Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare

Tema de proiect

Sa se proiecteze un cutit de strung cu placute din carburi metalice fixate mechanic

pentru prelucrarea unui arbore cu urmatoare caracteristici:
- diametrul d=68 [mm]
- lungimea l=7d=476 [mm]
- rugozitatea Ra=25 [μm]
- materialul piesei FC150
Piesa va fi executata in clasa de toleranta mS 2300-88.

25

476

1. MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE

1.1. Cuţite

1|Page
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare
Cuţitele sunt cele mai răspândite scule folosite în industria prelucrătoare prin
aşchiere.Ele se utilizează la prelucrarea pe strunguri universale, strunguri revolver,
automate şi semiautomate, strunguri Carusel, pe maşini de rabotat, de alezat, precum şi pe
alte maşini cu destinaţie specială. In acest proiect de vom referi la cutite de strung cu
placuta din carbura metalica, fixate mecanic pentru prelucrarea arborelui precizat.

1.2 Clasificarea cuţitelor

În practica aşchierii, datorită maşinilor unelte diferite care utilizează drept scule
aşchietoare cuţitele, a tipurile de piese supuse prelucrării, operaţiilor care se execută,
precum şi a calităţii cerute acestora, se foloseşte o mare varietate de tipuri şi
dimensiuni de cuţite.Ţinănd seama de aceasta, cuţitele se clasifică după mai multe
criterii, şi anume:
a) În funcţie de sensul avansului se deosebesc două categorii de cuţite:
- cuţite pe dreapta, care lucrează cu avansul de la dreapta la stănga;
- cuţite pe stănga, care se lucrează cu avansul de la stănga la dreapta.
b) După forma capului şi poziţia acestuia faţă de corpul cuţitului se disting:
- cuţite drepte (pe stănga şi pe dreapta )
- cuţite încovoiate (pe stănga şi pe dreapta )
- cuţite cotite (înainte, înapoi; pe stănga şi pe dreapta );
- cuţite cu capul îngustat (simetrice, îngustate pe dreapta , îngustate pe
stănga ).
c) În funcţie de destinaţie se deosebesc:
- cuţite pentru prelucrarea de degroşare sau de finisare a suprafeţelor
exterioare;
- cuţite pentru prelucrarea suprafeţelor interioare;
- cuţite pentru prelucrarea suprafeţelor profilate interioare sau exterioare.
d) După aşezarea în raport cu piesa de prelucrat se deosebesc:
- cuţite radiale;
- cuţite tangenţiale.
e) În funcţie de tipul maşinii unelte pe care se utilizează, se disting: cuţite de
strung, de raboteză, de morteza, pentru strunguri automate şi de semiautomate, pentru
maşini de alezat etc.

f) După felul materialului din care sunt executate, se remarcă: cuţite din oţel
rapid,cuţite cu tăişul din carburi metalice, din oxizi sinterizaţi sau din diamante.
g) După procesul de fabricaţie se deosebesc:cuţite monobloc şi cuţite realizate
din două sau mai multe metariale, sudate, lipite sau prinse mechanic.
In functie de felul operatiei de prelucrare:
A) Cutite pentru strunjire;
B) Cutite pentru rabotare;
2|Page
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare
C) Cutite pentru mortezare.

1.3. Elemente constructive

Forma sculelor aschietoare este determinata de procedeul de lucru, de modul de

detasare al aschiilor si de forma piesei. Scula este destinata sa indeplineasca urmatoarele
doua functii: sa aschieze un strat de material de o anumita grosime, sa asigure obtinerea
dimensiunilor si a formei necesare piesei.
Partile componente ale sculelor aschietoare:
 partea activa,
 partea de calibrare,
 corpul sculei si
 partea de fixare a sculei.
Pentru a corespunde tuturor condiţiilor de aşchiere, partea aşchietoare a cuţitului
trebuie să aibă o anumită formă pe care o asigură elementele sale geometrice,acestea
fiind :
-faţa de degajare, pe care alunecă aşchiile în timpul procesului de prelucrare;
-faţa de aşezare principală, care este îndreptată spre suprafaţa de aşchiere;
-faţa de aşezare secundară, care îndreaptă spre suprafaţa prelucrată;
-tăişul principal, care rezultă din intersecţia suprafeţei de degajare cu suprafaţa
de aşezare principală;
-tăişul secundar, care rezultă din intersecţia suprafeţei de degajare cu suprafaţa
de aşezare secundară;
-vărful cuţitului, care rezultă din intersecţia dintre tăişul principal şi cel
secundar;
-faţetele sunt porţiuni înguste ale feţelor de degajare sau de aşezare, din
imediata apropiere a tăişului.

