Sunteți pe pagina 1din 26

Armarea reazemeior

• reazemul 1 15,I3x106 . 1.000x 120! x9,50 '" 0,1106 < m,

.. 0,4

I PI A. =lOQb.ho

100

0,372'

~ P~= PI = 0,372% > 0,100% . , x l.pOOx 120 =447 mm:

A!,f = 453 rnm" (9081 rn) • reazemu12 12,14XI06 LOOOx1202 x9,50

0,0887 < mb = 0,4

~ p~ = P! = 0,295% > 0,100% 0;295 A- =-b -h =--xI000xI20=354mm• 100 0 100 . A~f = 387 mm ' (308/

,p.

m + 3 0101 m)
14,90xl06 01089 < m = 0 4
b,

1.000x 1202

9,50'

~ p~ ;" Pl = 0,366% > 0,100% A =-b·h • 100 A~,r =453mml


J PJ 0

0,366 =--xl 100 (908/m)

000x120=439 .

• rnm

Schita de armare (jig. 2.30)

~
3010lm

3081m

3010lm 3081m 3081m

308/m \ 308/m 3010/m "

Fig. 2.30

58

~q
!V·!i

3. CALCULUL PLAclLOR MONOLITE INDEPENDENTE ARMATE PE oous DIRECT"

3.1 Ca/culul static in domeniul elastic

3.1.1 Metoda fa§iilor Met.oda ra~iilor, se _apli~a pl~cilor re~e~at~ pe un contur dre~tun~~ular sa~ patrat, actienate de mcarcarJ uniform distribuite q=g+p (kN/m-) ~I mcarcan concentrate P (kN) (vezi paragraful 1.2.3). Placa (fig. 3.1) poate fi discretizata Intr-un numar varlabil de Ta~ii paralele pe ambele directii. Considerand cazul cel mai simplu al m~iilor centrale eu lafimea unitara (I m) de pe cele doua directii, acestea trebuie sa satisfaca egalitatile:
I,

{qJ_+q~=q

0, - O2

(3.1)

B:,

Rezolvand sistemului de ecuatii (3.1) in eorelare eu condltiile de rezernare pe contur se obtin incarcarile ce revin fiecarei ~ii de placa, iar in continuare eforturile corespondente. Introducand termeni de corectie care sa ia in considerare rnicsorarea deformatelor celor doua ~ii centrale ca urmare a conlucrarii cu ~ii1e invecinate si a efectelor rnornentelor de torsiune, momentele In campul placii se determine cu relatii de forma: Mj = (X;j • q . I~ (3.2)

unde: i- indice care indica tipul de rezemare al placii pe contur (i = 1,6 [a placile rezemate pe tot conturul); j- indice care indica directia de calcul U=I,2); Mr rnomentul incovoietor pe directia de calcul j pentru fii$ia centrals de lafime unitarii; Ctjr coeficient pentru calculul valorii maxirne a momentului in camp; q- incarcarea totala uniform dlstribuita pe placa (kN/m2); ~- deschiderea de ealcul pe directiaj, Incarcarile ccrespondente fa~iilor centrale se calculeaza cu ajutorul coeflcienrilor ~ij: qj = ~;j . q (3.3) Cunoscand incarciirile ce revin ~iiIor centrale se pot calcula si fortele taietoare maxima in ~iile centrale. Momentele pe reazerne se calculeaza eu relatii de forma;

59

M'

(M".)= -~ k J

I!
j

(3.4) .

unde kj este un coeficient care depinde de tipul rezernarii pe directla]. Coeflcientii pentru calculul valorilor maxime ale momentelor in camp si pe reazerne pentru placile independente arrnate pe doua directii rezemate pe tot conturul ' sunt dati in tabelele 3.1-3.6 (fig. 3.2-3.7). Placa simplu rezematd pe tot conturul
I)

~I

rr
12

U
Tabelul3.1
}.. 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0.75 0.80 0,85 0,90 0.95 1.00
Ct."
(X. I 2

M:4
+qt·[t

MI

!!IIIIIIIIIIIIIII~!lIIIIIIIIIIIII!

Fig. 3.2

0.0059 0,0080 0,0105 0.0133 0,0162 0.0193 0.0227 0.0261 0.0292 0.0329 0.0365

0,0946 0.0881 0,0813 0,0744 0.0676 0.0612 0,0555 0,0491 0.0447 0,0403 0,0365

0,0588 0.0838 0,1147 0,1515 01936 0,2404 0,2906 0.3430 0.3962 0,4489 0,5000

11"

0.9412 0,9162 0,8853 0,8485 0,8064 0.7596 0,7094 0.6570 0,6028 0,5511 0,5000

13"

x
1,00 1,10 1,20 [,3D 1,40 1,50 1,60 1.70

Ct.1I

0:12

Il,
0.5000 0,5942 0,6747 0,7407 0,7935 0,8351 0,8676 0,8931 0,9130 0,9287 0,9412

0.0365 0,0439 0,0514 0,0588 0.0657 0,0721 0,0776 0,0829 0,0873 0,0912 0,0946

0.0365 0.0300 0.0248 0.0206 0,0171 0,0142 0.0118 0.0099 0,0082 0.0070 0,0059

0,5000 0,4058 0,3253 0,2593 0.2065 0,1649 0,1324 0,1069 0.0870 0.0713 0.0588

11"

I,BO
1,90 2,00

Fig. 3.3

. 60

c'Cand Iatura tncastrata este paralela cu 12 (fig. 3.3.a):

A. = I~; MI = ex'l .q. II :


M'
I

i~;- = IX" M, -

. q ·1;; _

ql = P'I . q; q,- = _

rl" .q; I-'__

=_ qJ

·I~ paralela cu I[ (fig. 3.3.b), sunt valabile titlurile

~, = t;- i:t I[ _I'M 1\0

1-

-IX

21·

q • 12'M 1 -,.. q • 12'q I t' - Vo2:::· 2~

-rl - 1-'21·

q' q2 ;

-rl - "':!2'

q; ,

M,,=_q,·I; 8

Plaea simplu rezematii pe doua laturi paralele $i tncastrata pe celelalte


I,

1"""1

11111II1I1It? 11111111111111111

-l.q,.I, a.

r: 1
12,

::t
b.

~~lillllill:Mil'I;~~ij!i illillilll~"lIm'R -illl' -l.q,.(,

Fig,3.4 :Cand laturile incastrate sunt paralele cu 12 (fig. 3.4.a): A=t;M[


I

=aJl·q·I~;M2·=al2·q·I;;q, M'=M,,=-q,·I;
I I

=~JI.q;

q2 =~J2·q;

12

laturile lncastrate sunt paralele cu 11 (fig. 3.4.b), sunt valabile titlurile .~mterit;~r" tabelul 3.3: din 61

I\. -

,,-

II I'M 12 -- i' I --a.

31'

2 C]• 1I''M :2 --a.

n'

q .\2'q l'

1-

-rt

JJll'

q;, q ':.:!

