Universitatea de Nord Baia-Mare Facultatea:Resurse Minerale si Mediu Specializare:Ingineria si Procesari Materialelor Disciplina:Tehnologi de Procesare prin Deformare Plastica

PROIECT DE SEMESTRU

Student:MIROIU CRISTINA Anul -IV- I.P.M

2011-2012

TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze tehnologii de matritare pe masini de forjare orizontala pentru piese.

CUPRINS
CAPITOLUL 1 Stadiul actual al matritari pe plan national si mondial.4 CAPITOLUL 2 Stabilirea fortei de matritare la masini de forjat orizontale.5 2.1 Matritarea cu dantura a rotilor dintate...7 CAPITOLUL 3 Intocmirea desenului piesei matritate....11 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 Alegerea fazelor de matritare si a semifabricatului initial12 Alegerea fazelor de matritare...13 Stabilirea dimensiunilor semifabricatului initial....13 Calculul volumului ultimei faze de formare- perforare.14 Calculul lungimii refulabile a semifabricatului initial...14 Determinarea fazelor de refulare.14 Calculul fazelor de perforare15

CAPITOLUL 4 Alegerea marimii masini de forjare orizontala..16

CAPITOLUL 5 Protectia muncii.17 BIBLIOGRAFIE...19

CAPITOLUL 1
Stadiul actual al matritarii pe plan national si mondial
Matritarea este operatia de prelucrare prin deformare plastic in matrite. Matrita este o scula cu o cavitete interioara formata din una sau mai multe piese folosite la obtinerea diferitelor piese prin defiormare plastic a semifabricatrlor. Tendinele care se manifest pe plan mondial n domeniul tehnologiilor de deformare plastic si a matritarii, att din punct de vedere cantitativ ct i calitativ, se caracterizeaz prin diversificarea i modernizarea tehnologiilor, promovarea tehnologiilor avansate care s duc la productiviti sporite, la un indice de utilizare a metalului foarte ridicat. Astfel, n mod special se vor dezvolta tehnologiile de deformare plastic n matrie, iar n domeniul forjrii libere forjarea pe prese hidraulice cu ridicarea cerinelor privind gradul de precizie al pieselor, deci cu adaosuri de prelucrare i tolerane restrnse. O alt caracteristic a tendinelor existente pe plan mondial n producia de piese deformate plastic si matritare este puternica specializare i concentrare a produciea dezvoltarea produciei de piese obinute prin deformare plastic i implicit acestora seciilor de forj se face pe baza unor indicatori sintetici, n concordan cu ritmul general de dezvoltare economic, cum ar fi raportul ntre producia de piese matriate din oel i producia total de oel, care comparativ, se afl n limite foarte strnse (7% n Germania, 7,7% n Rusia, 5% n Romnia). Din punct de vedere tehnologic se remarc tendina de cretere a produciei de piese matriate cu consum redus de material i manoper i cu caracteristici fizico-mecanice superioare. Pe plan internaional, n rile dezvoltate industrial producia de piese obinute prin matriare reprezint cca. 75% (n Rusia, S.U.A., Anglia, Germania etc.), restul de 25% reprezentnd piese forjate liber pe ciocane i prese hidraulice. Trebuie evideniate i alte aspecte ale mutaiilor calitative n domeniul tehnologiilor de deformare plastic si matritare care s-au manifestat pregnant i continu s se manifeste. Este vorba de ridicarea preciziei pieselor matriate prin dezvoltarea procedeelor de matriare fr bavur, extrudare la cald, semicald sau rece, matriare a semifabricatelor sinterizate etc., care conduc la un nalt grad de utilizare a materialului (ntre 85% i 100%), conferind pieselor proprieti fizico-mecanice deosebite Un alt aspect care caracterizeaz situaia actual a tehnologiilor de deformare plastic si matritare existente n rile avansate se refer la indicatorul de folosire a metalului pentru realizarea pieselor finite, care a ajuns n prezent la cca. 75%. Avantaje: productivitate ridicat, consum de metal redus, calitatea suprafeei i precizia de prelucrare bun, posibiliti de obinere a unor piese complicate, volum de munc mic i manoper simpl, pre de cost redus. Dezavantaje: costul ridicat al matrielor, greutatea limitat a produselor din cauza forelor mari de presare pentru deformare, necesitatea unor operaii suplimentare (debavurare).