1.4. Cuţite cu tăişul din carburi metalice

Cuţitele cu tăişul din carburi metalice au apărut ca rezultat al descoperirii şi

punerii la punct a fabricării a plăcuţelor din carburi metalice.

Ele se execută în două construcţii diferite şi anume:

1. cu plăcuţe din carburi metalice lipite;
2. cu plăcuţe din carburi metalice prinse mechanic
Faptul că plăcuţele din carburi metalice au o duritate şi rezistenă ridicată la
temperaturi înalte , mult superioare oţelului rapid, a permis ca aceste cuţite să lucreze cu
viteze de aşchiere substanţial mărite, ceea ce a contribuit la dezvoltarea şi diversificarea
acestora.

1.4.1. Cuţite cu plăcuţe aşchietoare din carburi metalice fixate mechanic

3|Page
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare

Figura 1.1

Denumirea de plăcuţe schimbabile, conform STAS 9130-72 derivă la faptul că

după folosirea succesivă a tuturor muchiilor aşchietoare, plăcuţele acestea se înlocuiesc,
fără a se mai reascuţi.
Fixarea plăcuţelor prin lipire este o operaţie elaborioase şi costisitoare.Datorită
acestui fapt, s-a făcut trecerea la fixarea mecanică a plăcuţelor cu următoarele avantaje:
-se elimină tensiunile interne ce apar în urma lipirii;
-se asigură exploatarea raţională a plăcuţelor;
-permite folosirea unui singur corp de cuţit la un număr mare de plăcuţe;
-se reduce timpul de schimbare a sculei, întrucăt suportul plăcuţei nu se scoate
de pe maşină după uzură, ci se îlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţa;
-placa de prindere a plăcuţei joacă şi rolul de prag de conducere şi rupere a
aşchiilor;
-creşte productivitatea prelucrării.
Aceste avantaje, au făcut dealtfel ca în present cuţitele prevăzute cu plăcuţe
aşchietoare fixate mechanic să primească o dezvoltare deosebită, deoarece se obţine
reducerea costurilor pe muchia de aşchiere.
Capacitatea muchiei de aşchiere a plăcuţei fixate mechanic este mai mare decăt
în cazul celor lipite sau al cuţitelor clasice, din următoarele considerente:
-muchia de aşchiere fiind lipsită de tensiuniile de la lipire şi de la
ascuţire, admite solicitări dinamice mai mari;
-modificările remanente ale liantului din structura plăcuţei cauzate

-solicitările dinamice, rămăn fără influenţă întrucăt nu se mai aşchiează

cu o muchie aşchietoare neascuţită;
-pot fi utilizate, pentru anumite operaţii de aşchiere calităţi superioare de
carburi metalice, datorită sensibilităţii reduse a plăcuţelor.

