de la baza stlpilor a fost bine
splat i nu exist impurit[i. Dup aceasta se poate fixa capacul de vizitare de la buza
stlpului.
Betonarea se face cu respectarea urmtoarelor reguli:
-nl[imea de cdere liber a betonului nu va depi 1 m;
-betonarea se va face fr ntreruperepe pe toat nl[imea stlpului;
-turnarea se va face n straturi orizontale de 30..50 cm.
-n cazul stlpilor care au sec[iunea mai mic de 30x30 cm i au armturi la partea superioar
se vor prevedea ferestre de turnare la distan[e de 1 m n fe[ele laterale ale cofrajului;
-betonul se compacteaz cu pervibratoare sau cu vibratoare de cofraj;
-atunci cnd se folosete pervibratorul se va avea n vedere ca distan[a buteliei fa[ de cofraj
s fie de cel pu[in doua ori diametrul buteliei i cel mult jumtate din raza ei de ac[iune.
T8rnar1a D14on8l8i Hn diafrag01
161
Betonarea diafragmelor se face cu respectarea condi[iilor de la betonarea stlpilor,
suplimentar fa[ de acestea n cazul diafragmelor cu grosimea de minim 12cm i nl[imea de
maxim 3m, betonul se poate turna direct pe la partea superioar utiliznd bene cu furtun,
burlane, plnii sau pompa de beton.
Se acord o aten[ie deosebit zonelor cu armturi dese unde pot s apar segregri ale
betonului.
T8rnar1a D14on8l8i Hn 2l3iF grin=i 9i 93ri
Plan eele se betoneaz continuu pe toat suprafa[a lor.
Grinzile se betoneaz n straturi orizontale cu grosimea de 30...50cm i se
compacteaz cu pervibratorul. Plcile se compacteaz cu vibratoare de suprafa[ (rigla
vibratoare, placa vibratoare).Turnarea betonului in placi si grinzi va ncepe dup 1..2 ore de la
terminarea turnrii stlpilor sau pere[ilor pe care reazem, pentru a se asigura ncheierea
procesului de tasare a betonului proaspt introdus in acetia.
Circula[ia mucitorilor si a mijloacelor de transport se face pe podine de lucru. La
turnarea rampelor de scar nu se admit rosturi de lucru. Betonarea la acestea se face la fel ca
la plci, cu singura observa[ie c turnarea se face de jos n sus.
Pro31d8ri d1 3o02a34ar1 a D14on8l8i
Compactarea este opera[ia tehnologic ce se execut asupra betonului proaspt n
vederea eliminrii din masa betonului a aerului, a unei pr[i din apa de amestecare n exces,
precum i a umplerii perfecte a cofrajelor i a spa[iilor dintre armturi.
Scopul principal al compactrii este mrirea capactit ii betonului.
n general golurile din beton creaza discontinuit[i care influen[eaz negativ propriet[ile
sale fizico-mecanice, din care men[ionam:
-reducerea rezisten[elor mecanice;
-reducerea impermeabilit[ii;
-reducerea conlucrrii dintre beton si armturi;
-reducerea durabilit[ii prin:
-reducerea rezisten[ei la nghe[-dezghe[;
-reducerea rezisten[ei la agresivitate chimic;
-corodarea armturilor, care conduce la o cretere n volum a o[elului i respectiv la o fisurare
i exfoliere a betonului;
-mrirea contrac[iei la uscare i a curgerii lente a betonului, a fenomenului de cavitate etc. .
D8ra4a 7iDrrii 7a fi 38 a4I4 0ai r1d89 38 3I4
162
-Amestecul are o lucrabilitatea mai mare (consisten[ mai slab).
-Betonul este mai bogat n elemente fine.
-Forma granulelor este mai rotunjit.
-Dimensiunea maxim a granulelor este mai mic.
-Coeficientul de armare este mai redus.
-Frecven[a oscila[iilor este mai mare.
Deoarece durata optim de vibrare este greu de stabilit, momentul terminrii compactrii poate
fi considerat cnd se observ urmtoarele fenomene:
-ncetarea tasrii vizibile a betonului;
-suprafa[a betonului devine plan;
-la suprafa[a betonului apare laptele de ciment;
-bulele de aer nceteaz s mai apar la suprafa[a betonului.
