Asamblari prin Lipire

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL 1 NOTIUNI GENERALE

1.1 Generalitati

CAPITOLUL 2 ASAMBLARI PRIN LIPIRE

2.1 Lipituri moi

2.2 Caracteristici ale lipiturilor moi pentru cateva material reprezentative

2.2.1 Lipirea cu ciocane de lipit

2.2.2 Lipirea cu arzatoare cu gaz

2.2.3 Lipirea prin rezistenta de contact

2.3 Lipituri tari

2.3.1 Lipirea cu flacara

2.3.2 Lipirea in bai de saruri

10

2.3.3 Lipirea in cuptoare cu atmosfera controlat

10

2.4 Lipirea cu adezivi

10

2.5 Lipirea cu material de adaos metalic

13

CAPITOLUL 3 TECHNOLOGIA LIPIRII

16

CAPITOLUL 4 RECONDITIONAREA PIESELOR PRIN LIPIRE CU MATERIAL DE

ADAOS METALIC

18

BIBLIOGRAFIE

Simpf Richard Arnold

19

Pagin 1

Asamblari prin Lipire

ARGUMENT

Pentru sustinerea examenului de certificare a competentelor profesionale am ales tema

Ansamblu de lipire.
Lipirea este o metoda des folosita in ateliere, fabrici, este o mbinare nedemontabil a
pieselor metalice la care legtura se realizeaz prin difuzia metalului de adaos aflat n stare lichida,
in metalul piesei, aflat in stare solida, lipitura fiind deci o formaie eterogen.
Lipirea se bazeaza pe fenomenul fizic de fuziune a materialului de baza (piesa),cu aliaj de
lipit.
Materialul de adios se numeste aliaj de lipit,iar temperatura de topire a aliajului este cu 50
C mai mica decat temperature de topire a pieselor
asmblate.
Lipirea se datoreaza fenomenului de difuziune a
particulelor aliajului in m 313d324d materialul pieselor
de suprafata in zona de lipire.
Lipirea se bazeaza pe fortele intermoleculare
dezvoltate ntre aliajul de lipit si metalul de baza.
Materialul de aport: are compozitie chimica
diferita de cea a materialului de baza;
Patrunde prin difuziune moleculara in structura acestuia;
Astfel se formeaza la nivel local solutii solide ce determina lipirea datorita fortelor de
coeziune intermoleculara dintre cele doua materiale.

Simpf Richard Arnold

Pagin 2

Asamblari prin Lipire

CAPITOLUL 1 NOTIUNI GENERALE

1.1 Generalitati

Lipirea este o metoda de mbinare nedemontabil a pieselor metalice la care legtura se

realizeaz prin difuzia metalului de adaos aflat n stare lichida, in metalul piesei, aflat in stare
solida, lipitura fiind deci o formaie eterogen.
Metalele de adaos sunt aliaje uor fuzibile cu punct de topire in jurul a 250C sau, uneori. materiale
nemetalice (respectiv adezivii) care adera pe poriunile de lipit.
n funcie de temperatura de topire a aliajului de lipit se deosebesc dou procedee de lipire :
- lipire moale, cnd temperatura de topire a metalului de adaos este sub 300C ;
- lipire tare sau blazare cnd temperatura de topire a metalului de adaos depete 500C. Esenialul
in aceasta, clasificare l constitute faptul ca la acelai metal de baza rezistenta mecanica a lipiturii
este cu att mai ridicata cu cat metalul de adaos are o temperatura de topire mai mare.
Metalele si aliajele de adaos sunt grupate (i simbolizate, ca atare) dup mai multe criterii, si
anume : natura aliajului (de exemplu : Cu + Zn. aliaje coninnd Ni, Ag etc.), forma sub care se
prezint (baghet, srm nvelit, pulbere, granule etc.), temperatura do topire, rezistena lipiturii la
ncercarea de traciune sau de forfecare etc.
Pentru eliminarea oxizilor Si a celorlalte materii strine de pe zonele de lipit se folosete o
substan chimica numit flux, mai uor fuzibil, dect aliajul de lipit, prinzndu-se de suprafaa
pieselor naintea aliajului i avnd nsuirea de a dizolva oxizii i impuritile. Ca fluxuri se pot
folosi : colofoniul, stearina, clorura de zinc, clorura de amoniu, boraxul etc.

