Universitatea POLITEHNICA din București

Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică

Programul de studii : Ingineria proiectării și fabricării produselor

PRELUCRAREA MAGNETO-
ABRAZIVĂ DE SUPERFINISARE

Autor: STOICA Valentin

Profesor îndrumator:Prof. Dr. Ing. Daniel Ghiculescu

2020
 CUPRINS
1. Introducere..........................................................................................................................................3
1.1. Superfinisarea magneto-abraziva...........................................................................................3
1.2. Avantajele folosirii metodei de prelucrare magneto-abrazive.........................................4
2. Principiul de functionare MAF........................................................................................................5
2.1. Echipamente folosite pentru superfinisarea suprafetelor cilindrice exterioare..........5
2.2. Echipamente folosite pentru superfinisarea suprafetelor cilindrice interioare...........6
2.2. Echipamente folosite pentru superfinisarea suprafetelor plane.....................................7
3. Parametrii procesului de superfinisare magneto-abraziva......................................................9
3.1. Parametrii de iesire.....................................................................................................................9
3.2. Mecanismul superfinisarii magneto-abrazive....................................................................10
3.3. Tipul particulelor magnetice abrazive..................................................................................11
3.4. Tipul particulelor abrazive......................................................................................................12
4. Concluzii.............................................................................................................................................12
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................13
1. Introducere

Evoluțiile recente din industria prelucrărilor neconvenționale au alimentat

cererea pentru produsele cu suprafațe cu rugozitate extrem de mică și precizie foarte
ridicată. Este foarte dificil de obținut suprafețe ale produselor cu rugozitate mică doar în
urma unei prelucrări de finisare. Prin urmare, mulți cercetători au încercat să adopte
diferite metode de prelucrare pentru a îmbunătăți calitatea suprafețelor. Metodele
convenționale pentru a obține suprafețe cu rugozitate și precizie bune sunt: rectificarea,
honuirea, lustruirea și lepuirea.
La rectificare, particulele abrazive ale discului intră în contact cu suprafața piesei
de prelucrat, rezultând o suprafață cu o rugozitate mică [1]. Prelucrarea prin rectificare
are o rată scăzută în ceea ce priveste îndepartarea de material. Lustruirea este un alt
proces de finisare folosit pentru a obține suprafețe cu rugozitate mică;lustruirea implică
utilizarea unor substanțe abrazive fine ce se află în suspensie într-un lichid, lichid ce se
află în capul dispozitivului de lustruit. Prin acest proces, o suprafață cu vizibile defecte
poate fi transformată într-o suprafață cu rugozitate mică.
Honirea este un procedeu de finisare ce folosește materiale abrazive sub formă
de pulbere foarte fină.Honuirea se folosește deoarece îmbunătățește forma geometrică
a unei suprafețe (suprafete cilindrice interioare), dar poate îmbunătăți și rugozitatea
suprafeței [2].
În ciuda aplicațiilor largi ale acestor prelucrări convenționale, există mai multe
limitări ale calitatii suprafetei obtinute (rugozitate și precizie dimensională). Aceste
probleme includ costurile ridicate pentru a superfinisa materiale foarte dure, consum
mare de energie, siguranță ecologică mai mică, etc. În plus, presiunea aplicată pe
suprafața piesei este mare, ceea ce poate deteriora suprafața finisată.
1.1. Superfinisarea magneto-abraziva