-rt P.ll·

q;,

M', = Moo, = _q2 .Ii _ \2 Tabelu13.3


A. 0.50 0,55 0,60 0,65 0,70 0.75 0.80 0.85 0,90 0.95 1,00 'A'
0:;11

an
0.0801 0.0709 0,0620 0,0538 0,0463 0,0396 0.0338 0.0289 0,0246 0.0210 0,0179 a'i

~;I

0.0073 0.0093 0,0114 0,0136 0,0157 0,0178 0,0198 0,0218 0,0235 0,0252 0,0267 an

0.2381 0.3139 0,3932 0,4716 0,5456 0,6127 0.6709 0,7230 0,7664 0,8029 0,8333

~n 0.7619 0,6851 0,6068 0.5284 0.4544 0,3873 0.3291 0,2770 0,2336 0.1971 0.1667

13n

13,1

A. 1,00 1,10 1,20 1,30 1,40 1.50 1.60 1,70 1,80 1.90 2,00 A.'

Ct,!

0,0267 0,0293 0,0313 0.0330 0,0343 0,0353 0,0362 0,0369 0,0374 0.0379 0,0383

a.~1 0,0179 0,0133 0,0098 0.0074 0.0057 0,0044 0.0035 0.0028 0,0022 0.00[8 0,0015
Ct,!

13,1
0,8333 0,8789 0,9120 0,9346 0,9505 0,9620 0,9704 0.9766 0,9813 0,9849 0,9877

13,~
0,1667 0.1202 0,0880 0.0654 0,0495 0.0380 0,0296 0.0234 0.0187 O.OIS[ 0.0123

'i.

a.n

!3n
Ji

~"

Placa simplu rezemaui pe doua laturi care se intersecteaza . incastratii pe celelalte

",*

Fig. 3.5 A.= :2 ;MI


I

= a.41 .q.1~;

M2 = a.42 .q.li;Ql

= P41·q;

C]2 =P42 .q;

·f M' =-~'M" I 8'


Tabclul34
f" 050 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 O.SO 0.85 0,90 0,95 1.00
(1.11

=_ql ·f 2
8

0.0037 0,0051 0,0069 0,0089 0.0111 0,0135 0.0161 0.0187 0.0215 0.0242 0.0269

a.,l O,OS89 0.0561 0.0529 0.0496 0.04(,2 0.0427 0.0393 0.0359 0.0327 0,0297 0.0269

1l.1
0.0588 0.0838 0,1147 0.1515 0,1936 0,2404 0,2906 0.3430 0,3962 0.4489 0,5000

13,2
0.9412 0.9162 0.8853 0.8485 0.8064 0.7596 0.7094 0.6570 0.6038 05511 0.5000

x
1.00 1,10 1,20 1.30 1.40 1,50 1.60 1.70 1.80 [.90 2,00

a."

0.0269 0.0322 0,0370 0,0414 .0.0452 0,0485 0,0513 0.0537 0.0557 0.0574 0.0589

a.,2 0,0269 0,0220 0,0179 0.0145 0.0118 0.0096 0.0078 0.0064 0.0053 0.OU44 0,0037

13.,
0,5000 0,5942 0,6747 0,7407 0,7935 0.8351 0.8676 0.8931 0.9[30 0.9287 0.94[2

0,5000 0.4058 0.3253 0.2593 0.2065 0.1649 0.1324 0.1069 0.0870 0.0713 0.0588

13"

62

inc~stratii pe trei laturl ~isimplu rezemata pe a patra

a. Fig. 3.6 latura simplu rezernata este paralela cu


A,=

b.

f;
1

[1

(fig. 3.6.a):

M,

aSI . q .I~; M1 = O:~l . cj ·Ii; ql = ~~I -q; q1 = ~51. q; l2_:_~8---

·f M' = M" = _.9.L..!... M'


I I

= _ q2

·f 2

latura simplu rezemata este paralela cu 12 (fig. 3.6.b), sun! valabile


mrenoere din tabelul 3.5:

M' '= _q1 .I~ . M' = M" = _q2 . Ii


I

8'

12

ft. =

f;
I

M, = a61. q ·I~; M2 = 0:61' q ·Ii; ql


M'

= ~61. q; q2

= ~.1

q;

.12 = M" = _.9.L..!...


I

12'

M', = M", = _q2


_ _

12

63

Tabelul3.6

~0~,~SO~~0~,0~0~23~~0~,0~36~7~0~,0~5~88~~0~,9~41~2 ~1~,0~0~~0~,0~17~9-r0?,O~I~7~9~0~.5~00~0~~O,~5 0,55 0,0032 0,0352 0,0838 0,9162 1,10 0,0214 0,0146 0,5942 0.4058 0,60 0,0044 0,0336 0,1147 0,8853 1,20 0,0244 0,0118 0,6747 0,3253 0,65 0,0057 0,0322 0,15 IS 0,8485 1,30 0,0271 0,0095 0,7407 0,2593 0,70 0,0072 0,0299 0,1936 0,8064 1,40 0,0293 0,0076 0,7935 0,2065 0,75 0,0088 0,00279 0,2401 0,7599 1,50 0,0312 0.0062 0,8351 0,1649

~0~,8~0~~0~,0~1~06~~O,~02?5~8~0~.2~9~06~~0~,7~09~4 ~1~.6~O-+~0,~0~32~7-r0?,0~0~5~0~0~,8~67~6~~O,~ 0,85 0,0[24 0,0238 0.3430 0,6570 1,70 0,0340 0,0041 0,8931 0,1069 0,90 0,0143 0,0217 0,3962 0,6038 1.80 0,0351 0,0033 0,9[30 0,0870 0,95 0,0161 0,0198 0,4489 o.ssn 1,90 .0,0360 0,0028 0.9287 0,0713 1,00 0,0179 0,0179 0,5000 0.5000 2,00.0,0367 0.0023 0,9412 0,0588

3.1.2' Metoda analltlca

Pomind de la geometria, ecuatiile de echilibru static ~i legea de comportare liniar-elastica a placilor plane ~i izotrope (fig, 3.8), ecuatia diferentiala de echilibru este: o·w a!w o!w (l·w q -+2----+--=(35) ax! iJyl D .

ox·

oy4

unde: D- rigiditatea cilindrica a placil; q- inciircarea exterioara uniform distribuita pe placa, Rezolvand ecuatiile de forma (3,5), In corel are cu modul de rezernare al unei! placi ~i tipul incarcarii, se obtin valorile numerice ale solicitarilor ~ideplasarllor, ;

ht/}-~-- - - A'If/I .
Vi

! T----~
z

tk - -

Ii

I ~I X I
_I.