Rotirea excentricului se face cu ajutorul unui electromotor alimentat cu un curent de joasa
tensiune (42V) care poate fi ncorporat n butelie sau poate fi amplasat n exterior. Electromotorul
este alimentat la un corvertizor. n afara de vibratoarele electrice pot exista i vibratoare
pneumatice si cu combustie intern.
Pozi[ia de lucru a vibratoarelor este cea vertical. Ele se introduc repede n beton (pentru a
nu antrena aer n masa betonului) i se extrag lent (5-8 cm/sec). n timpul vibrriei, buteliei i se
imprim o micare lent de ridicare i coborre pe o nl[ime de cea un sfert din lungimea ei. Este
interzis atingerea cu vibratorul a armturilor, pieselor nglobate i a tecilor pentru armturile
postintinse. Grosimea stratului vibrat nu va depi % din lungimea buteliei, iar apropierea
vibratorului de cofraj sau tipar se va face la o distanta de 5 cm. n cazul n care elementul se
realizeaz din mai multe straturi, vibratorul se va scufunda n stratul anterior turnat pe o
adncime de 5-15 cm pentru a antrena i scoate apa de la suprafa[a acestuia.
Distan[a dintre doua pozi[ii succesive va fi de 1,4 R, unde R este raza de ac[iune a
vibratorului stabilit experimental.
n cazul unor elemente sub[iri si cu armatur deas, compactarea se realizeaz cu ajutorul
unei lnci (o platbanda metalica) fixat pe butelia vibratorului.
Tra4ar1a D14on8l8i d82 28n1r1a Hn o21r
Condi[iile atmosferice n timpul i dup turnare.
Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate i
viteza vntului, care pot accelera uscarea prematur a betonului.
163
Condi[iile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Cu ct condi[iile de expunere sunt mai severe cu att este necesar ca durata de tratare
s fie prelungit.
Durata de tratare depinde de:
-agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu;
-condi[iile de mediu n timpul tratrii betonului;
-sensibilitatea amestecului (func[ie de tipul de ciment i raportul ap/ciment);
-pentru a se ob[ine un amestec mai pu[in sensibil la tratare trebuie n general redus raportul
ap/ciment.
n cazul n care betonul este supus intens la uzur sau structura va fi expus n condi[ii
severe de expunere, se recomand creterea duratei de tratare cu 3-5 zile.
n lipsa unor date referitoare la compozi[ia betonului, condi[iile de expunere n timpul
duratei de serviciu a construc[iei - pentru a asigura condi[ii favorabile de ntrire i a reduce
deforma[iile din contrac[ie - se va men[ine umiditatea timp de minimum 7 zile dup turnare (cu
excep[ia recipien[ilor pentru lichide).
n cazul recipien[ilor pentru lichide men[inerea umidit[ii va fi asigurat 14-28 zile, n
func[ie de anotimp i condi[iile de expunere.
Protec[ia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini
etc). Materialul de protec[ie trebuie men[inut permanent n stare umed.
Stropirea cu ap va ncepe dup (212) ore de la turnare, n func[ie de tipul de ciment
utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca
prin aceast opera[ie s nu fie antrenat pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de (26) ore n aa fel nct suprafa[a s se men[in
permanent umed. Se va folosi apa care ndeplinete condi[iile de calitate similare cu condi[iile
de la apa de amestecare.
n cazul n care temperatura mediului este mai mic de +5 C, nu se va proceda la
stropire cu ap ci se vor aplica materiale sau pelicule de protec[ie. n general, n momentul n
care se ob[ine o rezisten[ a betonului de 5 N/mm
2
nu mai este necesar protec[ia. Peliculele
de protec[ie se aplic n conformitate cu reglementrile speciale.
Pe timp ploios suprafe[ele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilen atta timp ct prin cderea precipita[iilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment.
164
Betonul ce ar urma s fie n contact cu ape curgtoare va fi protejat de ac[iunea
acestora, printr-o deviere provizorie de cel pu[in 7 zile sau prin sisteme etane de protec[ie
(palplane sau batardouri).