Procedeul de superfinisare magneto-abrazivă (MAF) vine cu multe avantaje față

de procesele de finisare convenționale. MAF este un procedeu neconvențional de
superfinisare cu precizie, în care superfinisarea se face cu ajutorul forței magnetice și
cu abrazivi magnetici [3]. Acesta a fost inițial dezvoltat ca procedeu de prelucrare în
SUA în anii 1930, dar cercetările aprofundate asupra acestuia au început după anii
1960. Prelucrarea magneto-abrazivă a fost inițial dezvoltată într-un brevet în 1938 de
Harry P. Coats [4]. În ultimele decenii, MAF a fost dezvoltat ca o nouă tehnologie de
superfinisare, în special în fabricarea de instrumente extrem de precise și sensibile
pentru componente medicale, optice, electrice și motorizate [5], asta arătând că este un
procedeu de prelucrare extrem de important.
 La superfinisarea magneto-abrazivă, piesa de prelucrat este așezată între polul
N (negativ) și polul S (pozitiv) al magnetului iar interstițiul dintre piesa de prelucrat și
magnet este umplut cu particule magnetice abrazive [3]. Aceste particule abrazive
formează o “perie” abrazivă flexibilă (FMAB), care acționează în mai multe puncte pe
suprafața piesei de prelucrat datorită efectului câmpului magnetic în intersțitiul de lucru.
Când o piesă este introdusă într-o astfel de prelucrare în câmp magnetic, sub o viteză
de rotație, avans prestabilite și vibrații pe direcție axială, superfinisarea suprafetelor se
face cu ajutorul periei magnetice flexibile.
1.2. Avantajele folosirii metodei de prelucrare magneto-abrazive

Deoarece MAF folosește forțe foarte mici și particule abrazive libere, impactul
asupra suprafețelor de prelucrat este redus la minim. Avantajele MAF față de alte
prelucrări, cum ar fi rectificarea, lepuirea, honuirea sunt:
• Prelucrarea simultană a suprafețelor ce sunt perpendiculare (cum ar fi suprafețe
cilindrice și conice), alte combinații (cum ar fi superfinisarea diametrului exterior și
razele unui inel de piston).
• Suprafața materialului prelucrat este lipsită de defecte termice.
• Consum redus de energie.
• Simplu de implementat.
• Sigur din punct de vedere ecologic.
• Auto-adaptabilitate.
• Controlabilitate.
• Îmbunătățirea caracteristicilor mecanice cum ar fi rezistența la uzură, precum și
caracteristici fizice.
• Materiale neferoase, cum ar fi aluminiul și aliajele sale sau cuprul și aliajele sale, pot fi
de asemenea superfinisate uşor.
Studiile anterioare [6] au arătat că poate fi utilizat MAF pentru a obține eficient
suprafețe oglindă (interioare și exterioare) de o foarte bună calitate pentru piesele de tip
tub, pentru suprafețele plane s-au obținut rugozități si de cațiva nanometrii. Alt studiu [7]
a arătat că prelucrarea magneto-abrazivă pe verticală asistată de vibrații face ca
suprafețele prelucrate să aibă o rugozitate și o precizie superioară celei fără vibrații.
2. Principiul de funcționare MAF

2.1. Echipamente folosite pentru superfinisarea suprafețelor cilindrice exterioare

Figura 1 prezintă un echipament pentru superfinisarea magneto-abrazivă a

suprafețelor cilindrice exterioare, unde un semifabricat cilindric, ce se dorește a se
prelucra, este introdus în interstițiul dintre cei doi poli magnetici [3]. Interstițiul dintre
semifabricat și polii magnetici este umplut cu particule abrazive magnetice (MAPs), care
sunt compuse din materiale feromagnetice, cum ar fi particule de fier și pulberile
abrazive nemagnetice. MAPs-urile se aliniază între poli (N și S) de-a lungul liniilor de
câmp magnetic și formează o perie abrazivă magnetică flexibilă (FMAB).

Fig.1. Echipamentul pentru superfinisarea magneto-abrazivă a suprafețelor cilindrice

exterioare
 Superfinisarea se realizează atunci când semifabricatul începe să se rotească
sau să vibreaze [3]. În figura 2 sunt prezentați parametrii de prelucrare cât și miscările
semifabricatului.