0;
Z/

#~'

.-10

--

-=V~

~/

Fig, 3.8

64

structure relatiilor de [a placile rezernate pe contur, Iaturi ~i libere pe a patra momentele In ffi~iile centrale 1'!le'ca,,"UII""'~ cu relatii de forma: . Mj=ajj·q.l;

[a placile de latime (3.6)

care indica tlpul de rezemare a[ placii pe contur (i = 1,4 [a placile laturi); / care indica directia de calcul 0=1,2); momentu[ incovoietor pe directia de calcul j pentru r~ia centrala de latime .eoeficient pentru calculul valorii maxime a momentului In camp; incm-carea totals uniform dlstrlbuita pe placa (kN/m2); deschiderea de calcul pe directiaj, ~ia marginala de latime unitara paralela cu latura Iibera (II), momentu! . 5e deterininii cu: M~ = a~1q ·1~ . (3.7) coeficientul a~l re stabilite valori pentru calculul valorilor maxime ale a in r~iile marginale de latime unitara paralele cu latura Iibera, M()ml~nt,ele pe reazemele r~ii1or centrale de latlme unltara se calculeaza cu . eneflcientilor a'ij prin relatii de forma: M'j (M"j) = a"j.q .1;; (3.8) Pentru ~ia de margine de lalime unitara paralela cu latura Iibera (la, i.. <::iJ1ofioenteJe reazeme se deterrnina pe baza coeficientilor a'~ etalonati pentru relatii pe M'~(M'~)=a,~.q .1~; (3.9) pentru calculul

in tabelele

3.7-3.10 (fig. 3.9-3.12) sunt prezenta]i: coeficientii rezemate pe trei laturi Tabelul37
A 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 all 0,0144 0,0241 0,0344 0,0444 0,0538 0,0614 0,0703 0,0767 0,0886 0,0995 0.1115
MO-,..,O

Placa simplu rezematii pe trei laturi

" a" 0,0256


0,0415 0,0575 0,0724 0,0848 0,0922 0,1037 0,1108 0,1201 0,1264 0.1316

ttu.

0,0104 0,0163 0,0214 0,0253 0,0282 0,0304 0,0313 0,0317 0,0322 0,0304 0.0271

Fig. 3.9

1,20 1,50 2,00

~ -~, /\'-1'
I

2 M ! -~ .... ..q 1l'• u

2 I - ...... 1!' II·q· .

65

Placa simplu rezemata pe dOUG laturl st lncastratii pe a treia


Tabelul38
A. 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,20 1.50 2,00 0: 21' az, 0,0006 0,0047 0,0106 0,0184 0,0270 0,0368 0,0456 0,0538 0,0682 0,0852 0.1032

" cc=!I
0,0056 0,0153 0,0288 0,0436 0,0594 0,0736 0,0858 0,0955 0,1098 0.1229 0.1308 0: 22'

au ·0,0066 ·0,0047 ·0,0013 0,0041 0,0096 0,0149 0,0193 0,0230 0,0280 0,0302 0.0288

Fig,3,10

a'" -0,4308 ·0,3687 .0,3091 -0,2531 -0,2066 -0,1702 -0,1416 -0,1182 -0,0845 -0,0548 -0,0312

I\. -

, - I' M I -Iz .

2 q • 112~ MO -- Ut21' q • 1L' • M 1. -,] ~o

2 q • 12.'. M' 2 --~,....... q • 12 :22• 2

Placa incastrata pe dOUG laturi parale/e


Tabelul3.9
'I

# simplu rezemata pe a treia


aJ,
0

A. 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,20 1.50 2,00

aJ'
0,0120 0,0186 0,0233 0,0268 0,0301 0,0331 0,0350 0,0363 0,0387 0,0408 0,0417

a.:n

a'~~ -0.0693 -0,0782 -0,0846 -0,0852 -0,0854 -0,0853 -0,0850 ·0,0848 -0.0846 -0,0845 -0,0845

a'll -0,0377 ·0,0472 -0,0557 -0,0612 -0,0662 -0,0707 -0,0744 -0,0771 -0,0605 -0,0828 -0,0833

<I
~Jlillll!lI!llillllllllllilll!illlllllil

ffl

Fig. 3,11

0,0230 0,0307 0,0361 0,0403 0,0426 0,0438 0,0442 0,0445 0,0447 0,0449 0,0450

0,0096 0,0118 0,0134 0,0146 0,0151 0,0148 0,0142 0,0131 0,0118 0,0100 0.0080

2 z'M' , - Iz f\,--, . M 1- 0: 31' q • 1I'• MO - 0:0 q . 1I' 131'

I,

L-

- M" t- 0:' 31'q 'l'[z. -

Placa tncastrata pe trei laturi


I,

,_'I!'M /\'--, I,

I__'

-0:

-1-,'

q • IZ'Mo-o:o"'L' q .~.IZ' I' 1.

M', = M"l = O:'41·q ·I~; M'~= M"f = O:'~l·q ·I~; M! = 0:42 'q,li;M'z
111l1li 1IIIIIIIililili 1111111111111 1111

= a;'4z·q·l;

Fig,3.12

66

Tabelul310
ft. 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,20 1,50 2,00
0:.1 0 0:"

Cl.!2

0:'41

0: 41

,"

a'''l -0,3833 -0,2783 -0,2004 -0,1476 -0,1106 -0,0865 -0,0691 -0,0387 -0,0387 -0,0248 -0,0139

1:j~ir
.:.
,

(r.! '

0,0018 0,0068 '0,0120 0.0177 0,0218 0,0249 0,0271 0,0289 0,0329 0,0371 0,0406

0,0078 0,0172 0,0268 0,0333 0,0384 0,0413 0,0426 0,0435 0,0443 0,0449 0,0450

-0,0044 -0,0002 0,0035 0,0072 0,0096 0,0115 0,0130 0,0130 0,0130 0,0112 0,0092

-0.0131 -0,0242 -0,0335 -0,0416 -0,0493 -0,0561 -0,0616 -0,0734 -0,0734 -0,0793 -0,0830

-0.0333 -0,0545 -0,0709 -0,0798 -0,0837 -0,0848 -0,0850 -0,0851 -0,0848 -0.0846 -0,0845

llir,,'
<fJi'i{-·

3.2 Calculul static simplificat in domeniul plastic prin metoda echilibrului limita

tb!': 3,2,1 Notiuni


~:u;~

fundamentale

~. Metoda echilibrului lirnita presupune cunoasterea pozitiilor ~i 'directiilor ~. ': Hniilor de curgere, Acestea nu sunt influentate sernnificativ de directiile de asezare a . (&\naturii, astfel incat la placile avand conflguratii regulate solicitate de sarcini . unifonn distribuite traseul Iiniilor de curgere este usor de intuit. Regulile dupa care se pot construi mecanismele de cedare (fig, 3.13 a ~i b) sunt: • fiind date reazemele, rotirea placii are lac in jurul axelor ce unesc reazernele; • traseul liniilor de curgere se considera rectiliniu; • liniile de curgere tree prin intersectia axelor de rotatie ale panourilor adiacente, dupa directia bisectoarelor unghiurilor formate de aeestea; .• in lungullaturilor incastrate se formeaza linii de curgere la partea superioara, care le preced de regula pe cele formate in camp; • panourile de placa delimitate de liniile de curgere ~i axele de rotire se considera plane si indeformabile.
linie de curgcre in camp
I\"-r---f,""';'__

panou plan $i indcformabi I

----~'~ .
de rotatie

."'-axa
linie de curgere pe rcazern lncastrat a,

.de rotatie

'-axa
reazem lncastrat b. Fig. 3.13
Iinie de curgcre pe

Starea limita de rezistenta se atinge cand momentele incovoietoare corespunzatoare ra~iilor de placa eu Iatime unitara ating valorile rnornentelor capabile, calculate cu relatli de forma: (3,10) Mc,p = A, . R, . z.

