Capitolul 3: Montarea,intretinerea si detectarea defectelor instalatiilor

pneumatice
La realizarea unei instalatii de automatizare cu actionare pneumatica, o prima etapa consta n
ntocmirea unei scheme de principiu care sa redea n mod clar succesiunea operatiilor si fazelor
care compun ciclul de functionare.

Se stabilesc conditiile de pornire si oprire, conditiile de oprire n caz de avarie, precum

si alte conditii specifice ciclului de lucru (temporizari, semnalizare optica sau sonora,
posibilitati de reglaj a unor parametri etc.). Pe aceasta baza se trece la realizarea schemei
functionale, n care sunt reprezentate cu ajutorul simbolurilor toate elementele care
compun
schema, precum si conexiunile dintre acestea, fara a se tine seama de amplasamentul real
al acestor elemente.
In general, orice problema de actionare, simpla sau complexa, poate fi solutionata in mai
multe moduri. Schema optima este aceea care ndeplineste toate conditiile functionale
impuse si este alcatuita dintr-un numar minim de elemente.
Actionarile cu un singur motor pneumatic sunt utilizate frecvent pentru automatizarea unor
operatii de prindere si alimentare cu piese, pentru deplasarea unor organe de lucru sau scule,
precum si la dispozitivele de prehensiune ale manipulatoarelor si robotilor industriali.
Pentru realizarea schemelor pneumatice, descrierea si ntelegerea ct mai usoara a
functionarii acestora, se folosesc unele notatii si reguli de reprezentare specifice.
Se folosesc pentru identificarea elementelor, litere si numere n diverse combinatii, care sa
ilustreze ct mai clar elementul respectiv. Din consideratii didactice, pentru diversele scheme sau adoptat urmatoarele notatii:
GPA - grup de preparare a aerului, compus din filtru + regulator (FR) sau filtru + regulator +
lubrificator (FRL);
C1, C2, C3....- motoare pneumatice liniare (cilindri cu piston sau cu membrana);
MR1, MR2... - motoare pneumatice oscilante;
DP1, DP2.....- distribuitoare pneumatice principale;
D1, D2.... - distribuitoare pneumatice auxiliare;
BP1, BP2...- distribuitore pneumatice cu comanda manuala de tip impuls (butoane pneumatice).
ao, a1, bo, b1 - senzori de cursa: i=1,2..- numarul motorului; a1, b1 sau
j=1 - senzorul pentru cursa maxima; ao, bo sau j=0 - senzorul pentru cursa minima
(tijacomplet retrasa);
DR1, DR2... - drosele simple;
DC1, DC2... - drosele de cale;
m1, m2... - comenzi manuale;
x - semnale de intrare produse de senzori de cursa.

Defectiuni
In timpul exploatari la sistemul de franare pot sa apara urmatoarele defecte:

abcdef-

frana "nu tine" este "slaba" sau nu actioneaza ;

frana "freaca" desi pedala de frana nu este actionata ;
la franare automobilul trage intr-o parte ;
in timpul franarii se blocheaza una sau toate rotiile ;
frana are loc cu trepidatii (intreruperi) ;
frana este insotita de zgomote ;
Aceste defectiuni se pot detecta : vizual,auditiv,cu mijloace de masura si control sau pe
standuri.
a - Frana "nu tine" este "slaba" sau nu actioneaza .Aceste defectiuni se
evidentiaza prin: reglajul incorect al franelor,deteriorarea sau uzura unor organe precum
si pierderilor de lichid sau aer in cazul actionari pneumohidraulice.
Reglajul incorect al franelor poate insemna: cursa libera a pedalei prea mare,joc
marit intre saboti si tamburi,slabirea piulitelor de reglare sau a arcurilor la franele cu
reglare automata,prinderea si reglarea incorecta a sabotilor la barele de prindere.
Defectul se inlatura prin reglarea cursei libere a pedalei si a jocului dintre saboti si
tambur.
Uzura garniturilor de frecare se constata prin faptul ca la apasarea pedalei,desi
aceasta functioneaza normal ,efectul de franare este redus deoarece coeficientul de
frecare dintre tambur si niturile de fixare a garniturilor este scazut .
Uzura tamburilor de frana se constata urmarindu-se daca la apasare brusca si repetata a
pedalei de frana in timp ce roata este tinuta pe loc cu mana, se simt mici deplasari ale
tamburului fata de placa aparatoare a sobotiior .Defectul se inlatura prin inlocuirea
tamburului la statia de intretinere.
Uzura garnituri pistonului pompei centrale si a pistoanelor cilindrilor receptori: face ca la
apasarea pedalei de frana,lichidul in loc sa fie trimis spre cilindri receptori sau sa impinga
pistoanele acestora scapa pe ranga garnituri, astfel ca franarea nu se mai realizeaza
corespunzator. In acest caz se demonteaza cilindrii receptori sau pompa centrala , se curata
asperitatile,se inlocui garniturile,se spala instalatia si se introduce lichid nou.
Aer sau vapori in conducte ori pierderi de lichid din instalatie. Aceste defecte se
datoresc : lipsei de lichid din instalatie,folosirii exagerate si indelungate a franelor,astfel
ca datorita incalzirii,alcoolul etilic sau metilic s-a evaporat si a format dopuri,
desfacerii,fisuri sau deteriorarii a racordurilor,a garniturilor cilindrilor sau a conductelor
metalice.
Pierderile de aer la frana pneumatica constituie o defectiune de aceeasi natura cu
pierderile lichidului la actionarea hidraulica. Pierderile de aer se constata fie prin
zgomotul produs de iesirea aerului fie prin citirile la manometrul de aer(la pornirea
motorului acul manometrului indica pierderi de aer).Aceste pierderi au loc pe la racorduri
, robineti , conducte metalice si rezervorul de aer.
La actionarea pneumatic mai pot aparea defectiuni la robinetul distribuitor , la
membrana cilindrului de frana etc. In plus pe timp de iarna vaporii de apa aspirati de
compresor se condenseaza si formeaza dopuri de gheata , care infunda conductele .
Unele defectiuni se pot inlatura pe traseu prin sugrumarea unei conducte (daca
pierderile au loc pe la conducta ce trece la manometru etc.) si prin astuparea ei , prin
strangerea piulitei racordurilor , prin inlocuirea conductei fisurate sau a membranei
( garniturii ) cilindrului de frana . In cazul producerii pierderilor la o conducta de aer din