CAPITOLUL 2

Stabilirea fortei de matritare la masini de forjat orizontale

Matritarea reprezinta procedeul de deformare plastica la cald a semifabricatelor in matrite. Matritele sunt blocuri metalice in interiorul carora se executa cavitati care au forma negativa a piesei ce trebuie realizata. In matrite se mai pot executa si alte forme de locasuri numite cavitati pregatitoare. In vederea deformarii semifabricatelor , matritele se monteaza pe utilaje tehnologice care in timpul functionarii lor dezvolta un lucru mecanic ce este realizat pentru invingerea rezistentei la curgere a materalului supus matritarii. In vederea forjarii in matrita se utilizeaza urmatoarele procedee tehnologice: matritarea la ciocane, matritarea la prese, matritarea la masini de forjat orizontal si matritarea la masini speciale. Pentru realizarea intregului proces de matritare se folosesc urmatoarele tipuri de scule: a. scule pentru preforjare care pot fii nicovale specila ajustate sau matrite cu cavitati pregatitoare. Cu astfel de scule se obtin semifabricatele cu forme apropiate de cele ale pieselor matritate pregatite in vederea matritarii finale. b. scule pentru realizarea formei finale a pieselor matritate care sunt reprezentate de matritele propriu-zise. c. scule pentru debavurare, respectiv scule utilizate pentru indepartarea surplusului de material sub forma de bavura sau puntite ale gaurilor.Cu ajutorul acestor scule se obtine conturul final al piesei matritate. Pentru fiecare procedeu de matritare corespunde o anumita forma de matrita, specifica utilajului la care se realizeaza procesul.Metoda de matritare care conduce la obtinerea pieselor cu bavura se numeste matritare deschisa iar cea fara bavura, matritare inchisa. Daca deformarea materialului se produce numai intr-o singura semimatrita, atunci matritarea se numeste unilaterala. Cand deformarea se realizeaza in ambele semimatrite, matritarea este denumita bilaterala.Planul care separa cele doua parti ale unei matrite sau 5

matrita de poansin se numeste plan de separatie. La matritarea deschisa, planul de separatie trece prin zona unde se formeaza bavura. Tabelul 1.3. Influenta compozitiei chimice a piesei matritate asupra alegerii utilajului de matritare. MATERIAL CIOCAN SAU PRESA

Aluminiul

Daca se ajunge la deformari mari se da prioritate prselor.

Beriliul

Pentru ca prezinta o deformabilitate scazuta la deformarile cu viteze mari se va forja la prese.

Cupru

Se forjeaza mai bine la ciocane deoarece temperatura se mentine mai bine.

Niobiul

In cazul aliajelor cu temperaturi ridicate de forjare se recomande ciocanele. Magneziul Pentru ca prezinta deformabilitate mica la viteze de deformare mari, se recomanda forjarea la prese. Molibdenul In cazul aliajelor cu temperaturi ridicate de forjare se recomande ciocanele. Nichelul Pentru piese cu pereti subtiri de 1,3 mm se recomanda utilizarea ciocanelor. Oteluri Pentru piesele cu pereti subtiri si daca se cere inlaturarea oxizilor se carbon si aleg ciocanele. slab aliate Otel In cazul pieselor cu pereti subtiri se impune utilizarea ciocanelor. inxidabil Tantal La temperaturi ridicate se recomanda ciocanele. Titanul In cazul pieselor cu pereti subtiri cu elemente constructive complexe se vor utiliza ciocanele Wolfram In cazul aliajelor deformabile la temperaturi ridicate, se aleg ciocanele. Zirconiul In cazul semifabricatelor plate cu temperatura de deformare sub 760C se aleg presele.