1.4.2. Plăcuţe schimbabile din carburi metalice

4|Page
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare
Plăcuţele aşchietoare, folosite la executarea cuţitelorcu fixare mecanică, se
deosebesc de cele utilizate prin lipire.Acest fapt se datoreşte condiţiilor specifice,
impuse de fixarea propriu-zisă, de crearea posibilitătii repoziţionării fiecărui tăiş
aşchietor după uzură etc.La rândul lor plăcuţele prinse mechanic se deferenţiază
întreele atăt prin forma constructivă căt şi geometric, diferenţierea fiind determinată de
multitudinea de situaţii în care lucrează cuţitele, în ce priveşte materialul aşchiat şi tipul
operaţiei.
În practică se întrebuinţează, în mod special plăcuţele de formă triunghiulară (T),
plăcuţele de formă pătrată (S), cele sub formă de parallelogram (K,B,A), cele rombice
(D,E, C, M) şi în mai mică măsură restul [dreptunghi (L), pentagon (P), hexagon (H),
octagon (O), cerc (R)].
Fiecare se execută în două variante:fără unghi de aşezare iniţial,simbolizate cu
TN, respective SN şi cu unghi de aşezare deforma TP, (SP);primele două se aşează în
support astfel încătsă apară unghiul de aşezare α>0 şi unghiul de degajare γ<0, ultimele
două astfel încăt să apară unghiul de aşezare α>0 şi unghiul de degajare γ>0. Plăcuţele
fără unghi de aşezare, avănd utilizabile toate muchiile aşchietoare, au o durată de
folosire dublă, faţă de cele cu unghi de aşezare.Sunt standardizate două clase de precizie
:precizie normală (clasa de precizie U ), la care plăcuta se rectifică numai pe faţa
superioare şi inferioară.Plăcutele din această clasă sunt cele mai folosite, fiind mai
ieftine;precizie ridicată ( clasa de precizie G )- utilizată pentru scule de finisare.

1.4.3. Alegerea placutei din carburi metalică

DNMM 15 06 08-PR
-avantaje:geometria părtii aschietoare generează forte de aschiere mici ceea ce
include
o forţe bună stabilitate a plăcuţei şi o bandă largă de utilizare, posibile
optimizării fiind utiliozarea geometriei QR, HR şi cu faţete duble PR
-dezavantaje:nu are geometria necesară pentru a prelucra materialul semifabricatului

SNMG 12 04 08-PR

-avantaje:capabilitate universală, geometrie functională pe ambele fete cu

capacitătide a aşchia în condiţii foarte grele cu o mare productivitate
ducănd prin urmare la o prelucrare în cele mai bune condiţii economice
-dezavantaje:materialul de aşchiat este OLC 35 prin urmare este nevoie de un unghi
de degajare pozitiv si de un unghi de asezare de aproximativ 6 grade prin
urmare utilizarea acestei plăcute ar duce la utilizarea unui unghi de
degajare negative
neadecvat tipului de material strunjit
5|Page
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare

SCMM 19 06 24 – PR
-avantaje:geometria pozitivă oferă o foarte bună capacitate de aschiere cu un bun
echilibru între adăncimea de aschiere mare şi minimializarea de vibratie,
oferind un unghi de degajare optim pentru materialul prelucrat.Prin urmare
este plăcuţa aleasă pentru a face acesta prelucrare.Pentru o mai mare
productivitate se poate utilize modelul WIPER care este in schimb mai
scump (SandVic-Cromat)

1.4.4. Cuţite cu plăcuţe aşchietoare din carburi metalice fixate mechanic prin
şurub

Figura 1.2
Construcţia este mai putin rigidă şi nu este recomandată pentru prelucrări în ce
apar forţe mari de aşchiere fiind o variantă utilizată în prelucrări de finisare mai puţin
pretenţioase.

1.4.5.Cuţite cu plăcuţe aşchietoare din carburi metalice fixate

mechanic prin forţele de aşchiere

La cuţitele cu plăcuţe fixate mechanic rezidă unele dezavantaje ca

exemplu:concentrări de tensiuni in zona de fixare a plăcutei si aderenta de fixare mărită
numai in aceea zonă.