instalatia de frana propriuzisa , ce nu se poate inlocui , defectiunea se inlatura la statia de

intretinere .
Metode de organizare si executare a repararii in sistemul preventive-planificat:
Sistemulde intretinere si reparare preventive
A.Metoda standard consta in faptul ca fiecare utilaj sau instalatie intra in reparatie laintervale
de timp dinainte stabilite, fiecare din acestea in parte. Felul volumului si continutulreparartiilor
care vor fi effectuate au un character standard, potrivit unei documentatii tehnice,indifferent de
starea de functionare a utilajului in momentul intrarii in reparatie.
B.Metoda dupa revizie consta in faptul ca volumul si continutul reparartiilor se determinain
urma unei revizii tehnice. Pentru stabilirea felul reparatiilor ce vor fi executate seintocmeste mai
intai ciclul de reparartii al fiecarei categorii de utilaje in parte.
1.Intretinerea si supravegherea zilnica se executa de catre persoanele care lucreaza peutilajele
din sectiile de productie, sau de catre personae specializate in executarea acestoroperatii. In
cadrul activitatii de intretinere si supraveghere zilnica se urmareste inlaturareamicilor defectiuni
ale utilajului, fara a se face inlocuiri de piese.In afara interventiilor tehnicecuprinse in sistemul
preventiv
planificat, in cadrul intreprinderilor se mai executa si altetipuri de interventii tehnice cum
sunt:a) Reparatiile accidentale(Ra) sunt interventiile care se defecteaza la intervale de
timpnedeterminate, fiind impuse de scoaterile neprevazute din functiune a acestora datorita
unorcaderi accidentaleCauzele accidentelor pot fi:
-oboseala materialelor care provoaca schimbarea structurii materialelor si deci acaracteristicilor
mecanice
-intretinere necorespunzatoare
-reparatiile necorespunzatoare
-reparatiile neexecutate la timp si reparatiile executate necorespunzator
-exploatarea neglijentab) Reparatiile de renovare: se efectueaza la utilaje care au trecut prin mai
multe operatiicapitale si au un grad ridicat de uzura fizica. Cu ocazia acestor reparatii, se
recomanda siefectuarea unor lucrari de modernizare a utilajului.
Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice
35c) Reparatiile de avarii se executa de fiecare data cand utilajele se defecteaza ca urmare
aproastei utilizari sau intretineri sau sin cauza unor calamitati natuarale: cutremure,
incendii,inundatii.
2. Revizia tehnica
-cuprinde operatiile ce se executa inaintea unei reparatii curente saucapitole, in scopul
determinarii starii tehnice a masinii, utilajului sau instalatiei siaprincipalelor operatii ce urmeaza
a se efectua cu ocazia primei reparatii planificate pentru ase asigura in continuare functionarea
normala a acestuia.
3.Intretinerea planificata. Reparatiile curente si reparatia capitala
Reparatia curenta(Re)
reprezinta ansamblul de masuri luate pentru inlocuirea unor piesecomponente sau
subansamblui uzate ale masinilor, utilajelor sau instalatiilor in vedereamentinerii caracteristicilor
functionale ale acestora.Reparatia curenta cuprinde lucrarile ce se executa periodic, in mod
planificat in scopulinlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea,
reconditionarea sauinlocuirea unor piese componente sau chiar inlocuirea partiala a unor
subansambluri uzate.Reparatia capitala(Rk)- reprezinta gama de lucrari ce se executa in mod

planificat dupaexpirarea ciclului de functionare prevazut in normative, in scopul mentinerii

parametrilornimonali si preintampinarii iesirii masinii sau utilajului din functiune inainte de
termen.
METODE DE UTILIZARE LA STABILIREA LIMITELOR DEUZURA
Metode pentru stabilirea limitelor de uzura sunt:
-Teoretice
-Statistico
materiale
-ExperimentaleMetode de determinare a uzurii pieselor se clasifica, in raport cu conditiile
experimentalede efectuare a masuratorilor in doua categorii.
-Metode discontinue care implica demontarea pieselor
-Metode continui
de masurare a uzurilor fara demontarea pieselor.Din prima grupa fac parte: micrometrarea,
metoda amprentelor, cantarirea siprofiliografierea. Toate aceste metode
mai putin metoda cantariri
permit determinareadirecta a uzurii pieselor, metoda cantaririi asigura determinarea cantitatii
de materialpierdut prin uzare, pe o piesa, si deci permit determinarea globala a uzurii