UNIIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

Facultatea de Inginerie
Calea Mărășești, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel/Fax +40 234 580170
http://www.ub.ro/inginerie/ ; e-mail: decaning@ub.ro

BAZELE AȘCHIERII, GENERARII

SUPRAFEȚELOR ȘI SCULE AȘCHIETOARE
(PROIECT)

Conducători de proiect, Student,

Conf. Dr. ing. Chiriță Bogdan Ursache Florin
Asistent cercetare. Dr. ing. Grigoraș Cosmin Grupa: 531

Bacău - 2020
 Cuprins

I. INTRODUCERE: ............................................................................................................. 4
II. MATERIALE UTILIZATE. COMPOZIȚIA CHIMICĂ ȘI CARACTERISTICI
MECANICE. ............................................................................................................................. 5
III. STABILIREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE DIMENSIONALE ȘI A
PARAMETRILOR GEOMETRICI OPTIMI ....................................................................... 7
IV. CALCULUL PRINCIPALELOR ELEMENTE ALE DINAMICII BROSARII.
ALEGEREA MASINII-UNELTE. ......................................................................................... 9
V. STABILIREA STRUCTURII SI DIMENSIONAREA ELEMENTELOR
CONSTRUCTIVE ALE BROSELOR PENTRU PRELUCRARI INTERIOARE ........ 11
VI. CALCULUL DE REZISTENȚĂ ............................................................................... 15
VII. SCHEMA TRATAMENTULUI TERMIC ............................................................... 15
VIII. SCHEMA DE ASCUȚIRE/ REASCUȚIRE A BROȘELOR ................................ 17
IX. CONDITȚII TEHNICE. PRECIZIE DIMENSIONALĂ. CONDIȚII DE
CALITATE A SUPRAFEȚELOR PRELUCRATE ........................................................... 18
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 21

2
 TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze scula așchietoare de tip broșă pentru executarea canalului longitudinal din
figura 1, având următoarele caracteristici:
1. Dimensionale:
Diametrul exterior semifabricat: D = 50,00[mm];
Diametrul interior semifabricat: d = 18,00 [mm];
Adâncimea canalului longitudinal: t = 2,80 [mm];
Lățimea canalului longitudinal: b = 6,00 [mm];
Lungimea canalului longitudinal: Lp = 40,00 [mm];
2. Mecanice:
Material semifabricat (cf. STAS 500/82): OL 70;
Echivalent semifabricat (cf.EN10025/2011): E 360;
Rezistența la rupere: σr = 72 [daN/mm2];
Duritatea semifabricatului (Brindell): 216 [HB].

Fig. 1. Construcția broșei

3
 I. INTRODUCERE:

1.1 Noțiuni generale:

Broșele sunt scule așchietoare specializate, prevăzute cu mai mulți dinți și caracterizate
prin aceea că realizează suprafața dorită după numai o singură angajare în așchiere a fiecărui
tais.
1.2 Clasificarea broșelor:
Clasificarea se poate face după mai multe criterii. Astfel, din punct de vedere al mișcării
principale, broșele se împart în:
- Broșe cu mișcarea principală rectilinie;
- Broșe cu mișcarea principală circulară.
După modul de solicitare al corpului broșei se disting:
- Broșe solicitate la tracțiune;
- Broșe solicitate la compresiune.
După poziția suprafeței prelucrate, broșele se pot împarți în doua categorii și anume:
- Broșe pentru prelucrări interioare;
- Broșe pentru prelucrări exterioare.
1.3 Principiul de lucru:
1.3.1 Schema de așchiere și stabilirea tipului de broșă utilizat

Fig. 2 Schema de așchiere

După cum s-a mai arătat, broșele sunt scule ce au un număr mare de dinți (cuțite
așchietoare), fiecare prezentând fața de dintele precedent, o diferență de poziție relativă. Prin
această poziționare, sau supraînălțare a dinților, figura 2.1, se elimină mișcările suplimentare

