TEMA PROIECTULUI

S se proiecteze un dispozitiv special n faza de documentaie de execuie, pentru

prinderea piesei din figura de mai jos, la prelucrarea prin frezare a suprafeelor marcate, n
condiiile n care prelucrarea se realizeaz pe o main de frezat tip FU 36X140, iar programul
anual de fabricaie este de peste 30.000 buc./an.

E1. ANALIZA TEMEI DE PROIECTARE.INFORMAREA INIIAL. STABILIREA

DATELOR INIIALE
F.1.1. Analiza temei de proiectare
Se cere proiectarea unui dispozitiv care s permit orientarea-poziionarea i fixarea
piesei la o operaie de prelucrare prin frezare.
Piesa ce trebuie prelucrat face parte din categoria pieselor de tip prismatic,care se va
executa dintr-un otel OLC 45 STAS 880-80. Complexitatea piesei este medie, cu o
tehnologicitate bun i va fi prelucrat dintr-o singur prindere i mai multe treceri ale sculei
achietoare. Nivelul produciei este de 30000 buc/an.
Cotele netolerate ale piesei se nscriu n clasa de execuie mijlocie.
Rugozitatea suprafeei prelucrate va fi Ra=1,6 m, iar toleranele generale ISO 2678-mk.
In concluzie piesa este tehnologic si nu ridic probleme de execuie

F 1.2. Informarea iniial

Tab 1.1. Soluii constructive funcionale
Sursa
Nr.
soluti
e

Denumire solutie si reprezentare grafica

Nr. Fig.

Pa
g.

Fig 3

76
4

Dispozitiv cu strangere rapida

2

Fig 1

75
4

Menghina rotativa si inclinabila cu actionare manuala

3

Fig 1

75
5

Nr.l
ucr

Menghina cu actionare hidraulica pentru m.u.

4

Fig 1

75
3

Fig. 1

78
2

Menghina obisnuita cu actionare manuala pentru m.u.

5

Mandrine cu came(excentrici)

Fig.1

77
0

Mandrina cu doua falci actionare prin disc turnat ci canal

in spirala Arhimede
7

Fig.
24
1.1.1.11.2 6
.1

Placi superioare-platouri electromagnetice

Fig.
24
1.1.10.1.3 5

Corpuri dispozitive(placa de baza)

9

Fig.
1.3.1.1.1.
1

Cep reglabil cu cap cilindric

10

Fig.
1.1.1.111.
1

Placi superioare-platouri magnetice

25
0

11

Fig.
24
1.1.10.1.1 4

Corpuri dispozitiv(placa de baza)

12

Fig.
24
1.1.10.1.7 5

Corpuri dispozitiv(placa de baza)

13

Fig 1

54
2

Fig. 1

77
6

Cep reglabil cu bucsa filetata, neamovibil,cu cap cilindric

bombat
14

Mandrina cu trei falci actionate prin parghii forma A

15

Fig.
1.2.1.1.1.
2

Reazem plan autoreglabil simplu cu plunjere

24
7

F 1.3. Stabilirea datelor initiale

Tab 1.2. Date iniiale

Nr.
crt.

Date (informaii) iniiale

Scheme (schie, desene), valori etc.

1.

Date legate de piesa

1.1.

Rol funcional n ansamblul

din care face parte

ghidare

1.2.

Form i complexitate

Pies cilindric de complexitate medie

-

1.3.

Grup (familie) tehnologic

Sursa

clasa 1

familia 9 (plci)

[4, pag. 51]

grupa 0 (fr bosaje)

1.4.

Material

Oel carbon de calitate

1.5.

Marca

OLC45

1.6.

STAS

880-80, ISO, DIN

1.7.

Dimensiuni

50x30x15 mm

1.8.

Coorodonatele centrului de
mas

Piesa X=25; Z=15 ;Y=20;

[4, pag. 53]

1.9.

Masa

Masa 435 g

2.

Date legate de scul

2.1.

Tip

Freza conica

2.2.

Notare(conform STAS)

842 STAS 11910

2.3.

Schia

3.

Date legate de
maina-unealt

3.1.

Tip

3.2.

Schia

www.widia.c
om

FU 36x140

4.

Date legate de verificatoare

4.1.

Tip

4.2.

Schi

4.3.

Caracteristici

Subler digital

-Material: inox durificat

- DIN 862
- Display LCD digital
- Baterii schimbabile de 1,5 V
- Pentru interior, exterior si adncime

www.subler.ro

-interval de msurare: 0-150 mm

-Precizie: 0,01mm
-Greutate: 350 g
5.

5.1.

Date legate de regimul de

lucru

Adaos de prelucrare
1mm

Note de curs
CMTF,
Tabacaru L.

5.2.

Numr de treceri

1 trecere

5.3.

Adncime de achiere

t=3 mm
s = 0.13mm

5.4.

Avans
sd = 0.03mm

5.5.

Viteza de avans

80m/min

5.6.

Viteza de achiere

45.12m/min

5.7.

Turaie

478.14rot/min

6.2.

Greutatea piesei

6.3.

Date legate de solicitrile de

prelucrare , control, i
asamblare

0.455g
Fora principal de achiere: P C p T

xp

S d y p z B p k kv k m k h

C p 47 , x p 0.86 , y p 0.74 , rp 1 , q p 0.86 , k 0.9 , k h 1.2 , k v 1

P = 410,67N
PH 321.29 N
Pr 0.3 P 123 N

Pa 0.35 P 143.73

dublul moment de torsiune admis de mecanismul micrii principale a mainii unelte

2M t

Fz s
88.57
1000

Acest moment de torsiune nu trebuie sa depeasc valoarea dublului moment de torsiune ce

poate fi realizat la maina-unealt respectiv
2 M t 19500 N m

x
y
w
puterea necesar achierii: N e K D t n v f S d t

t 3.5 10 5 , x 0.1 , u 1 , y 0.2 , w 0.9 , v f 140.15 , D 40 , S d 0.03 ,

t 3

N e 2.74 KW Pa 0.35 P 143.73

dublul moment de torsiune admis de mecanismul micrii principale a mainii unelte

2M t

Fz s
88.57
1000

Acest moment de torsiune nu trebuie sa depeasc valoarea dublului moment de torsiune ce

