GRUP SCOLAR ASTRA PITESTI

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR

CALIFICAREA : Tehnician pentru intretinere si reparatii

mecanic

TEMA : Distribuitoare pneumatice

COORDONATOR ABSOLVENT : Prof. Popescu Dorel Dicu Marian Clasa a-XII-a D 2006

1. C U P R I N S
1

1. Cuprins 2. Argument 3. Distribuitoare generalitati 4. Distribuitoare cu actiune directa 4.1 Distribuitoare cu sertar rectiliniu a) rectiliniu , cilindric b) rectiliniu, plan 4.2 Distribuitoare cu sertar rotativ a) rotativ , conic b) rotativ , plan 4.3 Distribuitoare cu supape a) cu scaun fix b) cu scaun mobil 4.4 Distribuitoare cu actiune de urmarire 5. Distribuitoare cu actiune de urmarire 6. Norme de protectia muncii 7. Bibliografie 8. Anexa grafica

2. ARGUMENT
Utilizarea energiei aerului comprimat in toate domeniile industriei reflecta importanta deosebita pe
2

care o prezinta actionarile pneumatice . Aerul comprimat a devenit un agent de lucru utilizat in toate ramurile industriale . In prezent se poate afirma ca aerul comprimat reprezinta o forma de energie absolut indispensabila in toate sectoarele de activitate si este folosit de asemenea , in multe procese tehnologice , cum sunt cele chimice si metalurgice . In toate intreprinderile aerul comprimat are o serie de functiuni foarte variate fiind necesar la un numar mare de operatii , importanta lui se poate deduce si din faptul ca nu numai ca nu este posibila o enumerare a operatiilor efectuate in sine , dar nici chiar a instalatiilor care functioneaza cu aer comprimat . Datorita simplitatii sale , rapiditatii si usurintei cu care se realizeaza comenzile pneumatice , cei mai multi specialisti prefera acest sistem si-l introduc ori de cate ori pot realiza mecanizari si automatizari de la cele mai simple pana la cele mai complexe . Mecanizarea si automatizarea diverselor operatii sau procese tehnologice prin utilizarea aerului comprimat se realizeaza cu ajutorul aparatelor . Aparatele nu realizeaza totul singure . Ele au nevoie sa li se stabileasca sarcini . Sa fie reglate , sa fie manuite . Aparatele pneumatice au rolul de a asigura buna functionare a instalatiilor prevazute cu comenzi pneumatice . Pentru a asigura acest lucru aparatele pneumatice pot realiza urmatoarele functii : - sa prepare aerul comprimat in scopul utilizarii sale ; - sa asigure comenzile pneumatice cu aer comprimat printr-o distributie corespunzatoare ; sa regleze parametrii aerului comprimat in vederea obtinerii unor forte de actionare si viteze de lucru necesare scopului propus ;
3

- sa impuna o functionare sigura a comenzilor pneumatice si a exploatarii fara pericol de accidentare de orice fel a instalatiei in exploatare ; sa asigure alimentarea consumatorilor de aer comprimat si in miscare . Functiile cele mai principale ale aparatelor pneumatice se refera la reglarea parametrilor aerului conditionat si la distribuirea acestuia . Avantajele actionarilor pneumatice fata de alte tipuri de actionari sunt multiple : Greutatea redusa .Actionarile pneumatice sunt in general mai usoare decat cele selective ; - supraincarcarea fara pericol de avarie ; - intretinere usoara ; - pericol de accidente redus ; - posibilitatile de reglaj largi ; - lipsa de influienta asupra mediului in care functioneaza ; alimentarea comoda cu energie . Actionarile pneumatice prezinta si unele dezavantaje care , prin masuri adecvate pot fi inlaturate sau mult diminuate . Destinderea brusca a aerului comprimat in motoarele pneumatice este insotita de scaderea temperaturii , fenomen care provoaca separarea si depunerea apei pe pereti precum si favorizarea coroziunii elementelor pneumatice . Deplasarea aerului comprimat prin conducte lungi si cu multe coturi si schimbari de sectiune are loc cu pierderi de presiune care reduc randamentul total al instalatiei . De aceea conductele instalatiei trebuie judicios dimensionate , iar traseul ales cu grija , pentru a se reduce pierderile la minim .

3. DISTRIBUITOARE GENERALITATI
Familia aparatelor de comanda este formata de aparatele cu ajutorul carora se realizeaza actionarea de la distanta a consumatorilor de aer conditionat . Prin actionare se intelege antrenarea in miscare a consumatorilor de aer comprimat sau mai bine zis trimiterea aerului comprimat la oricare din tipurile de motoare pneumatice . Cu ajutorul acestor aparate se poate comanda de la distanta pornirea si oprirea motoarelor pneumatice de orice tip , utilizind , in acest sens energia aerului comprimat . Acest lucru se realizeaza printr-o distributie corespunzatoare a aerului comprimat pe anumite circuite . Distribuitorul asigura repartizarea aerului comprimat pe anumite circuite in vederea realizarii actionarilor pneumatice , numai daca primeste o comanda din exterior , comanda care poate fi manuala , de picior , mecanica , hidraulica , pneumatica sau electromagnetica . Aparatele de distributie nu trebuie sa modifice valoarea marimilor de stare ale aerului comprimat , mai ales cand este vorba de presiune sau debit . Functia unui distribuitor este numai de a repartiza aerul comprimat spre anumite circuite ale instalatiei pneumatice . Distribuitorul are un rol esential in realizarea circuitelor si este nelipsit din orice instalatie pneumatica . Alegerea distribuitoarelor intr-o instalatie pneumatica nu este o problema simpla mai ales in cazul unor instalatii complexe si automate . Problemele ce apar se refera in primul rand , la constructia sa , constructie ce trebuie sa satisfaca , in final , conditiile tehnice si tehnologice ale instalatiei . Dintre conditiile principale ce trebuie sa le
5

