LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA CALIFICĂRII ABSOLVENȚILOR

ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LICEAL, FILIERA TEHNOLOGICĂ, NIVEL 4

FILIERA TEHNOLOGICĂ
PROFIL: MECANIC

CALIFICAREA: TEHNICIAN MECATRONIST

NIVEL 4

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:

TRUFAȘU CĂTĂLIN AVRAM V. CONSTANTIN-VALENTIN

2018
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

TEMA PROIECTULUI:

” ELEMENTE MECANICE ÎN CONSTRUCTIA UNUI ROBOT –

TRANSMISII PRIN LANȚ”

FILIERA TEHNOLOGICĂ
PROFIL: MECANIC

CALIFICAREA: TEHNICIAN MECATRONIST

NIVEL 4

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:

TRUFAȘU CĂTĂLIN AVRAM V. CONSTANTIN-VALENTIN

2
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………….………………………………….p 4
CAPITOLUL 1: NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1 Definiția transmisiilor mecanice ………………………………………………….....……p 6
1.2 Clasificarea transmisiilor mecanice ……………………………………………………...p 7
1.3 Caracterizarea transmisiilor ……………………………………………………………..p 7
CAPITOLUL 2: TRANSMISIA MECANICĂ
2.1 Rolul funcțional al transmisiilor mecanice prin lanț ..………………………………….p 8
2.2 Clasificarea transmisiilor mecanice prin lanț ………………………………..…………p 8
2.3 Elemente constructive ale transmisiilor prin lanț ……………………………………....p 9
2.4 Materiale folosite pentru elementele transmisiei prin lanț ….…………………………p 10
CAPITOLUL 3. ASAMBLAREA, ÎNTREȚINEREA
3.1 Montarea transmisiei mecanice prin lanț ……………………………………………….p 12
3.2 Lucrări de întreținere ( verificări curente) ……………………………………………..p 12
3.3 Defecte în exploatare și remedierea lor …………………………………………………p 14
CAPITOLUL 4. NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATEA MUNCII LA
EXPLOATAREA TRANSMISIILOR PRIN LANȚ …………….………………………...P 16
BIBLIOGRAFIE …………….. …………………………………………………..……….....p 18
ANEXE………………………………………………………………………………………..p 19

3
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

ARGUMENT
Lanțurile sunt elemente cinematice flexibile constituite din zale articulate între ele.
Funcționarea transmisiei se bazează pe angrenarea lanțului cu roți de transmisie prevăzute
cu o dantură specială.
Lanțurile se utilizează la acționarea palanelor, pentru cutii de viteze, la mașini rutiere, la
mașini agricole. Sunt utilizate pentru: ridicare (suspendă, ridică și coboară sarcini), tracțiune
(deplasează pe orizontală greutăți la mașinile de transport) sau antrenare (transmit energia
mecanică de la un arbore la altul). Exemple de utilizare: la troliile instalațiilor de foraj, la
antrenarea arborilor din cutiile de viteză ale mașinilor agricole etc. În funcție de destinație în
construcția de mașini se folosesc următoarele tipuri de lanțuri: lanțuri cu dinți, lanțuri cu eclise,
bolțuri și bucșe, lanțuri cu elemente bloc, cu elemente pline și cu elemente fasonate.
Transmisiile prin lanțuri se compun din două sau mai multe roți de lanț din care o roata
este motoare, iar celelalte conduse și un lanț care antrenează roțile prin angrenarea lui. Datorită
angrenării sunt excluse alunecările de aceea raportul de transmitere este aproximativ constant.
Avantaje: transmit puteri mari cu ir constant; încercarea redusă a arborilor deoarece nu
necesită pretensionare; randament ridicat deoarece lipsesc alunecările; ghidare sigură pe roată;
funcționează și în condiții grele de funcționare.
Dezavantaje: întreținere pretențioasă deoarece articulațiile lui necesită unghi; necesită
montaj precis a arborilor și roților; uzura inevitabilă în articulatii, durabilitate limitata; produc
vibratii si zgomot; nu amortizeaza socurile; au mers neuniform, deoarece viteza lantului la
înfasurarea lui pe roata variaza; cost ridicat; viteza relative mici de functionare v max = 22m/s.
Transmisiile cu lant se folosesc pentru distante mari si în cazurile în care miscarea de
rotatie trebuie transmisa fara alunecari, adica cu un raport de transmitere constant.
Am ales tema proiectului: “Transmisii mecanice prin lant” intrucat mi s-a parut o tema
interesanta avand in vedere avantajele utilizarii acestor transmisii.
Proiectul este structurat pe patru capitol si argument. De asemenea sunt trecute
bibliografia si anexele unde sunt prezentate sursele de informare si unele prezentari ale variantelor
de transmisie prin lant.