67

unde:
Zo- bratul de parghie al armaturii intinse; A.- aria de armatura intinsa pe metru liniar; R.- rezistenta de calcul a armaturii intinse. Valoarea aproxirnativa a bratului de pdrghie este: z. == O,9ho

(3.11)

unde ho este Inalrimea utila a sectiunii. La atingerea tncarcarli capabile, se considera formatetoate liniile de curgere ~i deei mecanismul de cedare format. Avand in vedere ca deformatiile sunt mici, echilibrul se poate exprima folosind principiullucrului mecanic virtual: L. + L; = 0 (3.12) Pentru 0 deplasare virtuala ow=1 (fig. 3.14) data in campul placii, lucrul ] mecanic virtual L. al fortelor exterioare distribuite q ~i concentrate Pi (cand exista) se calculeaza cu relatia: L. = Jq'Ow.dA+
A

~>;
i

-w,

(3.13)

sunt deplasarile virtuale in dreptul fortelor concentrate. Lucrul mecanic virtual L, efectuat de momentele de calcul (momentele capabile) care actioneaza pe lungimea !iniilor de curgere pentru aceeasi deplasare virtuala data mecanismului de cedare este:
Wi

unde

L;=-2:Mj.sj·Cflj
j

(3.14):

.,

i'

Fig. 3.14 unde: capabil (momentul de calcul) pe unitatea de lungime; liniei de curgere; Cflr rotirea relativa a panourilor care se intersecteaza dupa !inia de curgere sau in cazul reazernelor lncastrate rotirea panoului de placa; Pentru cazurile curente de proiectare, considenind 0 incarcare uniform distribuita g+p (kN/m2), expresia lucrului mecanic L. efectuat de fortele exterioare (3.13) se reduce la: (3.15) L, =q-V Mr mornentul

sr lungimea

unde Y este volumul deplasarilor virtuale (volumul delimitat de planul median al placii nedeformate $i planurile mediane ale panourilor de placa rezultate in urma deplasarii virtuale oW=I).

68

'··.·1"'"

. r- ~;;

\_ '" M, fPb~ '. axil de rotati Fig. 3.15 Lucrul mecanic interior L; este dat de momentele capabile ale armaturilor care intersecteazli liniile de curgere. Pentru 0 linie de curgere oarecare (fig. 3.15), rotirea .rel ativa ~a intre panourile de placil ~s},e:

$,,-lP.-$b

(3.16)

, in care 1jJ. ~i CVb sunt rotirile panourilor de placa in raport cu axele de rotatie, iar 20. .este unghiul format de axele de rotatie. Luerul rnecanic interior L, efeetuat de armaturlle A.I ~i A'2 (fig. 3.16), dispuse . pe 0 ~ie de placa de latirne unitara, este: 2 p P P . L];:LMj.$j;:(M1·sina+Ml·cosa)t (3.17) wi: j-I Lucrul rnecanic interior Lj este 0 marime scalars avdnd valoarea negativa, Considerand relatiile (3.16) ~i (3.17), expresia lucrului rnecanic interior devine: ".. ;;~
!;~ ~

L] =-(M].sino.+M2 Pentru cazul particular

.cosaXCfl, + Cflb)cosa

(3.18)

al unui unghi drept (20.=90°),


L];-

relatia (3. i 8) devine: q.19)

Cfl.+ljJb ( M] +M2 ) --2-

Etapele practice de ca1cul pentru verificarea unei placi (ariile de armature A.I .§i Aa1 cunoscute) s unt: .'stabilirea mecanismelor de cedare posibile pe baza regulilor precizate la inceputul acestui paragraf (pentru cazurile curente aeestea sunt deja cunoscute si confirmate atat teoretic cat ~i experimental); eserierea ecuatiei de lucru mecanic virtual (3.12) pentru fiecare mecanism de cedare; ~ .dacacantitatea de arrnatura de rezistenta dispusa in placa este cunoscuta, se va afla tncarcarea capabila pentru fiecare rnecanism de cedare; tncarcarea capabila reala a placil va fl, potrivit teoriei cinematice, valoarea cea mai mica din cele rezultate. Daca se cunoaste mecanismul de cedare, etapele practice de calcul pentru dimensionarea ariilor de armatura pentru 0 incarcare exterioara g+p (kN/m2)
cunoscuta sunt:

• scrierea ec uatiei de Iucru mecanic virtual (3. 12), cons iderand ca necunoscute momentele ce actioneaza dupa directiile liniilor de curgere; • apeland la experienta de proiectare existenta, stabilirea de ecuatii suplimentare cu ajutoruI relatiilor logice intre momentele de pe reazeme ~i eele din camp pe cate 0 directie ~i respectiv intre momentele in camp pe cele doua directii (acestea se pot stabili pe baza rezultatelor calculelor in domeniul elastic, in functie de tipul de rezemare ~idimensiunile placii);

69

• rezolvarea sistemului de ecuatli avand ca ~i necunoscute momentele de calcul dupa dj'~ectiile Iiniilor de curgere; . • dimensionarea cantitlitii de armlitura, In mod simplificat, cantitatea de armatura corespunzatoareunei fii§ii de la~ime unitara pentru un moment de calcul cunoscut se poate calcula eu relatia: M A= (3,20) • 0,9ho' R.

f .!

3.2.2 Placl dreptunghiulare


A"., '" ._

rezemate pe contur

A" .1

J
Fig. 3.16 Pentru placa Incastrata pe tot conturul (fig. 3.16) ecuatia de echilibru a lucrului mecanic virtual (3.12) devine: I~ (g+PX31,-1Jl;
= (M'I+2M1 +M")l

~ ~

I
1 ,
J ,. ;

+ (M'l+2M!

+M\)ll

(3.21)

in care momentele M M', ,M"I 1M11 M'! ~i M"1 sunt momentele ineovoietoare in " fa~iile centrale de latirne unitara ale placii, Ecuatia (3.2 I) este valabila daca in f8.~iile de margine ale placii nu se efectueaza reduceri ale cantitatii de armatura, in conformitate eu prevederile paragrafului 1.3.7. Daca se efectueaza reduceri Cli 50% ale arrnaturii in m~iile marginale in raport eu cele de camp, ecuatla (3.21) devine: 1~ (g+pX311-11)1;

= {M\+2MI

+M'\)I!

+(%M!

-~M,

+M\+M"1}

(3.22)

unde momentele au aceeasi M 11M, se iau intre limite le conformitate eu sehemele de Valoarea optima a raportului

sernniflcatie ca ~i in ecuatia (3.21). Valorile raportului cuprinse in tabelul 3.11, functie de raportul A = Izill si in rezemare prezentate in figurile 3.2-3.7 din paragraful 3.1.1. M 11M2 poate f stabilita eu ajutorul tabelelor 3.1-3.6.
M, M, MI 1.70 ...2.20 2,00 ... 2,80 250 ... 3.70 2.80 ...4.10 3.30 ..5.00 4.00 ... 6.00 4.50 ... 7.00 5.00 ... 8.00

Tabelul311

x
O,S 0.6 0,7 0.8 0.9 1.0 1,1 1,2

MI 0.12 ...0.20 0.20 ...0,35 0,35 ...0.50 0.50 ...0.70 0,70 ...0,90 0.90 ... 1.10 1,10 ... 1.40 1.30 ... 1.70

)"

l.3 1.4 1,5 1.6 1.7 1,8 1.9 2.0

70

, La placlle independente, rapoartele M,/M'" MJM"" M2/M'2 ~i M2/M"2 se aproximativ egale cu 0,5. Pentru celelalte scheme de rezemare ale placilor, orice latura care este simplu . rezematii implica 0 valoare nulii a momentului incovoietor pe latura respectiva.

