UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA "INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR

TEHNOLOGICE"
DEPARTAMENTUL "TEHNOLOHIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI"

Titular disciplină: conf. dr. ing. SorinCROITORU

Conducător proiect: prof. dr. ing. Ioan TĂNASE

PROIECT DE AN

SCULE PENTRU PRELUCRĂRI PRIN

AŞCHIERE

Anul III ingineri zi (28 ore)

Numele si prenumele studentului: Valentin STOICA

Grupa:633AA

2017-2018
CUPRINS

1.BROȘA ...................................................................................................................................................... 4
1.1 Stabilirea schemei de brosare:............................................................................................................. 7
1.2 Adaosul de prelucrare ......................................................................................................................... 8
1.3 Suprainaltarea pe dinte az .................................................................................................................... 9
1.4 Profilul longitudinal al dintilor: ........................................................................................................ 10
1.5 Calculul fortelor de ascheiere: .......................................................................................................... 13
2. CUTITUL ROATA ................................................................................................................................. 14
2.1 Dimensiunile dintelui cutitului-roata ................................................................................................ 17
3. CUTIT PENTRU STRUNJIT ................................................................................................................. 19
3.1 Stabilirea regimului de aschiere: ................................................................................................. 24
3.2 Analiza constructiv functionala a sculei cu placute schimbabile.Rolul si solicitarile mecanice: ..... 25
4.ALEGEREA SCULELOR SI STABILIREA REGIMURILOR DE ASCHIERE................................... 27
 TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze următoarele scule aşchietoare:

1. Broşa pentru prelucrarea canelurilor dreptunghiulare STAS 1769-
86,6x18x22, b=5mm, cu lungimea L=20mm, la piese din materialul
OLC 45
2. Scula pentru danturare de tip cutit roata pentru mortezarea rotilor
dintate cilindrice cu dinti drepti, cu modulul m=6,5mm si unghiul de
angrenare αd=20°.
3. Cuţit pentru strunjit interior cod ISO S32S-SCLCR 12 pentru
prelucrarea otelurilor cu duritate medie (OL60)
4. Alegerea sculelor şi stabilirea regimurilor de aşchiere necesare pentru
prelucrarea suprafeţelor piesei date la tema de proiect TCM.
1.BROȘA

Brosarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare sau exterioare,
profilate sau neprofilate, unde suprafetele prelucrate au o calitate corespunzatoare operatiilor de
finisare. Broasarea este fiabila in productia de serie mare si de unicat.
Scula folosita pentru brosare se numeste brosa si este o scula cu mai multi dinti aflati la distanta
de un pas si pozitionati unul fata de altul pe directia adaosului de prelucrare, la distanta az numita
suprainaltare pe dinte.
In figura de jos sunt prezentate cateva din caracteristicile principale ale procedeului de prelucrare
prin brosare si cateva din caracteristicile brosei.

Fig.1

Broşa este o sculă de forma unei bare, prevăzută cu dinţi cu mai multe tăişuri, a căror înălţime se
măreşte către partea finală a broşei (fig.2). Broşa îndepărtează întregul adaos de lucru printr-o
singură mişcare în direcţia axei sale.
 Părţile componente ale unei broşe complete sunt următoarele: 1 - partea de prindere din
faţă; 2 - gâtul broşei; 3 - partea de conducere din faţă; 4 - dinţii aşchietori (degroşare şi finisare);
5 - dinţii de calibrare; 6 - partea de conducere din spate; 7 - partea de prindere din spate (opţională).
Principalele elemente geometrice şi constructive ale unei broşe sunt: unghiurile de
aşezare şi de degajare ale dinţilor de aş-chiere şi de ca-librare; pro-filele dinţilor şi profilele golu-
rilor dintre
dinţi;
supraînălţarea
pe dinte notată
sz (sau az);
pasul dinţilor
notat cu p;
numărul
dinţilor notat cu
z; dimensiunile
Fig. 2. Elementele componente ale unei broşe. constructive
ale cozilor şi
ale celorlalte părţi (gât, părţi de conducere etc.).
Schemele de broşare se diferenţiază după direcţia supraînălţării pe dinte faţă de adaosul de
prelucrare, existând, din acest punct de vedere, trei variante diferite, şi anume:broşarea după profil,
broşarea prin generare şi broşarea progresivă.
Schema de broşare după profil: supraînălţarea pe dinte az are direcţia normală pe linia de
profil a suprafeţei de prelucrat. În acest caz dinţii broşei au profilul asemănator cu al piesei şi lătimea
b a aşchiei (care este egală cu conturul de broşat) este relativ mare. De aceea, supraînălţarea pe dinte,
ce corespunde grosimii a a aşchiei, este relativ mică (az=0.02...0.05 mm). Aceste particularităţi ale
broşării după profil determină următoarele dezavantaje:
- apăsări specifice mari, ceea ce înseamnă eforturi de aşchiere mari şi uzare rapidă;
- număr mare de dinţi pentru broşă şi deci lungime mare;
- lăţime mare a aşchiei înseamnă dificultăţi mari la înfăşurarea aşchiei în golul dintre dinţi şi
pericol de apariţie a autovibraţiilor;
- grosimea az (de valori mici) este comparabilă cu raza de ascuţire a dintelui, apropiere ce se
accentuează cu uzarea tăişului, ceea ce face ca aşchierea să se producă în condiţii defavorabile (zone
cu unghi de degajare negativ, tasarea stratului de aşchiere, creşterea eforturilor de aşchiere ş.a.).
Broşarea după profil prezintă avantajul unei construcţii de broşă relativ simple.
Schema de broşare prin generare este prezentată: supraînlţarea pe dinte az are direcţia
adaosului de prelucrare maxim. În acest caz lăţimea aşchiei a este relativ mare, dar mai mică decât
în primul caz, ceea ce face ca supraînălţarea az să fie relativ mică. Lăţimea b a aşchiei este mai mică,
şi de obicei descrescătoare. Avantajele şi dezavantajele sunt aceleaşi ca şi în cazul broşării după
profil, dar sunt mai atenuate.
 Schema de broşare progresivă corespunde unei scheme de aşchiere la care supraînălţarea pe
grupă de dinţi azgr se realizează pe o direcţie perpendiculară pe direcţia adaosului de prelucrare
maxim, iar supraînălţarea pe dinte se realizează pe o direcţie paralelă cu profilul de prelucrat.
Tăişurile principale se găsesc pe părţile laterale, iar cele secundare sunt dispuse pe conturul liniei de
profil. În acest caz lăţimea b a aşchiei poate avea valori mici (1...2 mm), astfel că supraînălţarea az
poate ajunge la valori relativ mari (0,2..0,8 mm).
Avantajele legate de această schemă de broşare sunt: apăsări pecifice mici, număr mic de
dinţi pentru broşă, forţe de aşchiere relativ mici. Dezavantajul principal îl constituie costrucţia
dificil de realizat, deoarece fiecare dinte al broşei are forma şi dimensiunile diferite de ale celorlalţi
dinţi.

