Maşini-unelte.

Îndrumar de lucrări practice

Lanţuri cinematice de interdependenţă. Filetarea

Scopul lucrării
Studierea structurii cinematice şi calculul elementelor de reglare a lanţurilor cinematice
de interdependenţă prin intermediul cărora se realizează operaţia de filetare.
Cunoaşterea modului de calcul al lirelor cu roţi de schimb pentru obţinerea filetelor.
Cunoaşterea modului de generare al canalelor elicoidale cu mai multe începuturi.

Consideraţii teoretice
Operaţia de filetare este utilizată pentru obţinerea unei curbe sub formă de elice (canale
elicoidale) pe suprafeţe ce poate fi cilindrice, conice sau generate de alte curbe de revoluţie.
Suprafeţele pe care se pot aşchia curbele elicoidale pot fi exterioare sau interioare. Suprafeţele
elicoidale pot fi prelucrate cu sensul de rotaţie spre dreapta sau spre stânga. Sensul de rotaţie este
ales prin intermediul elementelor de inversare a sensului componente ale lanţurilor cinematice de
lucru. Sens de obţinere al canalelor elicoidale trebuie corelat cu sensul de rotaţie al şurubului de
avans.
Obţinerea curbelor elicoidale pe strung impune existenţa a două mişcări: una de rotaţie
executată de piesă şi una de translaţie executată de scula aşchietoare, figura 10.1.

Figura 10.1 Lanţuri cinematice de interdependenţă

Mişcarea de rotaţie şi cea de translaţie pentru generarea canalului elicoidal, vor fi

realizate cu viteze ale căror mărimi sunt condiţionate strict între ele. Cele două mişcări de lucru
trebuie să fie interdependente – la o rotaţie completă a piesei, scula aşchietoare trebuie să se
deplaseze cu un pas. La filetele cu un singur început pasul elicei generat reprezintă distanţa
dintre două spire consecutive (pp).
Maşini-unelte. Îndrumar de lucrări practice

Canalele elicoidale pot fi obţinute pe strunguri sau pe maşini de frezat. În cazul

strungurilor se utilizează lanţurile cinematice de lucru care sunt legate cinematic prin intermediul
lirelor cu roţi de schimb. Frezarea canalelor elicoidale se realizează prin crearea unui lanţ
cinematic de interdependenţă cu ajutorul capului divizor care este cuplat la şurubul mişcării de
avans longitudinal al maşinii de frezat.
Obţinerea canalelor elicoidale pe strung
Lanţurile cinematice de lucru ale strungurilor permit obţinerea vitezei de aşchiere şi o
traiectorie elicoidală datorită legăturii cinematice realizată prin intermediul lirei cu roţi de
schimb. Lira cu roţi de schimb este compusă din patru roţi dinţate cilindrice cu dantură
exterioară (a), (b), (c) şi (d), figura 10.2. Roata dinţată (a) este montată pe arborele conducător,
de intrare a mişcării în lira cu roţi de schimb.

a no
I I
c

II
b

III
III
d

Figura 10.2 Lira cu roţi de schimb

Strungurile deţin seturi de roţi dinţate al căror număr de dinţi este redat în tabelul 10.1.

Tabelul 10.1. Roţile dinţate destinate lirei cu roţi de schimb.

Nr.
Categoria Nr. de dinţi ai roţilor
crt.
1. Seria formată ca multiplu al numărului 5 20; 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75;
80; 85; 90; 95; 100; 105; 110; 115 şi 120
2. Seria formată ca multiplu al numărului 4 20; 24; 28; 32; 36; 40; 44; 48; 52; 56; 60; 64;
68; 72; 76 şi 80
3. Roţile cu numere prime 47; 97; 127 şi 157

Mişcarea de rotaţie a lanţurilor cinematice de lucru de turaţie n o este primită de la un

motor unic pentru lanţurile cinematice de lucru. Transmiterea mişcării de rotaţie se realizează
către lanţul cinematic principal np şi către lanţul cinematic de avans ns.
Maşini-unelte. Îndrumar de lucrări practice

