Mentenanta instalatiilor pneumatice

13.1 Notiuni generale de mentenanta

Defintia mentenantei
Conform normelor AFNOR-NF X60-010, mentenanta reprezinta ansamblul de actiuni
premise pentru mentinerea sau restabilirea unei stari specifice, sau pentru asigurarea unui
service determinat.
Structura mentenatei
Mentenata preventiva
 Este o mentenata « programata », destinata a diminua posibilitatile de aparitie a
defectelor.
 Este o mententa pe termen mediu.
Mentenanta corectiva
 Este o mentenanta « ocazionala » destinata a remedia defectele care apar in
functionare.
 Este o mentenanta pe termen scurt.
Mentenanta de conceptie
 Este o mentenanta pe termen lung, prevazuta la conceperea unui echipament nou.

13.1.1 Mentenanata preventiva

Ea trebuie sa permita evitarea defectelor la materialele sau intr-o instalatie in curs de
functionare.
Distingem:
Mentenanta preventiva sistematica:
 presupune amplasarea intr-o zona curata a pieselor sau a organelor supuse uzurii sau
degradarii, pentru a limita riscurile.
 presupune limitarea riscurilor de pana, prin intervenirea suficient de rapid, gratie unei
supravegheri permanente;
 mai buna pregatire a perioadelor de interventie, astfel incat acestea sa nu perturbe
activitatea de productie;
 evitarea unor pene grave.
Nota: Alegerea periodicitatii depinde de:
 constrangerile date de constructori;
 de normele AFNOR;
 de utilizator.

13.1.2 Mentenanata corectiva

Distingem doua tipuri de defecte:

1. Defect evident, care presupune o interventie.
Avantaje: rapiditate;
Dezavantaje: restrictiva.
2. Defect neevident, care presupune derularea unei metodologii de diagnosticare,
urmata de realizarea interventiei.
Avantaje: fiabila si nerestrictiva
Dezavantaje: poate pune probleme de rezolvare rapida si necesita o formare prealabila.
In cazul unui defect, se va incepe prin a determina si a studia toti factorii care apar,
pentru a determina exact unde este defectul. Apoi, se va verifica diagnosticul pus printr-un
control si abia dupa aceea se va trece la inlocuirea pieselor defecte.
Depanarea tuturor defectelor aparute se va face numai dupa o analiza riguroasa si
logica.
13.2 Intretinerea preventiva pentru instalatiile pneumatice

A. Zilnica
 Se va goli condensul din filtre, daca umiditatea este semnificativa si daca nu a fost
prevazut un purjor automat.
 Marile rezervoare se vor prevedea, in general, cu un separator de condens cu golire
automata.
 Se va verifica nivelul de ulei din ungator si se va regla corect ungerea (in general se
recomanda o picatura / min, maxim).

B. Saptamanala
 Se vor verifica captorii de murdarie si aschii.
 Se vor controla manometrele.
 Se va verifica functionarea ungatoarelor.

C. Trimestriala
 Se va controla etanseitatea garniturilor de la racorduri.
 Se vor inlocui racordurile acolo unde este nevoie.
 Se va inlocui tubulatura obosita ( veche).
 Se va controla etanseitatea racordurilor de refularea a distribuitoarelor.
 Se vor curata cartusele filtrante cu apa cu sapun ( nu se vor utiliza solventi!) si se vor
sufla purjele in sens invers de curgere.
 Se va verifica functionarea purjarii automate.

D. Semestriala
 Se va controla uzura tijei cilindrului si se va inlocui daca este nevoie.
 Se vor inlocui, de asemenea, garniturile racloare.

13.3 Dereglari si defecte

Eventualele dereglari si defecte care apar in instalatiiile pneumatice pot fi cauzate de:
 Uzura naturala a componentelor si a tubulaturii;
 Uzura naturala datorata factorilor externi si interni care depind, in pneumatica , in mod
esential, de natura aerului comprimat;
 Uzura se poate manifesta la aparate prin rupturi, gripaje ale componentelor, defecte in
functionare, scurgeri, etc.
 Aerul comprimat poluat poate fi la originea defectelor unor componente prin obstructie,
colmatare, uzura, etc.
 Obstructia, ruptura, flambajul tubulaturii depind de influente externe;
 Depunerile creeaza o rezistenta la curgere in interiorul conductelor si a
componentelor, ceea ce poate avea consecinte in ceea ce priveste caderile de
presiune, ceea ce poate duce la defecte in functionare;
 Erori in functionare pot apare si datorita caderilor de presiune datorate scurgerilor sau
a variatiei presiunii de intrare. Cartusele filtrante prost intretinute sunt, in egala
masura, cauzele caderilor de presiune.
 Montajul inadecvat a cilindrilor poate duce la o uzura prematura a acestora.
 Fixarea incorecta a captorilor de final de cursa sau lungimea prea mare a cablurilor
care transmit semnalul sunt alte 2 cauze ale defectelor in functionare.
13.3.1 Defecte datorate unei alimentari cu aer comprimat intr-o retea subdimensionata

In situatia alimentarii insuficiente cu aer comprimat, apar urmatoarele probleme:

 Cadenta cilindrilor nu este respectata intotdeauna datorita unei caderi bruste de
presiune, datorata actionarii simultane a altor elemente de putere.
 In timpul caderii de presiune o parte din incarcarea momentana se produce la nivelul
cilindrului.
Aceleasi simptome pot apare in cazul modificarii sectiunii de trecere a fluidului sau in
cazul scurgerilor la nivelul racordurulor.
O micsorare a diametrului cu 20% duce la dublarea pierderilor la incarcare.