poate fi realizat la maina-unealt respectiv
2 M t 19500 N m

x
y
w
puterea necesar achierii: N e K D t n v f S d t

t 3.5 10 5 , x 0.1 , u 1 , y 0.2 , w 0.9 , v f 140.15 , D 40 , S d 0.03 ,

N e 2.74 KW

ETAPA 2
E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E.).
STABILIREA SOLUIEI DE ANSAMBLU A DISPOZITIVULUI
F 2.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare (control, asamblare) ce va
sta la baza proiectrii dispozitivului
A 2.1.1. Stabilirea schemelor de prelucrare matematic posibile (SP-MP)
Schemele de prelucrare matematic posibile se obin prin combinarea matematic a
parametrilor variabili care caracterizeaz aceste scheme.
Parametrii variabili care pot fi considerai in cadrul proiectului sunt:
A. Tipul mainii-unelte:
1. Maina-unealta cu ax orizontal;
B. Poziia piesei:
1. Cu ax orizontal;
C. Tipul sculei:
1. Freza conica;
D. Tipul avansului:
1. Continuu;
E. Sensul avansului:
1. Transversal;
2. Longitudinal;
F. Modul de prelucrare a suprafeelor:
1. Simultan;
2. Succesiv cu divizare liniar;
G. Numrul posturilor de ncrcare-descrcare:
1. Cu post de incrcare;
2. Fra post de incrcare;
H. Succesiunea prelucrarii suprafeelor:
1. Succesiunea 1;
2. Succesiunea 2;
I. Modul de generare a suprafeelor:
1. Cu generatoare cinematic;
2. Cu generatoare materializat;

Tab. 2.1.Shemele de prelucrare tehnic posibile (SP-TP) la operatia/faza pentru care se concepe
si proiecteaza dispozitivul
Nr.
SP-TP
Avantaje
Dezavantaje
crt. Denumire
Schita prelucrarii
0
1
2
3
4
1 Prelucrarea cu
- strangere uniforma a -necesita
o singura
pieselor;
dispozitiv de
scula a piesei
-nu necesita dispozitiv prindere a piesei;
din aceeasi
de prindere multiplu a -grad scazut de
prindere.
sculelor(fiind utilizata utilizare a puteri
o scula)
masinii unealta;
-timpi ajutatori
-scade
de orientare-strangere durabilitatea sculei
scazuti;
-productivitate
-costul scazut al
scazuta.
sculei.
2.

Prelucrarea
unei singure
piese

- nu necesit trasare-

- grad sczut de

punctare;

utilizare a MU.

- precizie ridicat;
- nu necesit cap
multiax.
3

Prelucrarea
succesiva cu o
singura scula
aschietoare a
doua sau mai
multe piese
din aceiasi
prindere

- strangere uniforma a
pieselor;
-creste durabilitatea
sculei
- timp de prelucrare
scazut
-grad ridicat de
utilizare a puteri
masinii unealta;
- productivitate
ridicata;

A2.1.3. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare

-necesita
dispozitiv de
prindere a piesei;
- necesita
dispozitiv de
prindere multiplu a
sculelor;
-costul ridicat al
sculelor;
- timpi ajutatori
de orientarepozitionare si
strangere ridicati;

Schema optim de prelucrare este una din schemele de prelucrare tehnic posibile, care
asigur prelucrarea suprafeelor cu precizia i calitatea cerut prin tema de proiectare i conduce
la productivitatea maxim.
Pentru alegerea schemei optime de prelucrare se va utiliza metoda unitailor. Conform
acestei metode fiecrei scheme de prelucrare tehnic posibile i se acord puncte prin prisma unor
criterii de apreciere. Schema care va intruni cel mai mare punctaj va fi schema de prelucrare
optim.
n vederea aplicrii metodei, se parcurg urmtorii pai:
2.1.3.1 Stabilirea criteriilor de apreciere
-

Precizia suprafeelor prelucrate;

Rugozitatea suprafeelor prelucrate;
Mrimea forelor i a momentelor de achiere;
Complexitatea sculelor;
Complexitatea dispozitivului de prindere a sculelor;
Gradul de comoditate a exploatrii;
Costul sculelor;
Timpii de divizare;
Timpii de baz;

2.1.3.2 Stabilirea intervalului de acordare a punctelor (unitilor)

n cadrul proiectului, intervalul de acordare a punctelor va fi 0-10.

2.1.3.3.Acordarea punctelor fiecrei scheme de prelucrare tehnic posibile

Tab. 2.2. Centralizator pentru aplicarea metodei de decizie multicriteriala pentru alegerea
schemei optime de prelucrare (SP-O) la operatia/faza pentru care se concepe si proiecteaza
dipozitivul
Uniti, puncte (pariale)
Nr.
CRITERIUL
pentru SP-TP numrul
crt.
1
2
3
1

Precizia suprafeelor prelucrate

Rugozitatea suprafeelor prelucrate

Mrimea forelor i a momentelor de achiere

Complexitatea sculelor

Complexitatea dispozitivului de prindere a

sculelor

Gradul de comoditate a exploatrii

Costul sculelor

Timpii de divizare

Timpii de baz

70

67

63

UNITI TOTALE
2.1.3.4Alegerea schemei optime de prelucrare

Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 1: Prelucrarea cu o singura

scula a piesei din aceeasi prindere.

F2.2. Stabilirea tipului de dispozitiv, dup gradul de univesalitate

Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor
de tip placa. Prelucrarea se poate face printr-o singura prindere si una sau mai multe treceri ale
sculei aschietoare, fiind vorba de frezare conica.
Volumul producie anuale este 30000 buc., iar numrul pieselor din lot este 50 buc. Deci
se poate aprecia ca tipul produciei este de tip serie.

F 2.3. Stabilirea gradului de mecanizare a dispozitivului

Gradul de mecanizare a dispozitivului este semiautomatizat.

E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POZIIONARE I

PROIECTAREA ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POZIIONARE SAU/I DE
ORIENTARE-POZIIONARE I STRNGERE (REAZEMELOR)

Elaborarea proiectului tehnic (P.T) sau a proiectului de ansamblu (P.A) reprezint cea ce
n mod current, se numete concepia in proiectare , care precede proiectare propriu-zis i are
drept scop stabilirea soluiei constructiv-functionale a dispozitivului si dimensionarea sau
adoptarea elementelor constructive ale ansamblului dispozitivului. [3].
Elaborarea proiectului tehnic presupune parcurgera urmatoarelor etape:
elaborarea schemei optime de orientare si proiectare elementelor de orientare sau de
orentare-strangere;
elaborarea schemei optime de trangere si proiectarea elementelor de strangere si
actionare;
stabilirea solutiilor constructive pentru celelalte elemente si mecanisme componente ale
dispozitivelor;
elaborarea schemei de orientare tehnic acceptabile;
stabilirea schemei optime de orientare;
proiectarea elementelor de orientare-strangere, alese pentru materializarea schemei
optime de orientare.

A3.1.1. Elaborarea schitei operatiei sau fazei pentru care se proiecteaza dispozitivul
Schita operatiei sau fazei este o schita de lucru facultativa, pe care se trec, in general, mai
multe elemente, necesare procesului de elaborare a schemei optime de orientare.