Nor01 d1 41Cni3a 9138ri4<ii 08n3ii
Aplicarea normelor de protec[ie a muncii este obligatorie pentru toate unit[ile din
economie, avnd activit[i cu specific de construc[ii-montaj.
Acestea sunt obligatorii att pentru personalul ce i desfoar activitatea n cadrul
antierului ct i pentru cei care din motive diverse se afl n interiorul antierului.
Nor01 g1n1ral1 d1 2ro413<ia 08n3ii
nainte de nceperea lucrului, ntregul personal muncitor trebuie s aib fcut instructajul
de protec[ia muncii.
Personalul muncitor care urmeaz s execute lucrrile de construc[ii-montaj, s nu fie
bolnav, obosit sau sub influen[a buturilor alcoolice i s fie dotat cu echipament de lucru i
protec[ie corespunztoare lucrrilor ce le are de executat.
Sculele, dispozitivele i utilajele prevzute a se utiliza, s fie n bun stare,
de lucru sau func[ionare.
S fie mprejmuite pasarelele, scrile i platformele de lucru, precum i zona din raza de
ac[iune periculoas a utilajelor de ridicat.
Gropile, pu[urile de foraj, golurile (cur[i interioare, casa scrii etc.) se vor
mprejmui.
Schelele vor fi prevzute cu balustrade i scnduri de bord, avnd n vedere
eventualele sarcini pe care acestea va trebui s le suporte.
Se va atrage aten[ia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, att ziua
ct i noaptea, n toate locurile periculoase.
Se interzice executarea concomitent de lucrri la dou sau mai multe
niveluri diferite, aflate n puncte pe aceeai vertical, fr msuri de protec[ia muncii
corespunztoare.
Se interzice intrarea personalului muncitor, la locurile periculoase, datorit existen[ei
unor gaze nocive.
Manipularea mecanizat pe orizontal i vertical a diferitelor ncrcturi, se va putea
face cu luarea urmtoarelor msuri:
-legarea i fixarea ncrcturilor se va face numai de personaj instruit i autorizat;
-s nu se foloseasc dispozitive de legare uzate peste limitele admise
165
-s execute legarea ncrcturilor astfel nct acestea s nu se poat deplasa, aluneca sau
roti, dup ce sunt ridicate;
-supravegherea ncrcturii se va face pn cnd aceasta este cobort i aezat corect, la
locul destinat;
-este interzis sta[ionarea sau circula[ia personalului muncitor pe ncrctur
Se interzice aplecarea personalului muncitor n afara construc[iei, pentru a prelua
ncrctura, sau a o deplasa din crligul mijlocului de ridicat.
Se interzice executarea lucrrilor la nl[ime n perioada de timp nefavorabil (vnt cu
viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redus etc). Toate utilajele i mainile de
construc[ie, ac[ionate cu motoare electrice, vor fi legate la pmnt.
Nu este permis a se executa lucrri de sudur, la temperaturi interzise de
prescrip[iile tehnice specifice acestor lucrri.
Executarea pe timp de noapte a unor lucrri, se poate face cu luarea unor msuri:
-iluminarea corespunztoare pe ntreaga zon de lucru;
-dotarea personalului cu echipament reflectorizant;
-vopsirea crligului macaralei, etc. n culori reflectorizante;
-orice micare (manevr) a mijlocului de ridicat va fi nso[it de semnalizare acustic;
-personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.
Pentru iluminarea local a locurilor de munc se va utiliza tensiunea de 24V, pentru
condi[ii normale i 12V pentru lucrri cu umezeal excesiva. Se interzice aruncarea sculelor,
materialelor etc. de la nl[ime. n toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu
echipament de protec[ie specific (casc de protec[ie, centuri de siguran[, ochelari de protec[ie
etc.).
Nor01 9213ifi31 d1 2ro413<ia 08n3ii.Nor01 d1 48rnar1 >i 3o02a34ar1 a D14on8l8i
nainte de nceperea turnrii betoanelor, se va controla modul de execu[ie a cofrajelor,
schelelor i podinelor de lucru i soliditatea acestora.
n cazul turnrii betonului la o nl[ime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevzute
cu balustrade i bordur de margine.