2.1 MATRITAREA CU DANTURA A ROTILOR DINTATE

PRINCIPIUL FORJRII. Prin forjare se nelege procedeul de prelucrare a unui semifabricat metalic prin deformare plastic la cald, fr fisurare, prin intermediul forelor statice sau dinamice exercitate de prese sau ciocane. Forjarea prezint urmtoarele avantaje: prelucrare rapid, cost redus i manoper simpl. Ca dezavantaje se pot meniona: precizie dimensional redus, calitatea suprafeei slab i necesitatea unor fore mari de deformare. Factorul principal care caracterizeaz forjarea este gradul de forjare (coroiaj). Clasificarea forjarii se face dup urmtoarele criterii: - dup gradul de libertate al materialului n timpul deformrii: forjare liber; forjare de profilare pe maini cu destinaie limitat; forjare n matri; - dup temperatura de lucru: la rece; la cald; - dup viteza de deformare: viteze mici; viteze mari; - dup modul de aplicare al forei de deformare: manual i mecanic. FORJAREA LIBER este forjarea la care deformarea plastic se face nelimitat i poate fi efectuat manual sau mecanizat. Forjarea liber mecanic se aplic n majoritatea seciilor de forj pentru producie cu caracter individual sau de serie mic. Echipament tehnologic pentru forjarea liber. Dup destinaie echipamentul tehnologic pentru forjare se mparte n trei grupe principale: - scule cu ajutorul crora se realizeaz operaiile de forjare liber; - dispozitive de diferite construcii pentru susinerea i deplasarea pieselor, cu ajutorul crora se realizeaz transportul i ntoarcerea semifabricatelor n cursul forjrii; - instrumente de msur cu ajutorul crora se execut controlul dimensiunilor pieselor forjate, att n cursul procesului de forjare, ct i dup terminarea lui (compase de diferite forme, echere, abloane, ublere, etc.). Utilajul specific forjrii libere. n funcie de masa pieselor forjate, principalele utilaje ntrebuinate n procesul de forjare sunt: ciocanele mecanice pentru piese mici; ciocanele pneumatice pentru piese mici i mijlocii; ciocanele cu abur sau aer comprimat pentru piese de dimensiuni mijlocii i mari; prese cu friciune pentru piese mici i serie mic; prese cu excentric pentru piese mici i serie mare; prese hidraulice pentru piese mari i foarte mari. Parametrii tehnici importani ai utilajului de lucru sunt: lucrul de deformare util (la o curs respectiv la o lovitur a organului de lucru) L [J]; fora nominal de deformare F [daN]; viteza organului de lucru v [m/s]; cursa organului de lucru H [mm]. 7