Simpf Richard Arnold

Pagin 3

Asamblari prin Lipire

CAPITOLUL 2 ASAMBLARI PRIN LIPIRE

Asamblarea prin lipire este operatia de imbinare a doua sau mai multe piese confectionate din
acelasi metal sau din materiale diferite cu ajutorul unui material de aport de temperatura mai
joasa decat a materialului pieselor de imbinat.
Clasificarea lipiturilor metalice, in functie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a aliajului
de lipit cuprinde urmatoarele grupe: lipituri moi si lupituri tari.
Principalele avantaje si dezavantaje ale lipirii:
Avantaje:
Nu apar fisuri de concentratori de tensiune;
Datorita temperaturilor joase,nu apar tensiuni termice si nici tensiuni remanente la
asamblare;
Se pot asambla table si sarme subtiri fara a exista pericolul arderii acestora;
Toate materialele se pot lipi,cu exceptia magneziului,care nu se lipeste cu aluminiul;
Prin aceasta metoda de asamblare se obtin piese curate,cu aspect frumos,care isi mentin
forma si dimensiunile,precum si precizia dimensionarii;
Nu necesita personal cu inalta calificare.
Dezavantaje:
Rezistenta asamblarii este mica,deoarece sarcinile sunt preluate de straturile de aliaj de
lipire;
Culoarea aliajului de lipit difera de cea a pieselor de baza;
Are slaba rezistenta la coroziune.
Este de retinut faptul ca la operatia prin lipire se afla in stare lichida doar aliajul de
lipit,deci cele doua materiale folosite(material de baza si aliajul de lipit) trebuie sa aiba temperature
de topire diferite
In functie de temperaturile de topire a aliajului,asamblarile prin lipire(in urma carora
rezulta lipiturile) se impart in:
lipirea moale,la care temperature de topire a materialului de adios este mai mica de 450C;
lipirea tare,la care temperature de topire a aliajului este mai mare de 450C.
Metoda de lipire se allege in functie de materialele pieselor care se lipsesc si de conditiile de
functionare ale asnsamblului.

Simpf Richard Arnold

Pagin 4

Asamblari prin Lipire

2.1 Lipituri moi

Lipiturile moi sunt utilizate in special la tinichigerie pentru lipirea tablelor do Zn, de alama, de
otel cositorite etc. In acest caz, metalul de adaos se topete cu ajutorul ciocanului de lipit. Aliajele
de lipit depind de natura metalului pieselor de asamblat (otel, cupru, staniu etc.). Fluxurile mai
utilizate sunt: colofoniul (la lipirea cuprului i a alamei), stearina (la lipirea aliajelor de plumb),
clorura de zinc dizolvat n ap (pentru otel i aliaje de cupru), acidul clorhidric dizolvat n ap (la
lipirea zincului).

Prin acest procedeu,se obtin lipituri care suporta solicitari mici si lucreaza bine la temperature
mici de 300C.Asamblarile prin lipire se folosesc in combiantie cu nituri,bolturi,suduri sau
falturi,pentru cresterea rezistentei.
Este folosita la piese supuse la presiuni si solicitari de valori mici pentru aparatura de
laborator,radiatoare,legaturi electrice,tehnica de calcul.
Deasemenea ,se utilizeaza la asamblari ce etansare si pentru conductori electrici sau la circuite
imprimate.
Lipirea se realizeaza cu aliaje de lipit care contin
Sn-Pb si cu adaosuri de Sb cu punctual de topire
cuprins intre 138C si 325C si Ag-Pb-Sn cu punctule
de topire cuprins intre 235C si 310C.
Indepartarea oxizilor si prevenirea formarii oxizilor
se realizeaza cu ajutorul fluxurilor pentru lipit.Acestea
sunt compusi chimici,intalniti in urmatoarele variante:
Compusi organici-colofoniu,sacaz si stearina;
Compusi anorganici-acid clorhidric,clorura de
zinc,clorura de amoniu(tipirig).
FIG.1 Tinichigerie sfaturi
Asamblarile prin lipire moale pot fi realizate:
Cap la cap-evitate de obicei,datorita rezistentei scazute a aliajului de lipit;
Pri suprapunere-suprafata de suprapunere este limitata de nepatrunderea aliajului intre cele
doua suprafete-lungimea de suprapunere este I = (4...6)s,unde s-grosimea materialului (cel
mai subtire).

Simpf Richard Arnold

Pagin 5

Asamblari prin Lipire

2.2 Caracteristici ale lipiturilor moi pentru cateva materiale reprezentative

Aluminiul se lipeste in conditii mai grele,si numai in situatia in care piesa este realizata din
aluminiu pur sau din aliaje ce contin 1% mangan,1% magneziu sau 5% siliciu.
De retinut faptul ca aluminiul turnat sau forjat nu se poate lipi.
Inainte de lipire,suprafetele pieselor din aluminiu se vor curate,prin una dintre uramtoarele
metode:
1. mechanic-cu peria din fibre de sticla sau din otel inoxidabil;
2. ultrasonic;
3. chimic.
Magneziul se lipeste mai rar,iar atunci se folosesc aliaje ce contin 60% Cd,30% Zn si 10% Sn.
Aliajele de cupru se lipesc sub straturi de flux,iar dupa lipire se aplica un tratament de
recoacere,timp de 30 min-1 ora.
Otelul se asambleaza mai greu prin lipire,dar numai dupa ce suprafetele au fost bine curatate
mechanic si chimic.
Din punct de vedere tehnologic,lipirea moale se realizeaza prin uramtoarele metode:

cu ciocane de lipit;
cu arzatoare cu gaz;
prin rezistenta de contact;
prin cufundare in aliaj de lipit.

Metoda de lipire se alege tinand seama de:

materialul si dimensiunile pieselor;

forma imbinarii;
tipul aliajului de lipit;
numarul de piese lipite;
instalatiile de lipire existente.