Brosarea este una dintre cele

mai productive metoade de
prelucrare prin aschiere.
Datorita modului de generare a
suprafetelor de asigura o calitate
ridicata, dar si oprecizie
dimensionala si de forma
ridicata.
Acest procedeu are dezavantajul
costului ridicat la obtinerea
sculei si o complexitate mare a
acesteia.
1.1 Stabilirea schemei de brosare:

Se va folosii brosarea prin generare la prelucrarea canelurilor dreptunghiulare de mai jos:

Fig.3-Schema de brosare
Schema prin generare va avea urmatoarea forma:

Fig. 3

1.2 Adaosul de prelucrare

In continuare se va determina adaosul de prelucrare pentru brosarea prin generare.
Vom avea de proiectat o brosa care sa prelucreze caneluri dreptunghiulare.

Dimnsiuni Nr. de
nominale Cane- d D b d1 f nomi- abateri r
zxdxD luri min. min. nal limita max.
6 x 18 x 6 18 22 5 16,7 0,45 0,2 +0,2 0,2
22

In cazul alezajelor canelate, adaosul radial este :

Acan=Dnom+0,85TD-dmin (1)
Diamentrul interior al canelurii d =𝜙18 H7
Diamentrul exterior al canelurii D= φ22 H10
TD=21 𝜇m;
dmin=18-0,070=17,93 mm
Acan=22+0,85·0.021-17,93mm;
Acan=4,08/2 mm;
Ar=2,04 mm;

1.3 Suprainaltarea pe dinte az

Suprainaltarea pe dinte se determina in functie de tipul materialului si de tipul dimensiunilor

suprafetelor ce se prelucreaza.
Materialul de prelucrat este un otel OLC 45, prelucrarea acestuia facandu-se pe cu ajutorul
dintilor de degrosare si de finisare. Suprainaltarea dintilor de degrosare va avea valoarea de 0,05
mm ( 50 𝜇m).
Pentru dintii de finisare zf , suprainaltarea poate fi determinate in urmatorul mod: se vor alege trei
dinti de finisare- azf1, azf2.
azf1=0,03 mm (30 𝜇m)
azf2=0,02 mm (20𝜇m)
Pentru determinarea dintilor de calibrare vom alege un numar de zc= 3 dinti
dc=Dmax-0,01 (2)
dc=dimensiunea transversal a dintilor de calibrare;
Dmax=diametrul exterior al canelurii calculate la abaterea maxima;
dc=22,084-0,01= 22,074 mm.
Unghiul de degajare 𝛾 :
𝛾= 13° (deoarece avem un material tenace)
Unghiul de asezare 𝛼𝑎 =3° (la degrosare si finisare)
𝛼=1° ( la calibrare)
1.4 Profilul longitudinal al dintilor:

In continuare vom determina marimea pasului in cazul nostru alegand pentru schema prin
generare:

p=(1,25-1,5)√𝐿𝑝 (3)

p=pasul
Lp-lungimea piesei

P=1,3·√20 = 5,81 mm
P≈6 mm
Verificarea 1:
𝐿𝑝
zsim= ( 𝑝 +1) (4)

zsim- numarul de dinti aflati simultan in aschiere

20
zsim= ( 6 +1)= 4,33⇒ zsim= 4 dinti

2≤ zsim≤6 (5)
Aceasta conditie este satisfacuta.