4
de poziționare care ar fi fost necesare în cazul îndepărtării aceluiași adaos de prelucrare, prin
rabotare de straturi succesive de grosime Sd = a, dar cu ajutorul unui singur cuțit.
1.4 Etapele proiectării:
În cazul proiectării unei broșe, ordinea logică care permite efectuarea unor dimensionări
succesive, din aproape în aproape este următoarea:
a) Calculul adaosului total de prelucrare;
b) Stabilirea schemei de așchiere și a tipului broșei;
c) Alegerea materialului broșei;
d) Calculul principalelor elemente ale cinematicii așchierii: stabilirea grosimii de
așchiere pe dinte și calculul vitezei de așchiere;
e) Dimensionarea parții așchietoare a sculei;
f) Calculul forței și a puterii de așchiere și alegerea mașinii-unelte;
g) Dimensionarea elementelor constructive și verificarea lor din punct de vedere
al rezistenței materialelor;
h) Tratamentul termic;
i) Stabilirea schemelor de așchiere și reascuțire;
j) Stabilirea condițiilor tehnice de execuție și control;
k) Întocmirea desenului de execuție.

II. MATERIALE UTILIZATE. COMPOZIȚIA CHIMICĂ ȘI

CARACTERISTICI MECANICE.

2.1. Materialul semifabricatului. Compoziția chimică. Caracteristici

mecanice:OL70.

5
 2.2. Alegerea materialelor pentru fabricarea broșelor. Compoziția chimică.
Caracteristici mecanice; OLC45.
Caracteristicile mecanice și compoziția chimică ale acestui oțel sunt reglementate prin
STAS 880-88 Conform standardului amintit, pentru oțelul OLC45 sunt impuse :
a) Compoziția chimică:
- Carbon...0.43...0.48%

- Mangan... 0.5...0.80%

- Siliciu...0.17...0.370%

- Crom: max...0,03%

- Nichel : max...0.030%

b) Caracteristicile mecanice:

- Limita de curgere Rp3 = 480 N/mm2

- Rezistenta la tracțiune Rm = 700... 840 N/mm

- Alungirea la rupere A5 = 14%

- Reziliența KCU 30/2 = 40 J/cm2

- Modulul de elasticitate E = 21000 N/mm2

- Coeficientul Poisson = 0.3

- Duritate Brinell în stare recoaptă = max.207 tratamentele termice aplicabile

acestei mărci de oțel sunt:

Tratamente termice primare, aplicate pe semifabricate cu grad redus de prelucrare :

recoacere de normalizare, recoacere de omogenizare, recoacere de înmuiere;

Tratamente termice secundare (finale), aplicate pieselor finite : călire, revenire,

tratamente termochimice.

Parametrii tratamen tului mic.

tei

Marcă Stare Recoacere Normalizare Călire Revenire

OLC45 I - - - - 840-860 A 550-650 A-u

unde: A-apa u- ulei

6
 c) STABILIREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
DIMENSIONALE ȘI A PARAMETRILOR GEOMETRICI
OPTIMI

3.1. Calculul adaosului de prelucrare:

A fost determinat utilizând ecuația (2.7) din îndrumar pag.7
A= t+c
A= 3.315[mm]
Unde, t (adâncimea canalului) = 2.80 [mm];
c ( coeficient al adaosului de prelucrare); ec. (2.3), p.7 = 0.515
3.2. Calculul adaosului de prelucrare pe dinte:
A fost determinat utilizând ecuația (2.10) din îndrumar, pag. 10.
𝐶𝑎
a =𝜎𝑟 xa

a = 0.06[mm].
Unde, valorile coeficientului Ca și exponentului xa se iau din tabelul (2.3), pag. 10.
3.3. Viteza de așchiere la broșare:
A fost determinată utilizând ecuația (2.12) din îndrumar, pag. 11.
𝐶𝑣
V =𝑇 𝑚∗𝑆𝑦 ∗𝑑 𝐾𝑚 m/min

V = 7,21 m/min
Valorile coeficientului Cv și a exponenților m și y se stabilesc în funcție de materialul supus
operației de broșare. Sunt indicate în tabelul (2.6) pag. 12.
3.4. Dimensionarea părții așchietoare:
a) Forma și dimensionarea dinților
i. Pasul dinților
Pasul dinților, p a fost determinat utilizând ecuația (2.15) pg 13 din îndrumar.
p= (2...3) √𝑎 ∗ 𝐿𝑝 ∗ 𝐾 [mm];
p = 8.18 [mm].
Unde, Lp (lungimea canalului) = 40 [mm];
a/sd( adaosul de prelucrare pe dinte) = 0.06;
K( coeficient de umplere al golului dintre dinți, care primește valori cuprinse între 5-
15, conform datelor din tabelul (2.9), pag. 13 din îndrumar).