FIG.2 Ciocan de lipit

2.2.1 Lipirea cu ciocane de lipit

1.Consideratii generale
Ciocanele dee lipit sunt folosite pentru transportul caldurii de la sursa la locul de asamblare.Se
executa din cupru,deoarece acest material este un foarte bun conductor de caldura.
Ciocanul de lipit se incalzeste in partea mai graosa si nu la varf,pentru ca se poate
arde.Incalzirea se face la flacara unei lampi cu benzina,cu spirt sau petrol.Pentru a evita incalzirea
repetata,se folosesc ciocane electrice la care incalzirea este continua.
Simpf Richard Arnold

Pagin 6

Asamblari prin Lipire

2.Scule,dispozitive,verificatoare:Ciocan de lipit,dispozitiv de prindere,pile.
3.Materiale utilizate: Piese pentru asamblat ,material de adios,clorura de zinc,clorura de amoniu.
4.Mod de lucru:Operatia de lipire se executa in uramtoarele etape:
se ajusteaza piesele prin lipire,razuire,netezire abraziva;
se acopera cu strat de flux,folosind un tampon de calti sau o pensula de par;
se incalzeste ciocanul de lipit;
se cufunda ciocanul in solutie de clorura de zinc si apoi in clorura de amoniu (tipirig);
se ia cu ciocanul uan sau doua picaturi de aliaj de lipit sau se pun bucatile de aliaj pe locul de
imbinare deplasand incet si uniform ciocanul de-a lungul imbinarii;
ciocanul nu se ridica de pe suprafata de lipit pana cand nu se umple cusatura;
dupa intarirea aliajului de lipit si racirea lipiturii se poate spala cu apa si sapun pentru indepartarea
fluxului (numai acolo unde este prevazut de tehnologie).Daca a fost folosit flux protector,aceasta
operatie nu este necesara.
5.Concluzii:in functie de dotarea existenta,se precizeaza tipul de ciocan de lipit utilizat in aplicatia
practica.Deasemenea,se enumera sculele cu ajutorul carora au fost ajustate piesele supuse
asamblarii.
Executantul lucrarii va face aprecieri asupra calitaii cusaturii executate.

2.2.2 Lipirea cu arzatoare cu gaz

1.Consideratii generale:este folosita la lipirea in locuri greu
accesibile.Metoda consta in incalzirea piesei si aliajului de
lipit,cu ajutorul unui arzator compus din doua tevi lipite,prin
care
circula
un
gaz
ce
poate
arde
(acetilena,hydrogen,metan,butan,propan,gaze naturale) si aer.
2.Scule,dispozitive,verificatoare:arzator cu gaze,dispozitive de
prindere,pile.
FIG.3 Lipirea cu gaz
3.Materiale utilizate:piese pentru asamblat,material de adios,clorura de zinc,clorura de amoniu.
4.Mod de lucru:etapele de realizare a lipiturii prin aceasta metoda sunt uramtoarele:

pregatirea pieselor pentru lipire,prin curatare,degresare,prelucrarea marginilor;

acoperirea acestora cu flux;
incalzirea locului de lipire pana la temperature de topire a aliajului;
apropierea barei din aliaj de lipit acoperit cu flux de locul de imbinare;
topirea aliajului de lipit si realizarea imbinarii.

5.Concluzii:se face o comparatie intre metoda de lipire cu ciocane e lipit si cu arzatoare cu gaz.
Simpf Richard Arnold

Pagin 7

Asamblari prin Lipire

2.2.3 Lipirea prin rezistenta de contact
1.Consideratii generale:se realizeaza prin incalzirea locala,folosind efectul termic al curentului
electric si topirea aliajului de lipit asezat intre piesele care se asambleaza.
Metoda este folosita la lipirea tevilor de radiatoare si la lipirea sculelor.Instalatia folosita este
reprezentata

2.Scule,dispozitive,verificatoare:instalatia de lipire prin rezistenta de contact,dispozitiv de

prindere,pile.

3.Materiale utilizate:piese pentru asamblat,material de adaos,clorura de zinc,clorura de amoniu.

4.Mod de lucru:etapele parcurse la aceasta metoda de lipire sunt uramtoarele:

curatirea mecanica a pieselor;

degresarea;
decaparea;
fixarea in pozitie de asamblare;
cufundata in baia de flux in stare lichida;
introducerea in baia de aliajtopit.

5.Concluzii:se verifica aspectul cusaturii ralizate,dupa curatarea suprafetelor pieselor

asamblate.Se realizeaza o proba de incercare a cusaturii(eventual,oproba de etansare lalipirea a doua
tevi de radiator),infunctie de dotarea existenta in laborator.