indeplineasca un distribuitor pneumatic sunt urmatoarele : - sa corespunda scopului propus , deci sa satisfaca circuitele din instalatia respectiva printr-o distributie corespunzatoare ; sa asigure parametrii de stare ai aerului comprimat impusi actionarii pneumatice deservite de circuitele sale ; - sa fie usor , dar suficient de robust , doarece este un aparat mult solicitat ; - sa fie etans si sa nu prezinte pericolul de suprapunere a comenzilor ; - sa asigure evacuarea in atmosfera a aerului comprimat utilizat ; - toate orificiile active de la iesirea din aparat , pe perioade cat nu lucreaza , sa fie in legatura cu atmosfera ; - sa fie comandate fara eforturi deosebite si comod ; - timpul de actionare dintre doua comenzi sa fie cat se poate de mic ; - sa fie executat din materiale anticorozive ; - sa posede o constructie cat mai simpla posibila ; - sa fie estetic . Constructiile aparatelor de distributie sunt extrem de variate . Factorii de care trebuie sa se tina seama la clasificarea distribuitoarelor fiind multi ne vom opri la cei ce tin cont de solutia constructiva , destinatie , principiul de functionare , forma si caracterul organului mobil. Partile principale ale oricarui distribuitor sunt : elementul de distributie care are rolul de a realiza , in interiorul sau , legaturile dintre circuitele exterioare , corespunzator actiunii elementului de comanda ; elementul de comanda , care are rolul sa actioneze , in urma unor comenzi primite din exterior , asupra elementului de distributie , in scopul realizarii circuitelor
6

pneumatice din instalatie . Tinand cont de functiile aparatelor de distributie s-a alcatuit urmatoarea clasificare : distribuitoare cu actiune directa ; - distribuitoare cu actiune de urmarire . Distribuitoarele cu actiune directa realizeaza distributia aerului comprimat de la intrare , printr-un anumit sistem de comanda , fara sa modifice marimile de stare , pe cand distribuitoarele cu actiune de urmarire pot realiza o distributie de aer comprimat modificand marimile de stare , functii de comanda date de la distanta . Prin pozitie preferentiala a unui distribuitor se intelege pozitia de lucru in absenta oricarui semnal de comanda si poate fi : - normal inchis , pozitie in care distribuitorul nu realizeaza o legatura intre reteaua de aer comprimat si consumatorul de aer comprimat ; normal deschis , pozitie in care distribuitorul realizeaza o legatura intre reteaua de aer comprimat si consumatorul de aer comprimat ; In afara de distribuitoarele cu pozitia preferentiala mai exista distribuitoare cu retinere sau cu memorie si distribuitoare pilotate .

4. DISTRIBUITOARE CU ACTIUNE DIRECTA

Sunt aparatele cele mai raspandite din familia distribuitoarelor , fiind nelipsite din cea mai simpla schema de actionare pneumatica . Utilizarea practica a acestor distribuitoare este deosebit de mare , ceea ce a condus la o mare varietate de forme constructive . Distribuitoarele se compun din doua mari parti : elementul de distributie si elementul de comanda . La acest tip de distribuitoare elementul de distributie se compune la randul sau din doua parti principale : - corpul de distributie , formeaza partea fixa ; - organul de distributie , formeaza partea mobila . Corpul de distributie formeaza partea masiva a aparatului , fiind prevazut si cu un sistem de fixare cand este cazul . In corpul de distributie se practica orificiile de intrare ,,i a aerului comprimat in distribuitor si orificiile de iesire ,,E a aerului comprimat distribuit spre utilizare . La aceste orificii se realizeaza legatura cu circuitele exterioare prin imbinari filetate. Aceste orificii se numesc orificii active . Organul de distributie formeaza partea mobila din interiorul corpului de distributie si poate ocupa anumite pozitii , numite pozitii de lucru in concordanta cu orificiile active din corpul de distributie. Legaturile interioare dintre orificiile active se mai numesc si canale interioare . Se recomanda ca organul de distributie sa fie executat dintr-un material
8

diferit si de o duritate mai mica decat corpul de distributie . Acest lucru este necesar din mai multe motive , dar cel mai important este de ordin economic . Este mai usor si mai putin costisitor sa se inlocuiasca organul de distributie si nu corpul de distributie . In timpul functionarii organul de distributie se va uza inaintea corpului de distributie . Dupa forma constructiva a organului de distributie pot fi : distribuitoare cu sertar rectiliniu ; - distribuitoare cu sertar rotativ ; - distribuitoare cu supape ; ( tabel 1 ) Elementul de comanda este un element de actionare ce serveste la miscarea organului de distributie in pozitia de lucru si este asamblat din aceasta cauza de acesta , in general demontabil . Marimea elementului de comanda depinde de felul si marimea distribuitorului , el fiind calculat astfel incat sa nu fie nevoie de forte mari de actionare . Aceste forte se indica a fi sub 8 daN , adica cat poate dezvolta un om cu o singura mana fara a depune eforturi deosebite . Prin standarde sau stabilit semnele conventionale , ale distribuitoarelor . In tabelul 2 sunt date exemple pentru elementul de distributie iar in tabelul 3 sunt indicate semnele conventionale pentru elementele se comanda . Simbolizarea completa a unui distribuitor se realizeaza prin combinarea semnelor conventionale din cele doua tabele . Semnele conventionale ale distribuitorului trebuie sa dea urmatoarele informatii : - numarul de pozitii de lucru , cate un dreptunghi pentru fiecare pozitie de lucru ; - numarul de orificii active , mascate prin linii scurte sau litere in dreptul dreptunghiului ce reprezinta pozitia initiala a distribuitorului ; - numarul de cai ce traverseaza distribuitorul ;
9