13.3.2 Defecte datorate condensarii apei

Daca facem abstractie de coroziunea superficiala datorata apei condensate existenta

in aerul comprimat, riscurile de gripare a pieselor din interiorul distribuitoarelor sunt foarte
importante.
Lubrifiantii, sub actiunea apei au tendinta de a se transforma in emulsii, ceea ce
prezinta un nou risc pentru toate ajustajele de inalta precizie a sertarului distribuitorului.

13.3.3 Defecte datorate murdariei

Instalatiile pneumatice sunt dotate, in general, cu un filtru de intrare, in amonte.

Daca conducta de alimentare a distribuitorului nu a fost bine curatata prin suflare,
inainte de a fi racordata, toate impuritatile existente vor patrunde direct in distribuitor.
De asemenea, in instalatia care exista de atata timp, particulele de rugina apar in
tubulatura (tevi), daca acestea nu sunt protejate contra coroziunii si aerul comprimat contine
mult condens.
Murdaria din tubulatura poate avea urmatoarele consecinte:
 « Taierea » partii vulcanizate a scaunului supapei, rezultand astefel scurgeri
permanente;
 Regulatoarele de debit sunt foarte sensibile la murdarie. Timpii de alimentare sau de
refulare sunt modificati, iar miscarea pistoanelor cilindrilor devine mult prea lenta.

13.4 Localizarea defectelor pe componente pneumatice

13.4.1 Defecte la un temporizator pneumatic

a) Defect: Nu apare semnal de iesire ca raspuns a semnalului de comanda.

Scurgerile la nivelul pistonului de comanda (3) sunt egale sau superioare debitului la nivelul
droselului.

Control: se desurubeza complet surubul de strangere al droselului, iar daca zgomotul de aer
care refuleaza nu este clar perceptibil si distribuitorul nu comuta, rezulta ca pistonul de
comanda al distribuitorului este blocat.

b) Defect : Dupa oprirea prelungita a instalatiei (in week-end) temporizarea este net
superioara (importanta) decat in serviciu continuu.
Cauza: Dupa o oprire prelungita, pistoanele de comanda au tendinta de a se bloca, ceea ce
inseamna ca aderenta si deci presiunea de comutare necesara sunt net mai mari. Defectul
va disparea dupa cateva secunde.

13.4.2 Defecte la partea de putere

a) Defect: Aerul refuleaza continuu in R sau in S.

Cauze: - garnitura tip manseta a cilindrului (1) nu este etansa;
- distribuitorul (4) nu este etans;
- pentru distribuitorul cu 3 pozitii, acesta este blocat in pozitia mediana (centrala).

b) Defect: Nu poate fi reglata viteza psitonului.

Cauze: - Regulatorul de debit (3) este plin cu murdarie;
- Clapeta anti-retur nu este etansa.

c) Defect: Pistonul nu revine in pozitia initiala, dupa intreruperea semnalului de comanda.

Cauze: - Distribuitorul (4) nu comuta;
- Ruperea arcului de revenire sau griparea pistonului;
- Pilotarea (5) este defectuasa. De exemplu: scaunul supapei nu etanseaza, deci rezulta
trecerea permanenta a aerului de la P la pistonul de comanda Z.
- Refularea pilotului este blocata.

d) Defect: In prezenta unui semnal de comanda pistonul nu avanseaza.

Cauze: - Pe partea electrica bobina este defecta;
- Pe partea pneumatica:
Canalul in derivatie de la P la pilot este blocat
Pistonul de comanda din capul distribuitorului este gripat ;
Garnitura dintre pilot si capul distribuitorului este defecta. Scurgerea de aer de comanda este
cu atat mai importanta cu cat presiunea nu este suficienta pentru comutare.

13.4.3 Defecte la electrodistributor

a) Defect: Bobina este sub tensiune, iar miezul nu este atras.

Cauze: Defectarea boinei datorita:
- Miezul este gripat;
b) Defect: Zgomot (sforait) la pilot.
Cauze: Aparatul este alimlentat la curent alternativ. Miezul nu sta pe suprafata plata a inelului
de scurt circuit. Pilotul se incalzeste usor, dar ramane si in acest caz in stare de miscare. Se
poate remedia, daca este cazul, prin infasurarea unui fir in jurul pilotului.

13.4.4 Defecte la un distributor pneumatic

Defect: Distribuitorul nu comuta complet, semnal continuu la iesiri (A si B) si refulare continua

(R si S) sau pasaj de loc.
Cauze: a) La scaunul supapei:
Perturbare mecanica de comutare printr-o frecare excesiva sau un resort rupt;
Scaunul supapei este acoperit de impuritati;
Clapeta este poroasa (deci utilzarea unui ulei neadecvat) sau foarte moale; cursa de putere
nu este destul de mare pentru a deschide distribuitorul.
b) La distribuitorul cu sertar:
Perturbare mecanica datorita frecarilor excesive sau datorita unui resort rupt.
Orificiul de refulare a camerei de comanda este blocat (compartimentul dintre pistonul de
comanda si sertar). Distribuitorul ramane pe pozitia centrala.
La sertarele unde etansarea este metal pe metal, rugina produsa sta la baza impuritatilor
care duc la scurgeri permanente.
Scurgerile de la sertar ne pot semnaliza ruptura unui resort.