2.3 Lipituri tari

Lipiturile tari, numite i brazuri sunt lipiri cu aliaje greu fuzibile (punct de topire n jur de 850C =
1 123 K). Ele se folosesc unde intervin eforturi mai mari i permit obinerea unei mbinri rezistente
la piesele pe care, din diferite motive, nu le putem suda.
Aliajele de lipit, destinate acestor lipituri tari, sunt diferite n privina compoziiei chimice i sunt
determinate de natura metalelor ce sa lipesc (aliaj AlZn, pentru lipirea aluminiului i a aliajelor
sale, aliaje CuZn i AgOuZn pentru aliaje feroase etc). Fluxurile au la baz, n general,
boraxul, care reduce oxizii metalici la cldur i d natere, unei mase sticloase. Aceasta se
ndeprteaz apoi, prin ciocnire sau pilire.
Dac boraxul nu este uscat, apa de pe el d natere la cldur, la bici care umfl i acestea
ndeprteaz brazura. Ca prevedere, boraxul se pstreaz uscat sau se nclzete nainte de utilizare.
Acest procedeu poate conduce la obtinera de asamblari cu cost redus,care au rezistente mecanice
mari,pana la 1200 MPa,si temperature cuprinse intre 196C si 400C.
Lipirea tare este folosita la lipirea pieselor supuse la presiuni si solicitari mai mari decat in cazul
lipiturilor moi,pentru asamblarea tevilor si conductelor de apa,pentru conductele de ulei,aer
comprimat,instalatii chimice,precum si la lipirea sculelor aschietoare.

Simpf Richard Arnold

Pagin 8

Asamblari prin Lipire

Pentru realizarea lipiturilor tari,piesele se fixeaza mai intai cu cleme,puncte de
sudura,nituri,falturi sau sarme.
Aceste lipituri se folosesc la lipirea placutelor dure,din componenta sculele aschietoare,in
electronica,tehnica nucleara,industria alimentara sau in instalatiile frigorifice.
Aliajele folosite pentru lipituri tari sunt Al-Si-Cu-Pb;Ni,Cu-Zn,precum si metale pretioase.
Fluxurile folosite la lipiturile tari sunt:borate,fluoroborati,clorati de sodium,potasiu,litiu,acid
boric,borax.
Deoarece rezistenta pieselor obtinute prin asamblari lipite depinde de varianta de asamblare
aleasa,de cele mai multe ori lipiturile se realizeaza prin suprapunere.
Prin metodele de ralizare a lipiturilor tari,amintim:
lipirea cu flacara;
lipirea in baie de saruri;
lipirea in cuptor cu atmosfera controlata.

2.3.1 Lipirea cu flacara

Lipirea prim aceasta metoda se face parcurgand urmatoarele etape:

ajustarea si curatarea suprafetelor ce trebuie lipite;

acoperirea cu strat de flux a suprafetelor ce urmeaza a fi lipite(borax dizolvat in apa);
legarea cu sarma a pieselor ce urmeaza a fi lipite,pentru a nu se deplasa in timpul lipiri;
asezarea pieselor pe un suport(o caramida,etc.);
aplicarea pe locul cusaturii de bucati de aliaj de topit;
incalzirea locului cusaturii cu lampa cu benzina sau cu flacara de la un arzator cu
oxiacetilena pentru sudura,pentru
topirea aliajului de lipit;
racirea lenta a cusaturii,in atmosfera;
inlaturarea fluxului prin fierbere timp
de 15 minute,in solutie de 10% soda
caustica,5% ulei mineral si 85% apa;
spalarea cu apa,din abundenta;
stergera cu o carpa uscata;
uscarea.
FIG.4 Lipirea cu flacara

2.3.2 Lipirea in bai de saruri

Simpf Richard Arnold

Pagin 9

Asamblari prin Lipire

Metoda este folosita pentru aliaje greu fuzibile.La aceasta metoda,piesele curatate si degresate se
spala si se usuca bine,iar dupa asamblare sunt introduce in baia cu saruri topite.In aceasta situatie,nu
sunt necesare fluxuri,deoarece compozitia acestor bai asigura decaparea si protectia la incalzire a
suprafetelor lipite.Aliajul de lipit se topeste si patrunde in locurile de imbinare.
Inainte de a introduce piesele in baie,ele sunt fixate in dispozitive ce asigura pozitia lor relative.

2.3.3 Lipirea in cuptoare cu atmosfera controlata

In cazul aceastei metode de lipire,se parcurg urmatoarele etape:
1.

pregatirea suprafetelor de lipit pri curatare mecanica si decaparea suprafetelor;

2.

fixarea pieselor ce se asambleaza in pozitia dorita,folosind dispozitive speciale;

3.

asezarea aliajului de lipit in locul de imbinare;

4. introducerea in cuptorul incalzit,la o temperatura cu 50-60C mai ridicata decat temperature de

topire a aliajului de topit;
5. introducerea in cuptor a gazului protector(oxid
inerte,hydrogen)pentru a impiedica oxidarea suprafetelor;
6.

de

carbon,gaz

de

antracit,gaze

incalzirea si topirea aliajului pentru realizarea imbinarii.

2.4 Lipirea cu adezivi

Noiuni generale. Teoretic, la presarea unei buci de material proaspt rupt, ar trebui s se refac
materialul iniial, deoarece forele interatomice i cele intermoleculare ar trebui s acioneze din
nou, ca nainte de rupere.
Practic ns, se constat c ntre cele dou buci ale materialului nu se restabilete nici o atracie,
indiferent de mrimea forelor exterioare care ar aciona asupra lor.