Mişcarea de interdependenţă este determinată de raportul total care se stabileşte între

turaţia de intrare şi cea de ieşire. Raport se determină din raportarea turaţiei de intrare, a piesei la
turaţia de ieşire, a şurubului mişcării de avans, relaţia (1), unde: n p – turaţia piesei; ns – turaţia
şurubului de avans.
np
it  (1)
ns

Din punct de vedere cinematic între mişcare de intrare şi cea de ieşire se află o serie de
roţi dinţate care stabilesc un raport de transmitere conform relaţiei (2). Unde i k reprezintă
raportul constat care este caracteristic fiecărui tip de strung; iar a, b, c şi d reprezintă numărul de
dinţi ai roţilor care formează lira. Majoritatea strungurilor au valoarea acestui raport unitară (i k =
1).
z3 a c z5 a c
it        ik  ie  ik (2)
z4 b d z6 b d

z3 z5 a c
Unde: i k   şi i e  
z4 z6 b d

z1
pp
z3
no
Piesă
a np
z2

c
z4 z6

b
ns p
d
z5
ie

Figura 10.3 Schema cinematică a obţinerii suprafeţelor elicoidale pe strung

Pentru calculul lirei cu roţi de schimb se are în vedere că la o turaţie avem deplasarea cu
un pas, iar relaţia de calcul a lirei cu roţi de schimb, relaţia (3).
pp
ie  (3)
ps

Determinarea numărului de dinţi ai lirei se stabileşte cu relaţia (4).

Maşini-unelte. Îndrumar de lucrări practice

pp a c
  (4)
pe b d

La realizarea construcţiei lirei cu roţi de schimb s-au impus două condiţii care limitează
combinaţiile de roţi dinţate care compun lira. Din acest motiv este necesar ca la calculul
numărului de dinţi ai roţilor să se verifice respectarea concomitentă a condiţiilor date de relaţia
(5).
a + b > c + 20 şi c + d > b + 20 (5)

Canalele elicoidale (filete sau melci) care se obţin pe strung pot avea pasul exprimat în
milimetrii, ţoli sau modul. În tabelul 10.2 sunt date formulele de calcul a lirei cu roţi de schimb
pentru obţinerea filetelor şi melcilor care au paşii în milimetrii sau în ţoli, pentru strunguri care
au şurubul de avans cu pasul exprimat în milimetri.

Tabelul 10.2. Calculul rapoartelor de transmitere pentru obţinerea canalelor elicoidale

Unitatea de măsură a
Denumire Relaţia de calcul Denumire termeni
pasului de prelucrat

Şurub mm pp pp – pasul de prelucrat

ie 
ps ps – pasul şurubului de avans

ţoli 127 N – numărul de paşi pe lungimea unui

ie 
5  N  ps ţol
ps – pasul şurubului de avans

Melc mm m m – modulul roţii melcate

ie 
ps
 = 3,1415926

ţoli 25,5    D d Dd – diametrul de divizare al roţii

ie 
z  ps melcate exprimat în ţoli
z – numărul de dinţi ai roţii melcate
ps – pasul şurubului de avans
 = 3,1415926

Exemple de calcul a lirelor cu roţi de schimb

1. Calcul lirei cu roţi de schimb pentru prelucrarea unui canal elicoidal cu pasul de 2,5
mm, pe un strung care are şurubul de avans pş = 3 mm.
pp 2,5 pp 25
ie   se amplifică fracţia cu 10 
pe 3 pe 30
Maşini-unelte. Îndrumar de lucrări practice