se reprezinta cu linii pline legaturile orificiilor in interiorul dreptunghiului , in plus , se indica cu sageata sensul de curgere a aerului . Intersectia dintre canale se marcheaza printr-un punct , iar orificiile inchise se reprezinta la interior cu o linie scurta si perpendiculara pe linia ce indica orificiul activ : natura semnului de comanda , indicat in tabel ; alte informatii , de exemplu pozitiile de lucru , care se noteaza cu cifre , deasupra fiecarui dreptunghi corespunzator cu pozitia de lucru a elementului de distributie . Distribuitoarele cu actiune directa nu trebuie sa influienteze in mod sensibil asupra marimilor de stare ale aerului comprimat ce trece prin el . Aceste aparate trebuie sa aiba doar rolul de a dirija aerul comprimat spre anumiti consumatori , conform schemei de comanda pneumatica a instalatiei . Distribuitoarele cu pozitii de lucru retinute , distribuitoarele cu retinere sau distribuitoarele cu memorie , sunt acele distribuitoare la care organul de distributie ramane mai departe in pozitie de lucru respectiva , chiar dupa disparitia semnalului care a comandat ocuparea acestei pozitii . Pentru ca organul de distributie sa ocupe o alta pozitie de lucru conform schemei de comanda pneumatica a instalatiei , este necesar sa se utilizeze un alt semnal de comanda , iar dupa disparitia acestuia , organul de distributie trebuie sa ramana in noua pozitie de lucru . Distribuitoarele pilotate sunt acele distribuitoare la care intre elementele de comanda si elementele de distributie se intercaleaza un element de actionare . Prin introducerea elementului de actionare se urmareste amplificarea elementului de comanda asupra elementului de distributie , sau a organului de distributie . Aceasta solutie este utilizata ori de cate ori nu este posibil sa se obtina forta
10

necesara actionarii organului de distributie muncii cu semnalul de comanda ce ne sta la dispozitie ( manual , electric , etc.) . Elementul de comanda are rolul sa actioneze asupra organului de distributie cu scopul realizarii legaturilor interioare dintre orificiile active . corespunzator comenzii primite .

4.1 Distribuitoare rectiliniu

cu

sertar

Denumirea de distribuitor cu sertar rectiliniu provine de la felul miscarii organului de distributie , element ce indeplineste functia de baza intr-un distribuitor . La aceste distribuitoare , organul de distributie este sertarul care , prin miscarea lui de alunecare in interiorul corpului , asigura distributia aerului comprimat la diversi consumatori . Miscarea de alunecare a sertarului este o miscare rectilinie de translatie . Aceste distribuitoare sunt mult raspandite datorita avantajelor lor : permit marirea numarului de pozitii de lucru si a orificiilor active ; au o constructie simpla , etc. Sertarele distribuitoarelor pot fi cilindrice sau plane , alegerea unui tip sau altuia depinzand de proiectant . a) Distribuitor cu sertar rectiliniu Prezinta o constructie simpla , o durata mare de functionare , simplu de manevrat , constructie robusta si siguranta in functionare . In figura 1 este reprezentat distribuitorul cu sertar cilindric , denumit 3CR , deci distribuitor cu trei cai . Aparatul se compune din corpul 1 , prevazut cu bucsa 2 , sertarul cilindric 3 si butonul 4 ce formeaza elementele de actionare . Aerul comprimat intra prin orificiul ,,I si printr-o actiune manuala sau mecanica
11

asupra butonului 4 si asigura deplasarea axiala , rectilinie a sertarului cilindric si aerul comprimat trece din orificiul ,,I in orificiul ,,E spre utilizare . Trecerea aerului comprimat din corp spre camerele sertarului cilindric de distributie are loc prin orificiile a din bucsa 2 . Acestea sunt orificii de diametre mici si sunt dispuse pe doua randuri , astfel incat numarul lor sa asigure o trecere corespunzatoare a aerului comprimat . Este necesar ca aceste orificii sa fie cu diametrul cat mai mic , circa 1,5 mm , pentru a se evita distrugerea garniturilor de etansare din cauciuc 5 la trecerea acestora prin dreptul orificiilor . Bucsa 2 fiind din alama orificiile pot fi realizate usor . Dupa disparitia semnalului de comanda , sertarul este adus in pozitia initiala de resortul 6 si aerul comprimat utilizat trece de la orificiu ,,E in atmosfera prin orificiul ,,A .Aparatoarea 7 este un burduf de cauciuc ce protejeaza aparatul impotriva impuritatilor din exterior . Acest aparat este deci un distribuitor cu actiune directa , cu sertar rectiliniu cilindric , cu pozitie preferentiala normal inchis , cu trei cai si cu elemente de comanda actionate manual . In figura 2 este reprezentat un distribuitor cu pozitia de lucru retinuta , se compune din corpul 1 , bucsele distantier 2 despartite prin garniturile din cauciuc 3 pentru asigurarea etansarii , sertarului cilindric 4 actionat de sistemul de comanda format din furca 5 , tija 6 si clichetul 7 . Atat partea superioara cat si inferioara sunt prevazute cu capac . Aerul comprimat patrunde in aparat prin orificiul ,,I prin trei orificii de intrare . Prin orificiile laterale circula aerul comprimat la celelalte distribuitoare din stanga si din dreapta , deoarece aceste distribuitoare se monteaza in blocuri de distributie . Astfel se face posibila concentrarea comenzilor pneumatice si acest lucru este
12