Comparaie ntre diferitele tipuri de mbinri

Caracteristicile mbinrii

Simpf Richard Arnold

mbinri obinute, prin:

nituire sau
Pagin 10

lipire tare

lipire

cu

Asamblari prin Lipire

3

adezivi
2

Posibilitatea mbinrii materialelor

diferite
3

ntinderea suprafeei pe care se

distribuie fora
1

Rezistena mecanic

cu uruburi
3

Posibilitatea de a mbina foi subiri, fibre i pulberi

Protecia anticorosiv

Izolaie termic
Impermeabilitate
Izolaie electric

1
-

3
-

3
-

3
3

Cantitate, de cldur necesar la

realizarea mbi nrii
-

Costul
Caliti estetice

2
1

2
1

1
3

3
1

imprecizia de suprapunere;
deformarea plastic a materialului aprut la rupere;
cele dou suprafee absorb imediat molecule din mediul n care se face ruperea.

Din aceste motive nu este posibil o apropiere intim a celor dou suprafee i, deci, forele
interatomice i intermoleculare nu pot aciona eficient.
Folosirea unui adeziv are ca scop tocmai compensarea cauzelor enumerate mai nainte.
Adezivul umple golurile celor dou suprafee (v. fig. 8b), le acoper uniform i nglobeaz sau
elimin impuritile. Se creeaz astfel un contact intim i continuu intre cele dou suprafee solide i
adeziv, astfel nct mbinarea alizat prezint caracteristici apreciabile.
Datorit multiplelor avantaje pe care le prezint, mbinarea cu adezivi ncepe s fie din ce n ce
mai des folosit, n industria constructoare de maini dar i in alte domenii: industria uoar,
industria electronic i electrotehnic etc.
Lipirea cu adezivi permite nlocuirea unor procedee obinuite de asamblare, lucru care reiese cu
claritate din tabel.
Adezivi. Actualmente se folosesc n practic foarte muli adezivi. Ei se difereniaz n primul rnd,
dup compoziia chimic i, apoi, dup proprietile i modul de utilizare.
O importan deosebit o arc rezistena la temperatur a adezivului.
Simpf Richard Arnold

Pagin 11

Asamblari prin Lipire

Numrul mare de materiale sintetice cu nsuiri adezive face dificil alegerea celui mai potrivit
adeziv pentru o anumit mbinare.
Un adeziv ideal, utilizabil pentru orice material, ar trebui s ndeplineasc urmtoarele condiii:

s mbine cele mai variate materiale;

s nu se contracte la ntrire;
s aib rezisten mecanic mare;
s aib stabilitate chimic mare;
s reziste bine la mbtrnire;
s aib dilataie termic mic;
s fie izolator electric ;
s se ntreasc la temperatura mediului ambiant;
s nu necesite apsare n timpul ntririi;
s se poat depozita timp ndelungat;
s nu fie inflamabil;
s aib un cost ct mai sczut. Alegerea unui adeziv pentru un caz concret se va face pe baza
condiiilor reale impuse mbinrii ce trebuie realizat i pe baza condiiilor cerute adezivului
ideal, aa cum au fost prezentate mai nainte.

Tehnologia lipirii cu adezivi.

tehnologic de lipire cu adezivi sunt:

Principalele

operaii

care

alctuiesc

procesul

Tratarea prealabil a suprafeelor de lipit, care const din curirea cu solveni (benzin,
tetraclorur de carbon), asperizarea suprafeelor (prin sablare, cu hrtie abraziv cu granulaie mare,
prin decapare cu soluie de acid sulfuric i bicromat de sodiu) i uscarea acestora in scopul evitrii
vaporilor de ap.
Aplicarea adezivului pe suprafeele de mbinat n funcie de starea acestuia prin pulverizare,
ntindere, roluire, pcluire, stropire, topire.
Punerea n contact a pieselor prin apsarea suprafeelor de mbinat cu fore uniform repartizate i
ntrirea adezivului n dispozitive ce mpiedic deplasarea reciproc a suprafeelor umectate cu
adeziv.
ntrirea adezivului se poate realiza pe cale fizic, prin evaporarea unui component, sau pe cale
chimic, printr-o reacie produs la cald sau la rece.
ntrirea prin vulcanizare, aplicat in
cazul unor adezivi face parte tot din grupa ntririi pe cale chimic.
Controlul mbinrii, se face fie distructiv, prin analizarea statistic a ctorva piese, fie nedistructiv
cu ajutorul ultrasunetelor sau cu radiaii X.

2.5 Lipirea cu material de adaos metalic

Simpf Richard Arnold

Pagin 12

Asamblari prin Lipire

Dup modul de introducere a materialului de adaos ntre piesele lipite, se deosebesc doua
categorii de procedee de lipire
- lipire prin depunere;
- lipire capilar.
Lipirea prin depunere const in depunerea aliajului de lipit pe suprafeele care se mbin, astfel
incit materialul de adaos s constituie o punte intre piesele asamblate.
Lipirea capilar se realizeaz prin intrarea aliajului de lipit lichid intre suprafeele pieselor
asamblate, ca urmare a tendinei lichidelor de a ptrunde in spaii foarte nguste (capilare).
Rezult de aici c procedeele de lipire cu materiale de adaos metalice se pot grupa astfel:

