2

0niveisitatea Tehnica uh Asachi Iasi Facultatea ue

Constiuctii ue Nasini si Nanagement Inuustial


Proiect
B.P.D.P. 2




Stuuent Popescu Anuiei Nihai
uiupab
Cooiuonatoi Confuiing Siibu I




Anul 0niveisitat
3

Cuprins


1. Proiectarea tehnologica...................................................................................... 4
1.1 Analiza datelor initiale................................................................................ 4
1.2 Analiza desenului de executie..................................................................... 6
2. Calcule tehnologice............................................................................................. 8
2.1 Determinarea diametrului semifabricatului................................................. 8
2.2 Adoptarea tipului de banda......................................................................... 10
2.3 Stabilirea latimii benzii............................................................................... 10
2.4 Determinarea distantei dintre riglele de ghidare......................................... 10
2.5 Determinarea numarului operatiilor de ambutisare.................................... 11
2.6 Determinarea tipului operatiilor de ambutisare......................................... 11
2.7 Determinarea razelor de racordare............................................................. 12
2.8 Determinarea diametrelor intermediare......................................................12
2.9 Determinarea inaltimilor intermediare....................................................... 13
3.Calculul fortelor de ambutisare si a lucrului mecanic......................................... 14
3.1 Calculul fortelor de ambutisare.................................................................. 14
3.2 Calculul lucrului mecanic........................................................................... 15
4. Adoptarea dimensiunilor elementelor componente matritei.............................. 16
4.1 Alegerea materialului din care se confectioneaza elem. componente........ 16
4.2 Adoptarea dimensiunii placii active........................................................... 17
4.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere si
reazem..................................................................................................................... 19
4

4.4 Elemente de ghidare.................................................................................. 21
4.5 Elemente de conducere si pozitionare a semifabricatului in matrita......... 22
4.6 Elemente de desprindere a materialului din zona activa........................... 25
4.7 Elemente de retinere.................................................................................. 26
4.8 Elemente de asamblare si fixare................................................................ 26
4.9 Elemente elastice........................................................................................ 27
Bibliografie................................................................................................... 28


















5

TEMA PROIECTULUI

Conceperea procesului tehnologic si proiectarea matritei pentru executarea
reperului conform desenului de executie in conditiile productiei de serie mare sau
masa.


Proiectarea Tehnologica

1. Analiza datelor initiale
1.1 Analiza materialului din care se confectioneaza piesa

CuZn30- STAS 289-88

Marca
aliajului

Starea de
livrare

Rezistenta la rupere, la
tractiune,

[N/

]

Alungirea la
rupere

Duritarea
Brinell

A5 A10
min max
% min

CuZn30
0
NA
NB
270.320
320.390
390.490
48
18
12
42
25
9
55
80
115
80
115
145
Alungirea la rupere A5 se executa numai la cerere.

Rezistenta la indoire

Tablele trebuie sa sadisfaca incercarea la indoire in conditiile din tabel.
Dupa indoire tabla nu trebuie sa prezinte crapaturi; sunt admise asperitati ale
indoirii.

Starea de livrare O NA NB
Grosimea tablei Toate grosimile
Sensul indoirii oricare In directia laminarii
Unghiul de
indoire[]

Diametrul d al
domeniului de
indoire
D=0 D=0 D=a D=a D=3
6


Aspect
Suprafetele tablelor trebuie sa fie curate si neteda, lipsita de basici, solzi,
stratificari, incretituri, zgarieturi adanci, incluziuni de zgura sau corpuri straine.
Se admite aspiratii accidentale, rizuri sau urme de laminare superficiale, cu
conditia ca grosimea tablei trebuie sa se incadreze in abaterile limita conform
STAS 289/2-87
Abaterile de la rectiliniaritatea marginilor taiate in sensul lungimii sunt de
maxim 2mm/n pentru table din clasa de precizie A. Pentru tablele din clasa de
precizie B, abaterea de la rectiliniaritatea marginii taiate nu trebuie sa depaseasca
abaterile limita de latime.