Inaltimea dintelui-h se determina pe baza unui criteriu functional.

Conditia de inmagazinare a aschiei este:
Sg=k·Sla (6)
Sg-sectiunea golului;
Sla-sectiunea longitudinala a aschiei;
k=6
𝜋·ℎ2
=k·az·Lp (7)
4

h=1,13 √𝑘 · 𝑎𝑧 · 𝐿𝑝

h=1,13√6 · 0,05 · 20=1,13·2.44

h=2,76mm
Verificarea 2:
𝑆𝑔 𝜋·ℎ2
k=𝑆 =4·𝑎 (8)
𝑙𝑎 𝑧 ·𝐿𝑝

k=6,0017
Fata de asezare f1 se determina astfel:
f1=(0,3-0,5)p (9)
f1=0,4·p=2,4mm
Raza de racordare la baza dintilor:
r=0,5·h (10)
r=1,38mm
Fateta f va avea valoare de 0,05 pentru dintii aschietori la degrosare si la finisare, iar pentru dintii
de calibrare va avea valoarea de 1 mm.

Numarul de dinti aschietori za:

Numarul de dinti aschietori ai brosei depinde de marimea adaosului de prelucrare si de marimea
suprainaltarea pe dinte.
𝐴𝑟−𝐴𝑓
zd= 𝑎 (11)
𝑧𝑑𝑒𝑔

𝐴𝑓 =azf1+azfe

𝐴f=50𝜇 m
(12)
Af=0,05 mm
 2.04−0,05
zd= =39,8 dinti ⇒ zd=40 dinti
0,05

zc=3 dinti
ztot=zd+zf+zc
ztot=40+2+3 ⇒ ztot=45 dinti
Ltot=Lc+Lg+Lgf+La+Lgs
(13)
Ltot=lungimea totala a brosei;
Lc=lungimea cozii (din STAS);
Lg=lungimea gatului (din STAS);
Lgf=lungimea ghidajului fata;
Lgs=lungimea ghidajului spate;
La=lungimea partii active;
La=(zd+zf+zc+0,7)p
(14)
La=(45+0,7)·6
La=274,2 mm
Consultand STAS 7991-83 se vor alege lungimile constructive ale brosei, astfel:
Coada brosei (lcd) este alcatuita din:
-partea gatuita l2=20mm;
-conul de ghidare l3=20mm;
-partea de ghidare din fata l4=12mm;
Partea de ghidare spate are lungimea de l6=20mm;
Ltot=120+20+20+12+20+274,2=442,2mm
Verificarea 3:
Ltot≤d3·40
(15)
Din STAS, d3=15,7
Ltot≤15,7·40
442,2mm≤628mm
1.5 Calculul fortelor de ascheiere:

F=CF·𝑎𝑧𝑥 ·B·n·zsim·k
(16)
CF-constanta ce depinde de materialul brosei si de tipul brosei (coeficient tabelar);
az-suprainaltarea pe dinte [mm];
x-exponent politropic ce depinde de tipul materialului(coefficient tabular);
d-diametrul alezajului ce se broseaza[mm];
zsim-numarul maxim de dinti aflati simultan in aschiere;
k-coeficient de corectie;
k=f(𝛾)=0,95
B-latimea canelurii[mm];
n-numarul de caneluri;
F=202· 0,050,85·5·6·4·0,95 [N]
F= 1786,73 [daN]
Verificarea 4:
Acesta verificare se face pentru tractiune.
𝐹
𝜎𝑡 =𝑆 (17)
𝑚𝑖𝑛

𝜎𝑎 =25daN/mm2

Smin- sectiunea minima transversal (in fata primului dinte);

𝜋·𝑑𝑚𝑖𝑛 2
Smin= (18)
4

dmin=d2=11 (𝑒8−0,032
−0,059 )

𝜋·(10,941)2
Smin= =94,016 mm2
4
1786,73
𝜎𝑡 = 94,016 = 19 daN/mm2
2. CUTITUL ROATA

Cutitul roata este o scula aschiatoare folosita la generarea prin rulare a danturilor cilindrice
evolventice sau neevolventice, interioare sau exterioare, dantura dreapta sau inclinata, prin
procedeul de mortezare sau rabotare, in orice fel de productie si este singurul mod de generare prin
rulare a danturilor interioare. Mortezarea se executa pe masini de mortezat cu ax vertical iar pentru
arbori pinion sau pentru danturi in V se folosesc masini de mortezat cu ax orizontal. Pentru rotile
in V sunt necesare doua cutite tip roata care lucreaza simultan cate unul pentru fiecare elice. Pentru
rotile cu dinti inclinati se folosesc cutite roata cu dinti inclinati.

Din punct de vedere constructive, cutitele roata poti fi cu alezaj sau cu coada. Pentru module
relativ mari si cand posibilitatile tehnologice permit, cutitele roata se construiesc cu dinti aplicati
din otel rapid sau din amestecuri de carburi metalice.

Fig. 1- Cutite roata cu alezaj si coada

Prin proiectarea unei scule se intelege stabilirea tipului de scula, a formei si elementelor
constructiv dimensionale ale partii active de aschiere, a partii de fixare in suportul port-scula
precum si determinarea parametrilor geometrici ai partii aschietoare.