Se observă că din şirurile de roţi existe, tabelul 10.1, putem alegem de roţile care au numerele de
dinţi egale cu numerele obţinute. Pentru formarea lirei cu roţi de schimb alegem, din aceleaşi
şiruri, încă două roţi care au raportul unitar, pe care le dispunem sub forma:
a c 25 20
ie    
b d 20 30
Se verifică condiţiile constructive:
a + b > c + 20  a + b = 25 + 20 = 45
 c + 20 = 20 + 20 = 40  45 > 40 condiţie îndeplinită
c + d > b + 20  c + d = 20 + 30 = 50
 b + 20 = 20 + 20 = 40  50 > 40 condiţie îndeplinită
2. Calcul lirei cu roţi de schimb pentru prelucrarea unui canal elicoidal cu pasul de 0,75
mm, pe un strung care are şurubul de avans pş = 3 mm.
pp 0,75 pp 75
ie   se amplifică fracţia cu 100  prin simplificarea fracţiei
pe 3 pe 300

pp 1 1 1
cu 75 rezultă   
pe 4 2 2

Amplificăm cele două fracţii cu numere care să permită ca din şirurile existente în tabelul 10.1 să
alegem roţile care respectă condiţiile valorice (1/2). Pentru prima fracţie se aleg roţile 25 şi 50 iar
pentru a doua fracţie se aleg roţile 30 şi 60. Roţile dinţate le dispunem în liră sub forma:
a c 25 30
ie    
b d 50 60
Se verifică condiţiile constructive:
a + b > c + 20  a + b = 25 + 50 = 75
 c + 20 = 30 + 20 = 50  75 > 50 condiţie îndeplinită
c + d > b + 20  c + d = 30 + 60 = 90
 b + 20 = 50 + 20 = 70  90 > 70 condiţie îndeplinită

Obţinerea canalelor elicoidale pe maşina de frezat

O altă aplicaţie a capului divizor este utilizarea ca element structural într-un lanţ
cinematic de interdependenţă. Capul divizor are, în acest caz, rolul de a realiza interdependenţa
între mişcările de avans pentru realizarea pe suprafeţe cilindrice a canalelor elicoidale, filetelor
etc., care au un pas mare. În această situaţie capul divizor intră în componenţa lanţului cinematic
de avans şi este folosit pentru obţinerea unor deplasări elicoidale cu pas precis, figura 10.4.
Maşini-unelte. Îndrumar de lucrări practice

C2 M

D2 Capul divizor
d
z3

z4 z1 Suport
z2
pe Semifabricat
T D1
nA
km

zm
b
ie
c
nS
a
pş

Masa maşinii Batiu

Figura 10.4 Schema cinematică a obţinerii suprafeţelor elicoidale pe maşina de frezat

Capul divizor este montat pe masa maşinii de frezat şi este cuplat cu ajutorul lirei cu roţi
de schimb (ie) de şurubul conducător. Se consideră şurubul conducător ca element de acţionare al
capului divizor, iar calculul lirei cu roţi de schimb se realizează cu relaţia (6), unde K d este
constanta capului divizor.
pş  K d a c
ie    (6)
pe b d

În cazul utilizării unei freze disc profilate este necesară rotirea axei piesei cu un unghi
egal cu unghiul elicei . Valoarea unghiului se calculează cu relaţia (7), în care: d este diametrul
suprafeţei cilindrice; pe este pasul elicei.
d
  arctg (7)
pe

Obţinerea filetelor cu mai multe începuturi

Filetele cu mai multe începuturi se obţin prin divizare liniară sau divizare circulară. La
aceste şuruburi distanţa dintre două spire este caracterizată de pasul aparent, figura 10.5.
Maşini-unelte. Îndrumar de lucrări practice

Filet cu două începuturi

Filet cu trei începuturi

Figura 10.5 Filete cu mai multe începuturi

Pasul aparent – pa este obţinut din împărţirea pp – pasul de prelucrat la n – numărul de