Pentru tablele din clasa de precizie A diferenta dintre doua diagonale
masurate nu trebuie sa depaseasca valorile din tabel:
Latimea
Diferenta diagonalelor pentru lungimea
de 2000
500- 560 7
1000 9

Conditiile de plasticitate se garanteaza la toate tablele, exceptand cele cu
starea de livrare moale. Abaterile limita pe un metru lungime sunt conform
tabelului :

Grosimea Latimea Abateri limita
0,5-3
500- 560 10
1000 15
Peste 3
500-560
1000
La intelegere










7

Ambalarea
Tablele de aliaj CuZn cu grosimii pana la 1,5 mm inclusic, se livreaza
ambalate in rame sau stelaje de lemn. Ele se marcheaza prin etichete sau
poansonare pe prima tabla.
Marca trebuie sa cuprinda :
-marca de fabrica a intreprinderii producatoare
-marca aliajului
-starea de livrare
-clasa de precizie
-dimensiunile tablei
-numarul lotului
-semnul organului CTC: STAS 289/1-88

Caracteristici mecanice:

Nmm

Nmm

Nmm

Nmm

Nmm

Nmm

Nmm

1.2 Analiza desenului de executie

a) Verificarea si studierea desenului de executie privind tolerante , cote ,
rugozitate (STAS 11111-86)

b) Razele minime de ambutisare :
Grosimea materialului
g[mm]

[mm]

[mm]
0,4 2 3

c) Precizia prescrisa diametrelor si inaltimea pieselor obtinute prin
ambutisare:

Grosimea materialului g[mm]
Inaltimea piesei H= 22

0,4
8

d) Desenul piesei(Fig.1)
dfl=30 [mm]
d=18 [mm]

rfl=4 [mm]
rf= 4 [mm]
H= 22 [mm]
S= 0.4 [mm]







9

2. Calculule Tehnologice

2.1 Determinarea diametrelor semifabricatului plan

[30
2
-(18+20.4+24)
2
]= 0.7854(30
2
-26.8
2
)=
142.75

A
2
=

=4.944-(18+20.4+24)-6.2816=529.568-100.48=
429.088

A
3
=3.1416dh=3.1416(2g+d) 22=3.141618.0822= 1249.60




10

4.94r(d-2rfl)+6.28r
2
=4.94410+6.2816=298.08

2
=0.7854100=78.54

Marimea adaosului pe o parte pentru diametrul relativ

al flansei

=30/18=1.66
Valoarea adaosului pentru taierea marginii la piese cilindrice cu flansa
b=1,4[mm]

11

2.2 Adoptarea tipului de banda:
Din considerente tehnologice se alege o banda cu decuparea intervalelor.

2.3 Stabilirea latimii benzii
B=(11.05)D
0

+2a
2

B=55.77+21,5 =58.77[mm]

0-
2.4 Determinarea distantei intre riglele de ghidare:

[mm]
j=jocul dintre marginea benzii si rigla de ghidare



12

2.5 Determinarea numarului operatiilor de ambutisare:
m= coeficentul de ambutisare

In functie de grosimea relative (

) din tabele se adopta

2.6 Determinarea tipului operatiei de ambutisare:
Aceasta determinare se face in functie de valoarea grosimii relative si a
coeficientului de ambutisare.
Operatia 1:

;
y Cu apasare retinere

Operatiau 2:

y Cu apasare retinere

Operatia 3:

13

y Cu/fara apasare retinere

2.7 Determinarea razelor de racordare:

Se adopta

la toate cele 3 operatii :

Daca

Se adopta

la toate operatiile de ambutisare.

2.8 Determinarea diametrelor intermediare:

Trebuie sa avem egalitate intre cei doi termini. Prin urmare se majoreaza

, pana la o valoare

, pentru a se obtine egalitatea.

0,4=0,402

Valorile reale ale coeficientilor de ambutisare sunt:

14

2.9 Determinarea inaltimilor intermediare
h
1
=0.25(

+3.44r
1
)

h
1
=0.25(

+3.44 4)=0.25(98.85-26.70+13.76)=21.47


h
2
=0.25(

+3.44r
1
)

h
2
=0.25(

+3.44 4)=0.25(132,6-35,61+13.76)=27.69




15

3.Calculul fortelor de ambutisare si a lucrului mecanic

3.1 Calculul fortelor de ambutisare
Forta totala de ambutisare se determina cu relatia:
F
tot
=F+Q+F
sc
+F
a


F forta propriu-zisa de ambutisare
F=d
n
g R
m
k
f

F
1
=3.14 33.70 0.4 275 0.47=5470.79 [N]
F
2
=3.14 25.27 0.4 275 0.37=3229.45 [N]
F
3
=3.14 20.21 0.4 275 0.27=1884.74 [N]

Q forta de fixare a semifabricatului
Q=

[D
2
-(d
1
+2r
a
)
2
]q
Q
1
=0.785[30
2
-(33.70+4.62)
2
]0.15=48.97 [N]
Q
2
=0.785[30
2
-(25.27+5.76)
2
]0.15=74.15 [N]
Q
3
=0.785[30
2
-(20.21+5.76)
2
]0.15=126.61 [N]