Fig.2.Procesul de superfinisare magneto-abrazivă a suprafețelor cilindrice exterioare

2.2. Echipamente folosite pentru superfinisarea suprafetelor cilindrice interioare

Prelucrarea magneto-abrazivă poate fi, de asemenea, utilizată pentru

superfinisarea suprafețelor cilindrice interioare. Dezvoltarea acestui procedeu a început
în Japonia la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990. Prelucrarea magneto-
abrazivă a suprafețelor cilindrice interioare constă în două subsisteme: (I) sistemul cu
pol rotativ [8] și (II) sistemul de rotire a piesei de prelucrat [9]. În proces, particulele
abrazive magnetice, introduse în piesa de prelucrat (suprafata cilindrica interioara), sunt
atrase de câmpul magnetic pe suprafața interioară a piesei . Aceste particulele se
unesc între ele de-a lungul liniilor de câmp magnetic datorită interacțiunii dipol-dipol și
formează un FMAB, care apasă pe suprafața semifabricatului cu o anumită presiune
[10]. Forța tangențială dezvoltată de FMAB este cea care duce la îndepartarea de
material de pe suprafața prelucrată. Presiunea necesară este dată de câmpul magnetic
produs permanent de electromagneți. În figura 3 este prezentat echipamentul pentru
superfinisarea magneto-abrazivă a suprafețelor cilindrice interioare, iar în figura 4 este
prezentat schematic procesul de prelucrare cât și forțele ce actionează asupra
semifabricatului.
 Fig.3. Echipamentul pentru superfinisarea magneto-abrazivă a suprafețelor cilindrice
interioare

Fig.4. Schema procesului de prelucrare a suprafețelor interioare

2.2. Echipamente folosite pentru superfinisarea suprafețelor plane

În figura 5 se prezintă schema prelucrării magneto-abrazive pentru suprafețele

plane. În timpul prelucrarii suprafețelor plane, superfinisarea se face prin aplicarea unui
câmp magnetic între interstițiul dintre suprafața piesei de prelucrat și polul magnetic
rotativ. Câmpul magnetic generat de polul magnetic formează peria abrazivă flexibilă
(FMAB). Forța normală care acționează pe suprafața piesei, în combinație cu rotirea
polului, provoacă îndepărtarea materialului, care îmbunătățește treptat rugozitatea
suprafeței prin avansul polilor.

Fig.5. Miscarile in timpul prelucrarii

Figura 6 prezintă procesul de prelucrare magneto-abrazivă plan, în care

superfinisarea se face cu ajutorul electromagneților rotativi ca la prelucrările prezentate
anterior. Forțele care acționează asupra suprafeței de lucru pentru îndepărtarea
materialului se datorează câmpului magnetic care este responsabil pentru forța normală
care duce la îndepartarea de material sub formă de jetoane. Schema de bază a
majorității proceselor MAF sunt similare, astfel că superfinisarea suprafețelor plane
seamană cu cele prezentate anterior.

Fig.6. Schema procesului de prelucrare a suprafețelor plane

3. Parametrii procesului de superfinisare magneto-abrazivă

Parametrii procesului MAF sunt împărțiți în două categorii:

- parametrii de intrare (de exemplu, tipul particulelor magneto-abrazive, tipul
magneților, materialul piesei de prelucrat, interstițiul de lucru, lichidul de lucru,
viteza de rotație și vibrația axială);
- parametrii de ieșire (de exemplu, rugozitatea suprafeței și cantitatea de material
îndepartat).
Parametrii procesului de intrare și ieșire din procesul MAF sunt prezentate în figura 7.

Fig.7. Parametrii de proces

3.1. Parametrii de ieșire

În procesul de superfinisare magneto-abraziva obținerea unei rugozității mici a

suprafeței și cantitatea de material îndepartat sunt parametrii esențiali ai procesului.
Din studile efectuate [3] s-a descoperit că rugozitatea suprafeței s-a îmbunătățit
cel mai mult atunci când au fost utilizate particule abrazive cu un diametru de 1μm. În
ceea ce privește rata de îndepărtare a materialului, cel mai bun rezultat a fost obținut
când au fost utilizate particule abrazive cu un diametru de 3μm; folosindu-se lichide a
crescut rata de îndepărtare a materialului și a rezultat o suprafață prelucrată mult mai
precisa.
De asemenea, îmbunătățirea rugozității suprafeței și rata de îndepărtare a
materialului crește odată cu creșterea vitezei de rotație a polului magnetic. Folosindu-
se o nouă configurare[11], cu un electromagnet cu patru poli și un set de magneți
permanenți montați pe un disc pentru superfinisarea aliajului de cupru, s-a observat că
prin utilizarea vibrațiilor cu ultrasunete, rugozitatea s-a îmbunătățit de la 200 nm la 56
nm în 10 min. Alte studii [30] au folosit metoda Taguchi pentru a studia parametrii ca
viteza de rotație a axului, cantitatea de lichid, interstițiul și cantitatea de pulbere
abrazivă care au dus la scăderea valorii rugozității la un oțel inoxidabil de la 0,158 μm
la 0,102 μm.