4
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

In capitolul 1 sunt prezentate notiunile introductive privind transmisiile mecanice,

definitia si o clasificare a acestora. De asemenea realizez o caracterizare a transmisiilor mecanice.
In capitolul 2 este prezentata transmisia mecanica prin lant. Rolul functional al
transmisiilor mecanice prin lant, elementele constructive si o clasificare a transmisiilor prin lant.
In capitolul 3 am abordat intretinerea si verificarea transmisiilor prin lant, cauzele
defectelor si moul de remediere a acestora.
In capitolul 4 sunt trecute Normele de sanatate si securitatea muncii la exploatarea
transmisiilor prin lanturi.

5
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

CAPITOLUL 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 Definiția transmisiilor

Transmisia mecanică este un ansamblu cinematic de elemente care au ca scop
transmiterea mișcării de rotație cu sau fără transformarea acesteia însoțită de transmiterea energiei
mecanice.
Transmisiile mecanice transmit mișcări de la arborele motor numit și arbore conductor la
arborele condus.

Rolul funcțional a unei transmisii mecanice este acela de a modifica turația arborelui
conducător al mașinii motoare în vederea realizării turației necesare mașinii de lucru în același
sens sau cu inversarea sensului de mișcare.
Parametrii de bază a unei transmisii mecanice sunt :
 puterea de transmisie
 sensul de rotație
 randamentul transmisiei
 turația arborelui conductor
 turația arborelui condus
 raportul de transmitere

6
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

1.2 Clasificarea transmisiilor

Transmisiile mecanice pot fi : - directe
- indirecte
Transmisiile directe se caracterizează prin distanța mică dintre axa arborelui conducător și
axa arborelui condus.
Din categoria transmisiilor mecanice directe fac parte :
 transmisii cu roți dințate;
 transmisii cu came;
 transmisii cu roți de fricțiune;
 șurub – piulița;
Transmisiile indirecte se caracterizează prin distanța mare dintre cei doi arbori.
Din categoria transmisiilor mecanice indirecte fac parte :
 transmisii cu lanț;
 transmisii prin curele;
 transmisii cu pârghii;

1.3 Caracterizarea transmisiilor mecanice (elementele transmisiei cu

lant)
Transmisiile prin lanţ fac parte din categoria transmisiilor mecanice indirecte şi servesc la
transmiterea mişcării şi a momentului de torsiune între doi sau mai mulţi arbori paraleli.
Miscarea se transmite prin înfășurarea și angrenarea lanțurilor cu roți montate pe arbori și
având prelucrată o dantură specială la periferie.
O transmisie prin lanţ se compune din roţile de lanţ, lanţul – care înfăşoară roţile de lanţ şi
angrenează cu dinţii acestora – dispozitive de întindere, dispozitive de ungere şi carcase sau
apărători de protecţie.
Lanţul este format din zale, articulate între ele, care îi asigură flexibilitatea necesară pentru
înfăşurarea pe roţile de lanţ.