F
sc
forta maxima de comprimare a elementului elastic;
F
sc1
=0.25 5470.79=1367.5 [N]
F
sc2
=0.25 3229.45=807.25 [N]
F
sc3
=0.25 1884.74=471.18 [N]


16

F
a
forta necesara pentru comprimarea dispozitivului de amortizare;
F
a1
=0.1 5470.79=547.07 [N]
F
a2
=0.1 3229.45=322.94 [N]
F
a3
=0.1 1884.74=188.74 [N]

F
tot
=5470.79+3229.45+1884.74+48.97+74.15+126.61+1367.5+807.25+471.
18+547.07+322.94+188.74=14539.39 [N]

3.2 Calculul lucrului mecanic

L
m
=

[j] unde:
F
t
forta totala calculata [N];
h adancimea ambutisarii [N];
C coeficientul de raport dintre forta medie si cea maxima din proces.
L
m
=

=214.04 [j]









17

4.Adoptarea dimensiunilor elementelor componente

4.1 Alegerea materialelor din care se confectioneaza elementele
component
Materialele pentru confectionarea principalelor component ale
matritelor ,rezistente si caracteristicile acetora :

Materiale recomnadate pentru confectionarea componentelor matritelor
Denumirea componentului
sculei
Material Tratament
termic
Duritate
HRC
Poansoane si placi active de
taiere:
-forme simple

OSC 10


calit-revenit


6064
Poansoane si placi active
pentru indoire:
-forme simple

OSC 10

calit-revenit


6064
Poansoane si placi active
pentru fasonari

Cr 120

calit-revenit

6064
Poansoane si placi active
pentru extrudare la rece de:
-aluminiu


OSC 10


calit-revenit


6064
Poansoane laterale de pas OSC 10 calit-revenit 5660
Placa de baza si de cap OLC 45
Placi de sprijin PLC 60 Imbunatatit 4550
PLaci portpoanson OL 37
Placi de ghidare OL 50
Coloane si bucse de ghidare OLC 15 Cementat-
calit-revenit

6064
Rigle de ghidare OLC 45
Cepuri de conducere OLC 45 imbunatatit 4045
Opritori OLC 45 calit-revenit 4550
Placi de desprindere OL 42
Cep OL 50
Suruburi OLC 45
Arcuri OLC 65A calit-revenit 4555




18

4.2 Adoptarea dimensiunilor elementelor active (EDT)
4.2.1 Adoptarea dimensiunilor placii active


a) Inaltimea placii active
H
pa
=30mm
b) Distanta minima dintre marginea placii si muchia active
a=1.2
c) Lungimea placii active
L
pa
=n
pas
h
pas
+(22.5) h
pas

Unde: n
pas
=numarul de pasi
h
pas
=marimea unui pas
L
pa
=280 [mm]
d) Latimea minima a placii active:
B
pa
=B
stas
+(24) H
pa
B
pa
=110 [mm]
e) Diametrul gaurilor pentru fixarea cu suruburi si stifturi
d
surub
=f(L
pa
,l
pa
)=(6.512.5)mm
d
surub
=10 [mm]
d
stift
=d
surub
-(12)mm
` d
stift
=9 [mm]
f) Distant minima intre gaurile de surub si de stift
b
4
=0.8

= 7.6 [mm]
g) Distant minima intre marginile placii si gaurile de fixare cu suuburi

=1.4
sift

b
3
=84.8 [mm]






19


4.22 Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere


a) Lungimea poansoanelor
L
p
=H
ppp
+H
protectie-pachete
[(3040)mm]+H
psc
+H
rigle-ghid
+
+h
patrundere-poanson
[(25) g]
Recomandari: H
ppp
=(0.30.8) H
pa

H
rigle-ghid
=(46)mm
H
psc
=H
pa

L
p
=0.5 +35+30+5+3 =97mm
b) Stabilirea formei constructive si a modului de fixare
-cu sectiune constanta(rezistenta la flambaj)
-dupa modul de fixare: cu surub.