3.2. Mecanismul superfinisării magneto-abrazive

În procesul MAF, două tipuri de forțe generate de peria abrazivă flexibilă (FMAB )
sunt responsabile de superfinisarea suprafețelor:

 forța normală responsabilă pentru gruparea particulelor abrazive

magnetice sub forma de perie;
 forța tangențială responsabilă de microașchiere datorată rotirii FMAB [12];

Forța normală și forța tangențială exercitate pe suprafața piesei fac ca particulele

abrazive să îndepărteze vârfurile microgeometriei suprafeței. În figura 8 este ilustrat
modul în care forța magnetică dirijează particulele feromagnetice abrazive de-a lungul
câmpului magnetic.

Fig.8.Dirijarea grăunților abrazivi

 Particulele feromagnetice se unesc reciproc între polul magnetic și piesă de-a
lungul liniilor de câmp magnetic pentru a forma peria flexibilă. În timpul procesului de
superfinisare, forța normală (FN) acționează asupra unei particule feromagnetice de pe
suprafața de prelucrat. Datorită rotirii semifabricatului apare o forță tăietoare (RT),
astfel forța tangențială (FT) datorată câmpului magnetic acționează în direcția opusă
forței tăietoare RT.
Figura 9 prezintă o schemă a modului de actiune a forței normale (FN) și forței
tangențiale (FT) care acționează pe suprafața semifabricatului ce se prelucrează.
Similar procesului de rectificare convențională, microasperitățile semifabricatului sunt
îndepărtate sub formă de micro-așchii.

Fig.9. Mecanismul de îndepartare al microașchiilor

3.3. Tipul particulelor magnetice abrazive

Particulele magnetice abrazive pot fi de tip lipite sau nelipite [13]. Particule
abrazive magnetice lipite sunt obținute prin sinterizarea particulelor feromagnetice și
abrazivi, în timp ce particule abrazive magnetice nelipite sunt un amestec mecanic de
particule feromagnetice și pulbere abrazivă cu o cantitate mică de lubrifiant [14]. Studiile
au arătat că particulele abrazive magnetice legate prin sinterizarea pulberii
feromagnetice (fier) și abrazivi pulbere (Al2O3) la o presiune foarte ridicată duce la o
rugozitate a suprafeței de la 0,257 μm la 0,075 μm.
3.4. Tipul particulelor abrazive

În procesul MAF, particulele abrazive sunt foarte importante deoarece sunt direct
legate de calitatea suprafeței prelucrate. Particulele folosite la prelucrarea magneto-
abrazivă pot fi particule feroase amestecate cu particule abrazive fine de diamant,oxid
de aluminiu (Al2O3), carbură de siliciu (SiC), nitrură cubică de bor (NCB), nanotuburi de
carbon (NTC),etc. Se poate folosi un amestec de 16% de particule abrazive de diamant
(1 μm) și 2% de particule NTC (0,01-0,04 μm). Rugozitatea Ra poate fi astfel
îmbunătățită de la 0,18 μm până la 0,02 μm prin amestecul de NTC și particule
abrazive cu diamante. Particulele NTC și particulele de diamant sunt cele mai bune
particule abrazive pentru obținerea unei rugozitățati mici datorită proprietăților mecanice
superioare ale acestora. În tabelul 1 sunt enumerate proprietățile mecanice ale
particulelor abrazive.