La ciocane forele de deformare sunt aplicate n mod dinamic prin lovituri repetate. Capacitatea de deformare este determinat de masa prilor cztoare. Ciocanul pneumatic cu autocompresie funcioneaz pe principiul dublei aciuni. Aerul comprimat ptrunde n cilidrul de lucru la partea superioar sau inferioar a lui, determinnd coborrea recpectiv ridicarea alternativ a berbecului. Numrul maxim de lovituri este funcie de turaia arborelui cotit al compresorului. Masa prii cztoare este 75 1000 kg, iar presiunea aerului comprimat variaz ntre 0,6 3 atm. Ciocanul cu abur-aer cu dubl aciune. Sursa de enrgie este aburul la presiunea de 7 9 atm sau aerul comprimat cu o presiune de 6 8 atm. Presa hidraulic funcioneaz pe baza aciunii presiunii hidrostatice, putnd dezvolta fore mari (pn la 15000 20000 daN) n condiii mai avantajoase dect ciocanele. Purttorul de energie este apa sau uleiul cu presiunea de 200 400 atm. Presiunea ridcat se obine cu ajutorul pompelor de nalt presiune (prese pur hidraulice) sau cu ajutorul multiplicatoarelor de presiune. Presa cu friciune. Micarea berbecului prin intermediul urubului se face cu ajutorul unui volant antrenat de ctre dou discuri de friciune. Cele dou discuri solidare pe un ax se ating alternativ de volant, imprimndu-i o micare de coborre i ridicare. Viteza de deplasare a berbecului crete la coborre (datorit creterii progresive a diametrului discului n contact) astfel nct ea este maxim la atingerea semifabricatului. Presele cu excentric se preteaz la lucrri de serie mare i mijlocie, avnd o productivitate mult mai mare dect ciocanele. Pot s realizeze fore ntre 500 10000 tf la un numr de 125 35 curse/min. ntruct cursa de lucru este mic, presele se ntrebuineaz mai mult pentru forjarea pieselor de nlime mic i pentru operaii de preforjare. Operaiile de baz executate prin forjare sunt: refularea, ntinderea, perforarea, ndoirea, rsucirea etc. Tehnologia forjrii cuprinde urmtoarele operaii principale: - ntocmirea desenului piesei brut forjate; - determinarea greutii i dimensiunii semifabricatului iniial; - alegerea succesiunii operaiilor i fazelor de forjare; - alegerea utilajului de lucru; - alegerea i stabilirea sculelor pentru forjare; - stabilirea regimului de nclzire i rcire a piesei; - fixarea normei de timp; - stabilirea operaiilor suplimentare (control, prelucrri prin alte procedee etc.)

FORJAREA DE PROFILARE Forjarea radial este operaia de forjare cu reducere succesiv a seciunii la care forele de deformare de mrimi identice acioneaz dup dou, trei sau mai multe sensurii diametral opuse. Materialul primete o micare de avans (pe vertical sau orizontal) i o micare de rotaie. n toate cazurile operaia executat este o ntindere, diametrul piesei reducndu-se n trepte la o valoare minim dorit. Sculele pentru deformare urmresc forma piesei pentru forjat i se numesc ciocane. Mainile pentru forjat pot avea dou sau patru ciocane, putnd s prelucreze piese cu diametrul de 5 160 mm (pline sau tubulare). Fora util de lucru este cuprins ntre 800 65000 kN la un numr de 250 1000 curse/min. Avantajele forjrii radiale. Productivitatea ridicat, tolerane restrnse, proprieti mbuntite ale pieselor prin asigurarea unui fibraj continuu i limitarea posibilitii de imprimare superficial a oxizilor, cost redus al sculelor, randament mare, posibiliti de forjare ale aliajelor cu plasticitate redus datorit strii tensionale favorabile n timpul deformrii, economii de material.

Forjarea roilor dinate. Danturarea se realizeaz cu ajutorul unor scule de presare i rotaie care acioneaz asupra suprafeei laterale a semifabricatului cilindric sau conic nclzit superficial prin inducie. n cazul roilor dinate cilindrice deformate are loc prin procedeul de trecere sau prin procedeulde ptrundere. La procedeul de ptrundere semifabricatul prematriat este centrat i strns ntre dou jumti de piese profilate i antrenat fr lunecare. Sculele de danturat sunt npinse nainte radial pe piese de prelucratpnlaangrenare. Forjarea roilor dinate este operaia de deformare plastic pentru obinerea unor piese sau semifabricate cu ajutorul unor matrie segment fixate pe circumferina unor cilindri a cror diametre variaz obinuit ntre 500 1000 mm. Procedeul se utilizeaz pentru fabricaia de mas i serie mare asigurnd: un grad nalt de automatizare, viteze mari de execuie, tolerane i adaosuri mici de prelucrare,

durabilitatea mare a sculelor, cheltuieli mici de ntreinere, caracteristici de rezisten mbuntite. Sculele pentru deformare au forma unor cilindri obinuii sau a unor role cu suprafa mic de contact. n cazul cilindrilor matria care cuprinde profilul piesei pentru forjat se execut direct pe cilindri sau separat, dup care se fixaez pe cilindrul de lucru. Deformarea se execut numai la cald, iar trecerea de la o seciune la alta se face la unghiuri ct mai mari. Diametrul semifabricatului iniial se alege 12 15% mai mare dect diametrul sau grosimea celei mai mari seciuni transversale a piesei profilate.