Aşchierea se realizează prin pătrunderea treptată a cuţitului roată prin avansul radial, începând de
la diametrul exterior al sculei.
În funcţie de calitatea prelucrării, cuţitele roată se construiesc în două variante: pentru
degroşare şi pentru finisare. Grosimea dintelui cuţitului de degroşare este mai mică decât a celui
de finisare, pentru a rămâne adaosul prelucrării de finisare ulterioare, iar profilul dintelui de
degroşare corespunde adesea cremalierei flancate pentru a uşura prelucrarea cu scula de finisare.

Fig.2- Variante constructive de cutite roata

Practic la proiectarea unei scule se urmareste solutionarea optima a comportarii acesteia in

procesul de aschiere urmarindu-se cresterea productivitatii de aschiere si asigurarea preciziei de
prelucrare cerute.

Procesul de aschiere a metalelor consta in detasarea unui strat de material, sub forma de
aschii. Detasarea acestora se face cu ajutorul unei scule, a carei parte activa are o duritate cu cel
putin 5 – 6 unitati Rockwell superioara duritatii materialului prelucrat.
 Prin tema de proiectare ne sunt date urmatoarele date:

m=6,5 mm, 𝛼 dc=20°

Se constata ca pentru valoarea de m=6,5mm, consultad literature de specialitate va rezulta:

-dd0=125 mm;

-deA=141,47 mm;

-zc=19 dinti;

-d=44,443mm;

-B=26mm (grosimea cutitului roata)

Din analiza nomogramelor pentru determinarea coeficientului de corijare ξ1, rezulta o

valoare de 0,45.

ξ2≥ f (1-zc / z0) (1)

unde:

f-coeficientrul de inaltime a capului dintelui rotii de prelucrat, f=1;

zc- numarul de dinti ai cutitului roata;

z0-numarul de dinti minim;

2𝑓
z0=𝑠𝑖𝑛2 𝛼 (2)
𝑑𝑐

2·1
z0=𝑠𝑖𝑛2 20°= 17,1 dinti

19
ξ2≥1(1-17.1)= -0,11;

|ξ2|=0,11;

rbc=(m·zc / 2) ·cos𝛼 dc (3)

rbc -raza cercului de baza al cutitului-roata;

rbc=(6,5·19 / 2) ·cos20°;

rbc=58,026 mm;

rdc= m·zc/2 (4)

rdc-raza cercului de divizare in sectiunea I-I;

rdc=6,5·19/2=61,75 mm

In sectiunea initiala I-I, cercul de rulare este identic cu cercul de divizare, rdc=rr=61,75mm;

Astfel:

rdA=rr + ξ1·m (5)

rdB=rr – ξ2·m

rdA=61,75+0,45·6,5=64,675mm;

rdB=61,75-0,11·6,5=61,035

2.1 Dimensiunile dintelui cutitului-roata

ac=b=(f+c1)·m (6)

ac-inaltimea capului dintelui;

f-coeficientul de inaltime a dintelui rotii (f=1);

c1=c2=0,25mm

ac=1,25·6,5=8,125mm;

bc=(f+c2) ·m (7)
bc-inaltimea piciorului dintelui;

bc=(1+0,25)·6,5=8,125mm;

sdc=𝜋·m/2+j (8)

sdc-grosimea dintelui pe cercul de divizare;

j-jocul intre dintii rotii angrenajului;

j=0,1mm

sdc= 𝜋·6,5/(2+0,1)=9,7239mm
3. CUTIT PENTRU STRUNJIT

Cuţitele sunt cele mai simple scule utilizate în construcţia de maşini, fiind şi cele mai utilizate, fie
de sine stătătoare, fie ca părţi ale unor scule mai complexe. Se folosesc pentru operaţii de strunjire,
rabotare, mortezare, sau ca scule componente în ansambluri mai mari pentru lărgire, frezare,
danturare, filetare.
Datorită simplităţii lor, ele sunt foarte bine şi complet studiate din toate punctele de vedere,
rezultatele obţinute fiind apoi extinse la alte tipuri de scule aşchietoare.
Teoretic, cuţitele pot fi construite din orice sortiment sau calitate de oţel de scule, nealiat, slab sau
bogat aliat, dar practica industrială curentă foloseşte doar cuţite din oţeluri bogat aliate, respectiv
oţel rapid. Cuţitele din oţel rapid se execută în trei construcţii diferite şi anume, în întregime din
oţel rapid, care sunt şi cele mai utilizate, cu coadă din oţel de construcţie sudată, şi cu plăcuţe din
oţel rapid lipite. Ultimele două variante se utilizează extrem de rar.
Cutitele executate in intregime din otel rapid sunt de dimensiuni mici de maximum 20  20  200
şi se livrează în general sub formă de bare pătrate, dreptunghiulare sau rotunde, respectiv de
semifabricate nefasonate (fără partea activă formată), tratate termic şi rectificate la exterior. Se
obţin uneori din semifabricate forjate cu un adaos minim de prelucrare.
Cuţitele cu plăcuţe din oţel rapid se construiesc la dimensiuni mari şi foarte mari, cu secţiuni ale
cozii mai mari de 25  25 mm2. Corpul cuţitelor se execută din oţel de construcţie (OLC45,
OLC50, OLC60) laminat sau tras la rece, iar plăcuţa aşchietoare se execută din oţel rapid Rp3,
Rp4 sau Rp5 (fiind posibile şi alte mărci de oţel rapid) din bare sau platbande de dimensiuni mici.
Barele sau platbandele se forjează, asigurând repartizarea uniformă a carburilor. Forma şi
dimensiunile plăcuţelor se aleg în funcţie de tipul cuţitului ce urmează a fi executat. Plăcuţele au
grosimea de minimum 5 mm şi acoperă în întregime partea activă a sculei. Plăcuţele se lipesc sau
se sudează pe corp, după care urmează tratamente termice de recoacere şi îmbunătăţire.