7
 K=7
ii. Înălțimea medie a dinților
Înălțimea dinților broșei h, se calculează în funcție de pasul dinților utilizând relația (2.18)
pag.14 din îndrumar.
h= (0.33-0.41)p
h= 6.54 [mm]
iii. Lățimea feței de așezare
Lățimea feței de așezare f1, se calculează în funcție de pasul dinților utilizând relația
(2.19), pag. 14 din îndrumar.
f1= (0.33-0.38)p
f1=0.86*8.18
f1= 7.03 [mm]
b) Calculul numărului de dinți a broșei
i. Numărul de dinți aflați simultan în așchiere
Numărul de dinți, se calculează utilizând relația (2.26) pg 19 din îndrumar.
Z= Zdegr.+Zfin+Zcalibr
Z = 50 dinți.
ii. Numărul de dinți de degroșare
Se calculează utilizând relația (2.27) pag.19 din îndrumar.
𝐴−𝐴𝑓𝑖𝑛
Z degr.= 𝑎

Zdegr. = 55 dinți
iii. Numărul de dinți de finiție
Se calculează utilizând relația (2.29) pag. 19 din îndrumar.
𝐴
Zfin= 𝑎𝑓𝑖𝑛 ;
𝑓𝑖𝑛

Zfin= 10 dinți;
unde, Afin (adaos de prelucrare pentru finisare) = 0.2;
afin(supraînălțarea dinților de finisare a broșelor) = (0.01-0.03) pag.11 din îndrumar.
afin= 0.02
iv. Numărul de dinți de calibrare
Se calculează utilizând relația ( 2.30) pag. 19 din îndrumar.
𝑥∗𝑡𝑔∝
Zcalibr. = +2
𝑎𝑓𝑖𝑛

Zcalibr. = 4 dinți

8
 v. Numărul total de dinți
Se calculează utilizând relația (2.31) pag.20 din îndrumar
Z = Zdegr. + Zfinis+Zcalibr.
Z = 68-69 dinți.

d) CALCULUL PRINCIPALELOR ELEMENTE ALE DINAMICII

BROȘĂRII. ALEGEREA MAȘINII-UNELTE.

4.1. Calculul forțelor de așchiere

a) Calculul forței de tragere
Se calculează utilizând relația (2.56) pag. 25 din îndrumar
Ftragere =1.07 Fz t real * √1.1
Ftragere = 1300.459 [daN]
unde, Fz t real =1158.821
b) Calculul componentei pe axa Z a forței de tragere ( Fz t real )
Se calculează utilizând relația (2.42) pag. 23 din îndrumar
Fz t real = Fz * Z0 * Kf * Ku * Kγ * Kr-u
Fz t real = 1158.821 [daN]
c) Calculul componentei principale a forței de așchiere pe dinte (Fz)
Se calculează utilizând relația (2.36) pag. 21 din îndrumar
Fz = ks.1.1 * a1-Z * b * cos λ
Fz = 182.104 [daN]
unde, ks.1.1 = 215, din tabel 2.13 pag. 21 din îndrumar;
a1-Z = 0.061, din tabel 2.13 pag. 21 din îndrumar;
b = 6;
cos λ =1.
d) Calculul componentei forței Fx
Se calculează cu relația (2.33) pag. 21 din îndrumar
Fx = Fz *tg λ
Fx = 0 [daN]
unde, Fz = 182.104;
tgλ = 0.
e) Calculul componentei forței Fy

9
Se calculează cu relația (2.32) pag.20 din îndrumar
Fy = 0.32 * Fz;
Fy = 58.27 [daN]
f) Calculul componentei pe axa X a forței de tragere ( Fx t real )
Se calculează cu relația (2.43) pag.23 din îndrumar
Fx t real = Fx * Z0 * Kf * Ku * Kγ * Kr-u;
Fx t real = 0 [daN]
unde, Fx = 0;
Z0 = 5, se calculează cu relația (2.17) pag 14 din îndrumar
𝐿𝑝
Z0 = , unde Lp –lungimea canalului longitudinal =40;
𝑝

p - pasul dinților = 8.18;