Forjarea prin fluoturnaj

Fluoturnajul este procedeul de deformare plastic a materialului n scopul obinerii unor piese de revoluie cu generatoare rectilinie sau curbat. Procedeul permite obinerea unor piese tubulare cu perei subiri, plecnd de la semifabricatul cu perei groi. Scula pentru deformare este o rol care urmrete o traiectorie rectilinie paralel cu generatoarea semifabricatului. Dup modul de curgere a materialului procedeul poate fi cilindric direct la care materialul curge n sensul de deplasare a rolei de deformare i invers n care materialul curge n sens opus.Materialul este deformat ntre rol i mandrin. Deoarece volumul materialului rmne constant, piesa crete n lungime. Avantajele procedeului:

proprieti mecanice mbuntite fibraj continuu calitatea suprafeei interioar bun realizarea unor piese greu de obinut prin alte procedee economie de material timp scurt de execuie.

10

CAPITOLUL 3

Intocmirea desenului piesei matritate

Desenul piesei matritate se intocmeste pe baza desenului piesei finite,pentru ca desenul sa se intocmeasca in bune conditi vom tine seama de urmaroarele conditii: Conditia de functionare a piesei din care face parte pentru a vedea care sunt portiunile cele mai solicitate, cum sunt solicitate acestea,astfel vom putea preciza care din suprafete trebuie prelucrate ulterior prin aschiere,care sa fie directia fibrelor in piesa. Daca este indicate o matritare de precizie si sa se inlarure de pe unele portiuni preluctarea prin ashiere. In cazul nostrum se va folosi matritarea pe masini de forjatorizontal. Materialul din care este facuta piesa si comportarea acesteia la deformare plastic. Se va tine seama de seria de piesa matritata precum si ce matrite se vor folosi pentru ca piesa sa se obtina in cele mai bune conditii tehnico-economice. In functie de acestea se va intocmi desenul piesei matritate stabilindu-se urmatoarele conditii: a) Suprafata de separate,planul de separate dintre cele 2 matrite,se alege planul vertical ce trece prin axa de simetrie a piesei. b) Stebilirea adaosurilor si tolerantele de matritare care sunt date in STAS7670/83 in functie de forma si dimensiunile piesei matritate, precum si de clasa de precizie care se adopta. Adoptam clasa a-II-a de precizie,adaosurile si abaterile se vor lua in functie de dimensiunile maxime. Adaosul va fi de 2,5 (mm/raza).Pentru rectificare 0,25 (mm), si pentru fisurare tot 0,25(mm). Abaterile pentru diametru sunt de 1,5 (mm), iar pentru inaltime (mm); D= mm); H= (mm).

c) Stabilira inclinarilor de matritare se face conform STAS 7670/83 deoarece pe matritele de forjare orizontala exista 2 suprafete de separate ceea ce asigura scoaterea usoara a pieselor din matrita,inclinarile se prevad pe acele portiuni are in timplu racirii se strang pe matrita sau pe poanson. Astfel adoptam inclinatie exterioara de 3 o, iar 11

cea interioara de 30. Atat adaosurile de prelucrare cat si tolerantele de matritare sunt conform plansei 2. d) Stabilirea razelor de racordare in functie de forma piesei si de pozitia lor interioara sau exterioara ,razele de racordare se potcalcula cu relatia stabilita pe baza experimentala: pentru muchia exterioaraa piesei raza r, se stabileste in functie de adaosurile de prelucrare de pe suprafata laterala:

r1 =

3(mm)