Fig.1-Cutit cu placuta din otel rapid

Cutitul pentru strunjit ISO S32S-SCLCR 12 este un cutit de interior,de dreapta, de forma rotunda,
cu placute interschimbabile.

Codul cutitului semnifica faptul ca fixarea placutei pe corpul cutitului se face cu ajutorul unui
surub torx, iar placuta va fi de forma rombica cu un unghi de 80°, cu unghiul de atac k r=95°,
unghiul de asezare 𝛼=7°,un unghi de degajare 𝛾=0° si unghiul de inclinare 𝜆=0° si are raza la varf
de 0,8mm si avand o lungime de 12 mm.

Cutitul este din bara de oțel solidă fără lichid de răcire, de diametru ∅=32mm, de forma rotunda,
de lungime 300mm.

Figura 2-Schita cutit

 Figura 3-Dimensiunile placutei

In continuare se va calcula unghiurile planelor sectante principale 𝛼 f, 𝛼 p, 𝛾f, 𝛾p

Pentru fata de asezare:

ctg 𝛼f=sin(kr)·ctg(𝛼)-cos(kr)·tg(𝜆) (1)

ctg 𝛼p= cos(kr)·ctg(𝛼)+sin(kr)· )·tg(𝜆) (2)

ctg 𝛼f=sin 95°·ctg7°-cos95°·tg(-4,5°)

ctg 𝛼f=0,996·8,1443-(-0,087·(-0,0787))=8,1042

𝛼f=arcctg 8,1042

𝛼f= 7.03433°

ctg 𝛼p= cos 95°·ctg7°+sin95°·tg(-4,5°)

ctg 𝛼p=-0,087·8,1443-0,0784=-0,7864

𝛼p=arcctg(-0,7864)

𝛼p =-52.04°
Pentru fata de degajare:

tg 𝛾f=sin(k)· tg(𝛾)-cos(k)·tg(𝜆) (3)

tg 𝛾p= cos(k)·tg(𝛾)+sin(k)·tg(𝜆) (4)

tg 𝛾f=sin95°·tg0-cos95°·tg(-4,5°)=0,00685

𝛾f=arctg(0,00685)

𝛾f=0,39°

tg 𝛾p=0,9961·(-0,0787)=-0,0783

𝛾p=arctg(-0,0783)

𝛾p=-4,47°

Pentru stabilirea unghiurilor de pozitie ale placutei in corpul sculei se va face conversia
unghiurilor efective in functie de unghiurile constructive:

Unghiul de inclinare efectiv al muchiei 𝜆e

sin 𝜆e=cos 𝜆·sinkr·cos(1,2)+sin 𝜆·cos(2,2)-cos 𝜆·coskr·cos(3,2) (5)

sin 𝜆e=cos(-4,5°)·sin95°·cos(1,2)+sin(-4,5°)·cos(2,2)-cos(-4,5°)·cos95°·cos(3,2)

sin 𝜆e=0,9969·0,996·0,9997-0,003+0,996·(-0,0871) ·0,9984

sin 𝜆e=0,9926-0,003-0,0866=0,903

𝜆e=arcsin(0,903)

𝜆e=64,55°

Unghiul de atac efectiv al muchiei kre

cos 𝜆 sin kr cos(1,1)+𝑠𝑖𝑛𝜆 cos(2,1)−cos 𝜆 cos kr cos(3,1)

tg kre=-[ ] (6)
cos 𝜆 sinkr cos(1,3)+𝑠𝑖𝑛𝜆 cos(2,3)−𝑐𝑜𝑠𝜆 cos kr cos(3,3)

cos(−4,5°)·𝑠𝑖𝑛95°·cos(1,1)+sin(−4,5°) ·cos(2,1)−cos(−4,5°)·𝑐𝑜𝑠95°·cos(3,1)
tg kre=-[ ]
cos(−4,5°)·𝑠𝑖𝑛95°·cos(1,3)+sin(−4,5°) ·cos(2,3)−𝑐𝑜𝑠0°·𝑐𝑜𝑠95°·cos(3,3)