In cazul cel mai general, elaborarea schitei operatiei sau fazei trebuie sa plece de la
schema optima de prelucrare, control sau asamblare, stabilita in cadrul studiului tehnico-economic.
Rezulta ca aceasta schita trebuie sa contina toate elementele schemei optime de
prelucrare, control sau asamblare, la care se mai adauga o serie de elemente necesare procesului de
elaborare a schemei optime de orientare.

F 3.2. Stabilirea semnificaiilor simbolurilor bazelor de orientarepoziionare i a reazemelor utilizate la materializarea schemei de orientarepoziionare optime
Tab 3.1. Semnificaia simbolurilor
Forma,
poziia,
mrime i
numrul
suprafeelor,
muchiilor
sau
vrfurilor de
orientare ale
pieselor

Bazele de
orientare
determinate
cu
suprafeele
muchiile
sau
vrfurile de
orientare
ale pieselor

Reazemele
utilizate
pentru materializarea
bazelor de
orientare

Bazele de
orientare
materializate
de reazeme

Simbolurile
bazelor de
orientare i
ale
reazemelor

Gradele
de
libertate
nlturate
pieselor:
g-nr.
total

Exemple de
utilizare a
simbolurilor

Exemple
de
denumire
a
orientrii
(strii de
orientare)

ttranslaii
r-rotaii

1
O
suprafa
plan
exterioar
O
suprafa
plan
exterioar

Dou
suprafee
plane
paralele
prinse

Dou
suprafee
plane
paralele
prinse

Planul
coninut n
suprafaa
respectiv

Reazeme
plane fixe

Planul
determinat
de
suprafaa
activ a
reazemelor

3G
1t
2r

[1]

Planul
coninut n
suprafaa
respectiv
(bazele de
cotare)

Reazeme
plane fixe

2G
1t
1r

[3]

O dreapt
de simetrie
a
reazemelor

3G
1t
2r

[5]

O dreapt
de simetrie
a
reazemelor

2G
1t
1r

[4]

E, C

Plan de
simetrie al
suprafeelor

E, C

O dreapt
simetric a
suprafeelor

Mecanisme
de
centrarestrngere
de tip
menghin,
cu flci
normale,
prghii i
flci, pene
Mecanisme
de centrare
i strngere
de tip
menghin
cu flci
normale,
prghii cu
flci

Dou
suprafee
exterioare
cuprinse

GG

Un punct
de simetrie
al
suprafeelor

Mecanisme
de centrare
sau
centrarestrngere
de tip
menghin
cu flci
nguste

Un punct
de simetrie
al
reazemelor

1G

[6]

F 3.3. Proiectarea elementelor de orientare (reazemelor)

A 3.3.1. Stabilirea soluiilor de reazeme care pot fi utilizate
Pentru fiecare reazem (element sau mecanism de orientare pozitionare/ centrare-strangere)
din structura schemei optime de orientare pozitionare SOP-O, stabilita anterior, se vor evidentia
solutiile (variantele, subvariantele) cunoscute si, eventual, cele proprii (modificate, adaptate,
analogice, combinate, inversate, etc., cu totul nou), pe care le pot imbraca fiecare din reazemele
respective.
Pentru fiecare reazem (element) sau mecanism de orientare sau de centrare-strngere
stabilite anterior, se vor evidenia soluiile cunoscute i eventual cele proprii pe care le pot
mbrca fiecare din reazemele respective.
Reazeme plane:
cep fix cu cap cilindric normal plat;
cep fix cu cap cilindric nalt bombat;
cep fix cu cap sferic;
cep reglabil, cu urub cu filet metric, cu cap cilindric, cu gaur de antrenare, tip A,
bombat;
plcu lat;
elemente de orientare plane tip mese maini unelte;
corpuri dispozitive (plci de baz);
plac (plcu) cu suprafa plan;
Mecanisme de centrare-strngere:
Mecanism cu prghie deplasabil i urub;
Mecanisme combinate cu pan i plunjer, variantele 1 i 2;
Mecanism combinat de fixare cu urub;
Menghin de centrare i fixare;
Mecanism cu brid L i excentric;
Mecanism cu brid L rotitoare i excentric;
Mecanism cu brid L i urub;
Menghin de banc cu acionare normal;

Mecanism cu urub i bride L;

Mecanism cu prghii i urub. Prghiile strng piesele prin intermediul plunjerelor
Mecanism cu prghii i urub;
Mecanism cu prghii articulate i excentric;
Mecanisme de strngere cu pene i uruburi;
Mecanisme de strngere cu filet special;
Menghin autocentrant cu flci (prisme);

A 3.4.2. Alegerea variantelor optime de reazeme

Alegerea solutiilor (variaantelor) optime de reazeme se va face pe baza unor analize valorice,
folosind sisteme de criterii ce pleaca de la avantajele si dezavantajele solutiilor (variantelor) de
reazeme evidentiate anterior.

Reazem plan: cep fix cu cap cilindric normal plat

Mecanism cu prghie deplasabil i urub
Avantaje:
grad ridicat de universalitate;
se fixeaz piese cu nlimi diferite.
Dezavantaje:
momentul de frecare ce ia natere n timpul contactului urubului cu semifabricatul;
Mecanisme combinate cu pana i plunjere
Avantaje:
frecvent utilizate n construcia dispozitivelor.
Dezavantaje:
nu pot fi utilizate la prelucrri de mare precizie
Menghin de centrare i fixare
Avantaje:

capacitate de preluare a 5 grade de libertate;

precizie de orientare foarte ridicat.
Mecanism cu brid L i excentric
Avantaje:
rigiditate mare;
precizie de centrare-strngere sporit.
Dezavantaje:
tehnologicitate sczut;
nu pot fi utilizate la prelucrri de mare precizie.
Mecanism cu brid L rotitoare i excentric
Avantaje:
rigiditate mare;
Dezavantaje:
nu pot fi utilizate pentru prinderea semifabricatelor la prelucrri cu regimuri mai grele de
lucru.
Mecanism cu prghii i urub
Avantaje:
fixare simultan a 2 piese n mai multe puncte;
deservire comod.
Dezavantaje:
se asigur o precizie corespunztoare de centrare i strngere numai la semifabricate cu
lungime mic a suprafeei de centrare i strngere.
Mecanism cu prghii, articulaii i excentric
Avantaje:
prinderea a dou piese n mai multe puncte;
precizie ridicat;
construcie simpl.
Dezavantaje:
nu pot fi utilizate pentru prinderea semifabricatelor la prelucrri cu regimuri grele de
lucru;
Menghin autocentrant cu flci (prisme)
Avantaje:
nlturarea celor 5 grade de libertate;
posibiliti simple de mecanizare;
Dezavantaje:
complexitate constructiv;
Mecanisme de strngere cu pene i uruburi
Avantaje:
fore de strngere mari;
rigiditate mare;
precizie de centrare i strngere sporit.