C
a
p
i
l
a
r
a

P
r
n
d
e
p
u
n
e
r
e

M
o
a
l
e

lipirea cu material de adaos metalic

prin depunere
tare
capilar
Principala condiie pe care trebuie s o ndeplineasc un aliaj de lipit const n aceea c el trebuie
s ude bine materialul de baz.
Lipirea moale. Principalele materiale utilizate la lipirea moale sunt aliajele de lipit i fluxurile.
Aliajele de lipit sunt foarte diferite in privina compoziiei chimice, ce depinde, in special, de
natura materialului metalic din care sunt executate piesele ce urmeaz a se mbina.
Astfel, pentru lipirea pieselor din oel, cupru i aliaje de cupru, se ntrebuineaz pe scar larg
aliajele staniu-plumb i staniu-plumb-stibiu. Ele sunt standardizate, avnd simbolul LT (prescurtate
Simpf Richard Arnold

Pagin 13

Asamblari prin Lipire

de la lipire), urmat de cifre care indic coninutul mediu de staniu i literele Sb n cazul cnd con in
minimum 1% stibiu. Astfel, aliajul simbolizat Lp 20 se conine 20% Sn circa 1 Sb, restul plumb.
Pentru lipirea pieselor din aluminiu sau din aliaje pe baz de aluminiu, se folosesc aliaje de lipit SnZn sau Pb-A
Aliajele de lipit se livreaz sub form de vergele, benzi, granule, blocuri sau evi umplute cu flux.
Fluxurile sunt substane chimice folosite in procesul de lipire n scopul dizolvrii i al distrugerii
oxizilor de pe suprafeele ce urmeaz a se lipi. De asemenea, ele ajut la mbuntirea difuziunii i
mrirea fluiditii aliajului de lipit.
Ele se prepar sub form de lichide, paste i prafuri, care se ntind pe suprafeele de lipit.
Cele mai rspndite fluxuri sunt:
- colofoniul la lipirea cuprului sau a alamei;
- stearina, la lipirea aliajelor de plumb;
- clorura de zinc dizolvat in ap, la lipirea oelului i
a aliajelor de cupru;
- acidul clorhidric dizolvat n ap, la lipirea zincului.
n esen, tehnologia lipirii moi cuprinde o serie de
operaii constnd din pregtirea pieselor i realizarea
mbinrii propriuzise.
FIG.5
Ciocan de lipit cu gaz
Pregtirea pieselor n vederea lipirii se face prin
curirea atent a suprafeelor pe care se va depune
aliajul de lipit, pe cale mecanic (cu perii de srm,
prin sablate, prin polizare) sau chimic (degresare cu tricloretilen, silicat de sodiu, benzin etc, sau
decupare cu acid sulfuric, clorhidric sau fosforic).
nclzirea pieselor se realizeaz cu ajutorul ciocanelor de lipire al lmpilor de lipire al arztoarelor
de gaz i al bilor cu aliaje de lipit aflate in stare lichid n care se cufund piesele asamblate.
O metod rapid de nclzire, aplicabil n cazul produciei n serie, este cea prin inducie . Piesele
care se asambleaz sunt aezate pe o band transportoare, in poziia de asamblare, i sunt trecute
prin cmpul de aciune al unui inductor. Datorit nclzirii pieselor ca urmare a circulaiei curenilor
indui, aliajul de lipit, aezat in prealabil in zona lipiturii se topete i se ntinde ptrunznd in rostul
dintre piese. Pentru uurarea ntinderii aliajului de lipit, pe suprafaa viitoarei mbinri se presar
flux.

Simpf Richard Arnold

Pagin 14

Asamblari prin Lipire

Intinderea aliajului de lipit se face cu ajutorul ciocanului de lipire sau prin cufundarea
pieselor ntr-o baie cu aliaje de lipit topite. n figura
4.16 este artat modul de asamblare a dou piese
din tabl cu ajutorul ciocanului de lipire.
Curirea pieselor lipite. Pentru a se evita
corodarea pieselor lipite de ctre fluxul rmas la
locul mbinrii, este necesar s se spele din
abunden locul respectiv cu ap cald la care se
pot aduga diveri solveni, ca, de exemplu, sod.
FIG.6 Pistol de lipit plastic
Lipirea tare. Aliajele de lipit folosite la lipirea tare
sunt foarte diferite n privina compoziiei chimice,
alegerea lor fcndu-se, n special, pe baza naturii
metalului de baz, astfel:

pentru aluminiu i aliajele sale - aliaje Al-Si;

pentru cupru i aliajele sale - aliaje Cu-P, Cu-P-Ag;
pentru nichel, cupru i aliajele lor - aliaje Cu-Zn;
pentru aliaje feroase - aliaje Cu-Zn; Ag-Cu-Zn
pentru font - aliaj monel (Cu-Ni).