începuturi, relaţia (8). Pasul aparent pa este utilizat doar pentru măsurare.
pp
pa 
n
A. Divizarea liniară se poate obţine prin două metode:
Metoda 1. Deplasarea longitudinală a saniei port cuţit. Filetul se obţine cu un cuţit
obişnuit, cu un singur tăiş care are profilul identic cu forma canalului (triunghi, pătrat, dinte de
ferăstrău etc.). Obţinerea filetul se realizează în două etape: în prima etapă se aduce în contact
scula cu piesa şi se aşchiază un canal. Se obţine astfel o primă spiră elicoidală. În a doua etapă se
roteşte roata de mână a saniei transversale cu un număr de diviziuni egal cu mărimea pasul
aparent. Se aduce în contact scula cu piesa şi se aşchiază a două spiră care se regăsete în speţiul
dintre spirele aşchiate anterior. Metoda se poate aplica numai dacă mărimea pasului aparent
poate fi măsurată pe vernierul roţii de mână.
Metoda 2. Utilizarea cuţitului profilat tip pieptene. Pentru obţinerea canalelor elicoidale
se utilizează un cuţit pieptene care are numărul de tăişuri şi vârfuri egal cu numărul de
începuturi. În acest caz, pasul dintre două vârfuri succesive ale tăişurilor cuţitelor va fi egal cu
Maşini-unelte. Îndrumar de lucrări practice

pasul aparent - pa. Filetarea se realizează dintr-o singură trecere. Pentru calculul lirei cu roţi de
schimb se va utiliza pasul pp.

B. Divizarea circulară se poate obţine prin două metode:

Metoda 1. Rotirea roţilor din lira cu roţi de schimb. Filetarea se realizează cu un cuţit cu
un singur tăiş profilat. În prima etapă se obţine o spiră elicoidală. Pentru obţinerea celei de-a
doua spire se desface legătura cinematică dintre mişcarea principală şi cea de avans. Se alege
rota de schimb care are numărul de dinţi divizibil la numărul de începuturi al filetului. Se numără
dinţii şi se face un semn pe dintele de început şi pe cel care a fost calculat, determinat din
divizare. Se scoate o rotă dinţată şi se roteşte arborele principal până când semnul (punctul final),
de pe rota utilizată pentru divizare, coincide cu punctul iniţial de plecare. Se introduce rota
scoasă şi se porneşte strungul pentru realizarea unei noi spire.
În figura 10.6 semnul este trasat pe roata dinţată b. Pentru desfacerea legăturii se scoate
suportul lirei şi roata dinţată c. Rota dinţată b trebuie rotită până când semnul „Punctul final”
ajunge în dreptul punctului iniţial. Rota dinţată d rămâne fixă.
Metoda 2. Utilizarea dispozitivului cu flanşe gradate. Dispozitivul care are două flanşe
(2) şi (3) ce se pot roti liber una faţă de alta se montează pe axul principal prin intermediul
dispozitivului de prindere de tip universalul (1). Una dintre flanşe este marcată (3) iar cealaltă
are un vernier (2). Filetarea se realizează cu un cuţit cu un singur tăiş profilat şi se realizează în
două etape. În prima etapă se realizează o spiră elicoidală. În a doua etapă pentru realizarea
divizării se desface dispozitivul cu flanşe prin scoaterea şurubului (4). Se roteşte flanşa care
susţine universalul (6) ce prinde piesa de filetat (5), în raport cu cealaltă flanşă care rămâne fixă,
cu un unghi care corespunde numărului de începuturi. Unghiul se obţine prin divizare 360 o la
numărul de începuturi.

Punctul a a
iniţial I I
b
b

Punctul
c
final
III III
d
d

Figura 10.6 Rotirea roţilor din liră

Maşini-unelte. Îndrumar de lucrări practice

1 2 3 4

vernier
gradaţii

6 5

Figura 10.7. Dispozitivul cu flanşe

Mod de lucru

Etapa I.
Se calculează lirele cu roţi dinţate pentru filetele propuse. Se montează un semifabricat şi
se prelucrează un filet cu un început pe strung.
Etapa II.
Se calculează lira cu roţi dinţate pentru filetul propus. Se montează un semifabricat şi se
prelucrează un filet cu două începuturi prin metoda deplasării longitudinale a saniei port cuţit.
Etapa III.
Se calculează lira cu roţi de schimb şi unghiul elicei pentru canalul elicoidal propus a fi
realizat pe maşina de frezat. Se montează semifabricatul, se roteşte masa maşinii de frezat cu
unghiul calculat şi se frezează o spiră de filet.
Etapa IV.
Se vor analiza şi stabili avantajele şi dezavantajele pentru fiecare dintre cele patru metode
de filetare pentru filetele cu mai multe începuturi.