7
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

CAPITOLUL 2: TRANSMISIA MECANICA

2.1 Rolul functional al transmisiilor mecanice prin lant
Transmisiile prin lant sunt cele care transmit miscarea de rotatie de la o roata conducatoare
la una condusa prin angrenarea acestora cu zalele din care este constituit lantul.
Principiul de functionare se bazeaza pe angrenarea zalelor lantului cu rotile special de lant.
Transmisiile prin lanţ se utilizează când se impun distanţe medii între axe, care nu se pot
realiza prin angrenaje şi când nu este permisă alunecarea, situaţie în care nu pot fi folosite
transmisiile prin curele. Se folosesc în construcţia maşinilor agricole, de transport (biciclete,
motorete, motociclete) şi la unele utilaje (în siderurgie, în construcţii etc.).

2.2 Clasificarea transmisiilor mecanice prin lant

O clasificare a transmisiilor prin lant se realizeaza in functie de tipul de lant utilizat. O
astfel de clasificare poate fi redata in modul urmator:
Tipul transmisiei prin lant:
 lanturi cu bolturi (de tip Gall) – se recomanda la sarcini mici si viteze reduse ( v<0.3 m/s –
pentru lanturile cu zale lungi, constructia grea) v < 0,2 m/s – pentrun lanţurile cu zale lungi,
construcţie uşoară);
 lanturi cu bucse - datorită suprafeţei de contact mai mare dintre bolţuri şi bucşe, aceste
lanţuri se recomandă la sarcini medii şi viteze sub 3 m/s.

8
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

 lanturi cu role - se folosesc la viteze mai mari, cu uzuri mai reduse ale dinţilor roţilor de
lanţ, decât în cazul lanţurilor cu bucşe.
 lanturi cu eclise dintate - la transmisiile prin lanţuri cu eclise dinţate, contactul dintre dinţii
roţilor de lanţ şi lanţ se realizează pe feţele frontale ale dinţilor ecliselor, fapt pentru care sarcinile
dinamice în transmisie sunt mai mici decât la lanţurile clasice (la care contactul se realizează între
dinţi şi role sau bucşe), aceste lanţuri utilizându-se la viteze mai mari (va 30 m/s).
2.3 Elemente constructive ale transmisiilor prin lant
1. Roţile de lanţ
Roţile de lanţ sunt constituite din discul roţii, care are la periferie dinţi dispuşi echidistant,
şi butucul roţii, care este montat pe arborele de la care sau la care se transmite momentul de
torsiune.
În funcţie de dimensiunile roţilor, pentru lanţurile cu bolţuri, bucşe sau role, acestea se pot
executa dintr-o bucată, pentru roţi de dimensiuni mici sau din două bucăţi (disc, respectiv butuc),
îmbinate prin sudură sau asamblate prin şuruburi.
Roţile pentru lanţurile cu eclise dinţate sunt mai late decât cele pentru lanţurile clasice,
lăţimea lor fiind dată de numărul de eclise montate pe un bolţ.
Profilul dinţilor roţilor de lanţ este determinat de tipul lanţului. Geometria danturii este
definită prin forma şi mărimea profilelor dinţilor în planele frontal şi axial.
Roţile pentru lanţurile cu bucşe sau role au profilul frontal al dinţilor constituit din
semiarcul locaşului rolei, flancul activ al profilului şi arcul capului dintelui prezentate profilele
dinţilor în plan axial, pentru lanţul simplu, dublu şi triplu.
Principalele elemente geometrice din cele două plane, pentru roţile lanţurilor cu bucşe sau
role, respectiv cu eclise dinţate, sunt prezentate în figura din anexa.
2. Lantul
Lanţurile cu bolţuri (de tip Gall) se execută din eclise şi bolţuri. Eclisele exterioare
se presează pe bolţurile 3, formând cu acestea un cadru, iar eclisele interioare formează
articulaţii cu bolţurile; capetele bolţurilor se nituiesc. Deoarece suprafaţa de contact în articulaţii
este redusă, ceea ce duce la o uzură accentuată,