Dezavantaje:
grad de universalitate sczut;
Mecanisme de centrare-strngere pan, plunjere i uruburi
Avantaje:
corpul mecanismului este mai rigid;
sunt mecanisme cu autofrnare.

Varianta 1
Q/caCheieQ/caSurub/piulitaPanaS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 2
Q/caManierQ/caSurub/piulitaS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 4
Q/caExcentricS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981

Varianta 4
Q/caCheieQ/caSurub/piulitaParghieS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 5
Q/ca MotorQ /caPanaParghie S/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 6
Q/caExcentricQ/caParghie S/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 7
Q/caMotor PanaQ/caParghie S/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 8
Q/caMotor Falci S/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 9
Q/ca CheieQ/caSurub/PiulitaFalciS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

A.3.4.3. Dimensionarea reazemelor

Se vor alege (din standarde, norme etc.) sau determina (calcula) principalii parametri
geometrici (dimensiuni liniare si unghiulare) ai reazemelor alese.
In cazul mecanismelor de centrare-stangere, dimensionare si celelalte activitati din
aceasta faza, se vor limita numai la elemente de centrare-starngere propriu-zise.
A3.4.4. Alegerea ajustajelor, tolerantelor, abaterilor limita admisibile ale reazemelor
In aceasta activitate, se stabilesc, in primul rand, ajustajele si tolerantele pentru abaterile
dimensionale, de forma si de pozitie relativa, precum si valorile admisibile ale ondulatiilor si
rugozitatilor suprafetelor functionale principale ale elementelor de orieintare-pozitionare ale
dispozitivlui ales pentru materializarea schemei optime de orientare pozitionare.
Apoi, se stabilesc, se stabilesc ajustajele si tolerantele, pentru abaterile dimensionale, de
forma si de pozitie relativa, precum si valorile limita admisibile ale ondulatiilor si rugozitatilor
pentru celelalte suprafete ale reazemelor.
Alegerea ajustajelor si tolerantelor se va face tinand seama de cerintele principale impuse
reazemelor:

sa asigure precizia de orientare-pozitionare ceruta;

sa aiba rezistenta necesara;
sa aiba rigiditate necesara;
sa nu deterioreze suprafetele, muchiile sau varfurile de orientare-pozitionare ale pieselor;
sa permita introducere si scoaterea usoara a tuturor pieselor din lot pe reazeme;
partile mobile sa aiba o functionare corespunzatoare;
sa aiba rezistenta la uzura cat mai mare;
sa aiba o tehnologicitate ridicata;
sa aiba un cost cat mai sacazut.

Avand in vedere aceste cerinte, la alegerea ajustajelor si tolerantelor reazemelor, se vatine

seama, deci, de urmatoarele criteria de baza:

rolul functional al suprafetlor reazemelor;

precizia de orientare-pozitionare ceruta;
marimea solicitarilor la care sunt supuse piesele, respective reazemele;
frecventa de montare-demontare a reazemelor;
frecventa prinderii;
costul obtinerii diferitelor precizii
disponibiltatea unor tehnologii pentru obtinerea unor precizii si rugozitati;
posibilitatea asimilarii sau achizitionarii, in tip util, a unor tehnologii pentru obtinerea
unor precizii si rugozitati;
posibilitatea realizarii, prin colaborare, a unor precizii si rugozitati.[1]. Pag.435-437

Dimensionarea parghiilor

Latimea PARGHIEI
Inaltimea PARGHIEI
Inaltimea gaurilor pentru
capurile suruburilor de
fixare
Dimensiunea de control a
PARGHIEI
Celelalte dimensiuni
rezultate din prelucrari
mecanice

STAS ul din care sau extras

abaterile limit i toleranele

Condiii de precizie

Cmpuri de tolerane

MECANISM DE STRANGERE CU PARGHII

Element de orientare-strngere

Tabelul 3.1pag 419 vol 2

F7

SR EN 20286
-1:1997

F9

SR EN 20286
-1:1997

+0,2
0
H6
Tolerante
Generale
ISO 2768 - nk

SR EN 20286
-1:1997

Conform
[9]

Tipul elementului de
orientare sau de
orientare(centrare)strangere
1

Mechanism cu
parghie

Suprafata

Rugozitati recomandate,
Ra

Suprafata active si
fatetele

0.8;1.6

Suprafata de montare

0.8;1.6;6.3

Suprafata superioara

6.3

Suprafetele laterale

0.8;6.3

Suprafetele laterale ale

degajarii pt rectificare

6.3

Suprafetele gaurilor
pt.stifturile de pozitionare

0.8;1.6

Celelate suprafete

3.2;6.3;12.5

A3.4.5. Alegerea materialelor si tratamentelor

Alegerea materialelor si tratamentelor reazemelor se va face innd seama de cerintele
principale impuse reazemelor:
- S asigure precizia de orientare necesar;
- S asigure rezistena necesar;
- S asigure rigiditatea necesar;
- S aib o rezisten la uzur cat mai mare;
- S aib un cost ct mai sczut;
Conform [10]tab.3.80 pag. 11
Parghii(bride)

Alegem Olc 45

Olc 45

880-88

Imbunatatire

Olc 35

880-80

(calire+revenir
e)

Olc 15

880-80

Cementare pe
adancime 0,81,2 mm

30-45 HRC

55-60 HRC

A 3.4.6. Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor

Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme
de rugin, fisuri, lovituri;
A 3.4.7. Definitivarea schielor reazemelor i a amplasamentului acestora
Avand in vedere ca, in general, la alegerea solutilor optime de reazeme, schitele respective
prezinta, deseori, simplificari constructive si contin, de cele mai multe ori, dimesiunile
principale, iar in activitatile ulterioare s-au stabilit si alte elemente , se impune definitivarea
schitelor reazemelor, care sa sintetizeze toate aceste elemete.Deci, definitivarea schitelor
elementelor de orientare pozitionare sau de orientare-pozitionare si stranger are drept scop
sintetizarea tuturor elementelor stabilite.