0,996·0,996·0,9998−0,0784−0,996·(−0,0871)·0,9985 1,000039
tg kre=-[0,996·0,996·0,9997−0,0783−0,996·(−0,0871)·0,9983]=1,000017=1

kre=arctg(1)
kre=45°

Unghiul de degajare efectiv 𝛾e

1
sin 𝛾e=𝑐𝑜𝑠𝜆e {[−𝑠𝑖𝑛𝛾 · 𝑠𝑖𝑛𝜆 · 𝑠𝑖𝑛𝑘𝑟 + 𝑐𝑜𝑠𝛾 · 𝑐𝑜𝑠𝑘𝑟] cos(1,2) + [𝑠𝑖𝑛𝛾 · 𝑠𝑖𝑛𝜆 · 𝑐𝑜𝑠𝑘𝑟 + 𝑐𝑜𝑠𝛾 ·
𝑠𝑖𝑛𝑘𝑟] cos(3,2) + 𝑠𝑖𝑛𝛾 · 𝑐𝑜𝑠𝜆 · cos(2,2)} (7)

1
sin 𝛾e=𝑐𝑜𝑠65,34° {[−𝑠𝑖𝑛0° · sin(−4.5°) · 𝑠𝑖𝑛95° + 𝑐𝑜𝑠0° · 𝑐𝑜𝑠95°] cos(1,2) + [𝑠𝑖𝑛0° ·
sin(−4.5°) · 𝑐𝑜𝑠95° + 𝑐𝑜𝑠0° · 𝑠𝑖𝑛95°] cos(3,2) + 𝑠𝑖𝑛0° · cos(−4.5°) · cos(2,2)}
sin 𝛾e=2,39·(−0,0871 + 0,9946)
sin 𝛾e=2,172
𝛾e=arcsin(2,172)
𝛾e=
Unghiul de asezare efectiv 𝛼 e
1
cos 𝛾e=𝑐𝑜𝑠𝜆e {[𝑠𝑖𝑛𝛼 · 𝑐𝑜𝑠𝑘𝑟 − 𝑐𝑜𝑠𝛼 · 𝑠𝑖𝑛𝜆 · 𝑠𝑖𝑛𝑘𝑟] cos(1,2) + [𝑐𝑜𝑠𝛼 · 𝑠𝑖𝑛𝜆 · 𝑐𝑜𝑠𝑘𝑟 + 𝑠𝑖𝑛𝛼 ·
𝑠𝑖𝑛𝑘𝑟] cos(3,2) + 𝑐𝑜𝑠𝛼 · 𝑐𝑜𝑠𝜆 · cos(2,2)} (8)
1
cos 𝛾e= {[𝑠𝑖𝑛7° · 𝑐𝑜𝑠95° − 𝑐𝑜𝑠7° · sin(−4,5°) · 𝑠𝑖𝑛95°] cos(1,2) + [𝑐𝑜𝑠7° ·
𝑐𝑜𝑠65,34°
sin(−4,5°) · 𝑐𝑜𝑠95° + 𝑠𝑖𝑛7° · 𝑠𝑖𝑛95°] cos(3,2) + 𝑐𝑜𝑠7° · cos(−4,5°) · cos(2,2)}
cos 𝛾e =2,396·(0,0669+0,1279+0,9887)
cos 𝛾e=2,835
 3.1 Stabilirea regimului de aschiere:

Va rezulta o adancime de aschiere ap=4mm, avansul fn=0,4mm/rot si o viteza de aschiere

vc=160m/min.
Parametrii geometrici ai aschiei:
a=fn·sin kr (9)

a=0,4·sin95°=0,398 mm;
𝑎𝑝
b=𝑠𝑖𝑛𝑘𝑟 (10)
4
b=𝑠𝑖𝑛95°=4,015 mm;

s=a x b=1,598 mm;

3.2 Analiza constructiv functionala a sculei cu placute schimbabile.Rolul si
solicitarile mecanice:

Figura 4-Schema de solicitare

Pc=Fc·vc (11)
Unde:
Pc-puterea de aschiere;
Fc-forta de aschiere;
vc- viteza de aschiere;

Din datele programului va rezulta ca forta de aschiere va fi:

𝑃𝑐 9300·60
Fc= 𝑣𝑐 = =3487,5N;
160

Cutitul de strunjit se considera o bara incastrata in suportul masinii-unelte.

Forta de aschiere solicita cutitul la incovoiere in plan vertical:
Mi=Fc·lc
(12)
Vom consdera lungimea in consola a cutitului, lc=1,5·D
lc=1,5·32=48mm
Mi=3487,5·48=139,5 kN·mm;
Solicita la torsiune datorita aplicarii excentrice:
Mty=Fy·e (13)
𝐷 32
e= 2 = 2 =16mm;

Mty=3487,5·16=55,8kN·mm;
Miz=Fz·lc1 (14)
Fz-forta de avans;
Miz-momentul incovoietor in plan orizontal;
Fz=0,4·Fc=0,4·3487,5=1395N
Miz=1395·96=133,92kN·mm;
Solicita la torsiune in plan orizontal:
ℎ
Mtz=Fz2 (15)

Mtz =1395·16=22,32kN·mm
Cele mai importante solicitari sunt cele la incovoiere, astfel cutitul trebuie sa respecte conditia:
𝑀𝑖𝑦 𝑀𝑖𝑧
𝜎i= 𝑊𝑦 + 𝑊𝑧 < 𝜎a
(16)
Unde:
𝜋𝑑3 𝜋·253
W= 32 = =1533 mm3;
32

139500 133920
𝜎 i= + =85 MPa
3217 3217

𝜎a=120 MPa
𝐹𝑐·𝑙3
f= 3𝐸𝑙𝑧𝑐 (17)

f-sageata cutitului la incovoiere;

𝜋·𝑑4
lz= =51471,85 mm4;
64
3487,5·110592
f=3·210·51471,85=0,45
4.ALEGEREA SCULELOR SI STABILIREA REGIMURILOR DE
ASCHIERE

Piesa ce urmeaza sa fie prelucrata reprezinta carcasa unui ventil, materialul carcasei fiind o fonta.

