Sunteți pe pagina 1din 37

GRUP SCOLAR ASTRA

PROIECT DE ABSOLVIRE
SCOALA POSTLICEALA

Tema proiect: Mecanismul surub piulita Domeniul:Mecanic Calificarea profesionala: Tehnician tehnolog mechanic

Indrumator: Candidat: Prof. Popescu Dorel Balasoiu Elena

2009

1.CUPRINS

1. Cuprins 2. Argument 3. Mecanisme de transformare a miscarii circulare in miscare rectilinie 4. Suruburi tipizate de miscare 5. Suruburi cu bile 6. Mecanism surub piulita folosit la strunguri 7. orme de protectia muncii

!. "ibliografie

2.ARGUMENT
Masina#creatie te$nica a omului#este realizata dintr%un ansamblu de elemente mecanice componente#inlantuite cinematic#cu miscari strict determinate. &rganele de masini sunt piese#a'and rol functional utilitar#care intra in compunerea organica%structurala a oricaror masini#agregate#mecanisme sau dispoziti'e.A'and rol functional determinat#fiecare organ de masina poate fi analizat# proiectat si e(ecutat separat# considerandu%l insa independent ca solicitare si uzare cu celelalte organe cu care se asambleaza. )erformantele functionale si te$nice ale oricarei masini depind de 2 factori principali*conceptia proiectantului care elaboreaza sc$ema de principiu a 'iitoarei masini si insusirile calitati'e ale fiecarui element structural component. )rimul factor poate fi asigurat printr%o temeinica pregatire teoretica si practica de specialitate a proiectantului.Al doilea factor demonstreaza ca performanta si siguranta in e(ploatarea masinii#durabilitatea si fiabilitatea sa sunt $otarate de calitatea fiecarui organ component .)entru aceasta#organele de masini trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii dee baza* - sa corespunda integral scopului functional pentru care se construiesc+ - sa fie simple si sa prezinte siguranta in e(ploatare#adica sa reziste solicitarilor la care sunt supuse+ - sa asigure durata de functionare necesara in raport cu scopul#calitatea materialului si a te$nologiei de e(ecutie. ,ezistenta propriu%zisa#rigiditatea#rezistenta la uzare si rezistenta la temperatura sunt caracteristici ale materialelor organelor de masini#care le mentin o anumita capacitate de a rezista si de a functina in diferite conditii. )relucrarea fara dificultati deosebite ca si intersc$imbabilitatea sunt#de asemenea#insusiri de baza caracteristice multor organe de masini cu rol functional Marea di'ersitate de forme si dimensiuni permite gruparea organelor de masini dupa o serie de criterii#dintre care mai importante sunt cele constructi'e si cele functionale. Constructi'#organele de masini se grupeaza astfel* - organe pasi'e -nituri#stifturi#pene#arcuri#suruburi de fi(are etc.. care nu contribuie in mod direct la transmiterea#la realizarea sau la transformarea miscarii mecanice#ci doar la asamblarea elementelor+ - organe acti'e -suruburi de miscare#roti dintate#arbori#mani'ele#biele#lanturi de transmisie#etc.. care#in functionare#au rolul de transmitere sau de transformare a miscarii.
3

/anturile cinematice reprezinta sisteme formate din elemente cinematice de diferite ranguri# legate intre ele in mod continuu prin cuple cinematice de diferite clase.0ntrucat toate elementele lanturilor sunt mobile# acestea pot fi folosite in te$nica numai daca li se fi(eaza unul din elementele componente. Mecanismele sunt lanturi cinematice desmodrome cu un element fi( -sau considerat fi(. al caror grad de mobilitate este egal cu numarul elementelor conducatoare. Mecanismele%motor se definesc a fi mecanismele carora li se precizeaza elementul conducator -sau elementele conducatoare.. )rin urmare dintr%un lant cinematic rezulta# prin operatia de fi(are a unui element# atatea mecanisme distincte cate elemente neidentice structural are lantul# iar dintr%un mecanism se obtin mai multe mecanisme%motor in functie de elementul care de'ine conducator -sau elementele care de'in conducatoare.. Mecanismele pot fi formate atat din lanturi cinematice desc$ise -robotii industriali.# cat si din cele inc$ise -transmisiile mecanice.. 1ransmisia mecanica este un ansamblu cinematic de elemente care au ca scop transmiterea miscarii de rotatie cu sau fara transformarea acesteia insotita de transmiterea energiei mecanice. 1ransmisiile mecanice transmit miscari de la arborele motor numit si arbore conductor la arborele condus.

,olul functional a unei transmisii mecanice este acela de a modifica turatia arborelui conducator al masinii motoare in 'ederea realizarii turatiei necesare masinii de lucru in acelasi sens sau cu in'ersarea sensului de miscare. )arametrii de baza a unei transmisii mecanice sunt * % puterea de transmisie % sensul de rotatie % randamentul transmisiei % turatia arborelui conductor % turatia arborelui condus % raportul de transmitere 1ransmisiile mecanice pot fi * % directe % indirecte 1ransmisiile directe se caracterizeaza prin distanta mica dintre a(a arborelui conducator si a(a arborelui condus. 2in categoria transmisiilor mecanice directe fac parte * % transmisii cu roti dintate % transmisii cu came % transmisii cu roti de frictiune % surub % piulita
4

1ransmisiile indirecte se caracterizeaza prin distanta mare dintre cei doi arbori. 2in categoria transmisiilor mecanice indirecte fac parte * % transmisii cu lant % transmisii prin curele % transmisii cu parg$ii

3.Mecanisme de transformare a miscarii circulare in miscare rectilinie


Aceste mecanisme au rolul de a transorma miscarea de rotatie in miscare de translatie.Mecaniamele pot fi $idraulice sau mecanice.2in grupa celor mecanice amintim* mecanismul surub%piulita mecanismul pinion%cremaliera mecanismul melc%cremaliera mecanismul biela mani'ela mecanismul cu cama si tac$et mecanismul cu culisa oscilanta Mecanismul suru !"iulita

/a mecanismele surub%piulita se pot intalni urmatoarele combinatii de miscarii* - piulita este fi(a# surubul e(ecutand atat miscarea de rotatie# cat si cea de transalatie+ - surubul este fi(# piulita e(ecutand atat miscarea de rotatie cat si miscarea de translatie+ - surubul e(ecuta numai miscarea de rotatie# piulita e(ecutand miscarea de translatie-meng$ina.+ - piulita e(ecuta numai miscarea de rotatie# surubul e(ecutand o miscare de translatie.