avantajos mai ales in instalatiile de foraj , unde pe pupitrul de comanda sunt necesare multe distribuitoare . Aparatul poate avea unul sau doua orificii de iesire , ,,E1 si ,,E2 , ce sunt in legatura cu atmosfera prin orificiile ,,A , la pozitia initiala a aparatului . Blocarea pozitiei de lucru , se realizeaza cu clichetul 7 , prin intermediul unui resort . Aparatul are o constructie robusta , este sigur in exploatare , se intretine usor , mai ales ca etansarea se realizeaza cu garnituri din cauciuc in pozitie stativ , eliminandu-se pericolul distrugerii garniturii la trecerea ei peste orificii . Prezenta clichetului conduce la doua avantaje principale si anume : asigura mentinerea sertarului in pozitia de lucru dorita , fara ca acesta sa fie influientat de vibratiile din instalatie si pe timp de iarna , cand operatorul poarta manusi , se poate fixa singur in pozitia de lucru . Un distribuitor cu sertar cilindric si de forma cea mai simpla este reprezentat in figura 3 . Acesta se compune din corpul 1 , sertarul 2 si capacele laterale . Corpul se executa de obicei din fonta , iar sertarul dintr-un otel aliat cu suprafete de frecare dure .Etansarea la aceste distribuitoare se obtine printro rodare conjugata a corpului cu sertarul . Se realizeaza initial alezajul si dupa alezaj se rectifica sertarul . Pe sertar se afla mici canale care inainte de montare se umplu cu vaselina groasa . Sub influienta aerului comprimat ce scapa intre sertar si corp acestea lucreaza ca niste garnituri de cauciuc . Aerul comprimat patrunde in aparat prin orificiul ,,I si trece in spatele sertarului mentinandu-l in pozitia din figura . Elementul de comanda este de tip mecanic si in momentul actionarii se intrerupe legatura orificiului ,,E cu orificiul ,,A si se stabileste legatura cu orificiul ,,I , aerul putand trece spre utilizare . Cand dispare semnalul de comanda sertarul revine la pozitia initiala
13

datorita presiunii continuie din spatele sertarului si aerului comprimat care a lucrat trece prin orificiul ,,E si orificiul ,,A in atmosfera . Aceste aparate au pierderi de aer comprimat suficient de mari dar ele au o utilizare practica in comenzile din turnatorii unde aerul comprimat pierdut prin lipsa de etanseitate , ajuta la suflarea continua a impuritatilor ce tind sa intre in aparat . b) Distribuitoare cu sertar rectiliniu plan Acest tip de distribuitor asigura o foarte buna etanseitate , dar au o constructie grea si necesita forte mari de actionare ; de cele mai multe ori nu sunt actionate manual . Distribuitoruldin figura 4 denumit si distribuitor cu patru cai G1/2 *140 este format dintr-un corp 1 , inchis de capacul inferior 2 si capacul superior 3 iar la interior are doua sertare 4 montate intr-un ghidaj cu ajutorul caruia se realizeaza miscarea rectilinie a sertarelor dintre cele doua capace . La randul sau ghidajul 5 are o forma speciala , este fixat mobil de tija 6 si tija 7. Tija 7 poate fi actionata din exterior de maneta 8 . Etansarile se realizeaza cu garnituri de cauciuc , iar sertarele asigura initial etansarea pe cele doua capace datorita resortului 9 . Fluidul intra prin orificiul ,,I si in functie de pozitia sertarelor poate trece spre utilizare prin orificiul ,,E1 , sau orificiul ,,E2 . Eventualele pierderi de fluid , cat si fluidul care a lucrat , sunt eliminate prin orificiul 1 , care in cazul aerului constituie orificiul de evacuare in atmosfera . Aceste distribuitoare au o constructie pretentioasa , dar siguranta in functionare cat si durata lor mare de exploatare le fac avantajoase . Constructia robusta asigura functionarea lor pana la presiuni de 150daN/cm 2 si pentru debite efectuate prin conducte pana la 1/2' Fluidul pe care il
14

distribuie ci mai ales utilizat pentru comanda , , trebuie sa fie curat , doarece plunjerul si pistonul sunt elemente ce se pot bloca si chiar gripa din cauza impuritatilor din fluid . Distribuitorul este actionat manual prin intermediul unei manete cu brat mare si unui sistem de parghii ce amplifica forta de actionare . Acest tip de distribuitoare nu prezinta pierdere prin neetanseitate , lucru deosebit de important daca se tine seama de consumatorii mentinuti in pozitia de lucru timp indelungat .