Dragan 2.pag.293

pentru muchia interioara ale pieselor raza este: = 0,2 = 0,2 D1+ 1mm = 0,2 (mm)

D2+ 1mm = 0,2 10,5 + 1 = 3,1 (mm)

daca muchia interioara se refera la o portiune gaurita a piesei atunci: r3 = 0,07( d2+42) =? d2 diametrul gauri 42 adancimea gauri (cu adaos)

r3 = 0,07 (15+ 74,5) = 6,265 (mm)

Razele se vor rotungi la marimi pentru care sculele sunt realizate.

3.1.

Alegerea fazelor de matritare si a semifabricatului initial

Piesa din prezentul proiect este din grupa a-II-a si se realizeaza in urmatoarele etape: Se construieste faza finala de deformare perforare. a=k pentru: k= a = 1,76 = d0 86 = 49
0;

12

In tabelul 33.(1.p.306)avem:

l0= H-a = 111- 86 = 25 mm c = 0,6 l0 = 0,6 R1 = 0,4 d0= = 0,4 R2 = 0,2 = 0,2 3.2 Alegerea fazelor de matritare Se construieste epura diametrelor pentru faza finala de formare perforare Epura diametrelor reprezinta un semifabricat cu sectiune transversal circular si egala cu sectiunea inelara a fazei de formare perforare conform figurii 1: dsi de min dsi = 75 mm de = Vom avea: de1 = de2 = de3 = de4 = de5 = 111,5 mm 3.3 Stabilirea dimensiunilor semifabricatului initial Matritarea piesei din aceasta grupa se face dintr-o bara ,la stabilirea dimensiunilor semifabricatului initial se tine seama de urmatoarele: a) Matritarea sa se poata face din cat mai multa faze: b) In timpul perforari materialul sa se deplaseze numai radial si nu axial: Pe baza acestor dimensiuni semifabricatul initial dsi se allege incat sa fie mai mic sau egal cu dimensiunile epurei minime: (1.pag.307)

( 1.pag.307)

13

3.4

Calculul volumului ultimei faze de formare- perforare ) Vp1 = x si y- sunt abateri pentru diametru si inaltime Vp1 =
) ) ) )

Vp2 = = 28271,77 mm3 Vp = Vp1+Vp2 = 900561,26+28271,77 = 928833,03 mm3 Volumul refulabil va fi: Vr =
)

3.5 Calculul lungimii refulabile a semifabricatului initial. lr = = = 215,61 mm = 4115,625 mm

Ssi = lr = 215,61 mm dsi = 75 m

3.6 Determinarea fazelor de refulare Pentru determinarea fazelor de refulare se parcurg urmatoarele etape: a) Se verifica daca sunt necesare faze intermediare al refulariuii,pentru aceasta calculam coeficientii: )

) Intrucat sunt necesare intermedierii de refulare.

b) Calculul primei fazae de refulare. diametrul: d1 = k dsi d1 = k Refulare in matrita si poanson dsi (1.pag 300) 14

d1 = diametru bazei mari a primului trunchi de con. k = 1,05..1,2 mm d1 = 1,05 =1,74 0,02 ) )2 kn = 1,05+0,05(n-1) (1.pag.300) Pentru n=1 k1= 1,05 mm D1 = l1 =
n1 2

(1.pag.300)

mm

1 = 1,76
)

= 114,88 mm

c) Calculul fazei a-II-a de refulare Calculam volumul trunchiului de con in faza a-II-a. ) V= V= )2 + ) = 533053 mm3 In functie de acest volum di dimensiunile piesei ce dorim sa o obtinem vom allege, 2 faze ; una pentru refulare in poanson + gatuire,si una de formare-perforare partial+gatuire finala 3.7 Calculul fazelor de perforare Daca adancimea gaurii este mai mare decat dimensiunile ei atunci sunt necesare mai multe faze de gautire: Calculam lungime gaurii dupa prima faza: a1 = 0,7 d0 (1.pag.309) a1 = 0,7 Lungimea de perforare se calculeaza cu relatiia: a2 = 1,76 d0 a2 = 1,76
)

Dupa ultima faza de formare-perforare ramane un dop,care se inlatura prin strapungere deci exista si a cincia faza ,faza de strapungere.