9
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Lanţurile cu bucşe se compun din eclise, bolţuri şi

bucşe, eclisele exterioare fiind presate pe bolţurile, iar cele interioare pe bucşele. Din punct de
vedere funcţional, eclisele exterioare şi bolţurile, respectiv eclisele interioare şi bucşele, formează
elemente cinematice distincte, articulate între ele.
Lanţurile cu role se deosebesc de lanţurile cu bucşe datorită rolelor 5, montate liber pe
bucşe. La aceste transmisii, angrenarea lanţului cu dinţii roţilor de lanţ se realizează prin
rostogolirea rolelor pe flancurile dinţilor, frecarea de alunecare, caracteristică lanţurilor cu bucşe,
fiind înlocuită cu frecarea de rostogolire, caracterizată prin pierderi energetice mult mai mici
(randamentul transmisiei creşte).
Lanţuri cu eclise dinţate sunt formate din mai multe rânduri de eclise, care au la capete
dinţi şi sunt articulate prin bolţuri. Dinţii ecliselor angrenează cu dinţii roţilor de lanţ. Cel mai
frecvent, atât dinţii roţilor de lanţ cât şi dinţii ecliselor au profilul trapezoidal, flancurile acestora
fiind rectilinii, dar există şi construcţii la care profilul dinţilor roţilor de lanţ este în arc de cerc sau
în evolventă. Îmbinarea capetelor lanţului se realizează cu ajutorul bolţurilor de legătură, care
realizează fixarea axială a ecliselor cu ajutorul cuielor spintecate.
Carcase şi apărători de protecţie
Transmisiile care funcţionează în carcase închise constituie soluţia cea mai bună, acestea
asemănându-se cu reductoarele cu roţi dinţate. Pentru cele care nu funcţionează în carcase închise,
se prevăd apărători de protecţie.

2.4 Materiale folosite pentru elementele transmisiei prin lant

Eclisele se execută din oţeluri carbon de calitate sau din oţeluri aliate de
îmbunătăţire,duritatea după îmbunătăţire fiind cuprinsă între 275 şi 360 HB. Ca
semifabricat se foloseşte platbanda laminată la rece.
Bolţurile, bucşele şi rolele se execută din oţeluri carbon de calitate sau oţeluri
aliate de cementare, duritatea după tratament ajungând până la 60 HRC.
Roţile de lanţ se execută din diverse materiale: din oţeluri cu conţinut mediu de
carbon, netratate termic - în cazul transmisiilor puţin solicitate – sau îmbunătăţite – în cazul unor
condiţii medii de solicitare; din oţeluri de cementare, având duritatea, după tratament, cuprinsă
între 48 şi 58 HRC – în cazul unor sarcini şi viteze mari - sau din oţeluri de îmbunătăţire,

10
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

călite superficial, prin curenţi de înaltă frecvenţă, până la

durităţi cuprinse între 42 şi 52 HRC; din fontă – în cazul regimurilor de funcţionare uşoare
şi mediu de funcţionare impur.
Roţile de lanţ sunt constituite din discul rotii, care are la periferie dinţi dispuşi echidistant,
şi butucul roţii, care este montat pe arborele de la care sau la care se transmite momentul de
torsiune.
În funcţie de dimensiunile roţilor, pentru lanţurile cu bolţuri, bucşe sau role, acestea se pot
executa dintr-o bucată, pentru roţi de dimensiuni mici sau din două bucăţi ( disc, respectiv butuc ),
îmbinate prin sudură sau asamblate prin şuruburi. Roţile pentru lanţurile cu eclise dinţate sunt
mai late decât cele pentru lanţurile clasice, lăţimea lor fiind dată de numărul de eclise montate
pe un bolţ.
Profilul dinţilor roţilor de lanţ este determinat de tipul lanţului. Geometria danturii
este definită prin forma şi mărimea profilelor dinţilor în planele frontal şi axial.
Roţile pentru lanţurile cu bucşe sau role au profilul frontal al dinţilor constituit din semiarcul
locaşului rolei, flancul activ al profilului şi arcul capului dintelui . Sunt prezentate profilele
dinţilor în plan axial, pentru lanţul simplu, dublu şi triplu.