4.2 rotativ

Distribuitoare

cu

sertar

Denumirea de distribuitor cu sertar rotativ este impusa de miscarea organului de distributie ; acesta este sertarul si prin miscarea lui de rotatie asigura distributia aerului comprimat la diversi consumatori . Miscarea de rotatie a sertarului este asigurata in general , printr-un sistem de comanda manuala , cu doua sau trei pozitii de lucru . Aceste distribuitoare sunt mult raspandite avand avantajul ca sunt robuste , sigure in functionare si asigura o etanseitate buna . Dupa suprafata pe care se realizeaza etansarea dintre sertar si corp pot fi distribuitoare cu sertar rotativ conic si distribuitoare cu sertar rotativ plan . Ambele distribuitoare asigura etansarea metal pe metal si din punct de vedere al prelucrarilor mecanice , cele mai pretentioase sunt distribuitoarele cu sertar rotativ conic . a) Distribuitoare cu sertar rotativ conic Se caracrerizeaza prin faptul ca etansarea dintre corp si sertar se realizeaza pe o suprafata conica . Sunt aparate simple , robuste cu cel mult patru orificii active cu actionare manuala . Distribuitorul cu sertar
15

rotativ conic denumit robinet cu trei cai este reprezentat in figura 5 . Este format din corpul 1 , sertarul 2 si elementul de comanda care consta din cheia 3 . Sertarul conic, numit si cep , este mentinut etans in corp de resortul 4 prin intermediul pastilei 5 . Fiecare orificiu din corp poate fi orificiu de intrare , orificiu de iesire spre utilizare sau orificiu de evacuare in atmosfera . In figura 6 se reprezinta un distribuitor cu sertar rotitor conic numit robinet cu patru cai . Este de aceeasi constructie ca robinetul anterior cu diferenta ca sertarul are alta forma constructiva . Prin rotirea sertarului se poate obtine alimentarea alternativa a doua circuite . Aerul comprimat intra prin orificiul ,,I si poate trece spre orificiul ,,E 1 sau orificiul ,,E2 . Circuitul care nu lucreaza este permanent in legatura cu atmosfera prin orificiul ,,A . In figura 7 sunt reprezentate doua robinete . Primul numit robinet de control se compune din corpul 1 , sertarul conic 2 , elementul de comanda manuala format din cheia 3 si resortul 4 de mentinere a etanseitatii prin intermediul pastilei 5 . Intre corp si cep se afla o bucsa 6 din alama , corpul fiind din otel carbon , iar cepul din otel inoxidabil . Aerul comprimat intra prin orificiul ,,I si poate iesi prin orificiul E 1 spre manometrul din instalatii sau prin orificiul E2, orificiu prevazut cu o flansa sau un filet pentru prinderea manometrelor de control. De aceasta flansa se foloseste reprezentantul ISCIR cand doreste sa verifice manometrele de pe recipienti stabili sub presiune . Cel de-al doilea distribuitor este utilizat in comenzile pneumatice numai pentru inchiderea si deschiderea unui circuit. Se compune din corpul 1 sertarul conic 2 , sistemul de comanda manuala cu cheia 3 , resortul 4 si dopul 5 .
16

Fiecare din orificii poate fi utilizat ca orificiu de intrare ,,I sau orificiu de iesire ,,E . Etansarea dintre corp si cep se asigura initial de resortul 4 , iar in prezenta aerului comprimat prin autoetansare orificiul ,,a permite aerului comprimat sa patrunda in camera dopului 4 , in vederea realizarii etansarii in sertarului in corp si se fileteaza pentru a da posibilitatea sa se execute operatia de rodaj conjugat intre sertar si corp . b) Distribuitoare cu sertar rotativ plan Se caracterizeaza prin faptul ca etansarea dintre corp si sertar se realizeaza pe o suprafata plana . Sertarul este strabatut de orificii de trecere sau are pe fata de etansare canale circulare ce ajuta la evacuarea in atmosfera a aerului comprimat folosit . Elementul de distributie cu sertar rotativ plan este de forma unui disc ce se poate roti pe suprafata interioara plana a corpului . Distribuitorul cu sertar rotativ plan denumit distribuitor cu patru cai din figura 8 se compune din corpul 1 , inchis si sustinut de capacul 2 , iar la interior se afla elementul de distributie format din sertarul 3 ce poate fi actionat din exterior de manerul 4 prin intermediul tijei 5 . Etansarea sertarului pe corp se asigura initial de resortul 6 , iar in prezenta aerului comprimat prin autoetansare . Manerul 4 este de forma speciala avand la interior resortul 7 si stiftul 8 care asigura fixarea manerului in una din cele trei pozitii de lucru . Prin rotirea manerului se schimba pozitia sertarului , realizandu-se comunicarea intre orificiul ,,I , orificiile E 1 si E2 precum si legatura cu atmosfera prin orificiul ,,A . Pentru marirea numarului de pozitii de lucru si a orificiilor active dintr-un singur aparat s-a ajuns la solutia din figura 9 , ce reprezinta un distribuitor cu sertar rotativ plan denumit distribuitor cu 4+5 cai . Acesta prezinta avantajul ca elimina pericolul suprapunerii comenzilor
17