4.23 Calculul dimensiunilor partilor de lucru a elementelor
active la decupare perforare

A) Stabilirea jocului minim intre matrita si poanson
Pentru decupare(stantare exterioara)
Din tabele: J
min
=0.08g=0.032 [mm]
J
max
=0.12g=0.048 [mm]
Pentru perforare(stantare interioara): J

=kJ
min
=1.3 =0.041[mm]
Unde: k=1.21.5



20

B) Stabilirea dimensiunilor elementelor active
J
min
=0.032 [mm]
T
a
=0.020 [mm]
T
p
=0.010 [mm]
u

u

T

u

T

u

T

4.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere si
reazem(EDC)
a)Placa de baza(dimensiunile sunt normalizate) se adopta in functie de
placa activa:
- lungimea placii de baza
L
pb
=L
pa
+(80100)mm=370 [mm]
-latimea placii de baza
B
pb
=B
pa
=110 [mm]

21

-inaltimea placii de baza:
H
pb
=(1.31.5) H
pa
=42 [mm]
-dimensiunile orificiilor de evacuare a pieselor sau deseurilor
D
orif
=D
piesa(deseu)
+(23)mm=30+3=33 [mm]
b)Placa superioara(de cap) dimensiunile sunt normalizate se adopta
functie de placa de baza aceleasi dimensiuni ca la placa de baza L si B.
H
pc
=(1.11.2) H
pa
=33 [mm]
c)Placa port-poanson (dimensiuni identice cu ale placii active)
-inaltimea placii
H
ppp
=(0.30.8) H
pa
=(1530) mm
H
ppp
=0.6 30=18 [mm]
-lungimea placii
L
ppp
=L
pa
=280 [mm]
-latimea placii
B
ppp
=B
pa
=110 [mm]
d)Placi de presiune (identic placa port poanson) au o duritate
ridicata(OL37 , OLC45, 55CrV11A)
H
ppres
=(38) [mm]
H
ppres
=5 [mm]
Se utilizeaza doar atunci cand calculele de verificare la strivire arata un
pericol de distrugere a placilor de cap.
e)Placi intermediare(de sprijin)
-inaltimea placii
H
pi
=(38) [mm]
H
pi
=5 [mm]

22

-lungimea placii
L
pi
=L
ppp
=280 [mm]
-latimea placii
B
pi
=B
ppp
=110 [mm]
f)Rigle de reazem ale placii de baza
B
rr
=(4050)mm
B
rr
=45 [mm]
L
rr
=L
pb
=370 [mm]

4.4 Elemente de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson-placa)
a)Placa de ghidare
Dimensiunile sunt identice cu cele ale placii active cu exceptia grosimii
H
pg
=(0.70.9)mm
H
pg
=0.8 [mm]
b)Coloane si bucse de ghidare se executa din OLC15, 18MC10
Se utilizeaza preferential coloane de ghidare de diametru constant ,conform
celor tipizate.
Lungimea coloanelor si a bucselor tin seama de cerinta ca sa nu se
paraseasca contactul dintre ele in pozitia deschisa a sculei,iar in pozitia inchisa a
acesteia ,extremitatea poansonului sa ramana cu 610 mm sub nivelul suprafetei
superioare a placii de cap.




23

4.5 Elemente pentruconducerea si pozitionarea semifabricatului
in interiorul matritei
a)Rigle de ghidare(sau riglele de conducere)
-Lungimea riglelor poate fie gala cu cea a placii active sau mai mare dar se
recomanda sa nu depaseasca lungimea placii de baza.
L
rigle
=L
pa
+(1020)mm
L
rigle
=295 [mm]
-Lungimea de conducere a riglei
L
cond-rigle
= aprox. 15 [mm]
-Latimea riglelor- este in functie de diametrul surubului de stranger a pachetului
l
rigle
=(2540)mm
l
rigle
=30 [mm]
-grosimea riglelor
H
rigle
=(35) g - cu valori mai mari din interval pentru material mai subtiri
si cu valori mai mici pentru materiale mai groase
Se recomanda H
rigle
=(46) mm
H
rigle
=5 [mm]
-Distanta intre riglele de ghidare
Distanta L
r
dintre cele doua rigle de ghidare se stabileste conform relatiei
L
r
=B
max
+j unde:
B
max
=latimea maxima a benzii(tinand seama de tolerantele debitare ale
acesteia)=l
rigle
j= jocul dintre rigla si banda
L
r
=60+0.8=60.8 [mm]


24

4.5CONSTRUCTIA ELEMENTELOR DE ASIGURARE A PASULUI DE AVANS
a)poansoane de pas(cutite de pas)
-Lungimea cutitului de pas
B=(L+p)=50 [mm]
L=dimensiunea piesei
p=puntita intermediara
Pozitionarea poansonului lateral de pas in scula

In rigla de ghidare ,in spatele poansonului lateral de pas,se preseaza o placa
de ciocnire ,de mare duritate,care sa dispuna de rezistenta ridicata la uzura.