11
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

CAPITOLUL 3. ASAMBLAREA, INTREȚINEREA

3.1 Montarea transmisiei mecanice prin lanț
Transmisiile prin lanţ se amplasează astfel ca lanţul să funcţioneze în plan vertical, poziţia
optimă a liniei centrelor fiind cea orizontală sau înclinată faţă de orizontală cu un unghi d = 300…
600, când încă oscilaţiile ramurilor lanţului – activă şi pasivă – nu sunt determinante în
funcţionarea transmisiei.
Transmisiile amplasate vertical necesită o reglare minuţioasă a întinderii lanţului, deoarece
oscilaţia ramurii lanţului şi săgeata ce ia naştere, în urma încărcărilor ramurilor, tinde să scoată
zalele lanţului din angrenarea cu dinţii roţii; se impune evitarea amplasării verticale a
transmisiilor prin lanţ.
La transmisiile prin lanţ trebuie prevăzută posibilitatea reglării întinderii lanţului, deoarece
în urma uzării inevitabile a articulaţiilor lanţul se alungeşte. Dispozitivul de întindere trebuie să
poată compensa alungiri în limitele a doi paşi, după o astfel de alungire urmând să se îndepărteze
două zale ale lanţului.
Reglarea întinderii se poate realiza prin deplasarea uneia din roţile de lanţ sau folosind roţi
dinţate sau role netede de reglare. Reglarea întinderii prin deplasarea uneia din roţile de lanţ
constituie soluţia cea mai simplă. Roţile dinţate sau rolele netede de întindere se amplasează pe
ramura antrenată, mai aproape de roata mare, cu excepţia cazului când acestea se montează în
exterior şi când se amplasează în apropierea roţii mici, cu scopul măririi unghiului de înfăşurare.

3.2 Lucrări de întreținere ( verificări curente)

Revizii:
La toate lucrările de întreţinere trebuie să se ţină seama de reglementările cu privire la
prevenirea accidentelor. Totodată trebuie respectate condiţiile prescrise de producător pentru
dispozitivele de ridicat, cu privire la montare, demontare şi remontare, punere în funcţiune,
funcţionare şi menţinere în funcţiune.

12
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Ungerea:
Prin ungerea regulată a lanţurilor din oţel se poate obţine o utilizare cu 15 – 20 de ori mai
mare decât cu un lanţ uscat, neuns. Recomandăm, ca înainte de punerea în funcţiune a sistemului
lanţurile să fie unse pe toată lungimea lor. Trebuie să se ţină seama ca toate componentele lanţului
să fie unse.
Nu trebuie trecută nici o componentă cu vederea, pentru că acest lucru poate duce la
uzură. În timpul ungerii, trebuie să se ţină seama, ca lubrifiantul să fie introdus în articulaţiile
lanţului, care sunt supuse uzurii. În mod special, părţile componente ale comutatorului trebuie
unse cu grijă. Părţile componente ale comutatorului sunt părţi componente ale lanţului (zale), care
se opresc, în timpul mişcărilor constante, la comutarea de la mişcarea de ridicare la cea de
coborâre, respectiv imediat după oprirea roţilor de angrenare şi de întoarcere. Aceste părţi
componente ale lanţului sunt încărcate puternic datorită oscilaţiilor dinamice şi de aceea trebuie să
fie unse la intervale scurte de timp. Alegerea unui lubrifiant potrivit depinde de locul utilizării şi
de condiţiile de mediu prezente.
Pretensionare:
Ajustarea lanţului trebuie controlată în mod regulat, mai ales în timpul fazei de intrare a
unor noi lanţuri şi / sau în cazul lungimilor mari ale corzilor. Trebuie să fie numai atât de puternic
pretensionat, cum este necesar pentru o mişcare ireproşabilă a lanţului în condiţii normale de
funcţionare. În cazurile când sunt mai multe corzi, forţa de pretensionare a tuturor corzilor
lanţului trebuie să fie egală. Forţa inutil mai mare de pretensionare duce la scurtarea duratei de
viaţă.
Verificarea transmisiei cu lanţ:
Lanţul trebuie verificat conform celor prevăzute de catalogul lanturilor, respectiv
prevederilor în vigoare, la intervale regulate, totuşi cel puţin o dată pe an. O dată cu creşterea
frecvenţei de utilizare, la întâlnirea efectelor uzurii, coroziunii, căldurii şi a susceptibilităţii
ridicate la deteriorare, intervalele de verificare trebuie scurtate şi trebuie adaptate condiţiile
prezente de funcţionare. Atâta timp cât nu există nici o valoare practică cu privire la
comportamentul la uzură, în cadrul condiţiilor reale de funcţionare, după fiecare ungere a lanţului
trebuie să se efectueze şi o verificare. Verificarea se extinde asupra stabilirii greşelilor exterioare,
deformărilor, fisurilor, uzurii şi a urmelor de coroziune.