/a proiectarea unui mecanism surub%piulita trebuie rezol'ate probleme pri'ind structura si cinematica mecanismului# calculul de rezistenta al pieselor componente# stabilirea formei constructi'e a ansamblului si a elemtelor componente. Suruburile mecanismelor surub%piulita se dimensioneaza la solitarea de compresiune# urmand a fi 'erificate la solicitari compuse si la stabilitate. Ca principale a'anta3e ale folosirii transmisiei surub%piulita se pot enumera*constructia si e(ecutia relati' simple#precizie buna#functionarea fara zgomot# gabaritul redus#posibilitatea transmiterii unor forte relati' mari. Ca principal deza'anta3se mentioneaza e(istenta unor frecari importante intre spirele filetelor# care determina randamente mici# uzuri mari -ce conduc in timp la 3ocuri mari. si in consecinta 'iteze de lucru limitate. Acest nea3uns este in parte eliminat de transmisiile cu biela care frecarea de alunecare este inlocuita cu frecarea de rostogolire. A'anta3e* simplitatea obtinerii unei miscari lente# concomitent cu o crestere mare a fortei+ capacitatea portanta mare in cazu unor dimensiuni de gabarit mici+ posibilitatea obtinerii unei precizii inalte a deplasarilor+ simplitatea constructiei si a e(ecutiei.
6

2eza'anta3e* pierderi mari prin frecare+ randament scazut pentru deplasarile cu 'iteze mari -'iteza de alunecare in filet este mai mare decat 'iteza de deplasare a(iala. 2omeniile de utilizare* ridicarea sarcinilor-cricuri.+ crearea incarcarii la masini de incercare a caracteristicilor fizico%mecanice ale materialelor+ realizarea procesului de prelucrare mecanica-prese cu surub# masini unelte.+ deplasari precise de di'izare-instrumente de masura# masini unelte.+ deplasari de regla3# pentru reglarea functionarii masinilor. Cerinte constructi'e si recomandari de utilizare* /a suruburile de transmisie -in special la ridicarea sarcinilor si tractiune.# se impune realizarea unei frecari cat mai mici# spre deosebire de filetele pentru fi(are# unde este importanta o siguranta sporita impotri'a autodesurubarii.2in acest moti'# la suruburile de transmisie se utiizeaza filete cu ung$iuri mici ale profiului-filete trapezoidale.. )entru deplasarile de precizie marita si relati' lente se folosesc* filetul cu pas fin+ filetul cu profil dreptung$iular. )entru conditii grele de functionare -mediu cu impuritati# solicitari importante. se utilizeaza filetul cu pas mare. /a suruburile de precizie ale masinilor de di'izare si de masurat se utlizeaza filete triung$iulare. /a suruburile supuse sarcinilor a(iale unilaterale mari# se recomanda filetul fierastrau.4ste cazul preselor# a mecanismelor de strangere ale laminoarelor etc. 2ispoziti'e de corectie Compensarea erorilor suruburilor se obtine prin rotiri sau deplasari a(iae mici ale piulitei.0n acest fel# subansamblul mobil 'a fi translatat supimentar pe distante mici. )entru aceasta# se 'a e(ecuta o cremaliera de corectie# speciala care actioneaza asupra parg$iei de rotatie a piulitei.
7

#. $uru uri ti"i%ate de mi&care


#.1. Considera'ii (enerale
Mecanismele 5urub%piuli67 care reclam7 precizie ridicat7 8n func6ionare# durabilitate 8ndelungat7 5i unele dintre ele 5i a'ans rapid# pot a'ea 8n componen6a lor elemente9 subansamble tipizate# alese din cataloagele firmelor de profil. :nul dintre aceste subansamble este cupla cinematic7 5urub%piuli67 cu filet trapezoidal# e(ecutat dup7 0S& sau ;0S# 8n func6ie de firma produc7toare 5i 6ara de origine. Modul de alegere 5i etapele de 'erificare necesare de asemenea depind de firm7 5i sunt precizate 8n catalogul de produs <n continuare se d7 un e(emplu de selec6ie# monta3 5i calcule de 'erificare pentru 5uruburile de mi5care produse de firma 3aponez7 1=>. )iuli6ele sunt fabricate prin turnare sub presiune# iar filetul 5uruburilor prin rectificare de finisare sau roluire de precizie. )rocedeele de ob6inere# precum 5i o6elurile cu caracteristici mecanice superioare confer7 acestor cuple elicoidale precizie# intersc$imbabilitate 5i rezisten67 m7rit7 la uzur7. ?uruburile pot fi cu un 8nceput# sau cu multiple 8nceputuri pentru a'ansuri rapide# caz 8n care randamentul poate cre5te p@n7 la 7AB.

#.2. Ale(erea cu"lei elicoidale


Cuplul dinamic admisibil 1a 5i 8nc7rcarea dinamic7 admis7 Ca sunt limitate superior de presiunea de stri'ire pe suprafe6ele acti'e ale elicei p asD E 1A M)a.