Fig 1. Piesa de prelucrat

Masinile-unelte folosite pentru prelucrarea piesei vor fi un strung normal si o masina de gaurit
verticala.

Operatia 1:
In cadrul acestei operatii se stabileste baza tehnologica a piesei ca fiind suprafata plana a celor
patru picioare ale piesei.
Piesa se prinde intr-un dispozitiv de prindere si fixare , ramanand doar cu o miscare de rotatie.

Fig.2-Prinderea piesei in dispozitiv

Se va strunji frontal suprafata plana a piesei cu un cutit SSKCR16/16 H09, care este un cutit de
strunjit frontal, fara sistem de racire, cu sistem de prindere cu surub si care foloseste placuta
patrata avand unghiul de atac k=75°, unghiul de asezare α=7°.
Se va lucra cu o viteza de aschiere de 85m/min, cu un avans de 0.5mm/rot, cu un adaos de
prelucrare de 2 mm si o turatie n=307 rot/min.
Operatia 2
Dupa strunjirea celor patru picioare se va intoarce piesa si se va prinde in dispozitiv.

a) b) c)
Fig.3
In cadrul operatiei 2 vor exista mai multe prelucrari. Prima prelucrare va fi cea de strunjire
frontala pe un diametru de ∅=104 mm (fig 3.a) cu ajutorul unui cutit STFCR 25/25 M16, cutit de
strunjit frontal fara sistem de racire, cu sistem de prindere cu surub, cu placuta triunghiulara, cu
un unghi de atac k=90° si un unghi de asezare α=7°. Parametrii regimului pentru aceasta
prelucrare vor fi, ap=2mm, f=0,2mm/rot , vc=110m/min, n=500rot/min. Va rezulta si rugozitatea
suprafetei de 1,6𝜇.

Cea de-a doua prelucrare va consta intr-o strunjire longitudinala pe o distanta de 27 mm(fig.3 b)
cu ajutorul unui cutit SCACR 16/16 K09 cu care se va putea realiza si tesirea din figura 3.c .
Cutit de strunjit longitudinal este fara sistem de racire, cu sistem de prindere cu surub, cu placuta
rombica, cu un unghi de atac k=90° si un unghi de asezare α=7°. Cu acest cutit se efectueaza si
tesitura la un unghi de 15 grade.
Regimul de aschiere pentru aceasta prelucrare va fi:ap=2mm, f=0,2 rot/min, vc=110m/min,
n=796 rot/min. Va rezulta si rugozitatea suprafetei de 1,6𝜇.
 Tot in aceasta prindere se va efectua si strunjirea interioara pe o distanta de 38 mm cu ajutorului
unei bare de alezat E-08R-STFCR, cu sistem de prindere cu surub, cu placuta triunghiulara, cu
un unghi de atac k=90° si un unghi de asezare α=7°.

Fig.4- Strunjirea interioara

Paramertrii regilumui de aschiere pentru aceasta prelucrare vor fi: ap=2mm, f=0,2mm/rot,
vc=100m/min, n=100rot/min . Va rezulta si rugozitatea suprafetei de 1,6𝜇.

Mai departe se va executa filetarea cu un cutit de filetat R166.0KF -10E-11. Piesa se va roti iar
scula va avea o miscare de avans spe interiorul piesei pentru a realiza miscarea elicoidala.
Operatia 3
Dupa executatea prelucrarilor de mai sus pe strung, vom schimba masina unealta cu o masina de
gaurit. Piesa se aseaza pe masa masinii de gaurit cu cele patru picioare in sus, intr-un dispozitiv
de orientare si fixare, unde cu ajutorul unui burghiu se va prelucra cele patru gauri de ∅=12mm.
Se va folosi un bughiu din gama Coro Drill Delta-C R840 cu sistem de racire extern, cu corp
cilindric.

Pentru fiecare prelucrare se va indexa piesa cu 90° pentru a se prelucra fiecare gaura in parte.
Pentru prelucrarea celor 4 gauri se va folosi o viteza vc=115m/min, f=0,48mm/rot,
vf=1464mm/min, n=3050rot/min.
Dupa prelucrarea celor 4 gauri se schimba scula si se va folosi un burghiu de diametru ∅=18mm.
Bughiul este din gama Coro Drill Delta-C R840 cu sistem de racire extern, cu corp cilindric.

Parametrii regimului pentru prelucrarea acestei gauri vor fi: vc=115m/min, n=2034 rot/min,
f=0,5mm/rot, vf=1017mm/min.
Operatia 4
In cadrul acestei operatii se va executa o frezare plana de ∅=30mm si apoi o largire. Pentru
frezare se va folosi o freza R245-040A32-12L pentru frezare plana.