A3.4.8. Definitivarea schitei de amplasare a reazemelor

Schitele de amplasare a reazemleor trebuie sa precizeze pozitia relativa a reazemelor de

acealasi tip utilizate pentru materializarea orientarii-pozitionarii pe o anumita suprafata sau
muchie de orientare pozitionare a piesei ori, astfel spus, pentru materializarea unei baze de
orientare-pozitionare.Mai ales in cazul materializarii bazelor partiale , astfel de schite trebuie sa
precizeze si pozitia relativa a rezemelor fata de elementele geometrice ale piesei .
La alegerea schitelor de amplasare a reazemelor, se va tine seama de recomandarea
generalaca aceste reazeme sa fie amplasate la distanta maxima posibila, pentru materializarea cat
mai corecta a orientarii pozitionarii sau pentru asigurarea preciziei corespunzatoare de orientare
pozitionare.

1.parghii
2.coltar

E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE

Schemele de strngere SS/ fixare SF sunt reprezentari grafice ce contin schemele optime
de orientare-pozitionare SOP-O la care se adauga elementele specifice strangerii:
directia, sensul, punctul de aplicatie si marimea fortelor si momentelor ce solicita piesele
in regimuri tranzitorii si in regim stabil de lucru: prelucrare, control, asamblare etc.:
forte si momente masice;
forte si moment de prelucrare, control, asamblare;
numarul, succesiunea, caracterul, durectia, sensul, punctul de aplicatie si marimea
fortelor de stangere:
principale S; aceste forte sunt necesare pentru asigurarea conservarii schemei
optime de orientare-pozitionare in procesul de prelucrare, control, asamblare etc.;
prealabile Sp ; aceste forte sunt necesare pentru asigurarea conservarii schemei
optime de orinentarepozitionare in procesul strangerii, adica pentru asigurarea
contactului corecte al piesei in procesul de orientare-pozitionare , cu toate
reazemele;
suplimentare Ss; aceste forte se aplica catre reazemele suplimentare pentru
sporirea, in plus, a rigiditatii si stablitatii pieselor in procesul de prelucrare;
directia, sensul, punct de aplicatie si marimea reactiunilor reazemelor;
directia, sensul, punct de aplicatie ale fortelor de frecare;
dintre piesa si reazem;
dintre piesele si elementele de stranger sau de orientare-pozitionare-stabgere;
curesele de stangere cs;
elemente geometrice necesare in calculul fortelor, cureselor si abaterilor de stranger.
F4.1. Elaborarea schemelor de strangere tehnic posibile SS-TP
In elaborarea acestor scheme, se tine seama de faptul ca , in general, pentru o anumita
schema optima de orientare-pozitionare SOP-O sunt posibile mai multe scheme de strangere
(SS).
Schemele de strangere tehnic posibile SS-TP rezulta din combinarea logica compatibila a
urmatorilor parametric specifici schemelor de strangere:
suprafete de stangere;
tipul fortelor de strangere necesare;
caracteristicile fortelor de stranger;
cursa de stangere.

Se considera acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de stranger tehnic
posibile SS-TP care satisfac-in principiu-criteriul tehnic al preciziei de stranger, exprimat analitic
prin relatia:
As(C)Asa(C), unde:
As reprezinta abaterea de stangere la conditia de precizie C;
Asa(C) reprezinta abaterea de stangere admisibila la conditia de precizie C;
Rezulta ca stabilirea schemelor de stranger tehnic posibile SS-T presupune parcurgerea
urmatoarelor activitati:
A4.2.1. Determinarea abaterilor de strangere admisibile Asa
Abaterile de stangere admisibile Asa reprezinta fractiunile din tolerantele conditiilor de
precizie C afectate abaterilor de stranger.Aceste abateri se determina cu relatia:

Asa(C)

Asadar, abaterile de strangere admisibile Asa se determina atat pentu conditiile de precizie
determinante CD cat si pentru conditiile de precizie de forma CF, deoarece abaterile de stranger
afecteaza si precizia formei suprafetelor.
Abaterea
Precizia
maxima
(tolerant)
admisibila
Toleranta
medie
de
la
economica
conditia
de
Conditia de precizie determinant (C.D.)
Sursa strangere
la conditia
C.D-TC.D prelucrare
la conditia
C.D. sa
(mm)
C.D.-Te(CD)
(mm)

(mm)
[3]

0,1

0,1

Rel.
3.2

0,05

Pag.
96
0,06

0,06

[3]

0,03

Rel.
3.2

0,01

0,01

Pag.
96

A4.2.2. Determinarea abaterilor (erorilor) de strangere

Abaterile de strangere reale Asr sau, pe scurt abaterile de strangere As sunt acele abateri
provocate de strangerea pieselor in dispositive.Acestea apar in timpul stangerii pieselor si, deci,
in general, inaintea procesului de prelucrare, control, asamblare (montare) etc.
Abaterile de strangere As sunt influentate in principal, de:
marimea fortelor de strangere;
variatia fortelor de strangere;
directia fortelor de strangera in raport cu directia de masurare a dimensiunilor de
pozitionare/coordonare a suprafetelor de prelucrat, masurat, asamblat;
neomeogenitatea straturilor superficial ale suprafetelor de orientare-pozitionarea ale
pieselor;
compozitia si duritatea materialului pieselor;
rugozitatea suprafetelor active ale reazemelor.
Cauzele si consecintele aparitiei abaterilor de strangere As se diferentiaza in functie de
rigiditatea pieselor: piese cu rigiditate ridicata; piese ci rigiditate scazuta, usor deformabile.
Abaterile de strangere se detremina pentru fiecare schema de strangere tehnic posibila
SS-TP si pentru fiecare conditie de precizie C (determinant CD si de forma CF).
Calculul fortelor de strangere:
Nr.
crt
1

Scheme de strngere tehnic posibile (SSTP)

Mecanism
de
centrare-strngere
tip
menghin autocentrant
0 0,15

01 0,3
s 0,2
k coeficient de sigurani
k k 0 k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6
k 1,5 1.2 1,2 1 1 1,3 1
k 2,8
P2 489

Fore de strngere
a) Piesa s nu se roteasc n jurul lui 0 datorit
forei P2

40 0 s 40 s s k 7 P2

k 7 P2
2,8 7 489

684,6[daN ]
40 (0,15 0,2)
14

Verificarea condiiei la rezisten la strivire a

suprafeelor de orientare i strngere

Si
S
684,6

0,146[daN / mm 2 ]
A0i 55 85 55 85

0,005

0,146daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2

Mecanism de centrare
menghin autocentrant

strngere

tip

0 0,15
01 0,3
s 0,2
k 2,8
P2 489

Concluzie: SS-TP1 ndeplinete condiia la

rezistena la strivire
Piesa s nu se roteasc n jurul lui 0 datorit forei
P2.