pneumatice la doi consumatori de aer comprimat , consumatori ce nu au voie sa functioneze simultan . Aparatul se compune din suportul 1 pe care se fixeaza corpul 2 si 3 cu capacele 4 , manetele 5 de forma speciala , ce pot roti sertarele 6 si 7 boltul 8 , ce asigura centrarea celor doua manete , sistemul de blocare al manetei ce nu este actionata , format din distantierul9 si bilele 10 si in final sistemul de fixare a manetei in pozitia de lucru respectiva , format din resortul 11 , ghidajele 12 si alte bile 10 . Pozitiile de lucru ale arborilor , stabilite conform semnului conventional se pot vedea in figura . In scopul ungerii suprafetei de trecere aparatul este prevazut cu ungatorul 19 . O constructie de distribuitor cu sertar rotativ plan , dar actionat cu piciorul , este reprezentata in figura 10 . Aparatul este compus din suportul 1 pe care se monteaza corpul 2 al distribuitorului , capacul 3 , in care se afla sertarul 4 de distributie cu resortul 5 de etansare , precum si sistemul de actionare al elementelor de distributie format din pedalele 6 si 7, sistemul de parghii 8 si tija 9 . Pedalele se fixeaza de suport prin axul 10 . Distribuitoarele cu sertar rotativ plan se intretin usor si nu sunt pretentioase in exploatare . In cazul in care apar pierderi de aer inseamna ca intre sertar si corp au patruns impuritati si in aceasta situatie aparatul trebuie demontat . Dupa curatire spalare in benzina si suflare cu aer comprimat se ung suprafetele de frecare cu un strat subtire de unsoare consistenta si se monteaza atent sertarul in pozitia corespunzatoare de functionare a aparatului .

4.3 supape
18

Distribuitoare

cu

Ca si la celelalte distribuitoare , organul de distributie impune denumirea . Aici organul de distributie este supapa care asigura intreruperea sau restabilirea circuitului de aer comprimat prin efectuarea unei miscari de translatie comandata din exterior sau automat . Supapa are rolul de a obtura orificiul de trecere a aerului comprimat sau de a lasa libera trecerea acestuia prin orificiu . Partea din orificiu pe care se aseaza supapa in vederea obturarii formeaza scaunul supapei si acesta poate fi fix sau mobil . Suprafata de contact dintre supapa si scaunul supapei formeaza suprafata de etansare . Suprafata de etansare constituie partea cea mai importanta a acestor tipuri de distribuitoare si ea se calculeaza in functie de materialele ce vin in contact , presiunea de lucru modul de actionare etc. Dupa forma constructiva supapele pot fi reduse la trei tipuri : supapa cu taler , supapa conica si supapa cu bila . Cele mai raspandite supape sunt cele cu taler , doarece pot fi executate din materiale nemetalice elastice , de exemplu cauciuc , care asigura o etansare perfecta . Supapele conice si cele cu bila sunt rar utilizate pentru aer comprimat doarece suprafetele de etansare sunt mici si metal pe metal . Rodarea suprafetei metalice se realizeaza greu , iar la orice modificare de pozitie a supapei de pe scaunul sau apar pierderi insemnate de aer comprimat . Avantajele supapelor cu suprafete de etansare elastice le-am impus in constructia distribuitoarelor cu supape . Aici , etansarea se realizeaza prin deformarea materialului elastic , a cauciucului vulcanizat , in locasul din supapa , la contactul cu suprafata de etansare a scaunului metalic , sub actiunea unei forte de etansare calculata pentru fiecare tip de distribuitor in parte .
19

Si la acest tip de distribuitoare elementul de comanda poate fi manual , cu piciorul , mecanic , pneumatic , hidraulic sau electric . a) Distribuitoare cu supape cu scaun fix Aici , toate supapele din distribuitorul respectiv realizeaza etansarea pe scaun fix , de aceea se impune ca forta transmisa de elementul de comanda asupra supapei sa fie mentinuta la o valoare constanta . Mentinerea unei forte constante de actionare , in general , nu se poate realiza manual cu piciorul sau chiar mecanic de aceea se recomanda sa se evite astfel de actionari . Distribuitorul reprezentat in figura 11 este cu supape cu scaune fixe , denumit releu , utilizat in instalatiile de foraj . Acest distribuitor este cu comanda pneumatica , cu doua pozitii, trei orificii si normal inchis . Se compune din corpul 1 in interiorul caruia se afla supapa 2 cu cele doua scaune de supapa 3 si 4 , precum si pistonul 5 ce actioneaza supapa prin intermediul tijei 6 . Initial supapa 2 , etanseaza pe scaunul fix 4 datorita resortului 7 . Prin patrunderea aerului comprimat prin orificiul ,,I se realizeaza autoetansarea datorita diferentelor de sectiuni dintre piston si orificiul din scaunul de supape . Pentru stabilirea circuitului pneumatic se transmite aer comprimat la orificiul ,,C printr-o comanda de la pupitru si prin deplasarea pistonului 5 , a tijei 6 si a supapei 2 , se obtine deschiderea orificiului de trecere de la ,,I la ,,E , precum si obturarea orificiului de la ,,E la ,,A . Cand se intrerupe aerul comprimat de comanda pistonul revine la pozitia initiala si supapa obtureaza orificiul de trecere de la ,,I spre ,,E . Aparatul reprezentat in figura 12 denumit valva de inchidere face parte din familia distribuitoarelor . Se compune din corpul 1 , supapa 2 , resortul 3 si dopul 4 .
20