Aceste deficiente se remediază realizăndu-se fixarea plvcutelor prin intermediul

fortelor de aschiere.In practică aceste tipuri constructive de cutite nu sunt aplicate in
mod current.
Fixarea placutelor aschietoare prin lipire este o operatie laborioasa si costisitoare,
datorita acestui fapt trecerea la fixarea mecanica a placutelor pe corpul cutitelor se
considera pe deplin justificata, deoarece se obtin urmatoarele avantaje:
 Se elimina tensiunile interne care apar in urma lipirii
 Se asigura exploatarea rationala a placutelor
6|Page
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare
 Permite folosirea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute
 Se reduce timpul pentru schimbarea sculei, intrucat suportul placutei nu se
scoate de pe masina dupa uzura, ci se inlocuieste usor si rapid, numai placuta
 Placa de prindere a placutei aschietoare joaca si rolul de prag de conducere si
rupere al aschiilor
 Creste productivitatea prelucrarii etc.
Datorita acestor avantaje se obtin o reducere de costuri pe muchia aschietoare,
singurul factor care justifica acceptarea, in anumite situatii a unor conditii de aschiere mai
putin favorabile.
Fixarea mecanica a placutelor pe corpul cutitelor se realizeaza fie prin brida cu
surub, fie cu ajutorul unui excentric, a unei parghii, prin pana sau prin strangere directa cu
surub.
Dintre materialele utilizate la executarea sculelor aschietoare, placutele din carburi
metalice sunt cele mai importante. Datorita proprietatilor lor generale ca: duritate ridicata
(peste 80 HRC), rezistenta mare la uzura si o mare stabilitate termica (pana la 900°C),
carburile metalice si nemetalice, putand lucra cu viteze de aschiere de 2-6 ori mai mari
decat in cazul sculelor din otel rapid, sculele aschietoare din carburi metalice sunt in
prezent cele mai raspandite.
Placutele din carburi metalice utilizate la aschiere se compun din carburi de
wolfram, titan si tantal legate intre ele cu ajutorul unui liant care este cobaltul.
In functie de compozitia chimica a placutelor se deosebesc trei grupe principale de
aliaje dure: P, M si K. Placutele din carburi metalice se folosesc in prezent la prelucrarea
marii majoritati a materialelor metalice si nemetalice, la prelucrarea materialelor plastice
etc.
Intrucat forma acestor placute trebuie sa asigure unghiurile de aschiere in starea lor
montata, fara interventia ascutitorului si in orice pozitie succesiv, forma lor impreuna cu
forma locasului trebuie astfel alese incat geometria rezultanta sa satisfaca in conditii bune
majoritatea cazurilor de prelucrare.
Din punct de vedere economic placutele negative reprezinta solutia cea mai
avantajoasa. Dupa uzura ele sunt rotite in acelasi plan de atatea ori cate muchii aschietoare
poseda, dupa care pot fi intoarse pentru a le utiliza din nou de acelasi numar de ori.

Se asigura interschimbabilitatea, durabilitatea acestora crescand cu 30% fata de

celelalte cazuri. Placutele fara unghi de asezare avand utilizate toate muchiile aschietoare,
au o durata de folosire dubla, fata de cele cu unghi de asezare.
La cutitele cu placute fixate mecanic avem unele dezavantaje: concentratori de
tensiuni in zona de fixare a placutei si aderenta de fixare marita numai in zona de fixare.

7|Page
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare

Figura 1.3

1.5. Norme de protecţia muncii

In conformitate cu legile in vigoare, se vor respecta urmatoarele norme de tehnica securitatii

muncii specifice prelucrarii prin aschiere:
- lucrul la masinile-unelte e permis numai personalului califcat, pregatit in acest scop;
- inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica a masinii, si se va porni masina
in gol;
- se va verifica existenta impamantarii la reteaua electrica;
- in timpul lucrului se vor folosi ecrane de protectie sau ochelari de protectie impotriva
aschiilor;
- imbracamintea sa fie bine stransa pe corp, iar parul acoperit;
- nu se admite folosirea sculelor si a uneltelor defecte;
- controlul suprafetelor prelucrate se face obligatoriu dupa ce a fost decuplata piesa de la
mecanismul de miscare;
- la ivirea unei defectiuni se va intrerupe lucrul si se va anunta reglorul sau electricianul
din cadrul atelierului intretinere al sectiei;
- nu se admite parasirea locului de munca fara avizul maistrului si lasand masina in
functiune;
- la inchiderea lucrului se vor curata masinile si se ung organele in miscare, ghidajele;
- se va respecta ciclul de intretinere si reparatii utilaj.