Paramerii regimului de aschiere vor fi- fz=0,2mm, ap=2mm, vc=290m/min, n=2564rot/min.

Pentru largire se va folosi un burghiul din gama Coro Drill Delta-C R840 cu sistem de racire
extern, cu corp cilindric.

Parametrii de aschiere vor fi: vc=115mm, n=2440 rot/min, f=0,5mm/rot, vf=1220mm/min.

BIBLIOGRAFIE

1. Minciu C., Străjescu E., Tănase I. ş.a., Scule aşchietoare, Îndrumar de proiectare, Vol. 1 şi 2,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1995.
2. Tanase I., Scule aşchietoare, Editura BREN, Bucureşti, 2009.
3. Străjescu E., Scule aşchietoare. Editura PRINTECH, Bucureşti, 2008.
4. Străjescu E., Proiectarea sculelor aşchietoare. Litografia U.P.B, 2 vol., 1992.
5. Minciu C., Broşarea. Colecţia de atelier, vol. 1 şi 2, Editura Tehnică, l988.
6. Minciu C., Proiectarea şi tehnologia sculelor pentru danturare. Editura Tehnică, Bucureşti, 1986.
7. Popescu I., Minciu C., Tonoiu S., Tănase I., Brîndaşu D., Ghiculescu D., Scule aşchietoare.
Dispozitive de prindere a sculelor. Editura MATRIX ROM, Bucureşti, 2012.
8. Străjescu E., Croitoru S., Aşchiere şi scule aşchietoare. Litografia U.P.B., 1994.
9. Enache Şt., Minciu C., Proiectarea asistată a sculelor aşchietoare., Editura Tehnică, Bucureşti,
1984.
10. Enache Şt., Tănase I., Străjescu E., ş.a., Tehnologia sculelor aşchietoare, vol. 1 şi 2, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1988 – 1989.
11.* * * Scule aşchietoare şi portscule pentru aşchierea metalelor. Colecţie STAS, vol. 1 şi vol. 2,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1988 - 1989.
12. Lăzărescu I. D., Calculul şi construcţia sculelor aşchietoare. Editura Tehnică, Bucureşti, 1962.
13. Enache Şt., Străjescu E., Minciu C., Metode şi programe pentru proiectarea asistată a sculelor
aşchietoare. Litografia I.P.Bucureşti, 1988.
14. Enache Şt., Belousov V., Proiectarea sculelor aşchietoare., Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983.
15. Duca Z., Teoria sculelor aşchietoare. Editura Tehnică, Bucureşti, 1967.
16. Picoş C., Calculul adaosurilor de prelucrare şi al regimurilor de aşchiere. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1976.
17. Enache Şt., Tehnologia ascuţirii şi netezirii sculelor aşchietoare. Editura Tehnică, Colecţia de
atelier, vol. 1 şi 2, Bucureşti, 1974.
18. Minciu C., Matache V., Proiectarea şi tehnologia sculelor pentru mecanică fină. Editura
Tehnică, Bucureşti, l986.
19. Secară Gh., Proiectarea sculelor aşchietoare. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
20. Picoş C., ş.a., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere. Manual de
proiectare, vol. 1 şi 2, Editura Universitas, Chişinău, 1992.
21. Elekeş K., Scule pentru roţi melcate. Editura Litera, Bucureşti, 1985.
22. Dorin Al., ş.a., Scule pentru maşini-unelte cu comandă numerică. Colecţia de atelier, Editura
Tehnică, Bucureşti, l988.
23. Oancea N., Totolici S., ş.a., Metode numerice pentru profilarea sculelor. Litografia
Universităţii din Galaţi, 1990.
24. Enache Şt., Proiectarea şi tehnologia sculelor aşchietoare. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1974.
25. Enache St., Tănase I., Străjescu E., Capacitatea de aşchiere a sculelor aşchietoare. Editura
Academiei Române, Bucureşti, 2000.
26. Belousov V., Sinteza sculelor aşchietoare. Editura Junimea, Iaşi, 1980.
27. Sauer L., Proiectarea sculelor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967.
28. Sturzu A., Vlase A., Calculul adaosurilor de prelucrare, al regimurilor de aşchiere şi al
normelor tehnice de timp. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2 vol. 1987
29. PopescuI., Minciu C., TănaseI., Brîndaşu D., Tonoiu S., Marinescu A., Scule aşchietoare.
Dispozitive de prindere a sculelor. Editura MATRIX ROM, Bucureşti, 2004.
30. Coro Guide 11.2, Sandvik Coromant, 2011.
31. Sandvik Coromant, Metal Cutting Technical Guide, 2010.
32. Sandvik Coromant, Main Catalogue, 2010.
33. Sandvik Coromant Academy, Training Handbook, 2011.02.
34. Sandvik Coromant, Metal Cutting Technology, Training CD, 2011.
35. www.sandvik.coromant.com 36. www.widia.com 37. www.walter.ag.de
38. www.secotools.com 39. www.iscar.com 40. www.sumitomo.hardmetal.co.uk
41. www.nikken.world.com 42. www.ceratizit.com 43. www.pramet.cz
44. www.kennametal-hertel.com 45. www.tungaloy.com 46. www.korloy.com