3.2.3 Placi dreptunghiulare rezemate pe trei laturi

.. T
'-.' .- h

If' 1

M'

A'.,

1..<45·

/A:Im: "'flfI'
Au

+» M,
-..

;M, "'"
M'l

45·;",

-,

M"'i
A"

"

F L
1,

a.
Fig. 3.17

b.

Pentru placile la care 0,35; 12/1, ~ 0,5 (fig. 3.17.a) relatia (3.12) se reduce 'a;

i(g

+ pX31, -212)1; = (M', +2M, + M'\ )12+(M'2+2M1"~

(3.23)

Daca 0,5 s 12/1,s 2,0 (fig. 3.17.b) se obtine: 2'4 (g+pX61!-I,)I~ =(M',+2M,+M",)11+(M'2+2M,)I,

_(3.24)

Mornentele incovoietoare corespund r~iiIor centrale de latime unitara, ca la

placile rezernate pe eontur, rara reducerea ariilor de arrnatura in ra~iile de margine.


Valorile rapoartelor M1/M" M,/M'" MJM", ~i M2/M"! se iau tntre limitele cuprinse In tabelul 3.12. Y.alorile optime se pot stabili pe baza figurilor 3.9-3.12 ~i a tabelelor 3.7-3.10. Orice latura simplu rezernata conduce la un rnornentul incovoietor nul pe reazemul repeetiv. Tabelul312
A-

M,
M, 3.9 $i 3.11 1,40...2.00 1,00... 1.50 0.75 ... 1.10 0,60 ... 1.00 0.45 ...0,80 0.40 ...0,70 0.35 ..,0.65 0.30 ...0,60 0.20 ...0,55 0,15 ...0,50 0,10 ...0,45

~=~ M'

!:!_;_
M"r
M'2

0.3 0.4 O.S 0.6 0,7 0.8 0,9 1,0 1,2 15 2,0

Schemele de rezcmare din figurile: 3.10~i3.12 3.II$i3.12 0,00 ...0.20 0,25 ...0.40 0,00 ...0,25 0,30 ...0.45 0,25 ...0,45 0,35...0,50 0.35 ...0,65 0.40 ...0,55 0.35...0,65 0,45 ...0,60 0,50...0,65 0,35...0.65 0,35 ...0,65 0,50 ...0,65 0,30 ...0,65 0,50 ...0,65 0,25...0,60 0,50 ...0,65 0,55 ...0,70 0.15 ...0.50 0,10 ...0.40 0.55 ...0,70

3.10 ~i 3.12 0.00 ...0.20 0.00 ...0,20 0.0~ ...0.25 0,10 ...0.25 0.15 ...0.30 0.20 ...0.35 0.25 ...0,45 0.25 ...0,45 0,25 ...0.45 0.20 ...0.45 0,20 ...0.35

71

3.3 Calculul static in domeniul plastic prin modificarea rezultatelor calcului static 'in domeniul elastic Momentele In care:
M'(II)je -

de calcul pe reazeme se deterrnlna cu relatii de forma: M'(II)j::: k ·M'('~j.


p

(3.25)

momentele

calculate In domeniul elastic pe reazernele placii;

j- indice care indica directia de calcul (j=! ,2);


kp- coeflcientul de adaptare plastics. Coeficientul de adaptare plastics kp are valorile date de expresiile (2.15) ~i se calculeaza In aceleasi conditii Cll cele precizate in subcap Itolu I 2.4. Deterrninarea momentelor Incovoieroare in campul placii se face pornind de la ecuatla (3.12) a lucrului mecanic virtual, prin metoda echilibrului Iimlta, cu condltia: L.+Li:SO (3.26)
unde:

L.- lucrul mecanic virtual efectuat de Incarcarile permanents ~i ternporare care actioneaza asupra placli, avand 0 valoare intotdeauna pozitiva calculata cu expresia (3.15); Lj- lucrul mecanic virtual efectuat de momentele de calcul care actioneaza in lungul liniilor de curgere, eu 0 valoare lntotdeauna negativa calculata eu expresia

(3.14).
Momentele de calcul rezultate in camp trebuie sa respe~te conditia: (3.27) In care Mj• sunt momentele lncovoictoare in carnpul placii calculate In domeniul elastic (j=1,2). Raportul momentelor din camp pe cele doua directii se ia egal cu eel rezultar in urma calculului In dorneniul elastic. De exernplu, pentru placa dreptunghiulara rezemata pe contur (fig. 3.18), ecuaria lucrului rnecanic virtual devine: 1~ (g +pX31, -IJI; ::: 2MJ +k, (M'I, +M"I.)}2 +[ZM2 + k, [

.,'.

(M'2' +M"~.)}I

(3.28) in de

Valorile raportului MJM2 se stabilesc in acelasi mod cu eel rnentionat paragraful 3.2.2. Dupa calcuiarea momentelor de cal cul M I ~i M2 cantitatile arrnatura se dirnensioneaza cu metodele cunoscute.

A"~.! •
1''-:45·
"'

)~ h=I";,,

t, k

";./ ~
A
-r.:I~

k M" 45·/'-'
.II 11:

" A'I.

1\('

'>-- -

tMI - (' k
M2

MI

/
M"

'.. (

f ),

~A"",·

/. 1/""\.45·

k M' -, " ,,45· r>;

Fig. 3.18

72

3.4 Exemple de calcul


Exemplul 3.4.1

.1"""''''''';'

Sa se dimensioneze panoul de placa al unei terase acoperite, avand alcatuirea

fi:

.l9.',,",_I,

':

"''''''1;0'''''

din placi do beton mozaicat,

,J[:,~====~~~========~ ....
Fig. 3.19 Sistemul constructiv • raportul deschiderilor panoului de placa 5,20/3,00=1,73<2 . => placa lndependenta armata pe doua directii; • grosimea minima recornandata (p. 1.3.2): h . ={lmin/40=3.000/40=75 prrun 60 mm • se adopt! hp=80 mm. Actiuni
Dcnumirea actiunii Actiuni permanente - greutatea proprie a pHl.cii:0,08mx25,OkN/m1 . pardodeala placi mozalcate: I,OOkN/m2 (kN/m2) 2.00 1,00 _g"=3,00 2.00 p·,,2.00

mm

A"

nd
1,0 1,0

Aid
lkN/m~) 2,00 1,00 g,,::3,00 0.80 p.... =O.80

n
1,1 1.3

(kN/m~) 2.20 1,30 g=3.50 2,80 p=2,BO

TOTAL
Actiunl ternporare • inc!lrcarca utila; 2,ookN/m1 TOTAL

0,4

1,4

Schema staticii (fig. 3.20), Deschideri de calcul

Fig. 3.20 73

• schema statica este de placa simplu rezemata pe trei laturi ~i Incastrata pe cea de a patra (fig. 3.3.b), sectiunea fa~iilor unitare centrale fiind I.OOOx80 (rnmxmm): • avand in vedere monolitismul legaturilor deschiderile de calcul sunt (p. 1.2.1): 11=5,20 m 12=3,00 m . Calculul static • deoarece: - panoul de placa are 0 latura incastrata; - v = qld /q" = (3,00 + 0,80)/(3,00+ 2,00) = 0,76 > 0,75; -sarcina totals (g+p) este uniform distribuita; calculul se va efectua in domeniul elastic prin metoda ffujiilor, in confonnitate cu prevederile paragrafului 3.1.1; • sollcltarile in sectiunile pllicii se determina cu ajutoruI coeflcientilor de calcul din tabelul 3.2, raportul laturilor ";.,'=If/..= IJI1 = 5,20/3,00 = 1,73 ~i a relatiilor de calcul asociate (valorile coeficientilor all> 0.22, ~21 si ~22 se stabilesc prin interpolare lineara); • momentele incovoietoare de calcul (fig. 3.21) in campul f'~iilor centrale sunt: M] =0.11 .(g+ p) .I~ = 0,0048x(3,50 +2,80) X5,20! = 0,82 kNm M! =a11·(g+p)·I; • tncarcarile
= 0,0573x(3,SO+2,80)