Cig. 1 Falorile efecti'e -de calcul. ale presiunii sunt date# 8n diagrama din figura 1# 8n func6ie de 'iteza relati'7 8ntre flancurile filetelor con3ugate. )entru 8nc7rc7rile nominale 1 5i C siguran6a 8n func6ionare S rezult7 din rela6ia*

-1. unde >1 este factorul de temperatur7 -tabelul 1.. Falorile recomandate pentru Sa se g7sesc 8n tabelul 2. GnbspCactorul de temperatur7 >1 1emperatura de func6ionare Cactorul de temperatur7 %2AoC sau mai pu6in A#2 1abelul 1 %2AoCH5oC 5oCH6AoC 6AoCH12AoC A#2 % A#5 1#A A#5 %1#A

Siguran6a Sa 1ipul sarcinii

1abelul 2 Sa

Sarcin7 static7 cu frec'en67 redus7 de ac6ionare 1 H 2 Sarcin7 8ntr%o singur7 direc6ie Sarcin7 8nso6it7 de 'ibra6ii 5i 5ocuri 2H3 I4

#.3. Monta)
Se recomand7 pentru montare a3usta3 cu 3oc sau intermediar+ toleran6a
J

carcasei =! sau ;!. 2ac7 se respect7 toleran6a carcasei# este suficient7 fi(area piuli6ei 8n direc6ie a(ial7. 4(emple de monta3 8n figura 2 a#b#c.

Cig.2

#..#. Un(ere
Metoda de ungere trebuie s7 corespund7 condi6iilor de lucru ale 5uruburilor. :ngerea se poate face cu ulei# prin imersare pentru func6ionarea cu 'itez7 ridicat7 la 8nc7rc7ri mari# sau prin picurare la 'iteze sc7zute 5i 8nc7rc7ri medii. <n cazul unei 'itezei de a'ans sc7zute cu frec'en67 redus7 de ac6ionare# ungerea se face periodic cu unsoare consistent7. ?uruburile miniaturale se folosesc f7r7 ungere.

#.*. Cu"le elicoidale T+, cu un -nce"ut ./CM sau /C0 sau cu mai multe -nce"uturi ./CMA sau /CM10 #.*.1. Conformitatea cu standardele

Conformitatea cu standardele a 5uruburilor cu un singur 8nceput* 1abelul 7

ot7* Simbolul 1# ># 5i K indic7 metoda de fabricare a 5urubului Conformitatea cu standardele a 5uruburilor cu mai multe 8nceputuri* 1abelul !
1A

ot7* Simbolul 1 indic7 metoda de fabricare a 5urubului

#.*.2. Sim oli%area cu"lei &uru !"iuli'2

Simbolizarea numai pentru 5urub*

Celelalte simboluri au semnifica6ie identic7 cu cele de la e(emplul precedent.

#.*.3. Ale(ere
a. ?uruburi cu un 8nceput

?uruburi cu un 8nceput# tip 2CM

?uruburi cu un 8nceput# tip 2C 1. Calculul presiunii de contact*


11

-2. 2. Calculul 'itezei relati'e*

Lm9sM

-3.

4(emplu de calcul* 1rebuie aleas7 o cupl7 tip 2CM pentru a'ansul sN3m9min 5i sarcina a(ial7 CN11AA . Se selecteaz7 preliminar cupla cinematic7 2CM 32 din tabelul 2JA -'arianta piuli67 cu guler. sau 2C 32 tabelul 3AA -'arianta piuli67 f7r7 guler.. Ca N 215AA # corespunz7toare unei presiuni admisibile de contact 8ntre spirele 5urubului 5i piuli6ei pasD N 1AM)a. )resiunea de contact este*

1ura6ia 5urubului pentru un a'ans de 3 m9min este*

-4. Fiteza relati'7 de alunecare se ob6ine astfel*

Conform graficului din figura 3 la psD N A#51 M)a corespunde 'r N 47 m9min sau mai pu6in. 3. Siguran6a 8n func6ionare*

-conform tabelului 1. ,ezult7 c7 5urubul 2CM 32 selectat este corespunz7tor. 4. ,andamentul 5i sarcina a(ial7*

-5. )entru determinarea pe cale grafic7 a randamentului# se folose5te graficul


12

din figura 3.

Cig. 3 <nc7rcarea a(ial7 C generat7 de aplicarea cuplului 1*

-6. 4(emplu de calcul* ?urubul tip 2CM 2A trebuie s7 reziste la un moment de 2A m generat de for6a de 8nc7rcare C. ,andamentul este calculat pentru N A#2+ ung$iul de pant7 al ti3ei filetului este# din tabelul 2JA # N 4oA3O# iar pasul pN4mm. 2in figura 3# N A#257. Cor6a de 8nc7rcare se ob6ine* b. ?uruburi cu mai multe 8nceputuri - N 45o.

?urub tip 2CMA92CM" 1.Calculul presiunii de contact* b1. ?uruburi 8nc7rcate cu for67 a(ial7* LM)aM

b2. ?uruburi 8nc7rcate cu moment*

LM)aM

-7.

13

2. Calculul 'itezei relati'e* 3. ,andamentul# 8nc7rcarea# momentul* ,andamentul se adopt7 conform tabelului J. Coeficientul de frecare 5i randamentul

-!.

1abelul J

<nc7rcarea a(ial7 C generat7 de aplicarea cuplului 1*

L M

-J.

Cuplul 1 generat prin aplicarea 8nc7rc7rii a(iale C*

L mM 2atele pentru alegerea 5i 'erificarea 5uruburilor cu mai multe 8nceputuri se aleg din tabel

*.Suru uri cu ile


Suruburile cu bile si aplicatiile referitoare la acestea nu reprezintP un capitol nou 8n tenologia industrialP. 0storia aparitiei acestor ansambluri 8ncepe acum mai mult de 5A de ani. Cu toate acestestea proprietPtile acestui ansamblu c@t si a'anta3ele sale cum ar fi frecarea minimP# capabilitatea de a fi pretensionate#lipsa efectului de sticQ% slip# randamentul foarte ridicat 8n comparatie cu alte transmisii mecanice# robustetea deosebitP si capacitatea de 8ncPrcare ridicatP c@t si un comportament de e(ceptie sub efectul sarcinii de 8ncPrcare# pentru a numi doar c@te'a din a'anta3e# fac ca surubul cu bile sP fie astPzi elementul care poate sP 8ncadreze sau sP re8ncadreze un ec$ipament 8n clasa de precizie 8naltP si foarte 8naltP.