Tabelul 1. Proprietățile particulelor abrazive folosite la prelucrarea MAF

Tipul particulei Conductivitatea Modulul de
Rezistenta (GPa)
abrazive termica (W/mK) elasticitate (GPa)
Nitrura cubica de
100-200 370-400 3,3-4
bor
Carbura de siliciu 70-110 210-400 2,9-4
Oxid de aluminiu 30 380 1,5
Diamant 350 1050 4
Nanotuburi de
1800-6600 600-1200 20-50
carbon

4. Concluzii

Lucrarea a pus în evidentă principiile de lucru, parametrii de proces și

echipamentele folosite. Prelucrarea magneto-abrazivă (MAF) îmbunătățeste rugozitatea
suprafețelor cât și precizia dimensională , pentru piesele cilindrice, tuburi, plăci cât și
piese concave. Procedeul MAF poate fi utilizat pentru superfinisarea diferitelor
materiale, cum ar fi aliaje ale magneziului, aliaje ale aluminiului, STS 304, materiale
ceramice,oțeluri, inoxuri sau aliaje ale cuprului. Parametrii procesului sunt tipul
abrazivului magnetic și particulelor, densitatea fluxului de câmp magnetic, materialul
piesei, lichidul , viteza de rotație a sculei și vibrațiile.
 Prelucrarea magneto-abrazivă, în ciuda avantajelor are și câteva limitări:
1) geometrice (nu se pot prelucra suprafețe complexe,piese foarte mici);
2) magneții trebuiesc să fie capabili să dezvolte un câmp magnetic puternic;
3) procedeul îndeparteaza un volum mic de material;

BIBLIOGRAFIE

[1] Cho, B. J.; Kim, H. M.; Moon, D. J.; Park, J. G.: On the mechanism of material
removal by fixed abrasive lapping of various glass substrates. Wear. 2013.
[2] Rajkumar, S.; Sasikkumar, M.; Ramachandran, R. V.; Sabariguru, T.; Vinothkumar,
M.: Design and implementation of reducing stick mark in honing machining process by
using universal joint. Internal Journal of Modern Trends in Engineering and Science.
2015

[3] Im, I. T.;Mun, S. D.; Oh, S. M.: Micromachining of an STS 304 bar by magnetic
abrasive finishing.: Journal of Mechanical Science and Technology. 2009.

[4] Sharma, M.; Singh, D. P.: To study the effect of various parameters on magnetic
abrasive finishing. IJRMET. 2013.

[5] Sato, T.; Yamaguchi, H.; Shinmura, T.; Okazaki, T.: Study of surface finishing
process using magneto-rheological fluid (MRF). Journal of Japan Society for Precision
Engineering. 2006.

[6] Sumit, Y.; Chhikara, G.: Modernmagnetic abrasive finishing process. International
Journal of Enhanced Research in Science Technology & Engineering. 2014.

[7] Yin, S.; Shinmura, T.: Vertical vibration-assistedmagnetic abrasive finishing and
deburring for magnesium alloy. International Journal ofMachining Tools
andManufacturing. 2004.

[8] Yamaguchi, H.; Kang, J.: Study of ferrous tools in internal surface and edge finishing
of flexible capillary tubes by magnetic abrasive finishing. Transactions of NAMRI/SME.
2010.

[9] Verma, G. C.; Kala, P.; Pandey, P. M.: Experimental investigations into internal
magnetic abrasive finishing of pipes. International Journal of Advanced Manufacturing
Technology. 2018.
[10] Singh, P.; Singh, L.: Optimization of magnetic abrasive finishing parameters with
response surface methodology. Proceedings of the International Conference on
Research and Innovations in Mechanical Engineering. Lecture Notes in Mechanical
Engineering. 2014.

[11] Kala, P.; Kumar, S.; Pandey, P. M.: Polishing of copper alloy using double disk
ultrasonic assisted magnetic abrasive polishing. Materials and Manufacturing Process.
2013.

[12] Singh, D. K.; Jain, V. K.; Raghuram, V.: Experimental investigations into forces
acting during a magnetic abrasive finishing process. International Journal of
AdvancedManufacturing Technology.2006.

[13] Jayswal, S. C.; Jain, V. K.; D, P. M.: Modeling and simulation of magnetic abrasive
finishing process. International Journal of Advanced Manufacturing Technology. 2005.

[14] Rao, R. V.: Modeling and optimization of nano-finishing processes. International

Research and Development. 2011.