25

b)Opritori
Opritorii,servind pentru limitarea avansului benzii cu un pas determinat ,se
realizeaza sub forma de opritori ficsi sau mobili.ca o functie specifica de limitare a
angajarii capetelor de banda in stante cu actiune succesiva ,apare si opritorul
initial.

c)Cautatori
Se prevad doi cautatori,amplasati la un pas distanta fata de poansonul de
perforare care realizeaza orificii functionale in piesa,sau orificii tehnologice in
banda.foarte frecvent ,cautatorii sunt inclusi in poansoanele de decupare.

26

d)Ridicatori de banda
Se include in placa activa,spre a ridica banda cu 0.20.5 mm deasupra
nivelului acestuia si a preveni astfel aparitia unor rezistente suplimentare la avansul
acesteia,lucru de importanta indeosebi la sisteme de avans automat al benzii.





4.6 Elemente de desprindere a materialului din zona activa
Elementele de desprindere,cu rolul de a desprinde deseul de poanson se
concep ca si organe fixe sau mobile.Elementele de desprindere mobile exercita si
imobilizarea a semifabricatului inainte de intrarea in actiune a elementelor
active.La desprinderea de pe poanson a pieselor ambutisate fara flansa se adopta
elemente rigide sau mobile de desprindere.
Extractoarele servesc la scoaterea piesei din orificiile elementelor
active,aducandu-le la nivelul suprafetei superioare a subansamblului inferior al
sculei.Actionarea lor se face prin intermediul unor elemente elastice atunci cand
27

fortele necesare extragerii nu sunt mari.in cazul cerintelor unor forte mari de
extragere tinand cont de simplitatea sistemuui,extractoarele se actioneaza prin
parghii puse in miscare de berbecul presei sau de tragerea reglabila.

4.7 Elemnte de retinere
La stantarea tablelor subtiri precum si la majoritatea tablelor de matritare,se
utilizeaza elemente de retinere,pentru a preveni aparitia cutelor si a bavurilor.
Avand in vedere frecarea intensa la care sunt supuse elementele de retinere,acestea
trebuie construite din aceleasi materiale ca si placile active.
Pe suprafata elementului de retinere nu trebuie sa existe gauri
strapunse,pentru a nu se produce imprimari sau zgarieturi pe suprafata
materialului.

4.8 Elemente de asamblare si fixare
Elementele de asamblare servesc la reuniunea laolalta a pieselor componente
ale matritelor si stantelor,precum si la instalarea acestore pe presa.Asamblarea si
fixarea acestor piese se face cu suruburi si stifturi cilindrice.
Stantele si matritele lucreaza in conditii de solicitari dinamice deosebit de
mari si este necesar ca suruburile utilizate sa fie suficient de rezistente.
Dimensiunile elementelor de strangere si numarul lor se stabilesc pe baza
solicitarilor la care sunt supuse,precum si pe criterii constructive.In numeroase
cazuri,alegerea acestora pe considerente constructive dovedeste cel putin tot atat de
importanta ca si alegerea pe baza de calcul,pornind de la solicitarile la care sunt
supuse elemente de asamblare.Foarte importanta este alegerea corecta a lungimii
surubuklui ,pentru a obtine o strangere sigura.
Pentru instalarea stantelor si matritelor pe prese,legatura intre culisou si
partea mobila a matritei se face prin intermediul cepurilor.Din punct de vedere
constructiv acestea se impart in :
-rigide
-oscilante.

28

4.9 Elemente elastice
In constructia stantelor se folosesc pe scara larga o serie de elemente
elastice:arcuri,tampoane de cauciuc,amortizoare etc.Elementele elastice din aceasta
categorie se utilizeaza sub forma unor subansamble de sine statatoare sau ca
elemente active individuale care intra in constructia matritelor(in special arcuri si
tampoane de cauciuc).
Se utilizeaza des arcuri elicoidale cilindrice de compresie si tractiune cu
sectiunea circulara(STAS 7067 C O 5, N.T 464-66 si N.T. 465-66) si arcuri disc
(STAS 8215 C O 5 si N.T. 466-66).


















29


Bibliografie


1. M. Teodorescu,Gh. Zgura ,D.Nicoara,Fl. Draganescu,
M.Trandafir,Gh. Sindila Elemente de proiectare a stantelor si
matritelor editura Didactica si Petagogica Bucuresti,1983

2. Adrian A. Cirillo Proiectarea stantelor si a matritelor Vol. I
si II Institutul Politehnic Iasi,Facultatea de Mecanica
Iasi,1972


3. Vasile Braha,Gheorghe Nagat,Florin Negoiescu Tehnologia
presarii la rece Editura Tehnica,Stiintifica si Didactica
CERMI Iasi,2003

4. Stefan Rosinger Procese si scule de presare la rece editura
Facla Timisoara,1987