14

Cig. 1 % 1$omson SaginaR <n practica industrialP suruburile cu bile determinP direct performantele unui ec$ipament sau a unei masini unelte si nu numai. ,eprezintP de altfel si un factor foarte important 8n costul produsului final fiind 8n cele mai multe cazuri unul din cele mai scumpe ansambluri montate pe o masinP unealtP#sistem industrial etc. -fig. 2# fig. 3.

15

Cig. 2 % Sarner 4lectric surub obisnit surub cu bile Suruburile cu bile nu se utilizeazP doar 8n industrie# la lanturile cinematice de a'ans sau la pozitionarea diferitelor organe mobile ale unei masini unelte. 2esc$iderea trenului de aterizare la a'ioane# ser'odirectia la autoturisme bratul robotilor industriali# p@nP la cel mai modern Tcentru de prelucrareU -$e(apod % de altfel acesta nu mai este de mult doar o masinP unealtP. la care arborele principal e(ecutP at@t miscarea de lucru c@t si cea de pozitionare#rotindu%se diri3at de 6 suruburi cu bile de ultra precizie.

Cig. 3 % Sarner 4lectric frecarea 8n surub obisnuit % sus -sticQ%slip. frecarea 8n surub cu bile % 3os

2atoritP noilor te$nici de prelucrare# gama suruburilor cu bile tinde sP se e(tindP tot mai mult si spre dimensiunile sensibile -diametre foarte mici % 2# 3 mm. ating@ndu%se astPzi performante uluitoare. Cirmele producPtoare nu au uitat 8nsP nici celelalte elemente din componenta acestor ansamble astfel 8nc@t astPzi e(istP ansambluri cu bile minerale# ceramice# din sticlP# aluminiu# otel# otel ino(. )artea filetatP se prezintP de asemenea 8ntr%o gamP de forme si materiale deosebite.
16

4lementul cel mai supus modificPrii 8nsP este piulita# 8n lume e(ist@nd sute de bre'ete independente -pentru a le aminti doar pe cele din ultimii 1A%15 ani..

*.1Pre%entare (eneral3
Ansamblul surub cu bile este alcatuit dintr%un a( filetat ce prezintP un profil special# elaborat din conditii de respectare a fenomenelor de conformitate de la rulmenti# bile prin care se transmite miscarea % mai precis forta necesarP piulitei# care# la r@ndul ei are un profil con3ugat cu cel al filetului.

Cig. 4 % S> "all ScreRs Comparatie 8ntre randamentele suruburilor )roprietatea fundamentalP care face acest ansamblu at@t de cPutat 8n aplicatiile cu eforturi mari dar forte de frecare mici este contactul punctiform care se realizeazP 8ntre piulitP%bile%surub. )entru a putea transmite miscarea bilele se deplaseazP 8n zona de contact piulitP%bile%surub din interiorul piulitei urm@nd o traiectorie circularP# sau combinatP circularP liniarP%circularP spre a re'eni apoi 8n zona contactului respecti'. Acest fenomen poartP denumirea de recirculare a bilelor iar 8ntregul sistem se mai numeste sistem de recirculare a bilelor. Acest sistem este de fapt cel pentru care o sumedenie de ingineri si te$nicieni au elaborat nenumPrate bre'ete de in'entie. Sistemul de recirculare poate fi un factor de stagnare sau progres 8n dez'oltarea aplicatiilor 8n care se utilizeazP suruburile cu bile. Cenomene nedorite ca de e(emplu zgomotul 8n functionare# rezistentP slabP la impact si obosealP# incapacitatea unor solutii te$nice de a putea g$ida bilele la 'iteze de translaVie9rotaVie foarte mari# duc la limitarea unor aplicatii. Cirmele fanion 8n Tlumea suruburilor cu bileU au dez'oltat solutii din ce 8n ce mai performante pentru a putea sP facP fatP cerintelor tot mai mari -'iteze de a'ans de peste !Am9min..
17

*.2. Clasificare
2upP gama de diametre* !normale -standard. diametre 8ntre 63%2AA mm -e(istP c$iar si o realizare de 25A mm. !miniaturale cu diametrul ma(. 16 mm -diametrul minim standard este 3mm dar e(istP realizPri si sub aceastP dimensiune. 2upP modul de obVinere a pPrVii filetate a Wurubului* !Rectificare -este 'orba aici de ultima operatie sau de operatia care conferP precizia finalP a a(ului filetat.+ !Rulare -este 'orba de deformarea plasticP la rece cu role calibrate si cu profil corespunzPtor.. <ntre cele douP procedee generale de obtinere a a(ului filetat e(istP at@t diferente pri'ind clasa de precizie 8n care se 8ncadreazP a(ul filetat obVinut % -prin rectificare obtin@ndu%se clase de 8naltP precizie. c@t si 8n ceea ce pri'este structura si costurile de producVie ale unui astfel de ansamblu. 2upP sistemul de recirculare a bilelor 8ntre piulitP si surub* !Sistem de recirculare intern3 -Cig. 5. prezintP cel mai renumit sistem de acest tip %,&1AX un sistem englez pus la punct prin anii 6A dar considerat si astazi ca ,olls ,oYce%ul sistemelor de recirculare

Cig. 5 % >orta Cu recircularea internP a bilelor !Sistem de recirculare e4tern -Cig. 6. prezintP sistemul cel mai agreat de americani deoarece este si originar din S:A Z recircularea prin tea'a e(terioarP piulitei 8n figura 6 se prezintP o 'ariantP de recirculare.

1!