X3,001 =3,25kNm

de calcul ale ffi~iilor centrale de latime unitara sunt: q I = ~11 [g + p) = 0,0430x(3,50+ 2,80) = 0,27 kN I m q1 = ~11 (g + p) = 0,9680x(3,50+2,80) = 6,10 kN I m

• momentul incovoietor de calcul pe reazemul incastrat al ffi~iei centrale de Iatime 1 unitara de pe directia 2 este: M'
1

= - ql'

l~ = _6,IOx3,001 = -686 kNm 8 '


520 Ql=6.10

.3~m:mrn~~~~~~~~
~

r:.

r-QI=0,27 kNfm '''l1li"11"" ... 1II!Wuw """,,""


l

::::::;:;=z:::.

~___:::.:_~

'40,82

Fig. 3.21 • fortele taietoare de calcul se calculeazli pentru fa~iile centrale de ia(ime unltara pe : schernele statice ~i indircarile din figura 3.21: - pe d irectia I:
!

Q 0.1

= +U=+

0,27XS,20 =+0 70 kN 2 '

Q 1.0 =_U 2 74

= _ O,27x5,20
2

= -0 70 kN

'

pe directia 2: Q ' = + ql .12 + [M'!I = + 6,lOx3,00 0._ 2 12 2 Q, = _ q2 .12 + IM'21 = _ 6,IOx3,00 _.0 2 12 2 . Q~ =[Qo.li= 0,77kN Dirnensiona rea + 6,86 = 3,00

+ II

44 kN '

+ 6,86 = -686 kN 3,00 '.

'" .• in va[oare absolute, fortele tliietoare maxime de calcul pe cere doua directii sunt:
Q~",= [Qo'2i= 11,44 kN

Maler/ale
•• L .. ~._.

beton Be 15, cu Rck = 12,50 MPa, RtJ.:= 1,19 MPa (anexa II, tab. ]1.1): _ R; = 9,50 MPa, mbc=l,O, R; = 1,19 MPa, mbt=I,O (anexa II, tab. ILl): R< = rnbe' R: = I,Ox9,50 = 9,50 MPa R, = rnb!' R; <:: 1,0xO,SO = 0,80 MPa .otel OB 37, eu Rok = 255 MPa (anexa II, tab. 1I.2), pe directia I: _ R: = 210 MPa, m.=I,O (anexa II, tab. 11,2): R. =rn, ·R: =1,Ox210=2IOMPa .. ote! PC 52, ell Role = 355 MPa (anexa II, tab. IL2), pe directia 2: - R: = 300 MFa, rn.=I,O (anexa II, tab. IL2): . R. = m •. R: = 1,0 x 300 = 300 MPa

--.

Miirimi geometrice ale sectiunii


• pentru placi din categoria II-a din punetuI de vedere al conditiilor de expunere: n.'c {15 mm (p.1.3. I, tab. l.l) a:?: =>a= 15 mrn . 1,2dm",:::l,2x8=9,6 rnrn (p.1.3,1)

,;:.

.• inaitimile utile ale placii:

-r= directia

I:

hOI= hp

-pe directia Z:

-(a + d2 + ):::80 -(15+ h02 = hp -(a+ ):::80-(15+%)=61


~I ~2 5

8+% )=54 mm

mm

Armarea in camp
• pe directia I 0,82xI0 = 0 0296 < m = 0 4 1.000x542 x9,50' b'

=> p~ = PI = 0,136% > 0,100%


A
.1

PI =-b·h 100

01

0,136 =--x1.000x54=73mm100

A:; = 85 mm? (3 061 m) . • pe directia 2 3,25x 106 1.000x612 x9,50

0,0919 < mb = 0,4

75

=> p~ = Pl =0,306% > 0,100%


_ Pl _ 0,306 _ Ao:!. - 100 b- hOl -lQOXl.OOOX61-187 A~ = 201 mm ' (4 0S1 m) Armarea reazemului • reazernul 2' 6,86xl0 =01941<m 1.000x61! x9,50'
6

mm

=04
b'

'l.'e?_\c

. ,) "'* P'l = P'l = 0,690% > 0, I00%

A' =hb.h
02

100

>= Gl

0,690Xl.OOOx61 = 421inml

tOO.

A'~ = 453 mm" {9 0S/~) Verificarea /a acttuneafortei tdietoare


• inlocuind fortele taietoare maxime in relatia (LIS) se obtine: Q~~ 0,70x 10l b.ho,'R, -1.000X54XO,SO "'0,02<0,75

Q!...
b- hOl. R,

11,44x101 1.000 x 61 X0,80.

0,23 < 0,75


'l

=> nu este necesara dimensionarea de armatura pentru actiunea fortei taletoare.


Schiia de armare'(fig. 3.22)

.. armarea c~lturilor in care se intersecteaza laturi simplu rezemate se ar~eaza cu plase


ortogonale 061[5 conformitate cu prevederile paragrafulul.Lf.
J,

"~7f"
I
37~

7.

30}J

r3081m

I
k
Exemplul 3.4.2 Meeanismul de cedare 76

j3061m 8081m). lr-10B/m

"1 11
l,

160
"
!

3'

5,20

Fig. 3.22

Sa se calculeze lncarcarca capabila a placii dimensionata in exemplu13.4.1, baza schitei de arm are din figura 3.22.

pe

• prima linie de curgere se formeaza la fata superioara a placii pe latura tncastrata, fiind urmata de formarea liniilor de curgere la fata inferioara in carnpul placil: mecanismul de cedare este prezentat in figura 3.23;,

,-'

Aria armaturllor

care intersecteaza

liniile de curgere

.'rn figura 3.24 sunt prezentate f~iile corespunzatoare cantitatilor de armatura care intersecteaza liniile de curgere, armaturi dispuse pentru preluarea momentului incovoietor in camp pe directia 1 (In conformitate cu schita de armare din figura 3,22, intreaga cantirate unitara de armature Aal intersecteaza liniile de curgere);

A,I

r: I .
k

A,I

, 5,20 a.

J
Fig. 3.24

b.

• dupa cum se observa in schita de arrnare din figura 3.22, 25% din armature Aa2 ,dimensionati'i pentru preluarea momentelor incovoietoare in ciimp pe directia 2 se ridica pe reazerne: arrnaturile care se ridica pe reazeme se considera co. nu mai preiau moment lncovoietor incepand cu 0 lungime egala cu hpl2=80/2=40 mrn de la sectiunea de inclinare; pentru directia de calcul 2, fiI~iile corespunzatoare armaturilor care intersecteaza liniile de curgere sunt prezentate In figura 3.25.a, iar In figura 3.25,b sunt puse in evidenta segmentele liniilor de curgere delimitate de punctele 21+25;
O.75A.2 3'
Aa!