2 26,6 0 s 2 26,6 s s k 7 P2
S

k 7 P2
9584,4

257,36 daN
4 26,6 0,15 0,2
37,24

Verificarea condiiei la rezistena la strivire

Si
S
257,36

0,055 daN / mm 2
A0i 55 85
4675

0,055daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia la
rezisten
3

Mecanism de centrare
menghin autocentrant

strngere

0 0,15
01 0,3
s 0,2
k 2,8
P2 489

tip

Piesa s nu se roteasc n jurul lui 0 datorit forei

P2

3 20 0 s 3 20 s s k 7 P2
s

k 7 P2
9584.4

228,2 daN
6 20 0,15 0,2
42

Verificarea condiiei la rezistena la strivire

si
s
228,2

0,04daN / mm 2
A0i 55 85 4675
0,04daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP 3 ndeplinete condiia la
rezisten

Calculu erorilor de strangere:

Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:
1. s ( c ) f max cos f min cos

s
0,5 684,6
cos
cos 90 0
j0
70000

2. s ( c ) f max cos f min cos

s
0,5 257,36
cos
cos 0 0,001
j0
70000

0,5 228,2

3. s ( c ) f max cos f min cos j cos 70000 cos 90 0

0
Jo=70000daN/mm
=0,5

Nr. de ordine

Scheme de orientare tehnic posibila (S.O.-TP)

Conditia de precizie determinanta

(C.D.)

Rel. de
calcul a
erorii de
orien. reale
or(C.D)

or(//

Val. lui
or

(C.D)

Val. lui
(C.D)

oa

Daca S.O.T.P. este

S.O.-T.P.
(DA, NU)

(mm)

(mm)

0,075

0,05

DA

0,001

0.03

DA

0,005

J,C)=

cos0

0r(12)=

cos0
or(//B,H)

cos0

or(//,J,C)=

0,05

DA

0,001

0.03

DA

0,005

0,05

DA

0,001

0.03

DA

cos90

or(12)=

cos0

or(//B,K)

= cos0
4

or(//J,C)=

cos90

or(12)=

cos0

or(//B,K)

= cos0

0,005

E5. PROIECTAREA ELEMENTELOR I MECANISMELOR DE

STRNGERE SAU DE CENTRARE-STRNGERE PENTRU
MATERIALIZAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE
Pentru fiecare din structura schemei optime de strangere SS-O, stabilita anterior, pe baza
consultarii bibliografiei, se vor evidentia solutiile cunoscute de mecanisme de strangere c ear
putea materializa aplicarea fortelor respective.
De asemenea, se vor evidentia solutiile de mecanisme de strangere ce rezulta prin
exploatare, adaptare, modificare, analogie, inversare, combinare etc. a solutiilor cunoscute,
precum si solutiile proprii, originale.
Se va avea in vedere ca, in general, este posibila adaptarea unui mecanism de stranger cu
actionare manuala, pentru actionarea mecanizata sau a unui mecanism pentru strangerea
individuala/ singular, pentru strangere multipla.
F5.1.Alegerea solutiilor (variantelor) optime de mecanisme de strangere
Alegerea solutiilor optime de stranger se face pe baza unor analize valorice, folosind
sisteme de criterii ce pleaca de la avantajele si dezavantajele cunoscute sau propuse,
evidentiate anterior.
Principalele criterii de analiza evaluare-decizie sunt:
existenta sau inexistenta proprietatii de autofranare ;
existenta sau inexistenta pericolului deblocarii;
comoditatea schimbarii directiei si sensului fortelor de actionare;
posibilitatea amplificarii sau distribuirii fortelor si curselor de actinare, respective de
strangere;
gradul de universalitate;
fortele de strangere dezvoltate;
uniformitatea strangerii;
posibilitatea compensarii abaterilor geometrice ale piselor la starngerea simultana a
mai multor piese;
posibilitatea evitarii suprastrangerii sau slabirii pieselor la intrare, respective la
iesirea sculei din lucru;

Schema optima de stranger:

motor (p,h) cu dubla actionaretija parghii piesa.

F5.2. Alegerea materialelor si tratamentelor mecanismelor de strangere

Pentru parghii se alege OLC 65A, STAS 795-87
tratament termic de mbuntire;
duritate 37,5-58 HRC.
Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca
elementele de strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i
eventual o deplasare de degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare
i extracie.
Cs T( D ) jmin d

T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare

corespunztoare aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv;
Jmin = 0,5-1,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
d cursa de degajare a elementului de strngere.

F.5.3.. Alegerea ajustajelor, tolerantelor, abaterilor limita admisibile ale

mecanismelor de strangere
Se vor alege din (standard dau din norme etc.) sau/ si conform principiilor,
indicatiilor, recomndarilor generale, precum si celor specifice mecanismelor de stranger din
structura dispozitivelor tehnologice.
Suprafaa elementului de orientare sau de orientare (centrare)-strngere:
Suprafee active:
cilindrice.
Rugoziti recomandate:
Ra = 0,4; 0,8; 1,6 [m] (tab. 379, pag. 418) [14];
plane nainte de rectificare. Ra 12,5 [m]
dup rectificare: Ra = 0,2; 0,4; 0,8; 1,6; 6,3 [m]
conice Ra = 0,8; 1,6 [m];
degajri: Ra = 3,2; 6,3 [m];
suprafee conice exterioare de asamblare (montare): Ra 0,8.
Elemente ce formeaz ajustaje
corp element de orientare mobil;
corp dispozitiv F7 (tab. 373 pag. 402 [13])
Caracterizare: ajustaj preferenial cu joc minim egal zero i joc probabil foarte mic.
F.5.4 Determinarea cursei de actionare necesare ca a mecanismului de strangere
Determinarea cursei de actionare necesare ca se face pe cale analitica sau grafica, pe baza
unor scheme, in functie de cursa de strangere necesara c s si de parametrii geometrici ai
elementelor prin care aceasta se transimite.
In care cs=TD+jmin= 6,65 mm ; [7] rel. 4.77, pag. 65.
Astfel ca=16,5.
F5.6. Determinarea fortei de actionare necesare Q a mecanismului de strangere
Determinarea fortei de actionare necesare Q, se face, in general, pe cale analitica, pe
baza unor scheme in functie de forta necesara de stangere, de parametric geometrici ai
elementelor prin care aceasta se transmite si de coeficientii de frecare dintre elementele de
contact.
Q=Sb/a,[7], pag. 81
unde:
b=a-lungimea parghiilor;
Q=3912 daN.

E6. PROIECTAREA SCHEMEI DE ACIONARE I PROIECTAREA

ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE
Elementele si mecanismele de acionare au rolul de a realiza cursa de acionare Ca i
fora de acionare Q a mecanismelor de strngere sau de centrare-strngere. Se pot ntlni, n
practic, situaii n care maina-unealt este echipat deja cu o instalaie de acionare care trebuie
reglat pentru dispozitivul proiectat. n cadrul proiectului, instalaia se proiecteaz odat cu
dispozitivul de prindere.