Cig. 6 % S> "all ScreRs Cu recircularea e(ternP a bilelor <n figura 7 se prezintP sistemul cel mai utilizat 8n zona europeanP fiind originar din Kermania %recirculare prin peretele piulitei.1rebuie subliniat cP cel mai nou bre'et 8n lume astPzi apartine unui rom@n dr. ing./eontin Cigan si este 8ncP neegalat 8n pri'inta deosebitelor a'anta3e pe care le prezintP.

Cig. 7 % 2eutsc$e S1A, Cu recircularea e(ternP a bilelor 2in prezentarea sumarP a acestor c@te'a sisteme de recirculare se desprind c@te'a generalitPti si anume sistemele de recirculare sunt 8n general douP* 8n interiorul piulitei si 8n e(teriorul acesteia. <n interior se urmPreste scoaterea bilelor din zona contactului prin diferite piese specifice si re8ntoarcerea acestora 8n zona de contact astfel 8nc@t piulita seamPnP mai degrabP cu un pac$et de 3# 4# 5 si uneori 6 rulmenti pusi unul l@ngP celPlalt. ,ecircularea e(terioarP fie prin tea'P fie prin perete fie prin pene speciale pre'Pzute 8n e(teriorul piulitei face ca
1J

piulita sP semene mai degrabP cu un rulment masi' pre'Pzut cu 3# 4# 5 sau 6 r@nduri de bile. A'anta3ul primei metode fatP de cea de%a doua este faptul cP blocarea unui TrulmentU % circuit nu 8mpieteazP functionarea piulitei aceasta put@nd sP ser'eascP mai departe scopul pentru care a fost realizatP spre deosebire de cea de%a doua metodP la care cea mai micP poticnire poate duce la blocarea definiti'a a piulitei pe filet. A'anta3ul 8nsP a celei de%a doua metode fatP de prima constP 8n gabaritul -8ndeosebi lungime scPzutP. piulitei care poate sP a3ungP la unele 'ariante 5AB din lungimea primei 'ariante -deoarece la sistemul de recirculare intern la Tasezarea rulmentilorU se pierd zonele de inacti'itate situate 8ntre circuitele piulitei. *.3.Clasificare du"3 num3rul si starea "iulitelor "lasate "e suru Cu o "iulit3 sim"l3 sau cu flans3 [ fPrP pretensionare -ec$i'alentul unui rulment liber pe a(. [ cu pretensionare -ec$i'alentul unui pac$et de rulmenti. geometricP -Cig. !.# prin prelucrarea diferentialP a pasului intern al piulitei.

Cig. ! % Sc$neeberger pretensionare geometricP MecanicP# de e(emplu prin sectionarea piulitei si str@ngerea mecanicP#radialP a acesteia -Cig. J. [ prin sortarea bilelor Sistemele de pretensionare au de asemenea a'anta3e si deza'anta3e. )iulita nepretensionatP se adreseazP unor aplicatii simple fPrP precizie#cu grad ridicat de fiabilitate# cu miscPri numeroase si la care nu se cere o repetabilitate deosebitP. )iulita cu pretensionare se adreseazP unei precizii mai ridicate. Modul de obtinere a pretensionPrii este foarte bun dar se pierde prin uzurP 8n cazul pretensionPrii geometrice. 4ste greu de realizat si necesitP masini cu C C dar dacP este realizat corect# combinat cu sortarea bilelor -sau 8nlocuirea acestora cu sorturi de bile cu tolerantP mai ridicatP 8n cazul uzurii.poate sP confere ansamblului o duratP de 'iatP bunP si un comportament mediu 8n ce pri'este precizia. )retensionarea obtinutP prin sectionarea piulitei -bre'et german. duce fPrP 8ndoialP la o rigiditate scPzutP a ansamblului# la un comportament usor
2A

instabil al piulitei 8n timp dar are marele a'anta3 al faptului cP se poate regla pretensionarea surubului e(trem de usor dupP parametrul care ne intereseazP cel mai mult % miscare usoarP % -pretensionare scPzutP. sau miscare cu o precizie si o repetabilitate medie -pretensionare mai ridicatP..

Cig. J % Sc$neeberger pretensionare mecanicP Cu dou3 "iulite AceastP 'ariantP este de regulP cu pretensionare aplicatP astfel 8nc@t sP e(iste o tensionare 8ntre cele douP piulite. )retensionarea 8n acest caz se poate face 8mping@nd cele douP piulite una fatP de cealaltP sau apropiind cele douP piulite una fatP de cealaltP % 8n ambele cazuri c@mpul fortelor se 8nc$ide prin zona de contact a filetului. Cele douP 'ariante au a'anta3ele si deza'anta3ele lor dar cel mai des utilizat este cel obtinut prin 8ndepPrtarea piulitelor pentru ca 8n cazul introducerii ansamblului celor douP piulite 8ntr%o carcasP# c@nd lungimea aferentP celor douP piulite este mai mare dec@t aleza3ului carcasei# la aplicarea unor eforturi de str@ngere acestea se rPsfr@ng asupra pac$etului de piulite reduc@nd durata de 'iatP a acestora spre diferentP de celalalt caz c@nd se poate realiza -la limitP o slPbire a ansamblului.# deci practic pierderea pretensionPrii.

Cig. 1A % Sc$neeberger )retensionare cu douP piulite


21

Cig. 11 % Sc$neeberger )retensionare cu douP piulite Ca un caz particular e(istP si aici -desi foarte putin folosit. o 'ariantP diferentialP 8n care se prelucreazP fiecare piulitP cu o abatere de pas urm@nd ca la str@ngerea pac$etului de piulite sP se realizeze pretensionarea. /u"3 ti"ul filetului .al "rofilului acestuia0 )rofilul filetului este unul deosebit# filetul nefiind propriu%zis dec@t un elicoid cilindric. )rofilele adoptatate unanim sunt* [ semicircular -sau circular. -Cig. 12. [ profil ogi'al -Cig. 13.