Kf – coeficient de corecție ce ține de seama de existența fragmentatorilor de așchii:
Kf =1.1, din îndrumar pag. 23;
Ku = ( 1.2-1.3), din îndrumar pag. 23/ Ku = 1.3;
Kr-u = 1, din îndrumar pag. 23;
Kγ = 0.89, din tabel 2.15, pag 18, îndrumar.
g) Calculul componentei pe axa Y a forței de tragere ( Fy t real )
Se calculează cu relația, (2.44), pag 23 din îndrumar
Fy t real = Fy * Z0 * Kf * Ku * Kγ * Kr-u;
Fy t real = 370.8[daN]
h) Forța totală reală
Se calculează cu relația (2.45), pag. 23 din îndrumar

Ft real = √𝐹𝑧2𝑡 𝑟𝑒𝑎𝑙 + 𝐹𝑦2 𝑡 𝑟𝑒𝑎𝑙 + 𝐹𝑥2 𝑡 𝑟𝑒𝑎𝑙 ;

Ft real = 1216.69 [daN]

4.2. Calculul puterii de așchiere:
a) Puterea de așchiere;
Indiferent de felul suprafeței prelucrate, puterea de așchiere la broșare se calculează cu relația
(2.60) pag. 25 din îndrumar
𝐹𝑡𝑜𝑡 ∗𝑉
P= ;
6120

P = 1.43 [kW]
unde, Ftot- forța totală de broșare = 1216.69;
V- viteza de broșare = 7.21 .

10
 b) Puterea mașinii de broșat;
Din punct de vedere al puterii, prelucrarea se va face pe o mașină de broșat dispunând de o
putere inițială: ( 2.61) pag.25 din îndrumar
Pmasina = (0.80-0.90)p;
P masina = 0.80*1.43
Pmașina = 1.146[kW].
4.3. Alegerea mașinii de broșat:
Mașină orizontală de broșat interior 7 A 510
Viteza de broșare [m/ min] 13
F tragere max. mașină [daN] 10000
Puterea mașinii [kw] 14
Cursa mașini [mm] 1250

e) STABILIREA STRUCTURII ȘI DIMENSIONAREA

ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE ALE BROȘELOR PENTRU
PRELUCRARI INTERIOARE

5.1. Broșe pentru canale de pană

Forma și dimensiunile broșelor pentru canale de pană sunt determinate în special de
sistemul de fixare în mașină de broșat, forma și dimensiunile canalelor ce urmează a fi
realizate, precum și dispozitivul port-broșă ce are rolul de ghidare a sculei și totodată de
așezare și poziționare corectă a semifabricatului în raport cu broșa.
5.2. Calculul elementelor constructive
a) Partea de fixare ( coada broșei)
Dimensiunile acestei cozi, prezentate în tabelul 2.16 pg 29, sunt reglementate prin STAS
7997-67.
l1 = 180-200mm,
l1 = 190[mm].
b) Partea de conducere din față
Lungimea parții de conducere sau ghidare din față este în toate cazurile egală cu lungimea
alezajului opus broșării, adică:
l2 = 40[mm]. (Lp);
11
 c) Coeficient lungime
Valoarea dimensiunii m se calculează cu ajutorul relației: (2.63)
m = (0.62-0.67)
m = 5.317[mm].
d) Partea activă
Lungimea părții active a broșei, în cazul când pasul dinților de finisare și calibrare e egal cu
cel al dinților de degroșare rezultă, se calculează cu relația (2.64), pag. 30 din îndrumar;
l3 = l3.1+l3.2+l3.3= ( Zdegr. - 1 + Zfinis.+ Zcalibr.)p
l3 = 556.24[mm].
e) Lungimea parții de ghidare
Se determină cu relația : (2.65) pag. 30 din îndrumar
l4 = (0.7-1)Lp
l4= 32[mm].
f) Lungimea totală
Se calculează cu relația (2.62) pag.29 din îndrumar;
L=l1+l2+m+l3+l4;
L = 823.557[mm].
Din considerente privind rigiditatea broșei și condițiile de execuție a acesteia, lungimea totală
L se limitează la valorile recomandate în tabelul 2.18;
L = 750 [mm].
5.3. Calculul înălțimii broșei
a) Înălțimea broșei adoptată
Se calculează cu relația (2.67) pag.31 din îndrumar, tabelul 2.16 pag. 29

𝐹𝑡𝑟𝑎𝑔𝑒𝑟𝑒
H0 = 𝑏𝑐11 𝜎𝑡𝑟
≤ H0 adoptat;

H0 = 2.47 ≈ 15 [mm].
b) Coeficientul dimensiunii cozii broșei
bc11 = 6[mm].
c) Înălțimea părții de ghidare
Se poate calcula cu relația (2.68) pag. 31 din îndrumar
H0 adoptat = H0 + (0.5-1) [mm];
H =15+0.8
H = 15.8[mm].