F6.1. Elaborarea schemei de acionare

Reprezentarea grafic a elementelor i mecanismelor se numeste schema de acionare
(SA).Schema de acionare (SA) contine schema de strangere (SS) la care se adaug
mecanismele de strngere MS sau/ si mecanismele de orientare-poziionare si strngere MOP-S,
reprezentate simplificat, silizat, simbolizat, precum si componentele/ elementele structural de
acionare.
A6.1.1. Alegerea modului de acionare
Avnd in vedere c tipul producie este de serie mare, se va utiliza, pentru strngerea
semifabricatului acionarea mecanizat.Acest tip de acionare se uitilizeaz n cazul
dispozitivelor cu mai multe locuri de stngere, cnd forele de strngere sunt mari, cnd se cer
precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate si cnd se cere creterea productivitii prelucrrii.
n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:

pneumatic;
hidraulic;
pneumo-hidraulic;
mecano-hidraulic;
mecanic;
electromagnetic;
cu vacuum;
magnetic;
electromagnetic.

Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme de

acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub
denumirea de mecanisme de acionare.

Avantaje:
cresterea productivitii;
reducerea efortului fizic depus de muncitor;
realizarea de fore constant de strngere ce pot fi controlate uor in timpul prelucrrii;
se realizeaz presiuni de lucru ridicate i, deci fore de acionare mari;
comanda comoda rapid si centralizat.

Dezavantaje:
construcie complicat;
necesit personal calificat pentru asamblare;
cost ridicat de achiziionare.

A.6.1.2. Alegerea tipului de acionare mecanizat

Se va alege pentru prinderea semifabricatului, ca tip de acionare mecanizat, acionarea
pneumatic.
Avantaje:
realizeaz fore constant de strngere, a cror valoare poate fi uor contolat n tot timpul
prelucrrii;
motoarele i aparatele care intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, in
cea mai mare parte parte, normalizate;
aerul comprimat care a lucrat in motoarele pneumatice, poate fi utilizat pentru curirea
achiilor de pe dispozitiv
realizeaz presiuni de lucru ridicate, deci fore de acionare mari, la dimensiuni de gabarit
mici ale motoarelor;
realiznd fore de acionare suficient de mari, aceste se pot transmite direct la
mecanismele de strngere ale dispozitivelor, far utilizarea unor mecanisme intermediare
de amplificare;
realiznd fore de acionare mari, se poate utiliza la strngerea simultan a unui
semifabricat in mai multe puncte sau a mai multor semifabricate n acelai dispozitiv;
reducerea efortului depus de muncitori
creterea productivitii prelucrrii;
comanda comod, rapid si centralizat.
Dezavantaje:
seciile trebuie s dispun de staii de compresoare si reele de aer comprimat;
cost ridicat al instalaiilor;
construcie complicat;
necesit personal calificat pentru asamblare.
A.6.1.3. Alegerea variantei de acionare

Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin

aceea c fora de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau
membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avataje:
realizeaz fore constante de strngere, a caror valoare poate fi uor contolat n tot timpul
prelucrrii;
motoarele i aparatele care intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, in
cea mai mare parte, normalizate;
aerul comprimat care a lucrat in motoarele pneumatice, poate fi utilizat pentru curarea
achiilor de pe dispozitiv;
reducerea efortului depus de muncitor;
creterea productivitii prelucrrii;
comanda comod, rapid i centralizat.
Dezavantaje:
cost ridicat de achiziionare.
A.6.1.4. Stabilirea schemei de acionare
ntruct schema optim de strngere la care se mai adaug schema optima de strngere
sau/ i de orientare-poziionare i strangere se poate numi schema de strngere dezvoltat, se mai
poate numi schema de stngere, se mai poate spune c schema de acionare va pleca de la
schema optim de strngere dezvoltat la care se adaug componenetele/ elementele structurale
de actionare.
Schema de acionare poate fi:
dezvoltat, atunci cnd conine toate componentele, sau conform descrierii erarhice, cnd
constituie reprezentarea soluiei tehnice;
simplificat, cnd conine doar un motor de acionare i sursa de energie sau, conform
descrierii ierarhice cnd constituie reprezentarea operaiei fizice;
ultrasimplificat, cnd conine doar mororul de acionare sau, conform descrierii
ierarhice, cnd constituie tot reprezentarea operaiei fizice.
Schemele de acionare conin schemele de strngere la care se mai adaug o serie de
elemente ce caracterizeaz sistemul de acionare si anume:
forma elementelor structurale ale mecanismelor de strngere sau de centrare si strngere;
direcia si sensul punctului de aplicaie al forelor de acionare;
direcia, sensul i punctul de aplicaie al reaciunilor i al forelor de frecare dintre
diversele suprafee ale elementelor structurale,ale mecanismului de strngere sau de

Fig.5.4. Schema de actionare a dispozitivului tehnologic:

Schema element structural de

actionare

Denumire

Rol functionl

Sursa bibliografica

Acumulator

Servesc la alimentarea neintrerupta a tuturor

motoarelor pneumatice la reteau principala si la
micsorarea variatelor de presiune.

Filtru de aer

Asigura condensarea vaporilor de apa si acizi si

retinerea impuritatilor.

[10]. Pag. 309.

Regulator de
presiune

Servesc la stabilirea presiunii nominale de lucru.

[10]. Pag. 309.

Manometru

Servesc la controlul presiunii

[10]. Pag. 309.

Ungator de
aer

Ungerea suprafetelor cilindirlor si tijelor

[10]. Pag. 329.

Releu de
presiune

Servesc la intreruperea alimentarii motoarelor

electrice de actionare a MU.

[10]. Pag. 310.

Supapa de
sens

Permite sa circule aerul numai de la retea spre

motorul pneumatic

[10]. Pag. 310.

Distribuitor

Servesc la comanda satrangerii slabirii pieselor,

acestea permitand dirijarea succesiva a aerului
comprimt in camerele de lucru ale MP.

[10]. Pag. 311.

[10]. Pag. 309.

Motor
pneumatic

Asigura transformarea energiei aerului comprimat

in lucru mechanic util

[10]. Pag. 311.