Dintre aliajele amintite, o mare rspndire o au elementele pentru lipit (aliaje Cu-Zn, eventual cu
adaosuri de Si sau Sn) i aliajele cu argint (Ag-Cu-Zn), ultimele rezistnd bine la coroziune i la
solicitri mecanice.
Fluxurile utilizate la lipirea tare au la baz, n majoritatea cazurilor, boraxul (Na2B407), care, n
stare topit (783C), dizolv oxizii multor metale i, n special, oxizii cuprului. Pentru intensificarea
activitii fluxului pe baz de borax se adaug acid boric (H3B03), iar pentru reducerea temperaturii
de topire, clorur de zinc (ZnCl2) i fluoruri (NaF, KF). n afar de aceste substane, n fluxuri se
mai introduc hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) care absorb umiditatea.
Tehnologia lipirii tari. Principalele operaii utilizate la lipirea tare snt asemntoare celor de la
lipirea moale.
Pregtirea pieselor n vederea lipirii nu necesit curiri att de ngrijite ca la lipirea moale,
deoarece, din cauza temperaturii ridicate, o mare cantitate de oxizi este dizolvat. Se va avea grij
totui ca petele de grsime, de vopsea sau de lac s fie neaprat ndeprtate.
n timpul lipirii, piesele trebuie s fie n contact, solidarizate prin menghine sau prin dispozitive
speciale.
O mare importan o are asigurarea unor jocuri corespunztoare ntre piesele ce se asambleaz,
astfel nct s se obin spaii care va ptrunde aliajul de lipit. Aceste jocuri difer de la caz la caz,
funcie de natura metalului de baz i a celui de adaos. Astfel, de exemplu, la lipirea cu alam a
pieselor din o-el, jocul este de 0,050,25mm, iar la lipirea cu aliaje de argint de 0,020,15 mm.
Simpf Richard Arnold

Pagin 15

Asamblari prin Lipire

nclzirea pieselor i depunerea aliajului de lipit se realizeaz prin mai multe metode, dintre care
mai rspndite sunt: lipirea cu flacr, lipirea n cuptor i lipirea cu nclzire prin inducie.
Lipirea cu flacr oxigaz (oxiacetilen, oximetan etc.) const n aezarea pieselor n poziia de
lipire, acoperirea locului de lipit cu flux i nclzirea pieselor cu ajutorul unui arztor (fig. 8, a),
metalul de adaos' sub forma de vergele este adus la locul mbinrii dup "ce temperatura pieselor a
atins valoarea optim.
Lipirea n cuptor, folosit frecvent n producia de serie, const n introducerea n cuptor a pieselor
pregtite pentru lipire. Ele sunt aezate n poziia de mbinat, imobilizate, iar metalul de adaos se
aeaz n rostul mbinrii sub form de plcue sau srm; locul mbinrii se acoper cu un strat de
flux.
Lipirea cu nclzire prin inducie este asemntoare celei descrise la lipirea moale, ns
temperaturile atinse sunt mai mari. Inductoarele se construiesc n funcie de configuraia pieselor
asamblate. Metoda se preteaz la mecanizare sau chiar la automatizare. Productivitatea poate crete
dac se lipesc mai multe piese simultan.
La lipirea tare, din cauza temperaturilor ridicate folosite pentru topirea materialului de adaos, se
produce adesea o oxidare puternic a materialelor de baz i de adaos. Pentru prevenirea oxidrii, la
lipirea n cuptor sau cu nclzire prin inducie, se pot folosi atmosfere de lucru protectoare. Acestea
pot fi atmosfere reductoare, alctuite din amestecuri de hidrogen, azot, oxid de carbon, bioxid de
carbon, din argon, heliu sau vid.
n ceea ce privete natura materialelor de baz, practic, se pot mbina prin lipire tare majoritatea
metalelor i aliajelor feroase i neferoase cu temperatura de topire peste 500C.

CAPITOLUL 3 TECHNOLOGIA LIPIRII

nainte de a executa lipirea, suprafeele metalice de contact ale pieselor trebuie s fie curate de
praf, ulei sau rugin, lipsite de orice pelicul de oxizi. Curarea se realizeaz mecanic (cu peni de
srm, dalt sau pila, prin sablaj sau polizare) sau chimic (folosind, pentru decapare-degresare,
solveni ai materiilor grase ca tricloretilen, metilcloroform, acizi dizolvai cu sod sau alcool).
Dup un tratament cu acid. piesele trebuie curate cu leie, pentru neutralizare oxidului.
n timpul lipirii, mai ales la lipirea tare, piesele trebuie s fie n contact, solidarizate prin
menghine sau prin dispozitive speciale. O mare importan o are asigurarea unor jocuri
corespunztoare intre piesele respective, pentru a se obine spaiile unde va ptrunde aliajul de
lipit.
Aceste spaii depind de natura metalului de baz, a celui de adaos ca i de grosimea pieselor.

Simpf Richard Arnold

Pagin 16

Asamblari prin Lipire

La lipirea oelurilor cu aliaje de cupru, jocul optim este 0.040.50 mm; cu aliaje de argint 0,02
0,15 mm, iar cu alam este de 0,05 0,25 mm. Pentru lipirea aluminiului cu aliaje de aluminiu i
siliciu se recomand jocuri de 0,10,6 mm.
Cnd trebuie lipite dou piese din materiale diferite avnd coeficieni de dilatare termic foarte
diferii, se va ine seama de variaia jocului. dintre piese n cursul procesului de nclzire i rcire a
lipiturii.
Pentru lucrri fine se ntrebuineaz bronzuri de argint (exemplu : 4 pri Ag i 1 parte Cu).
n ceea ce privete forma lipiturii, in cazul lipiturii cap la cap, aceasta se face
- cu margini suprapuse pe o lime l = (3G) s, n care s este grosimea tablelor (FIG.6).