12
 H0 ghidare = 15+0.5
= 15.5 [mm]
d) Calculul înălțimii dinților de degroșare
Se calculează cu relația (2.70) pag.32 din îndrumar.
H1a = H + a + (0.03-0.05) [mm].
H1a = 15.5 + 0.06 + 0.04 = 15.6[mm].
H2a = 15.66 + 0.06 = 15.66[mm].
H3a = 15.72[mm].
H4a = 15.78[mm].
H5a = 15.84[mm]
H6a = 15.9[mm].
H7a = 15.96[mm].
H8a = 16.02[mm].
H9a = 16.08[mm].
H10a = 16.14[mm].
H11a = 16.2[mm].
H12a = 16.26[mm].
H13a = 16.32[mm].
H14a = 16.38[mm].
H15a = 16.44[mm].
H16a = 16.5[mm].
H17a = 16.56[mm].
H18a = 16.62[mm].
H19a = 16.68[mm].
H20a = 16.74[mm].
H21a = 16.8[mm].
H22a = 16.86[mm].
H23a = 16.92[mm].
H24a = 16.98[mm].
H25a = 17.04[mm].
H26a = 17.1[mm].
H27a = 17.16[mm].
H28a = 17.22[mm].
H29a = 17.28[mm].

13
 H30a = 17.34[mm].
H31a = 17.4[mm].
H32a = 17.46[mm].
H33a = 17.52[mm].
H34a = 17.58[mm].
H35a = 17.64[mm].
H36a = 17.7[mm].
H37a = 17.76[mm].
H38a = 17.82[mm].
H39a = 17.88[mm].
H40a = 17.94[mm].
H41a = 18[mm].
H42a = 18.06[mm].
H43a = 18.12[mm].
H44a = 18.18[mm].
H45a = 18.24[mm].
H46a = 18.3[mm].
H47a = 18.36[mm].
H48a = 18.42[mm].
H49a = 18.48[mm].
H50a = 18.54[mm].
e) Calculul înălțimii dinților de finisare
Se calculează cu relația (2.71) pag.32 din îndrumar.
H1fin =H50a +afin;
H1fin = 18.54 + 0.02 = 18.56[mm].
H2fin = 18.58[mm].
H3fin = 18.6[mm].
H4fin = 18.62[mm].
H5fin = 18.64[mm].
H6fin = 18.66[mm].
H7fin = 18.68[mm].
H8fin = 18.7[mm].
H9fin = 18.72[mm].
H10fin = 18.74[mm].

14
 f) Calculul înălțimii dinților de calibrare
Se calculează cu relația (2.72) pag.32 din îndrumar.
H1c = H2c = H3c = H10fin.
H1c = H2c = H3c = 18.74[mm].

f) CALCULUL DE REZISTENȚĂ

a) Efort efectiv la tracțiune

Se calculează cu relația (2.75) pag. 32 din îndrumar
𝐹𝑡𝑟𝑎𝑔𝑒𝑟𝑒
σef = 𝐵 ( 𝐻 ≤ 𝜎𝑡𝑟
𝑠 1𝑎 − ℎ)

σef = 15.598
b) Rezistența dintelui la încovoiere
Se calculează cu relația ( 2.76) pag. 33 din îndrumar
𝐹𝑧 ∗ℎ−0.6𝑓1 ∗ 𝐹𝑦
σ i total = W ( 𝐵𝑠 ∗ 𝑥2
) ≤ 𝜎𝑎𝑖
6