F.6.2.Proiectareacomponentelorschemeideacionare
A.6.2.1.Proiectareamotoarelor
Cilindrupneumaticcupistoncudubluefectpentrurealizareaforeidestrngere:

Fig.6.2.Seciunecilindrupneumatic
Diametrulcilindruluipneumaticsecalculeazdinformulaforeideacionare:

A.6.2.2. Proiectarea celorlalte elemente ale schemei de acionare

Filtru de aer: STAS 9723-74

Regulatoare de presiune: STAS 9583-74

 Ungator de aer: STAS 958-74

Distribuitor

Cu simpla actiune

Cu dubla actiune

 Supapasens:STAS 10510/1-76

Releu de presiune: STAS 10510/1-76

Racord cu inel frontal: STAS 11018-78

 Manometru:

E7. PROIECTAREA CELORLALTE ELEMENTE I MECANISME

COMPONENTE ALE DISPOZITIVELOR

E8. ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL DISPOZITIVULUI

Desenele de ansamblu se reunesc i coreleaz ntr-un tot unitar, toate elementele i

mecanismele componente ale dispozitivului, alese, adoptate, n etapele anterioare. Odat cu
elaborarea desenului de ansamblu pot surveni diverse modificri asupra formelor i
dimensiunilor acestor elemente i mecanisme. De asemenea, n unele cazuri acestea pot fi
complet reconsiderate.

Anexa 1- Desen de ansamblu al dispozitivului

E9. VERIFICAREA REZISTENEI I RIGIDITII DISPOZITIVULUI

F. 9.1. Stabilirea elementelor puternic solicitate i a verificrilor necesare
Se vor identifica acele repere care sunt supuse la solicitri cu valori mari. Se vor avea n
vedere de asemenea, elementele care au seciuni reduse, care sunt susceptibile de apariia
tensiunilor i deformaiilor mari.
Stringere cu mecanism cu parghii si excentric
S=489daN;

S=

=2282[daN]

Verificarea condiiei la rezisten la strivire a suprafeelor de orientare i strngere:

=0,104 [daN/mm2]

1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm2

a 0, 2
t 0, 2
z 3
k coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k 4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
P 389,55
M e 548,1
Diametrul tijei se determin din solicitarea de ncovoiere i se verific la forfecare i strivire.

=15,76 mm luam dt=16 mm.

-

strivire
=

=2,71 N/mm2 <60N/mm2

F. 9.2. Reconsiderarea formei, dimensiunilor i eventual a soluiilor adoptate

ntruct sunt indeplinite toate condiiile de rezisten, dispozitivul ramne neschimbat.
E.8. ANALIZA TEHNICO-ECONOMIC A DISPOZITIVULUI
Spre deosebire de studiul tehnico-economic care se efectuiaza inaintea proiectarii
propriuzise, analiza tehnico econolica se efectuiaza dupa elaborarea desenului de ansambl, adica,
practic, dupa terminarea proiectului dispozitivului.
Analiza tehnica se rezuma, la verificarea posibilitatilor de a obtine precizia caruta la
utilizarea dispozitivului proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu
dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare,
etc.
La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice operatiei
respective, pentr fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii
abaterilor erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie,
in vederea asigurarii preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva.
Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri,
daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv
si se cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid
asigurata in cazul nostru se poate trece la analiza economica.
Analiza economica
Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau
asamblarii cu dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori
si sau indici economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca
urmare a echiparii cu dispozitive pm

pm

NT 0 NT 1
100%
NT 1

In care NT 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele

din dotarea masini-unelte si NT 0 =12 min iar NT 1 este norma de timp necesara realizarii
operatiiei cu ajutorul dispozitivului proiectat si este egala cu 8 min:
=

=20%

O conditie este ca NT 0 > NT 1

Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare

Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de
prelucrat, in raport cu masina-unealta si cu scula unealta

Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor

Reducerea timpilor de baza
Conditia de rentabilitate a introducerii unui dispozitiv poate sa fie pusa sub forma:
>
=

iar economiile anuale se pot calcula cu relatia:

-

In care:- E-eficienta economica(economca in lei/buc.);

fabricatie(buc./an);

-programul anual de

- cheltuielile anuale(lei/an) ocazional de introducerea si exploatarea

dispozitivelor considerate.
Programul anual de fabricatie

reprezinta una din datele initiale de proiectare, iar

eficienta economica E se poate calcula cu o relatie de forma:

E=(1+0,01

)[

]=0,3.

In care :
-coeficientul cheltuielilor de regie ale sectiei de fabricatie in care se introduc dispozitivele
analizate:

=250;

- norme de timp pe operatie inainte si dupa introducerea dispozitivelor analizate;

- retributiile tarifare orare ale muncitorilor ;
NT

T pi
n

Top Tdl Tir 12.92 min

Top t b t a

Tdl t dt t do 5.1

Tir Ton Tio 5.4

t a t a1 t a2 t a3 t a4 t a5 1.15
Tpi timp pentru pregtire-ncheiere 13min
n numrul pieselor din lotul optim de fabricaie - X
tb timp de baz t b

l l1 l 2
i 0.94 min
sn

ta1 timp ajuttor pentru prinderea-desprinderea piesei

ta2 timp ajuttor pentru comanda mainii
ta3 timp ajuttor pentru msurtori la luarea achiilor de prob
ta4 timp ajuttor pentru evacuarea achiilor
ta5 timp ajuttor pentru msurtori de control
tdt timp pentru deservire tehnic
tdo timp pentru deservire organizatoric
Ton timp pentru odihn i necesitai fiziologice

Bibliografie
1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult.
Constr. de Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
2. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult.
Constr. de Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai,
1983.
4. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 - 2, Inst. Politehn. Iai,
1981.
5. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU
GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.

Mircea,

6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N.,
MARINESCU I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor.
Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
7. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie.
Bucureti: Ed. tehn., 1969.
8. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie.
Bucureti: Ed. tehn., 1979.

9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor

pentru maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1985.
10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru mainiunelte. Bucureti: Ed. tehn., 1995.
11. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor
de orientare i fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
12. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea
schemelor de orientare i fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
13. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i
metod. Vol. 1. Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe mainiunelte. Bucureti: Ed. tehn., 1982.
14. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a
suprafeelor n construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.
15. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iai: Tehnopress, 2002.
16. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor
tehnologice. Iai: Tehnopress, 2006.
17. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1.
Analiza temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea
soluiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor
optime de orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
19. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de
orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
20. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4.
Proiectarea sistemelor de stngere. Inst. Politehn. Iai, 1992.
21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURC Virgil, GAIGINSCHI Radu, ZUBCU
Victor, GHERGHEL N., ndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice n
proiectele de diplom. Inst. Politehn. Iai, 1983.
22. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRI C., COZMNC
Mircea, DRUU Costache, GHERGHEL N. .a. ndrumar pentru activitatea de
cercetare-proiectare i ntocmire a proiectului de diplom. Maini-unelte, scule,
echipamente de prelucrare i control. Vol. 1 - 3. Inst. Politehn. Iai, 1989.

23. OLTEANU Remus i VALASA Ioan, Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire,
gurire, frezare. Bucureti: Ed. tehn., 1992.