În scopul evitării accidentelorcare pot avea loc în timpul operaţiilor de strunjire,

este necesar a se respecta şi intreprinde o serie de măsuri ca:
a. mecanizarea ridicării si transportării pieselor grele;
b. deservirea maşinilor unelte este permisă numai muncitorilor calificati;

8|Page
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare
c. construirea si folosirea apărătorilor pentru organelle in miscare si pentru
dispozitive rotative care au proieminente;
d. controlarea cu atentie a fixării plăcutei pe cutit, precum si starea acesteia.
Nu se permit folosirea cutitelor de strung care prezintă fisuri, arcuri sau
deformatii.Cutitele cu plăcute din carburi metalice vor fi ferrite de socuri mecanice.
Este obligatoriu:
- utilizarea ecranelor de protectie contra aşchiilor şi a lichidului de aşchiere;
- luarea tuturor măsurilor privind electrocutarea
- asigurarea evacuării optime a aşchiilor
Se ştie că la strunjirea cu viteze mari de aşchiere , aşchiile se desprind repede ,
dacă sunt continue acestea pot înfăşura semifabricatul, cuţitul sau măna muncitorului,
ca atare, trebuie asigurate sfărămarea aşchiilor.

9|Page
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare
2.MEMORIU JUSTIFICATIV
DE CALCUL

1. Identificarea cutitului din catalog.

Cutitul a fost ales din catalogul Sandvik Coromat. Corpul cutitului are codul PDJNR 25 25 M15, si are
urmatoarele dimensiuni:

b f1 h h1 l1 l3 γ` λ2s
25 32 25 25 150 3, 4,7 -6˚ -7˚

2. Stabilirea schemei de aschiere:

Figura 1. Schema de aschiere.

3. Alegerea materialului din care se executa cutitul de strung

3.1. Materialele partii active a sculei.

Materialul partii active a sculei sunt carburile metalice sub forma de placate, fixate mecanic. Pentru
prelucrarea otelului cu duritatea specificata mai sus sunt recomandate placate de tip M adica M15.
Placuta aleasa are codul DNMG 15 06 08.

3.2. Materialul corpului cutitului.

Corpul cutitului se executa , in general din oteluri de imbunatatire aliate sau nealiate cu o duritate
obtinuta in urma tratamentului termic de 35 ÷ 40 HRC. Prin urmare voi alege sa folosesc un OLC 45,
revenit, normalizat cu o duritate de 190 HB.
10 | P a g e
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare

4. Stabilirea regimului de aschiere

Regimul de aschiere implica stabilirea parametrilor tehnologici:

- adancimea de aschiere t,
- avans s,
- viteza v.
Pe baza acestora se pot calcula si parametrii geometrici:
- grosimea aschiei a,
- latimea aschiei b.

Figura 3. Parametrii geometrici ai regimului de aschiere.

4.1. Stabilirea adancimii de aschiere

Calculez adaosul de prelucrare:

unde : D - diametrul initial al semifabricatului,

d - diametrul final ce trebuie realizat.

In cazul stunjirilor adaosul de prelucrare se stabileste astfel incat sa se obtina calitatea necesara a
suprafetei.

Adaosul de prelucrare se va alege cuprins intre 3....5 mm. Valoarea superioara este maximul de
adaos de prelucrare admis de producatorul placutei.
Aleg adaosul de prelucrare de 4 mm.

4.2. Stabilirea avansului de prelucrare

Avansul de prelucrare se stabileste in functie de tipul prelucrarii: degrosare sau finisare.