In pozitia initiala aerul comprimat trece de la ,,I la ,,E spre utilizare , iar cand intervine comanda cu aer comprimat la orificiul ,,C , supapa 2 obtureaza orificiul de trecere a aerului comprimat de ,,I la ,,E si deci intrerupe circuitul pneumatic respectiv . Cand dispare aerul comprimat de comanda supapa 2 revine la pozitia initiala , resortul 3 orienteaza initial supapa 2. In figura 13 este reprezentat un distribuitor cu doua pozitii si patru orificii cu comanda neretinuta electrica si pneumatica . Aparatul se compune din corpul 1 in interiorul caruia se afla supapele 2 si 3 de pe tija fixata de membrana 5 , supapa 6 de pe tija 7 fixate de membrana 8 , precum si capacul de inchidere 9 de care se fixeaza pilotul electric 10 . Aerul comprimat intra in aparat prin orificiul ,,P si datorita membranelor 5 si 8 , precum si tijelor 4 si 7 , mentine permanent supapele 2, 3 si 6 in pozitia din figura , adica pentru circuitul P-C1 si C1-A . Aerul comprimat trece , deci , continuu spre primul consumator , in timp ce al doilea consumator , este permanent in legatura cu atmosfera . Cand intra in functiune pilotul electric ridica supapa 11 si da posibilitatea aerului comprimat sa patrunda in camerele de deasupra membranelor 5 si 8 , ceea ce conduce la realizarea circuitelor P-C2 si C1-A1. Daca se intrerupe functionarea pilotului electric supapa 11 revine pe scaunul sau , aerul comprimat din camerele de deasupra membranelor este eliminat in atmosfera prin pilot , iar supapele , cu subansamblurile lor , sunt readuse la pozitia initiala datorita presiunii de intrare . Readucerea la pozitia initiala a supapelor si deci restabilirea circuitelor initiale datorita prezentei aerului comprimat de intrare a capatat denumirea de arc pneumatic , iar pozitia comandata , de arcul pneumatic a fost denumita pozitie preferentiala sau pozitie normala . Distribuitoarele echipate cu aceste sisteme de
21

comanda se numesc distribuitoare cu pozitie preferentiala sau cu comanda neretinuta . b) Distribuitoare cu supape cu scaun mobil Daca un singur scaun de supapa este mobil aparatul se incadreaza la distribuitoare cu supape cu scaun mobil . Aceste distribuitoare au avantajul ca nu mai impun ca forta transmisa de elementul de comanda asupra supapei sa fie limitata si mentinuta la o valoare constanta . Aici actionarea poate fi manuala , cu piciorul sau mecanica . Aparatul reprezentat in figura 14 este un distribuitor cu doua cai , se compune din corpul 1 in interiorul caruia se monteaza mobil supapa 2 si pistonul scaun 3 . Supapa este mentinuta initial etans pe scaunul fix 4 de catre resortul 5 , iar pistonul scaun 3 este mentinut distantat de supapa de catre resortul 6 . Aparatul are doua pozitii de lucru si trei orificii , normal inchis si actionat mecanic . Aerul comprimat patrunde in camera din spatele supapei prin orificiul ,,I in timp ce orificiul ,,E este in legatura cu atmosfera prin orificiul ,,A . Cand aparatul este comandat mecanic din exterior pistonul scaun este impins in interior pana cand intalneste supapa 2 , o desprinde de pe scaunul fix 4 si se realizeaza comunicatia intre ,,I si ,,E , aerul comprimat putand trece spre utilizare . Cand mecanismul nu mai actioneaza , pistonul scaun revine la pozitia initiala datorita resortului 6 si se restabileste legatura dintre ,,E si ,,I , aerul comprimat fiind eliminat in atmosfera . In figura 15 distribuitorul se compune din corpul 1 in interiorul caruia se afla supapa 2 actionata de arcul 3 , pistonul scaun 4 actionat de arcul 5 , supapa 6 libera , pistonul 7 actionat de arcul 8 si scaunul mobil 9 actionat de arcul 10 . Acest
22

distribuitor are doua pozitii de lucru , patru orificii si este actionat mecanic . Aerul comprimat patrunde in aparat prin orificiul ,,I si trece spre orificiul ,,E , prin scaunul mobil 9 , in timp ce orificiul ,,E 2 este in legatura cu atmosfera prin orificiul ,,A. Daca se actioneaza din exterior simultan asupra pistonului scaun 4 si pistonul 7 se realizeaza trecerea aerului comprimat de la ,,I la ,,E2 si aerul comprimat utilizat la ,,E1 trece in atmosfera pe langa pistonul 7 si orificiul ,,A . In cazul in care se actioneaza numai asupra pistonului scaun 4 se realizeaza trecerea aerului comprimat de la ,,I la ,,E1 si ,,E2. Daca se actioneaza numai asupra pistonului 7 se realizeaza legatura orificiilor ,,E1 si ,,E2 cu atmosfera prin orificiul ,,A .

4.4 Distribuitoare cu diafragma

Sunt distribuitoare de constructie speciala , utilizate rar . La acest tip de distribuitor organul de distributie este o diafragma din material elastic ( cauciucul ) . Distribuitorul cu diafragma au o constructie mai pretentioasa si rezultatele practice depind de precizia de prelucrare a sistemului de comanda . Distribuitorul cu diafragma , denumit supapa de comanda, reprezentat in figura 16 , are doua pozitii de lucru , trei orificii , normal inchis si actionat manual . Se compune din corpul 1 , capacul 2 , diafragma 3 si sistemul de actionare format din maneta 4 cu cama , axul 5 , bila 6 si pastila 7 . Aerul comprimat patrunde in aparat prin orificiul ,,I si trece spre utilizare prin orificiul ,,E. Pentru intreruperea aerului comprimat se actioneaza manual asupra manetei 4 a carei cama va bloca bila 6 , pastila 7 si diafragma 3 obturand orificiul de intrare . Sistemul ramane blocat
23

datorita formei speciale a camei de pe maneta . Diafragma este prevazuta circular cu trei orificii ,,a ce dau posibilitatea aerului comprimat utilizat sa treaca in atmosfera . Diafragma are o forma speciala , prevazuta cu trei orificii si o proeminenta de orientare . Fixarea diafragmei se realizeaza intre corp si capac .