15

CAPITOLUL 4

Alegerea marimii masinii de forjat orizontal

La alegerea masini de forjat orizontal trebuie sa se tina seama de 2 factori importanti:

a) De forta necesara pentru deformarea semifabricatului b) De dimensiunile blocurilor matritei Fnec pentru deformare la masina de forjat orizontala se calculeaza cu relatia: P= k (Dragan .334)

P= forta de deformare K=coeficientul care tine seama de forma si marimea piesei si se stabileste din graficele reprezentate in fig 229 (Dragan334) rezistenta la deformare a materialului la temperature de lucru A=suprafata piesei in planul se separate dintre matrita si poanson K= 3,5 3,8 daN/mm2 la 10500C A= = 14412,79 mm2 P= 3,5 daN= 19169 kN

Noi avem o matrita cu diametrul inaltimei de 1030mm, lungimea de 850mm, si latimea de 320mm. h= 1030mm L= 850mm l= 320mm Din tabelul 8.5 din cartea lui (Chirila 261) la aceste dimensiuni ale matritei avem forta masini de 20.000 kN. Luam o masina de 20.000kN \

16

CAPITOLUL 5
MASURI DE PROTECTIA MUNCII Protecia muncii este un sistem de msuri i mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, profilactic-curative, care acioneaz n baza actelor legislative i normative i care asigur securitatea angajatului, pstrarea sntii i a capacitii de munc a acestuia n procesul de munc. Legislatia existent si indicatiile date de stat impu asigurarea celor mai bune conditii de munca in toate sectoarele de produictie. O masura de baza pentru inlaturarea pericolelor de accidente este folosirea macanizarii si automatizarii intr-un grad cat mai inalt. Deci prin masurile de protective a munci se asigura nu numai rezolvarea problemei din punct de vedere social cat si economic, eficienta munci in conditi de siguranta . Directia principal a politici de stat in privinta protectii muncii sunt urmatoarele: ( I.Dragan. 10.374-375) Masuri de protectia munci la matritare Cand manevrarea semifabricatului se face manual sursele de accidente sunt asemanatoare cu cele intalnite la forjerea liber ape ciocane,aceste sutse nu mai sunt prezente daca utilajele sunt prevazute cu manipulatoare. O sursa suplimentara de accidente la matritare o constituie montarea si exploatarea matritelor, prin respectarea tuturor fazelor cerute de montere a matritei si folosirea sculelor potrivite acestiu scop pericolul de accidente este inlaturat, deci numai abaterile de la regulile de montare si folosirea sculelor improvizate pot duce la accidente. La matritare se folosesc si matrite de ungere, in functie de compozitia lor in contactul acestora cu matrita calda si cu semifabricatul,emana gaze mai munt sau mai putin nocive. Prezenta acestor gaze inrautaterste mediui ambient al locului de munca de aceea pentru inlaturarea gazelor se folosesc ventilatoare locale. Oxizi depusi de pe semifabricat si ramasi in matrita se inlatura cu ajutorul aerului comprimat ,traiectoria jetului de aer trebuie dirijata in asa fel in cat oxizi sa nu se apropie de locul unde sunt oameni,nici in apropierea cailor de acces. O sursa de accidente o constituie si operatia de debavurare,asezarea incorecta a piesei pe stanta de debavurare manipularea defectelor a pieselor debavurate si a bavurilor pot duce la accidente. Manevrarea corecta a acestora in timpul si dupa debavurare ,depozitarea pieselor matritate si a bavurilor in afara spatiului de lucru inlatura insa orce pericol de accidente. (I.Dragan.10.377) Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca - asigurerea prioritatii ale politici de stat in domeniul protectiei muncii; emiterea si aplicarea actelor normative privind protectia muncii;coordonarea activitatiilor in domeniul protectiei muncii si al mediului. - supravegherea si controlul de stat asupra respectarii actelor normative 17