Cig. 12 % 1=> profil semicircular

22

Cig. 13 % S> "all ScreRs profil ogi'al A'anta3ele si deza'anta3ele acestor profile sunt nenumPrate. Cert este cP se cautP din ce 8n ce mai mult utilizarea profilelor ogi'ale -8n arc de ogi'P goticP. fatP de cele semicirculare la care datoritP contactului 8n 4 puncte se desfPsoarP foarte multe fenomene negati'e la ni'elul intim al contactului profil%bilP.

Cig. 14 % 1=> profil ogi'al Ambele profile sunt de altfel apropiate de raza bilei cu diferenta cP profilul ogi'al este realizat din arce de cerc cu centrul deplasat. 2e asemenea 8n cazul ogi'ei raza acesteia este sensibil mai micP dec@t a bilei fort@nd si c$iar tin@nd bila 8ntr%un contact 8n 3urul a 4A Z 45 grade fatP de 45%6A 8n cazul profilului semicircular. 2e asemenea datoritP diferentei de suprafaVP de contact -Cig. 12. 8n cazul profilului semicircular randamentul transmisiei este inferior.

23

5. Mecanism suru "iulita folosit la strun(uri

Mecanismul ?urub % )iuli67 S%) A'anta3e* - raport mare de reduc6ie deci moment de rota6ie mic - posibilitatea sau nu de autofr@nare - poate ser'i ca mecanism de 8nsumare - se ob6in mi5c7ri precise# lini5tite# sigure# m7surabile cu e(actitate - 8n anumite condi6ii au randament destul de ridicat 2e regula ser'e5te transform7rii directe ,%/ 8n care se poate roti fie 5urubul fie piuli6a. Farianta cu piuli6a rotitoare reduce torsiunea 5urubului# permite 8ncastrarea rigida 5i cu pretensionare a acestuia# deci rigiditate mai mare deci o precizie 5i uniformitate a mi5c7rii. )entru transformarea in'ers7 /%, sunt foarte rar utilizate 5i numai modelele f7r7 autofr@nare 5i cu rostogolire. 2up7 felul frec7rilor deosebim S%) Zcu frecare de alunecare -mi(t7 sau lic$id7.
24

- cu rostogolire c1. S%) cu alunecare 5i frecare mi(ta - costuri sc7zute - sunt practic toate cu autofr@nare - au randament sc7zut -A#2HA#45B. - au uzura care le sc$imb7 precizia 8n timp Z piuli6e din materiale antifric6iune% bronz )entru limitarea 'itezei de uzura pe flancuri presiunea pEp admN3\12M)a. 4(isten6a alunec7rii presupune totu5i un 3oc func6ional minim care se instaleaz7 mai u5or prin regla3# el cresc@nd oricum 8n timp datorit7 frec7rilor. Apare deci 8n timp necesitatea reinstal7rii 3ocului minim func6ional a5a numita Tscoatere a 3oculuiU. Se asigur7 astfel o func6ionare mai lini5tita# precizie cinematic7 5i rapiditate la instalarea la cot7. 2ar scoaterea 3ocului este 8nso6ita de m7rimea intensit76ii uzurii 12A( 5i a frec7rilor. )entru a reduce uzura 5i frec7rile se recurge la scoaterea 3ocului numai la cursele sau fazele la care este necesara pentru precizie eliber@nd 5urubul 8n restul fazelor# la mers 8n gol# c@nd 'iteza trebuie s7 fie mare. Aceasta 8nseamn7 o scoatere automatizat7 a 3ocului# deci construc6ie comple(7 5i costuri suplimentare. Scoaterea 3ocului manual7 5i periodic7 sau automat7 impune construc6ia piuli6ei din dou7 parti* partea de baz7 5i cea reglabil7. )artea reglabil7 este ac6ionata 8n di'erse moduri astfel 8nc@t la scoaterea 3ocului s7 e(ecute deplas7ri mici a(iale# asigur@nd contactul pe flancuri opuse ale spirei filetului.

25

4ste foarte important ca prin aceasta s7 nu se a3ung7 la blocarea piuli6ei pe 5urub ceea ce poate a'ea la for6e de scoatere a 3ocului prea mari. /a reglarea manual7 -fig. 2.116. aceasta impune calificare ridicat7. )artea de reglare se debloc$eaz7 8nt@i din corp cu a3utorul 5tiftului# apoi se deplaseaz7 a(ial -A#A5\A#A!mm. ac6ion@ndu%se piuli6a de regla3 dup7 care se rebloc$eaz7 cu 5tiftul. ,otirea par6ii de baz7 este 8mpiedicata de pan7. Contactul dintre flancuri are loc in'ers ca la fig. 2.115

c2. S%) cu alunecare 5i frecare lic$ida Se realizeaz7 cu sustenta6ie $idrostatica# deci un strat de ulei sub presiune# 8ntre flancuri# care elimina contactul dintre materialul 5urubului 5i cel al piuli6ei. Ciind numai frecare lic$ida nu mai e(ist7 uzur7# deci nu trebuiesc scoase 3ocuri# nu sunt necesare materiale deosebite nici tratamente termice preten6ioase dar are precizie geometric7 ridicat7. Apare 8ns7 instala6ia de alimentare $idrostatic7 care complic7 construc6ia. ,andamentul numai la S%) este ridicat# pe ansamblu 8ns7 puterea necesar7 instala6iei $idrostatice -A#1%A#2 S. scade randamentul total# de aceea S%) cu sustenta6ie are utilizare la ma5ini mari. c3. S%) cu frecare de rostogolire )ermit realizarea de precizii mari# cu 'iteze foarte mici f7r7 pericol de sacadare# au un randament ridicat 5i pot fi cu sau f7r7 autofr@nare 8ns7 necesit7 materiale# tratamente termice# prelucr7ri 5i condi6ii de precizie analoage rulmen6ilor# fiind deci scumpe.
26

4le permit nu numai o scoatere a 3ocului ci 5i o anumit7 pretensionare ceea ce constituie un a'anta3. Sunt utilizate 8n special la M: cu comenzi numerice 5i precizii ridicate.