11 | P a g e
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare
4.2.1. Stabilirea avansului de degrosare

Valoarea rugozitatii maxime este:

Ra pentru degrosare este: 15÷50 μm

astfel rezulta
Rmax=0.109 [mm]
Avansul:

fr = √8∙0.109∙0.6 = 0.5232 [mm/rot]

4.2.2. Verificarea avansului in functie de valoarea unghiului la varf:

Avansul este limitat de valoarea unghiului la varf ε si de valoarea razei la varf r ε :

pentru ca ε=80˚÷90˚
=>

4.2.3. Verificarea avansului in functie de forta admisibila a pinionului cutiei de avansuri

Valoarea avansului pe baza acestui criteriu se calculeaza cu relatia:

Coeficientii necesari avansului pentru otel carbon cu σ r = 750 Mpa pentru stunjire interioara si
exterioara sunt:

12 | P a g e
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare

Ft=5000 N →

4.2.4. Verificarea avansului in functie de rigiditate:

Relatia pentru calcularea avansului admisibil din conditia de rigiditate a piesei se calculeaza astfel:

d=68 mm
L=476 mm lungimea in consola
in cazul sectiunii circulare:

I=π∙d2/64=480.861

4.2.5. Adoptarea avansului

Se alege valoarea avansului:

fMU =0.800 [mm/rot] pentru ca se alege valoarea reala, imediat inferioara celei rezultate din calcul.
4.3. Stabilirea vitezei de aschiere

4.3.1. Calculul preliminar al vitezei de aschiere

In cazul strunjirii, viteza de aschiere se calculeaza cu:

Voi alege o valoare in intervalul 40-190 [m/min]

Aleg valoarea: v=150 [m/min] si k =0.8÷0.95

13 | P a g e
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare

4.3.2. Calcularea vitezei efective de aschiere

Calculul turatiilor necesare, nnec se face cu relatia:

 Conform turatiei acestea pentru un strung normal: SNA 450 puterea motorului va fi P=7.5 KW
Cu ajutorul turatiei adoptate nef ≤ nnec se calculeaza viteza de aschiere efectiva, v ef conform relatiei
urmatoarea:

5. Calculul fortelor de aschiere

Forta principala de aschiere se calculeaza cu relatia:

Unde: -Fy forta principala de aschiere exprimata in N

-a grosimea aschiei :

-b latimea aschiei:

rezulta kc conform tabelului .

6. Calcului puterii


14 | P a g e
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare

7. Alegerea placutei aschietoare:

7.1. Alegerea formei placutei:

Placuta a fost aleasa din catalog in functie de forma partii de asezare a cutitului de strunjit. Forma
placutei este de tip romboidal tip DNMG15 06 08.

Unghiul de asezare al placutei este conform catalogului 0°

Dimensiunile placutei sunt:

A-A

A A

Figura 4. Dimensinule placutei de aschiere

8. Sistemul de prindere al placutei

Am ales sistemul de prindere cu gheara, Sistemul este de asemenea recomandat de catre
producatorul sistemului cutit – placuta aschietoare

Figura 5. Sistemul de fixare al placutei aschietoare

15 | P a g e
Proiect de semestru Proiectarea sculelor aschietoare

Bibiografie

1. ABRUDAN, G. ş.a. Proiectarea sculelor aşchietoare. Îndrumar de proiectare. Lito

I.P.Cluj-Napoca, 1982.
2. Borzan M., Curs PSA
3. Enache S. – Proiectarea sculelor aşchietoare, EDP, 1982
4. Hollanda D. – Aşchiere si scule aşchietoare, EDP, 1982
5. Lazarescu, I., Teoria aşchierii metalelor şi proiectarea sculelor, EDP, !964.
6. Minciu C. – Scule aşchietoare. Indrumar de proiectare, E.T., Bucureşti, 1995.
7. PICOŞ C, - Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanicã prin aşchiere, Vol1,
Editura Universitas, Chişinãu, 1992.
8. Secară G. – Proiectarea sculelor aşchietoare, EDP, !978
9. VLASE A. – Regimuri de aşchiere. Adaosuri de prelucrare şi norme tehnice de timp.
Editura Tehnicã, Bucureşti, 1983.
10. VLASE A. - Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Editura Tehnicã, Bucureşti, 1989.
11. Scule aşchietoare. Standarde şi comentarii. Editura tehnică, Bucureşti, 1973.
12. SN 320 - Cartea maşinii

16 | P a g e