13
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

La verificare, lanţurile trebuie observate pe întreaga lor

lungime, chiar şi părţile acoperite. Dacă dispozitivul de ridicare este utilizat frecvent pentru o
mişcare constantă de ridicare, respectiv dacă este utilizat frecvent în aceeaşi zonă pentru mişcări
sus – jos, atunci această zonă a comutatorului trebuie verificată şi unsă temeinic, în mod special.
Împreună cu lanţul, trebuie verificate şi roţile, şinele portlanţ contra avarierilor, coroziunii
sau a locurilor uzate în mod neobişnuit, etc. În plus, o atenţie deosebită trebuie îndreptată spre
starea şuruburilor conectoare şi a pieselor de protecţie. Defecţiunile stabilite trebuie îndepărtate
imediat.
3.3 Defecte in exploatare si remedierea lor
Identificarea formelor de deteriorare a transmisiilor prin lanţ şi stabilirea cauzelor care le
provoacă permit proiectanţilor să evite sau să limiteze efectele acestora şi astfel să fie respectate
condiţiile unei funcţionări sigure, într-o perioadă de timp stabilită. Se vor evidenţia atât forme de
deteriorare ce pot fi evitate prin calcule de rezistenţă cât şi prin măsuri tehnologice şi funcţionale
(de întreţinere).
Uzarea articulaţiilor este principala formă de deteriorare a transmisiilor prin lanţ, cauza
fiind apariţia, în timpul funcţionării, a unor presiuni pe suprafeţele în mişcare relativă (bolţuri-
bucşe, bucşe-role). În urma uzării se produce o mărire a lungimii lanţului, ceea ce conduce la o
angrenare incorectă a lanţului cu dinţii roţilor de lanţ. Pentru evitarea unor uzări pronunţate, între
suprafeţele în contact trebuie să existe o peliculă de lubrifiant rezistentă, presiunea efectivă în
peliculă fiind limitată la o valoare admisibilă. Calculul principal va fi la strivire a peliculei de
lubrifiant din zona de contact.
Distrugerea suprafeţelor funcţionale prin apariţia de ciupituri (oboseala de contact), ca
urmare a solicitării de contact, variabilă în timp, apare numai la transmisiile bine unse şi bine
etanşate, la care uzura abrazivă este neînsemnată. Se evită prin alegerea unor materiale cu durităţi
superficiale mari.
Uzarea dinţilor roţilor de lanţ poate fi micşorată prin alegerea corespunzătoare a
materialului şi tratamentului pentru acestea şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de ungere.
Ruperea ecliselor, în dreptul găurilor pentru bolţuri sau bucşe, în cazul lanţurilor clasice,
sau în zona mediană a ecliselor dinţate, apare la lanţuri puternic solicitate şi care funcţionează la
viteze mari. Se impune limitarea vitezei de funcţionare şi efectuarea unui calcul de rupere statică
prin tracţiune.