)retensionarea se ob6ine prin microdeplas7ri a(iale 1%4 microni.

5.1. $uru uri conduc2toare cu elemente intermediare.


?uruburile conduc7toare cu elemente intermediare pot fi cu bile sau cu role. ?uruburile conduc7toare cu biel7 8nlocuiesc frecarea de alunecare# din 5urubul clasic# prin frecare de rostogolire# ceea ce mic5oreaz7 uzura 5i 8mbun7t76e5te randamentul mecanismului. <ntre 5urubul 1 5i piuli6a sa 2 din fig 5.1# e(ist7 un num7r de bile 3# grupate pe unu sau mai multe circuite separate pe o lungime a(ial7 de 2.5 pa5i.. ,ecircularea bilelor se realizeaz7 printr%o 6ea'7 incorporat7 8n piuli67 prin care bila re'ine la pozi6ia ini6ial7 dup7 ce dup7 ce au str7b7tut lungimea piuli6ei.

27

Cig. 5.1 ,obuste6ea piuli6ei permite s7 se cupleze 5urubul direct la un motor electric dar fiabilitatea sa cre5te substan6ial dac7 tura6ia 5urubului nu dep75e5te 1 AAA rot9min# iar frec'en6a de in'ersare a sensului de rota6ie nu este prea ridicat7. )rincipalele dimensiuni -fig 5.2.# ca 5i ca 5i sarcina nominal7 Z static7 5i dinamic7 Z cu care poate fi 8nc7rcat7 5urubul # rezult7 din tabelul 5.1. ?urub d1 2A 2A 25 25 25 32 32 4A 4A 5A 5A 5A 63 63 ?urub d2 16.5 16.5 21.5 21.5 21.5 26.5 26.5 34.74 34.5 43.5 43.5 43.5 56.5 56.5 )iuli67 2 45 45 5A 5A 5A 65 65 7A 74 J2 J2 J2 1A! 1A! )iuli67 / 33 4! 33 4! 46 45 7A 5A 74 6A JA 12A J3 123 ) 5 5 5 5 1A ! ! ! ! 1A 1A 1A 1A 1A K M4 M4 M5 M5 M5 M6 M6 M! M! M1A M1A M1A M1A M1A Sarcin7 2inamic7 6J5 14AA 7!A 156A 7!A 16AA 32AA 1!5A 36AA 26AA 51AA 75AA 57AA !5AA Sarcin7 Static7 11AA 224A 14AA 2!5A 14AA 2!5A 56AA 36AA 72AA 55AA 1A!AA 163AA 137AA 2A4AA

1A"4/ 5.1

2!

Cig. 5.2 Crec'ent utilizate 8n construc6ia ma5inilor Z unelte cu comand7 numeric7 sunt 5uruburile conduc7toare cu bile -fig 5.4. la care reducerea bilelor se face printr%un canal de sec6iune circular7#paralel a(ei 5urubului# practicat la periferie piuli6ei 5i prin pana paralel7 cu care piuli6a se fi(eaz7 pe batiu. ,igiditatea 5i randamentul acestora sunt deosebit de bune# ceea ce permite adaptrarea lor la motoare pas cu pas# motoare de curent continuu# ca 5i la motoare $idraulice roati'e. 1ura6ia 5urubului poate atinge 'aloarea de 12AA rot9min# ceea ce este mai mult dec@t necesar 8n ac6ionare lan6urilor cinematice de a'ans.

Cig. 5.3

2J

Cig. 5.4 ?uruburi cu role -fig 5.7.# mai recente dec@t 5uruburile conduc7toare cu bile# au ca principal a'anta3 contactul liniar dintre 5urub# piuli67 5i elementele intermediare fa67 de contactul punctiform dintre 5urub # piuli67 5i bile. 2in aceast7 cauza capacitatea de 8nc7rcare 5i durabilitatea sunt mult mai mari 5i# de asemenea# tura6ia p@n7 la care ele pot fi folosite# atinge 3 AAA rot9min. 1oate aceste a'anta3e le recomand7 pentru a fi folosite 8n special la ma5ininile%unelte grele.

Cig. 5.7 Constructi' se deosebesc 5uruburi conduc7toare * % cu role filetate - cu role pre'7zute cu canal circulare /a 5uruburile conduc7tor cu role filetate -fig 5.!. lipse5te sistemul de recirculare. ,olele satelit 3 sunt pre'7zute la cele dou7 capete cu fusurile cilindrice 4 5i zonele danturate !. Cusurile cilindrice 4 p7trunde 8n aleza3ele cilindrice din inelele 5# constituind in acest fel lag7re de alunecare# ce permit rotirea rolelor satelit fa67 de piuli67 8n timp ce pozi6ia a(ial7 a rolelor r7m@ne nesc$imbat7# paralel a(ei 5urubului conduc7tor. ]onele danturate ! angreneaz7 cu dantura interioar7 a inelelor J.

Cig. 5.! )iuli6a este perfect simetric7# ceea ce simetrizeaz7 7i distribu6ia eforturilor pe care ea le suport7. /a 5uruburile conduc7toare cu role cu canale circulare -fig 5.J.# perpendiculare pe a(a 5urubului 1# rolele 3 se deplaseaz7 a(ial in raport cu piuli6a
3A

2# cea ce face necesar7 prezen6a unui sistem de recirculare pentru a readuce rolele 8n pozi6ia ini6ial7.