σi total = 17.116 ;
unde, W= ( 1.1- 1.05) coeficient care tine cont de prezența forțelor de frecare pe fețele de
așezare; x- dimensiunea secțiunii NN, de la baza dintelui broșei, considerată după o direcție
perpendiculară pe direcția de măsurare a lățimii broșei;
Fz = 182.104
Fy = 58.27
x = 4.03;
f1 = 2.863
b = 10
h = 2.863
w = 1.1/1.05

g) SCHEMA TRATAMENTULUI TERMIC

15
 Fig. 3. Schema tratamentului termic

a. Tratamentul termic
Tratamentul termic ce se aplică broșelor se diferențiază în funcție de materialul din care
acesta se fabrică. În general, indiferent de faptul că broșele sunt din oțel de scule sau oțel
rapid, dacă semifabricatul este forjat, e necesară și reducerea durității, se recomandă o
recoacere izotermă în două trepte a cărui regim termic în timp depinde de compoziția chimică
și structura metalografică a oțelului respectiv. Acest prim tratament termic se consideră ca și-a
atins scopul dacă se obține în urma aplicării lui o structură globulară, cu duritatea cuprinsă
între 217 si 230 HB.
b. Călirea
Obținerea celor mai bune rezultate la călirea broșelor depinde nu numai de respectarea
regimurilor termice optime ci și de gradul de mecanizare automatizare a operațiilor de
tratament termic.. De asemenea, în cazul broșelor fabricate din oțel rapid, pentru a
preîntâmpina apariția tensiunilor și-a fisurilor, este necesar ca acestea să fie preîncălzite în
doua etape: întâi foarte lent, pană la 650ͦ C, apoi lent pană la 900ͦ C. Durata de menținere la
această temperatură, se stabilește în funcție de diametrul sau grosimea în secțiunea minimă a

16
broșei, socotind câte 8-9 secunde pentru 1 mm grosime. Tot din diagramă se poate desprinde
și modul de răcire al sculelor din oțel rapid după călire, răcire ce are loc în două etape.
c. Revenirea
Se execută imediat după călire, pentru a scoate în formă de pulbere carburile metalice din
soluție și pentru a ține unele proprietăți fizice - mecanice mai bune. Temperaturile de
revenire se stabilesc în funcție de compoziția chimică a oțelului respectiv.
Pentru îmbunătățirea caracteristicilor stratului superficial al broșelor, se recomandă ca
după finisare acestea să fie acoperite cu un strat de crom dur cu grosimea de maxim 0.010mm
și având duritatea de 1100...1200 HV. Această măsură devine chiar obligatorie pentru acele
porțiuni ale broșelor pe care se află dinți de tasare.

h) SCHEMA DE ASCUȚIRE/ REASCUȚIRE A BROȘELOR

Fig. 4. Schema de ascuțire / reascuțire a broșelor

a. Ascuțirea broșelor
Ascuțirea broșelor se execută de obicei pe mașini speciale de ascuțit, cu excepția broșelor
plate care pot fi ascuțite și pe mașini obișnuite.
Broșele noi, indiferent de tipul lor, se ascut mai întâi pe fața de degajare și apoi pe cea de
așezare. La reascuțire se acționează însă numai asupra feței de degajare și foarte rar pe
suprafața de așezare a dinților. Astfel la rectificarea feței de așezare a unei broșe din Rp3

17
pentru alezaje cilindrice, se folosește un disc abraziv din electrocorindon, cu granulația 40 –
63 și duritatea L – M, în cazul când această operație e prelucrată de o rectificare prealabilă,
granulația corpului abraziv va fi cuprinsă între 25 – 40. Pentru realizarea ascuțirii broșei, mai
sus menționată, pe fața de degajare, se utilizează un corp abraziv în formă de taler, având
duritatea M – N și granulația 40 – 63, tot din electrocorindon.
Diametrul corpului abraziv va trebui deci să fie limitat la valoarea:
Dcorp a =K*Dext
Dcorp a = 42.5 [mm]
unde, K = 0.85;
Dext = 50

i) CONDIȚII TEHNICE. PRECIZIE DIMENSIONALĂ. CONDIȚII

DE CALITATE A SUPRAFEȚELOR PRELUCRATE

9.1. Condiții tehnice

În ceea ce privește condițiile tehnice și de precizie dimensională, aprecierile se fac în
funcție de precizia impusă a se obține în urma prelucrării prin broșare. De asemenea, având în
vedere și multitudinea de tipuri de scule pentru broșat, recomandările specifice fiecărui tip se
vor grupa după cum urmează:
a) Broșe pentru alezaje cilindrice și poligonale
- Diametrele D0 di d0 ale cozilor se tolerează conform indicațiilor din tabelele
2.19, 2.20 și 2.21;
- Diametrele părților de ghidare din față și spate se execută cu toleranțele
corespunzătoare pentru je 2 sau jd 2.
- Bătaia radială a dinților de finisare, a celor de calibrare și a parții de ghidare din
spate, trebuie sa fie mai mică decât valoarea toleranței la diametrul respectiv;
- Ovalitatea cozilor, a porțiunilor de ghidare și a zonelor active ale broșelor se va
încadra în toleranța la diametrul corespunzător;
b) Broșe pentru canale de pană
- Abaterea superioară a înălțării dinților se adoptă întotdeauna egală cu zero;
- Abaterea inferioară a cotei H se stabilește conform tabelului 2.30 în funcție de
felul dinților și valoarea supraînălțării pe dinte.
- Toleranta la lățimea fațetelor laterale 0.1;