O,75A,1

452

116

220 21

34f 202

-,

-J-3
~.... ..;;-N:::..,·~ \· .... .... \:i:~~~M"

64t-

r::lh.- " "'


O.75A'2

392
Aa!

I' 641,
O,75A'2

;:., ">;\">;:;:;:1';:>. .....

86

22() b.

_]§_:J-M-k

a,

Fig. 3.25

77

300

L
A' 01

Fig. 3.26 • intreaga cantitate de armatura dispusa pe directia 2 pentru preluarea rnomentului pe reazem inrersecteaza linia de eurgere paralela eu latura lncastrata (fig. 3.26). Date constructive de

Materiaie
• beton Be 15, eu Rtk = 12,50 MPa, R,k = 1,19 MPa (anexa II, tab. 1l.I): - R: =9,50 MPa, rnbc=I,O, R; = 1,19 MPa, mbt=I,O (anexa II, tab. 11.1): R, = rnbe• R: = I,Ox9,SO= 9,50 MPa R, = mb,' R; = I,OxQ,80= 0,80 MPa • otel OB 37, eu R.k = 255 MPa (anexa II, tab. 11.2), pe directia 1 : - R: = 210 MPa, rna=1 ,0 (anexa II, tab. 11.2): = m.· = I,Ox210 = 210 MPa • otel PC 52, ell R,J.; = 355 MPa (anexa H, tab. 11.2), pe directia 2: - R: = 300 MPa, ma=I,O (anexa II, tab. 11.2): = m •. = J,Ox300 = 300 MPa

R.

R:

R.

R:

Mtirimi geometrice ale seciiunii


• grosimea minima a stratului de acoperire cu beton este a = 15 mrn; • distanja de la fibra extrema intinsa pana la centrul de greutate A ,I = 85 mm ' (3 061 m}, in camp pe directia de caleul I este: dl 6 {II =a+d! +2=15+8+2'=26mm al armaturii \.

• d istantele de la fibrele extreme intinse panli. la centrele de greutate ale arrnaturilor directia de caicul 2 sunt: -1nciimp Are. =201 rnrn? {408/m}: {lz = a+

pe

-pc reazem A'oZ= 453 m01~ (908/01): d', 8 a', = a+--'" = 15+-= 19mm

2=
2

d,

15+"2=

19 mm

• inaltirnl!e utile ale placii: +pe directia 1: hal = hp -

(1\

= 80-26

= 54 mm

-pedireqia2:

hO!

=hp-Cl!

=80-19=61

mrn

h'o~ = hp - cl'l 78

= 80 -19 = 61 mm

Momentele capabile in fii~ii1e centrale de Hitime unitara :aplicand relatiile (3.1 0) ~i (3.11), momentele capabile sunt: _ pe directia 1: .,;.M,c'I'== 0,9A.,· R•. hOI= 0,9x85x210x54 '" 0,87x 106 Nmm = 0,87 kNm

<..pe directia

2: M1c'l' == 0,9Aal' R •. hO!= 0,9x201x300x61


n"

= 3,31x106 Nmm = 3,31 kNm


= 7,46x10
6

I,

:.$1

M'l,"" == 0,9A'al·R

h'Ol'" 0,9x453x300x61

Nmm = 7,46 kNm

Aplicarea principiului

lucrului mecanic virtual

. :·.pentru deplasarea virtuala ow=1 (fig. 3.27), rotirile panourilor rigide in raport eu 'axele de rotatie din lungullaturilor de rezernare sunt: . I' 1 !PI=!Pl = Ij2 = 3,00/2 =2/3 rn' .: ~apliciind relatiile (3.14) sl (3.19), se obtine lucrul meeanic virtual Li[ efectuat momentele capabile ale armaturii dispusa in camp pc directia 1:
r, .;
.

de

,r •

bl2

Fig. 3.27 2/3+2/3) =-3,48kJ Lil =4LH 11-1'• =4 [ -MI<'Jl' ( pr.V -I 11•11 I)!PI+IP1] =4x ( -0,87XI,SOX-- 5 -22 • procedand analog se obtine lucrul mecanic virtual capabile ale arrnaturii dispusa in camp pe directia 2: Lil = 2 L;;-Jl + 2 L~i-1J+ 2 L~:-lJ+ 2 L~-lJ + L~:-lJ = =2[-0,75M1c,p +2l-M1"p' .(pr.Ols1J•nl)IPI ;IPl ]+2[-M1COP
s:J.JJ LiZ

efectuat de mornentele

.(pr.Ols1MJI)

IPI;!J>1]+
(j}1

(-I pr.O

1) --2-J+2 l ,7)M !PI+!Pl 0

l- r 1"p'

{pr.O I-I)!J>I--2-J+ +
S:M~

+ -M1,>p ·s}J.JJ(!PI+IPI) =2x +2x ( -3,3Ixl,16x

( -0,75x3,3IxO,34x

2/3 + 2/3 ) 2 +

2/3 + 2/3 ) ( 2/3 + 2/3 ) 2 +2x -3,31xO,86x 2 + [-3,31X2,20X (2/3+ 2/3)]


=

+ 2 X(-O,75X 3,31 xO,64 x 2/3 ;2/3)+ olucrul mecanic virtual

-21,87 kJ

L'il efectuat de momentele capabile ale armaturil dispusa pe

reazernu I de pe d irectia 2 este:


79

Lti~ = -M'J,,,, .11, <PI = -7,46x5,20x2/3

= -25,86 kJ

• lucrul mecanic virtual L, efectuat de intreaga arrnatura dispusa in placa este: . Lj:; LH + Li2 + Vi! =-3,48-21,81-25,86 = -51,21 kJ

• aplicand relatia (3.15) se obtine lucrul mecanic virtual efectuat de tncarcarea capabila qcoP' volumu! deplasarilor virtuale calculandu-se in conformitate cu figura 3.28:

=q

"P

.V='q
(

cap2l

(.!..l ·1·' -2 . .!..j .,.L Il)=q 2 32


I J

"P612

1(31 -1)=

=-6-x

3,00

3x5,20-3,OO

'q,,,,=6,3q,,,,
lucrului mecanic virtual (3.12) se obtine

• aplicand ecuatia generals a principiului lncarcarea capabila: Discutie

-51,21-+-6,3q,'l' =O:=}qcap =8,13 kN/mJ


• se observe ca incarcarea total a de calcul pentru care s-a dispus cantitatea efectiva de armature in exemplul 3.4.1 este q=6,30 kN/m2, iar lncarcarea capabila calculate este qenp=8,13 kN/m2; pentru cantitatile de calcul (teoretice) ale arrnaturii rezultate In urma dirnensionarii, incarcarea capabila ar avea valoarea q ca p=7,52 kNfm2; • diferenta se daroreaza mai putin dispunerii unor cantitatl de armatura mai rnari decat cele iesite din calcul, cat ipotezelor de calcul luate in considerare la calculul simplificat in domeniul plastic (indeformabilitatea panourilor delimitate de lin We de curgere ~i curgerea intregii cantitati de armatura care intersecteaza liniile de curgere): • daca s-ar aplica direct relatia generals de calcul (3.21) pentru placile dreptunghiulare, Tara a lua in considerare ridicarea armaturilor pe reazeme soar obtine:

I~q"p(31 -IJI; ~ (M'I"p +2MI"p + M'\"JI!