6.Norme de "rotectia muncii


ormele specifice de protec6ie a muncii sunt reglement7ri cu aplicabilitate na6ional7 care cuprind pre'ederi minimal obligatorii pentru desf75urarea principalelor acti'it76i din economia na6ional7 8n condi6ii de securitate a muncii. M7surile de pre'enire au ca scop eliminarea factorilor periculo5i e(isten6i 8n sistemul de munc7# proprii fiec7rui element component al acestuia. Accidentarea muncitorilor la locul de munc7 poate a'ea loc din urm7toarele cauze* 2epozitarea pieselor 8n dezordine+ /ipsa de cur76enie a locului de munc7+ Montarea necorespunz7toare a pietrelor abrazi'e# fisurate sau insuficient ec$ilibrate+ )rinderea# desprinderea sau e(ecutarea de m7suri f7r7 oprirea prealabil7 a ma5inii+ <ndep7rtarea a5c$iilor cu m@na+ A0 Norme "entru deser7irea ma&inilor unelte <nainte de 8nceperea lucrului# lucr7torul 'a controla starea ma5inii# a dispoziti'elor de comand7# e(isten6a 5i starea dispoziti'elor de protec6ie 5i a gr7tarelor de lemn. Se interzice lucr7torilor care deser'esc ma5inile Z unelte s7 e(ecute repara6ii la ma5ini sau instala6ii electrice. 2up7 terminarea lucrului sau la predarea sc$imbului# lucr7torul este obligat s7 cure6e 5i s7 ung7 ma5ina# s7 lase ordine la locul de munc7 5i s7 comunice sc$imbului urm7tor toate defec6iunile care au a'ut loc 8n timpul lucrului# pentru a nu e(pune la accidente lucr7torul care preia ma5ina. <nl7turarea a5c$iilor 5i pulberilor de pe ma5inile Z unelte se 'a face cu
31

a3utorul m7turilor# periilor speciale sau c@rligelor. Se interzice suflarea a5c$iilor sau pulberilor cu 3et de aer+ aceasta opera6ie este permis7 numai cu 3ustific7ri te$nologice sau constructi'e 5i cu folosirea aerului comprimat de ma(im 2 atmosfere. 10 Norme "entru fi4area &i demontarea sculelor Ci(area cu6itelor de strung 8n suport se 'a face astfel 8nc@t 8n7l6imea cu6itului s7 corespund7 procesului de a5c$iere. )artea de cu6it care iese din suport nu 'a dep75ii de 1#5 ori 8n7l6imea corpului cu6itului pentru strun3irea normal7. Ci(area cu6itului 8n suport se 'a face cu toate 5uruburile din dispoziti'ul port Z scul7. /a montarea 5i demontarea madrinelor# uni'ersalelor 5i platourile pe strung# se 'or folosi dispoziti'e de sus6inere 5i deplasare. C0 Norme "entru fi4area &i demontarea "ieselor )iesele de prelucrat 'or fi fi(ate bine 8n uni'ersal sau 8ntre '@rfuri 5i perfect centrate# pentru a nu fi smulse. /a fi(area 5i scoaterea pieselor din uni'ersal# se 'or utiliza c$ei corespunz7toare f7r7 prelungitoare din 6ea'7 5i alte p@rg$ii. /a fi(area 8n uni'ersalul strungului se 'a respecta condi6ia /E3d# unde * /N lungimea+ dN diametrul piesei de prelucrat+ /a prelucrarea pieselor lungi# pentru sus6inerea lor se 'or utiliza linete. /a fi(area piesei 8ntre '@rfuri se 'a fi(a rigid p7pu5a mobil7# iar pinda se 'a bloca 8n pozi6ia de str@ngere. <nainte de 8nceperea lucrului# lucr7torul 'a 'erifica dac7 modul 8n care este ascu6it cu6itul 5i dac7 profilul acestuia corespunde prelucr7rii pe care trebuie s7 o e(ercite# precum 5i materialul din care este confec6ionat7 pisa. Se 'or folosi cu6ite de strung cu prag special pentru sf7r@marea a5c$iilor continue. /a cu6itele de strung pre'7zute cu pl7cu6e din carburi metalice se 'or controla cu aten6ie fi(area pl7cu6ei pe cu6it precum 5i starea acestuia. u se permite folosirea cu6itelor la care pl7cu6ele prezint7 fisuri# arcuiri sau deforma6ii. Cu6itele cu pl7cu6e din carburi metalice sau ceramice 'or fi ferite de 5ocuri mecanice. /0 Norme la "ornirea &i e4"loatarea strun(ului Anga3area cu6itului 8n material 'a fi f7cut7 lin# dup7 punera 8n mi5care a piesei de prelucrat. <n caz contrar e(ist7 pericolul smulgerii piesei din uni'ersal sau ruperii cu6itului. /a sf@r5itul prelucr7rii se 'a 8ndep7rta mai 8nt@i cu6itul 5i apoi se 'a opri ma5ina. /a prelucrarea 8ntre '@rfuri se 'or folosi numai antrenare de tip prote3at sau 5aibe de antrenare prote3ate.
32

/a prelucrarea pieselor prinse cu buc5e elastice# str@ngerea respecti' desf75urarea buc5ei se 'a face numai dup7 oprirea complet7 a ma5inii. Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel - dac7. c@t timp acesta este conectat la re6eaua electric7 de alimentare.

8.1i lio(rafie

1. Fiorica Constantin #Fasile )alade Z&rgane de masini si mecanisme 2. ,7dulescu K$. 5.a. % <ndrumar de proiectare 8n construc6ia de ma5ini# 'ol 00# 4dit.1e$nic7# "ucure5ti# 1J!6+ 3. Sauer /. Z Angrena3e 'ol 0 5i 00# 4dit.1e$nic7# "ucure5ti# 1J7A+ 4. 2r7g$ici 0. 5.a. Z <ndrumar de proiectare 8n construc6ia de ma5ini# 'ol 00# 4dit.1e$nic7# "ucure5ti#1J!2+ 5. )a'elescu 2. 5.a. % &rgane de ma5ini. 4dit. 2idactic7 5i )edagogic7# "ucure5ti# 1J!5+ 6. DDD &rgane de ma5ini Z Standarde 5i comentarii# 4ditura 1e$nic7# "ucure5ti# 1J72. 7. 0onica Mioara % otite curs !. )opescu 2orel % otite curs

33

34

35

36

37