La turnarea betoanelor pentru elemente de construc[ie cu o nclinare mai mare de 30 grade,
personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguran[.
Se interzice personalului muncitor, accesul n zona de turnare unde este pericol de cdere a
betonului. Se interzice personalului muncitor s sta[ioneze sub ben.
166
La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmtoarele msuri:
-manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor cruia i s-a fcut att instructajul
tehnic, ct i ce de protec[ia muncii;
-se interzice utilizarea vibratoarelor defecte;
-vibratoarele care se defecteaz n timpul turnrii i compactrii vor fi imediat deconectate de la
sursa de curent i trimis la repara[ie;
-personalul muncitor va purta cizme i mnui electroizolante, iar carcasa vibratorului se va
lega la pmnt;
-n timpul ntreruperii lucrului sau deplasrii vibratoarelor acestea se vor deconecta de la
re[eaua electric.
Nor01 d1 1J1384ar1 a l83rrilor 21 4i02 frig8ro9
n vederea executrii lucrrilor pe timp friguros se vor lua din timp, urmtoarele msuri
generale:
-asigurarea posibilit[ilor de ndeprtate a apelor de suprafa[ de lng construc[ii;
-executarea umpluturilor la funda[ii;
-pregtirea cilor de transport din interiorul antierului;
-cur[irea antierului de resturi materiale;
-izolarea conductelor (ap, abur) i montarea robinetelor de golire la punctele joase ale re[elelor;
-pregtirea utilajului necesar, repararea i adpostirea lui;
-amenajarea centralelor de betoane i mortare, montarea instala[iilor de nclzire a apei i
agregatului;
-se va organiza un control riguros al focurilor, n special n timpul nop[ii.
La executarea lucrrilor de beton i beton armat se vor avea n vedere urmtoarele msuri:
-n cazul cnd pe cofraje sau armturi exist zpad sau ghea[, acestea vor trebui ndeprtate
cu ap fierbinte sau abur, imediat nainte de turnarea betonului;
-n cazul utilizrii aburului pentru nclzirea materialelor, n buncre, se vor lua msuri mpotriva
aburului n ncperi de lucru;
-se vor lua msuri mpotriva accidentrii personalului muncitor direct cu abur, sau prin atingerea
conductelor sau a altor elemente de distribu[ie neizolate;
-nclzirea apei cu ajutorul aburului trebuie efectuat n rezervoare prevzute cu capace i [evi de
preaplin;
-personalul muncitor care lucreaz la nclzirea betonului cu curent electric, va fi echipat cu cizme i
mnui electroizolante, cnd tensiunea echipamentelor folosite depete 40V;
167
-sectoarele nclzite electric, vor fi obligatoriu mprejmuite i prevzute cu indicatoare de
avertizare privind pericolul electrocutrii;
-tensiunea curentului s nu depeasc 110V, n anotimpurile umede i n timpul dezghe[ului;
-este interzis pstrarea materialelor explozibile i inflamabile, a lubrifiantilor, recipien[ilor cu gaze
comprimate ca i a alimentelor, n aceeai ncpere cu clorura de calciu;
-decofrarea construc[iilor executate pe timp friguros se poate face atunci cnd betonul pus n oper
a atins rezistentele specificate n normele n vigoare.
Respectarea condi[iilor se urmrete de ctre efii forma[ilor de lucru i de personalul
tehnic de ndrumare i supraveghere al constructorului i beneficiarului.
Separat de aceasta, se efectueaz verificri:
-pe parcursul executrii, pentru toate categoriile de lucrri ce devin ascunse prin acoperire cu
(sau nglobate) alte categorii de lucrri sau elemente de construc[ii.
-certificarea calit[ii lucrrilor se face n scopul confirmrii coresponden[ei acestora cu
proiectul, n limitele indicatorilor de calitate i a abaterilor admisibile prevazute n acestea.
-dispozi[iile de antier emise de proiectant, cu avizul beneficiarului au acelai regim de
aplicabilitate ca i proiectul de execu[ie din punct de vedere al respectrii condi[iilor de calitate
i al verificrilor efectuate.