1

+(M'~"p +2M!<nI'+ M"!c'l'ftl

_!__X(3 x5,2D- 3,00) x3,OO! . qe,p


12

(0 + 2 xO,87 + 0) x3,OO+ (7,46 + 2 x 3,31 + 0) x5,20

9,45q"p = 78,44 ;:> qe,p = 8,30 kN J m' • In acest caz influenta (circa 2,1%) ridlcarli armaturilor din camp pe reazerne este redusa; ponderea cea mal mare in aceasta diferenta 0 au armaturile ridicate pentcu preluarea momentului de pe reazem; aceasta pondere creste cu cat un panou de placa are rnai multe laturi incastrate ~inumarul relativ de bare ridicate este mai mare; • ridicarea arrnaturii pe reazeme pentru preluarea momentelor incovoietoare trebuie luata in considerare la calculul si dimensionarea placilor; ridicarea armaturilor pe reazemele simplu rezemate la 1/10 din deschidere poate fi acoperita de coeficientii partial; de siguranla ai materialelor. Exemplul 3.4.3

Sa se dimensioneze pe baza unui calcul static in domeniul plastic prin modificarea rezultatelor calculului in domeniul elastic panoul de placa monolita calculat in exemplul 3.4.1.
Calculul coeficientului de adaptare plastica (sub cap. 2.4) • raportul lntre iucarcarca totala de lunga durata ~i incarcarea total a de calcul este: v=-= q

qld

3,00 + 0,80 3,80 =-=0,603 3,50 + 2,80 6,30

80

..~In,.n"" coeficientului de adaptare plastica este data de relatia (2.15): kp = O,S (v + 0,25) = 0,Sx{0,603+ 0,25} = 0,682 < O.S ~ kr = 0,8
Calculul static o valoarea momentului Incovoietor pe latura incastrata este data de relatia (3.25): . M', = kp' M'~. = 0,8x(-6,86)= -5,49 kNm . omornentele rnaxime in campuri asociate momentului plastic de pe reazem se ~aleuleaza utilizand ecuatia lucrului mecanic virtual (3.28), care Ill! ia in considerate intreruperea sau ridicarea barelor, situatie corespunzatoare anni'irii ell plase sudate a panoului de placa: .

l~
l~ x6,30x{3x5,20

q(311-lz

}Ii =

2M, .12 +~M2 +kp . M'2JI [2 M2 + 0,8 x 6,86J x 5,20

- 3,00} X3,002 = 2 M, x3,00+

31,0=6M, + 10,4M2 • cee de a doua ecuatie lntre rnornentele incovoietoare din campse obtine cu ajutorul raportuilli intre momentele lncovoietoare din domeniul elastic; . • in exemplul de calcul 3.4.1, pentru )..'= 1/').. = lJI2 = 5,20/3,00 = 1,73, din tabelul 3.2 s-au extras valorile coeficientilor 0:~1 ~i 0:22, obtindndu-se incovoietoare; • cea de a doua ecuatie este: ~=_M,. =0,82=0?52 M: Mz• 3,25 ,incovoietoare {6M~+10~4M2 =31,0 ~{MI :0,66 ~NIl1 valorile rnornentelor

r.·. • momentele ..

in camp se afla prin rezolvarea sistemufui de ecuatii:

M, - 0,2:>2Ml

M: -2,60

kNlll

'. mornentele lncovoietoare millime in camp date de relatia (3.27) sunt: Mlm'" = kp' M,. = 0,8x(+0,82) = +0,66 kNm { M!",,,, = kr . M!. = 0,8 x{ +3,25) = +2,60 kNIll

~ {MI:

Ml,"i" ::0,66 ~NI1l M! - M1""" - 2,60 kNm

111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

~O,66

Fig. 3.28 81

Dlmensionarca

Materiale
• beton Be 15, cu R" "" 12,SO MPa, R'k = I: 19 MPa (anexa II, tab. 11.1): . - R: "" 9,SO MPa, ffibc=I,O, R; = 1,19 MPa, mbt=I,O (anexa II, tab. 11.1); R, ""fib,' R; ""I,Ox9,50 ""9,50 MPa R, = fibr ' R; = 1,0><0,80 = 0,80 MPa • otel STNB. cu R'k = 440 MPa (anexa 11,tab. 1I.2); = 370 MPa, 111.=1,0 (anexa II, tab. 11.2):

- R:

R.

=111.

·R:

= 1,0><370=370

MPa

I
i
i

Marim! geometrice ale sectiunii • pentru plac] din categoria 11-adin punetul de vedere al conditlllor de expunere: ae{ 1,2d,~, ~ 1,2x 6 = 7,2 mm (p.l.3.!) • inaltimile utile ale placii: - pe directia
I:
hOI

IS

mill

(p.l.3.I,

tab. 1.1)

=::)

a = 15 mm
.

1 1

= hp

-(a + d! +

~I

)~

80 -(15+

6+

%)= 56,5 mm

=pe directia Z:

h 01 =h

d -(a+ !)=80-(lS+'?')=62mm2 2-

Armarea in camp ~ pe dircctia 1


MI 0,66X 106 1.000x56,fx9,50 =0,0214 < rob =0,4

~ 0,045% < P~ = 0,056% < 0.085%


:=)

PI = PI,"," = I, l5p~ = 1,15 x 0,056 OOOx56 5=37 ,


rnm"

= 0,065

11

PI ""-b·h 100

01

0,065 =--xl 100'

• pc dircctia 2 2,60x 106 1.000 X 621 X 9,50 0,0712 < m, = 0,4

~ P~ = P1 = 0,190% > 0,100% ~ ~190 , A, =-' b h.. =--x l.ooox62= 118 mm ,- 100 ui 100 Se adopta plasa sl1data netlpizata 05,61200x05I2oO:A"I=98 Annarea reazemului • reazemul Z' __ 5..;_,4_9_x...".!_0"0,1503 < mb = 0,4 __ = 1.000x 62- x9,50
:=)

2 111111 ,

An2=123 mrrr',

p'~= P'l = 0,420% > 0, I 00%

,.')

<'-

A' =.Elb.h, >2 100

D_

= O,420Xl.OOOX62=261mm~ 100

A'~ = 283 mrn ' (06/200)

Se adopta plasa sudata 127 OR 283. Schila de arm are (fig. 3.29) • armarea cu piasa sudata in carnpul panoului de placa, dispusa Ia partea inferioara, este prezentata in figura 3.29.a; • pIasa sudata dispusa la partea superioara, pe latura incastrata a panoului de placa, este prezentata in figura 3.29.b; • coIturiIe panoului in care se lntersecteaza laturi simplu rezemate, se armeaza cu pIase ortogonaIe 05,6/200><051200, in conformitate cu prevederile paragrafului 1.3.7.

r
25 37U

armarea in camp

nrmarea pe reazem

rl27GR283

'l:~=======0=5='6~X=20=0=/0=5=X=2=OO====~i[

5.20
a. Fig. 3.29

5.20
b.

37~ I,

r4

83