5. DISTRIBUITOARE CU ACTIUNE DE URMARIRE

In practica este necesar ca in momentul cuplarii actionarii pneumatice sa se realizeze o variatie lina a presiunii in camera de lucru a consumatorului de aer comprimat . In aceasta situatie se impune aparatului ca pe langa functia sa principala de a distribui aer comprimat la un debit necesar , sa realizeze si functii auxiliare de reglare a presiunii . Si aceste distribuitoare se compun din cele doua mari parti : elementul de distributie si elementul de comanda . Elementul de distributie se compune din corpul de distributie ce formeaza partea fixa si organul de distributie ce formeaza partea mobila . Aparatul poate fi prevazut cu una sau doua membrane din material elastic , de obicei , cauciuc , de care se fixeaza scaunul mobil al aparatului . Elementul de comanda ce serveste la miscarea organului de distributie , poate fi manual sau automat . Actiunea de urmarire se poate realiza automat printr-o reglare corespunzatoare a arcului membranei. Distribuitorul cu actiune de urmarire , denumit distribuitor cu supapa reprezentat in figura 17 este compus din corpul 1 , capacele 2 si 3 , supapa 4 actionate initial de arcul 5 pentru a etansa pe scaunul de supapa 6 fix , pistonul scaun 7 fixat cu piulita 8 de membrana 9 . Aerul comprimat patrunde in aparat prin orificiul ,,Iin spatele supapei 4 realizand
24

autoetansarea acesteia . In pozitia initiala , fara aer comprimat de comanda , orificiul ,,E este permanent in legatura cu atmosfera prin orificiul ,,A . Cu ajutorul unui regulator de presiune de la pupitru de comanda se realizeaza presiunea de comanda ce apare la orificiul ,,C . Presiunea din camera de comanda actioneaza asupra membranei 9 si aceasta asupra pistonului scaun 7 , deplasandu-l spre supapa 4 . La atingerea supapei 4 de catre pistonul 7 se obtureaza orificiul de trecere spre atmosfera si prin continuarea deplasarii sale depinde supapa de pe scaunul fix , stabilindu-se astfel legatura intre orificiile ,,I si ,,E . Aerul comprimat de la iesire trece in acest timp si spre membrana prin orificiul ,,a echilibrand membrana si intreg subansamblu de piese mobile .

25

6. NORME DE PROTECTIA MUNCII

Transportul , amplasarea , montarea si punerea in functiune a instalatiilor pneumatice mobile sau fixe se vor executa in conformitate cu instructiunile elaborate de constructor . Instructiunile vor fi extrase pe faze de lucrari , transport , montaj , demontaj , utilizare , intretinere . Toti angajatii trebuie sa cunoasca normele de protectia muncii astfel la angajare se efectueaza un instructaj general si unul specific locului de munca in scopul insusirii cunostintelor necesare . La locul de munca , seful ierarhic va face un nou instructaj de protectia muncii specific lucrarilor de executat . Intotdeauna se verifica gradul de asimilare a cunostintelor . Instructajul de protectia muncii se repeta periodic cu aceasta ocazie se aduc la cunostinta unele instructiuni noi , se comenteaza eventualele accidente petrecute . Cauzele care pot produce accidente pot fi de natura tehnica sau de natura organizatorica : - lipsa sau folosirea necorespunzatoare a dispozitivelor de protectie ; folosirea echipamentelor ( utilaje , scule ) necorespunzatoare sau defecte ; functionarea defectuoasa a dispozitivelor de siguranta ( frana , supape ) sau a aparatelor de masura si
26

control ;

- legarea electrica la pamant defectuoasa ; instruirea insuficienta a muncitorilor ; nerespectarea normelor de protectia muncii ; - organizarea defectuoasa a locului de munca si a procesului de productie ; lipsa sau folosirea necorespunzatoare a echipamentului de protectie . Aparatura de masura si control , indicatoare sau inregistratoare , se intretin , se repara , pus in functiune si se regleaza numai de catre personal specializat . Manometrele si toate aparatele indicatoare trebuie sa fie in buna stare , sa aiba vizibil marcat cu rosu diviziunea maxima si sa fie orientate cu cadranul spre locul unde trebuie observat in mod normal . La instalatiile electrice , de iluminat sau de forta , la echipamentele electrice , intervine numai personal specializat . Inainte de inceperea oricarei reparatii , se opreste instalatia sau utilajul , se asigura comenzile , care ar putea pune in mod accidental utilajul in functiune si numai dupa aceea se incepe reparatia . Inainte de repunerea in functiune a unui utilaj reparat se vor monta toate aparatorile si dispozitivele de siguranta si blocare , controlate sa fie in buna stare . Fiecare muncitor este obligat sa pastreze curatenia la locul de munca . Instructiunile de protectia muncii aferente proiectelor instalatiilor , aprobate de organele competente , vor fi afisate la locul de munca , odata cu inceperea probelor mecanice si tehnologice .

27

7. B I B L I O G R A F I E
1. Notite curs Asamblari 2. Notite curs TEPS - Ionica Mioara - Popescu Dorel

3. Notite laborator Mihalcea George Ionica Mioara Popescu Dorel 4. Actionari pneumatice - Valentin Cosoroaba 5. Aparate pneumatice pentru mecanizare si automatizare - Mares Haralambie 6. Tehnologia elaborarii si prelucrarii semifabricatelor - Moraru Ion 7. Indrumator pentru ateliere mecanice Georgescu G. S.

28

29

30

31

32

33

34

35