in domeniul protectiei muncii;cerceterea si evidentierea accidentelor de munca si a bolilor profesionale ;apararea intereselor legitime. - elaborarea si actualizarea planului de prevenire a accidentelor si protectia muncii - elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si aplicarea reglementarilor de sanatatea, securitatea si protectia muncii, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii precum si ale locurilor de munca - intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor in domeniul: sanatatea, securitatea si protectia muncii - elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau unitatii; La locul de munca, muncitorul se va prezenta in echipament corespunzator,va verifica buna functionare a sistemului MU-DPSf-DPSc-Sc.Pentru operatia de prelucrare,muncitorul va folosi scule adecvate si va respecta normele specifice de protectia muncii. Masinile unelte trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic, sa aiba aparatori deprotectie, sa fie protejat de electrocutare prin legare la pamant. Se prezinta in continuare cateva norme ce trebuie respectate: pentru protectia impotriva aschiilor, strungurile trebuie sa fie prevazute cu ecrane de protectie; inaintea inceperii lucrului, strungarul va verifica starea masinii, si in cazul constatarii unor defectiuni, va anunta maistrul; daca in timpul prelucrarii se produc vibratii puternice, masina unealta se va opri imediat, procedandu-se la constatarea si inlaturarea cauzelor elementele de comanda pentru pornirea masinilor trebuie sa fie astfel dispuse incat sa nu permita pornirea accidentala a masinii; pe masinile de frezat se vor executa numei operatiile pentru care a fost destinata masina; in timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa masinii, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare; verificarea cotelor pieselor fixate pe masa masinii precum si a calitatii suprafetei prelucrate se va face numai dupa oprirea masinii; inaintea fixarii piesei pe masa masinii de gaurit, se vor curata, mai intai, masa si canalele ei de aschii; prinderea si desprinderea piesei se vor face numai cu axul principal oprit; se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite se interzice franarea cu mana a axului port-mandrina la oprirea masinii. Masurile de protective individuale depend de gradul de utilizare si de mecanizarea sectiilor de prelucrere prin deformere. Tot ca masura de protective o constituie si instrucatjul periodic facut tuturor participantilor la procesul de productie, accidentele se produc mai ales din cauza negligentelot instructajului periodic de protectia muncii si a nerespecteri masurilor pervazute pentru fiecare loc de munca. (I.Dragan.10.378)

18

BIBLIOGRAFIE

I.Dragan. Tehnologia deformari plastice EDT.Buc.1979 I.Dragan.Tehnologia forjari si matritariEDP.Buc.1963 I.Dragan.tehnologia deformarilor plasticEDP.Buc.1976 I.Dragan.Indrumator de proiecte pentru tehnologia forjari si matritari 5. V.Chirita.Matritarea la calda metalelor si aliagelorEDT.Buc1979 6. S.Budea.Forjarea si extruziunea materialelor 7. E.Pog.Procedee de prelucrare prin deformare plastic .R.P.Cluj-Napoca208 8. ***STAS7670/1966Adaosuri de prelucrare si tolerantele de material 9. I.Ionel, Armand Popescu.Cartea forjaruluiEDT.Buc.1963 10. I.Dragan.Protectia muncii in sectiile de forjare matritareBuc.I.D.T 1967 11. I.Dragan.Protectia si securitatea muncii Centru de documentatie si publicatie al Industriei Metalurgice 1969 12. www.referat.ro.Protectiamuncii 1. 2. 3. 4.

19