18
 - Partea de fixare a broșei se tolerează conform tabelelor 2.16 și 2.17;
- Abaterea de la paralelismul fețelor laterale max. 0.010 mm.
c) Broșe pentru caneluri
Condiții tehnice de execuție a acestor broșe cuprind pe lângă indicațiile de bază de la punctele
A și B, și o serie de alte restricții cum ar fi:
- Valoarea maxima a erorii de divizare;
- Spiralitatea canalurilor pe toată lungimea broșei;
- Eroarea față de profilul teoretic ( dreptunghiular, evolventric, triunghiular, etc)
al dintelui.
Valoarea maximă a tuturor acestor abateri se va stabili în funcție de precizia impusă prin
desenul de execuție al broșei.
9.2. Condiții de calitate a suprafețelor prelucrate
Se recomandă ca pe desenele de execuție ale broșelor să se prevadă următoarele valori ale
rugozității:
- Pentru fațeta feței de așezare și pentru fața de degajare, Ra = 0.4 μm.
Această valoare a rugozității se va indica și pe orice altă fațetă a oricărei suprafețe secundare
de așezare;
- Pentru restul feței de așezare și spatele, sau golul dintelui se adoptă Ra = 0.6 –
0.8 μm;
- Pentru găurile de centrare ale broșelor rotunde și pentru porțiunile de ghidare
față și spate Ra = 0.8 μm;
- Pe suprafața părților de fixare ale broșelor rotunde care sunt prevăzute cu
toleranțe IT8 – IT10 se recomandă rugozitatea Ra = 1.6μm;
- Pentru toate celelalte suprafețe ale broșelor se va indica valoarea Ra = 6.3μm.
9.3. Marcarea broșelor
Pe orice broșe se vor marca în mod vizibil și printr-un procedeu adecvat următoarele
elemente:
- Numărul desenului broșei sau numărul de catalog;
- Operația pentru care se utilizează, indicându-se cota finală ce poate fi obținută
prin broșare; exemplu: ϕ 50118.
- Materialul din care este realizată scula

19
 2 [°] 1 [°] 0.5 [°] 2.296 6.958
𝛂 [°]
degrosare finitie calibrare R1,572
2.

18.253
18.314
18.374
18.435
18.495
18.556
18.616
18.677
18.737
18.768
18.778
18.788
18.798
18.808
18.818
18.828
18.838
18.848
18.858
18.868

65-68 18.868
Dimensiunile 10
2
dintilor "H"

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64
Nr. dintilor

180.00 40.00 466.18 28.00

14.00

1.
5

16.00 1. 1. 7
5 5
20.00 1 7
0 5 1 2
718.497
0 0
0

4. 6.
0 0
0 0 1862.85040
6.00
OL70
OL70
1392.344 [daN]
6.00

50.00
2.
8 Ursache Florin
BROȘĂ PENTRU CANAL DE PANĂ
0 18.00
40.00
20 Repernumãr: 1862.85040
b=6
 BIBLIOGRAFIE

1.Santvick Coromant-Metro cutting tehnology.

2.ION Cristea –Studiul construcției și geometriei sculelor așchietoare Ed Tehnica Info

Chișinău 2003.

3.Mihai Gherghel –Bazele proiectării sculelor așchietoare 2002.

4.Stefan Enache - Tehnologia sculelor așchietoare Ed .Tehnica București.

6.Valentin Catana „ Așchiere si scule așchietoare” Bacău 1988.

7.Vitaliy Belous „ Sinteza sculelor așchietoare”.

8. Gheorghe Secara „ Proiectarea sculelor așchietoare .Îndrumar de proiectare.

9.Ștefan Enache –Proiectarea Și tehnologia sculelor așchietoare primare.

10.Mihai Cozmanca „ Scule așchietoare .Îndrumar Junimea Iași 1972.

21