-in toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau ncercare efectuat pe
parcurs, referitoare la rezisten[a, stabilitatea sau func[ionalitatea lucrrii nu se ncadreaz n
abaterile admisibile, decizia asupra continurii lucrrilor nu poate fi luat dect pe baza
acordului dat in scris de beneficiar cu acordul proiectantului.
-este cu desvrire interzis a se proceda la executarea de lucrri care s nglobeze sau s
ascund defecte ale structurilor de rezisten[ sau care s mpiedice accesul i repararea
corect sau consolidarea acestora.
Func[ie de momentul efecturii verificrilor acestea se refer la:
a)determinarea prin msuratori a coresponden[ei elementelor verificate cu prevederile
proiectului din punct de vedere al pozi[iilor, dimensiunilor i modului de armare;
b)existen[a documentelor de atestare a calit[ii materialelor;
c)efectuarea ncercrilor de prob impuse de proiect i de prescrip[iile tehnice precum
i existen[a documentelor cu rezultatele acestora i a proceselor verbale de lucrri;
d)examinarea existen[ei i con[inutului documentelor i proceselor verbale men[ionate
mai sus a sintezelor i concluziilor acestora.
168
Verificrile i principalele condi[ii de calitate sunt cuprinse pe categorii de lucrri n
Normativul pentru verificarea calit[ii lucrrilor de construc[ii i instala[ii aferente indicativ C
56-85.
169
POPULA?IA KANTIERULUI KI STRUCTURA SA
Structura popula[iei dup domeniul de activit[i:
NC = personal muncitori ce ii desfoar activitatea n construc[ii si montaj
N = personal muncitori ce ii desfoar activitatea n instala[ii pentru construc[ii
NM = personal muncitori din activitatea de montaj utilaje i echipamente de construc[ii
NE#! 08n3i4ori (numarul maxim de muncitori din graficul fortei de munca)
Nc = Nc max
grafic fm
* * 1,11 = 30 * 1.11 = 33.3 = 34 persoane
N = 0.30 * Nc max
grafic fm
* 1.22 = 0.30 * 30 * 1.22 = 10.98 = 11 persoane
NM = 0
NT0= NC+N+NM=45persoane
B Structura popula[iei din punct de vedere al calificrii personalului:
N1 = personal muncitor cu calificare superioar ( categoria de calificare > 4)
N2 = personal muncitor cu calificare medie i necalifica[i ( categoria de calificare > 4)
N3 = personal tehnic , economic , social , administrativ ( TESA )
N1 = 0,5 *NC + 0,62 *N + 0,71 *NM = 0,5*34+0,62*11+0,71*0 = 23.82 = 24 persoane
N" E ) 21r9oan1
N2 = 0,4 *NC + 0,20 *N + 0,15 *NM = 0,4*34+0,2*11+0,15*0 = 15.8 = 16 persoane
N E "* 21r9oan1
N3 = 0,1 *NC + 0,18 *N + 0,14 *NM = 0,1*34+0,18*11+0,14*0 = 5.38 = 5 persoane
N# E - 21r9oan1
NT0 = N1 + N2 + N3 NT0 = 24+16+5=45 persoane.