FIG.6 Lipirea tare cu arzatorul

Lipirea - Dup curare se aplic lipirea principia, se face printr-una din cele dou metode :
a) piesele de lipit sunt reci i metalul de adaos se introduce in stare topit la locul lipiturii ;
b) metalul de adaos i fluxul se introduc ntre piese i apoi, tot ansamblul se nclzete la
temperatura de lipire.
Alegerea uneia din aceste doua posibiliti depinde de numrul pieselor ce se lipesc, de tipul
pieselor l de utilajele de care se dispune.
nclzirea pieselor se face cu diverse surse de cldur pentru lipire care se aleg n funcie de
temperatura necesar i de procedeul de lipire. Se utilizeaz, astfel, flcri oxigaz, ciocane de lipit
electrice sau nclzite cu gaz, lmpi de benzin, surse electrice cu nclzire prin inducie, bi de
sruri topite etc.
n aplicarea oricrui procedeu se ine seama ca lipirea s se efectueze printr-o nclzire mai lent
i rspndit pe zone mari.
Simpf Richard Arnold

Pagin 17

Asamblari prin Lipire

CAPITOLUL 4 RECONDITIONAREA PIESELOR PRIN

LIPIRE CU MATERIAL DE ADAOS METALIC

Lipirea consta n mbinarea a doua piese metalice, folosindu-se un aliaj de adaos metalic topit,
diferit de acela al pieselor de mbinat, a carui temperatura de topire este mai scazuta deca t aceea a
materialului de baza.
Spre deosebire de sudare, la lipire nu se topeste materialul de baza, fiind suficienta numai o
ncalzire a acestuia sub temperatura de topire. De asemenea, aliajul folosit ca material de adaos nu
trebuie sa aiba compozitia chimica identica si nici macar asemanatoare cu aceea a materialului de
baza.
Lipirea cu material de adaos metalic se realizeaza prin difuziune a reciproca dintre metalul de baza
(al pieselor) si aliajul de lipit . Prin difuziune are loc un schimb de atomi ntre cele doua materiale,
n urma caruia se produce un aliaj de legatura sub forma unui strat intermediar. Capacitatea de
umectare este data de unghiul de contact . Cnd = O . . . 14 umectarea este foarte buna ,cnd =
15 . . . 75 umectarea este buna , cnd = 76 . . . 90 umectarea este satisfacatoare si cnd = 91 .. .
180 umectarea este nesatisfacatoare ; este cu atat mai mic cu ct continutul de zinc este mai mic.
Procedeele si metodele de lipire se clasifica n functie de mai multe criterii.
Dupa natura mbinarii, lipirea poate fi: prin depunere si capilara. n primul caz, materialul de adaos
se introduce n rostul mbinarii (cusaturii) prin topire, iar n al doilea caz patrunde singur n rostul
mbinarii sub influenta fortelor capilare.
Dupa temperatura de tpire a materialului de adaos, se deosebesc doua procedee de lipire: moale si
tare.
Lipirea moale se considera cnd temperatura de topire a materialului de adaos este sub 723 K, iar
lipirea tare sau brazarea cand temperatura de topire a materialului de adaos depaseste 723K.
Incalzirea pieselor pentru lipire poate fi: locala, n jurul mbinarii, procedeu utilizat ndeosebi la
piesele mari, si totala, aplicata cu precadere la piesele mici.
Aliajele de lipit metalice trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: temperatura lor de topire sa fie
mai mica decat a materialului de baza; intervalul de topire a componentelor aliajului sa fie cit mai
mic, pentru a se evita separarea acestora; n stare topita sa aiba tensiune superficiala si viscozitate
redusa; caracteristicile mecanice sa fie cit mai ridicate; sa aiba forma si dimensiuni corespunzatoare.
La reconditionare se folosesc, dupa caz. aliaje pentru lipire moale si aliaje pentru lipire tare.

Simpf Richard Arnold

Pagin 18

Asamblari prin Lipire

BIBLIOGRAFIE

[1] Botez Emi , Masini unelte, Editura Tehnica , Bucuresti, 2006;

[2] Manescu N si colaboratorii, Tolerante si masurari tehnice, Editura Economica,
Bucureti,1987;
[3] Aurelian Tone si Aries Ioana, Materii prime si materiale, Editura Aramis,
Bucuresti, 2004;
4. Colecie de standarde i ISO
5. Manuale pentru clasele IX - XII, i auxiliare curiculare n vigoare, aprobate
prin Ordin MEC. (Desen tehnic, Solicitri i msurri tehnice, Organe de maini
i mecanisme, Tehnologia elaborrii i prelucrrii semifabricatelor, Studiul
materialelor)
6.

http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-profesional-si-

tehnic/mecanica

Simpf Richard Arnold

Pagin 19