C Structura popula[iei dup domiciliul stabil
: personal localnic 60%NT0 NT1 = N11 + N21 + N31
: personal din mprejurimi 30%NT0 NT2 = N12 + N22 + N32
: personal din alte localit[i familiti 0%NT0 NT3 = N13 + N23 + N33
nefamiliti 10%NT0 NT4 = N14 + N24 + N34
NT0 = N1 + N2 + N3 -persoane
NT0 = NT1 + NT2 + NT3 + NT4 -persoane
170
N11 = 0,60 * N1 = 0,60 * 24 = 14.4 = 15 persoane
N12 = 0,30 * N1 = 0,30 * 24 = 7.2 = 7 persoane
N13 = 0
N14 = 0,10 * N1 = 0,10 * 24 = 2.4 = 2 persoane
N1 = N11 + N12 + N13 + N14 = 24 persoane
N21 = 0,60* N2 = 0,60 * 16 = 9.6 = 9 persoane
N22 = 0,30* N2 = 0,30 * 16 = 4.8 = 5 persoane
N23 = 0
N24 = 0,10 * N2 = 0,10 * 16 = 1.6 = 2 persoane
N2 = N21 + N22 + N23 + N24 = 16 persoane
N31 = 0,60 * N3 = 0,60 * 5 = 3 persoane
N32 = 0,30* N2 = 0,30 * 5 = 1.5 = 1 persoana
N33 = 0
N34 = 0,10 * N3 = 0,10 * 5 = 0.5 persoane = 1 persoana
N3 = N31 + N32 + N33 + N34 = 5 persoane
D Popula[ia antierului:
P = NT0 + Nmf = 250 + 0 = 250 persoane
Nmf = 1,7 * NT3 = 1,7 * 0 = 0
P = NT1 + NT2 + 2,7*NT3 + NT4 = 27 + 13 + 2,7 * 0 + 5 = 45 persoane
P = P1 + P2 + P3 + P4 = 27 + 13 + 0 + 5 = 45 persoane
171
172
Tip
personal
Nr.
persoane
Structura dup domiciliul stabil
Localnici
(60%)
Navetiti
(30%)
Din alte localit[i
Familiti(0%) Nefamiliti(10%)
Personal cu
calificare
superioar
cat. > 4
N1 = 24 N11 = 15 N12 = 7 N13 = 0 N14 = 2
Personal cu
calificare medie i
necalificat
cat. < 4
N2 = 16 N21 = 9 N22 = 5 N23 = 0 N24 = 2
Personal TESA N3 = 5 N31 = 3 N32 = 1 N33 = 0 N34 = 1
TOTAL NT0 = 45 NT1 = 27 NT2 = 13 NT3 = 0 NT4 = 5
Membri de familie Nmf = 0
Nmf = 1.7NT3 =
0

Popula[ie antier P = 45 P1 = 27 P2 = 13 P3 = 0 P4 = 5
STABLREA DOTRLOR SOCAL ADMNSTRATVE PENTRU ORGANZAREA DE ANTER :

NOT = Dotrile social administrative se amplaseaz n zona intrrii n antier
173
Nr.
crt.
Obiecte social administrative necesare Obiecte social administrative adoptate
Denumirea
obiectului
U.F
(prs)
ndice de
suprafa[
(m
2
/pers.)
Nr. persoane
aferente
(m
Tip obiect
proiect tip
Unitate de
folosin[e
Numr
buc[i
Suprafa[a
efectiv
(m
2
)
Amplasament
obiecte
0 1 2 3 4 5(=3x4) 6 7 8 9 10
1 Birouri 1 3 N3 = 5 15
Container
2.435 x 6.065
4 - 6
birouri
2 2 x 14.77 =29.54
2
santier
2 Vestiar 1 0,65
N1 + N2 =
= 40
26
Container
2.435 x 6.065
20
persoane
2 2 x 14.77 = 29.54
2
santier
3 Grup sanitar 1 0,30
(N1 + N2=
20
6
Container
2.435 x 6.065
40
pers.
1 14.77
1
santier
4 Dormitoare 1
8,69
(6 paturi)
NT4 = 5 43.45
Container
2.435 x 6.065
3 - 8
paturi
1 1 x 14.77 = 14.77
1
santier
BIBLIOGRA&IE
Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice; indictiv
C29-85
Cod de proiectare pentru bazele proiectarii structurilor in constructii iunie 2005
Cod de proiectare pentru evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor iunie 2005
Cod de proiectare. Bazele roiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului.
Cod de proiectare P100-2006 seism.
Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa NP112-04
Cod de proiectare pentru structuri din zidarieCR 6-2006
ndrumtor pentru calculul i alctuirea elementelor structurale din beton armat R.Agent i
D.Dumitrescu
Calculul i alctuirea structurilor etajate cu diafragme .Brnzan i M.Barbaiani
Tehnologii pentru lucrrile de construc[ii .Georgescu
Beton armat - .Georgescu
Note de curs
174