14
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Prin acest calcul se ţine seama şi de existenţa altor solicitări ale elementelor constitutive
ale lanţului - de exemplu, forfecarea bolţului în zona de capăt a bucşelor şi încovoierea acestuia,
în limita jocului dintre bolţ şi bucşă.
Rotirea ecliselor faţă de bolţuri, respectiv faţă de bucşe, apare accidental, în cazul unei
execuţii şi montaj necorespunzătore a elementelor lanţului.
Repararea mecanismelor cu lant

Construcţia anumitor maşini, utilaje şi instalaţii se folosesc lanţuri cu bucşe şi role (Gall)
sau lanţuri dinţate. Aceste lanţuri pun în funcţiune organelede mişcare prin intermediul roţilor
dinţate de construcţie specială.
Uzarea lanţurilor se caracterizează printr - o mărire a pasului dintre centrelezalelor care
pot conduce la ruperea lanţului sau la ieşirea acestuia de pe roţi.Lanţurile care prezintă astfel de
uzări nu mai pot fi folosite şi ca atare trebuieînlocuite cu altele noi. Odată cu lanţul se uzează şi
flancurile roţilor de lanţ, maimult la roţile conducătoare şi mai puţin la cele conduse. Roţile ai
căror dinţi s-au subţiat prin uzare trebuie înlocuite cu altele noi, executate foarte precis în ceeace
priveşte forma geometrică a dinţilor.
După frezarea dinţilor, roţile se tratează termic şi se lustruiesc. Tratamentul termic cel mai
indicat pentru aceste roţi este prin CIF, fiindcă înlătură posibilitatea de deformare a dinţilor sau a
roţii şi se obţine o suprafaţă netedă şi dură.
Fenomenul de uzare se manifestă între zale, bolţ şi lamelele de antrenare care se subţiază
şi capătă joc în canalele discurilor conice, scoţînd lanţul din uz. Recondiţionarea lui nu este
posibilă şi se înlocuieşte cu altul nou.
Dacă şaibele conice sînt uzate, ele se înlocuiesc întotdeauna perechi. Bunafuncţionare a
variatorului depinde de felul cum sînt executate discurile conice şiîn special canalele de antrenare.
După tratamentul termic al discurilor, canalele şi suprafeţele conice se rectifică. Cu cit suprafaţa
este mai fină şi lucioasă cu atît uzarea elementelor lanţului va fi mai mică. Discurile noi se
echilibrează dinamic înainte de tratamentul termic

15
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

CAPITOLUL 4. NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATEA MUNCII LA

EXPLOATAREA TRANSMISIILOR PRIN LANȚ
Normele specifice de protecție a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate națională care
cuprind prevederi obligatorii minimale pentru desfășurarea principalelor activități din economia
națională în condiții de securitate.
Respectarea conținutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau persoanele
fizice de răspundere pentru prevenirea și asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii
adecvate condițiilor concrete de desfășurare a activității respective.
Normele specifice de protecție a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări
privind asigurarea securității și sănătății în muncă, sistem compus din:
- Norme generale de protecție a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii și de
igienă a muncii, general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de protecție a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii
specifice unor anumite activități sau grupe de activități, detaliind prin acestea prevederile.
Normelor generale de protecție a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ și au valabilitate națională,
indiferent de forma de organizare sau de proprietate în care se desfășoară activitatea pe care o
reglementează.
Structura sistemului național de norme specifice urmărește corelarea prevederilor
normative cu riscuri comune uneia sau mai multor activități și reglementarea unitară a măsurilor
de securitate a muncii, pentru activitățile caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecărei norme specifice de protecție a muncii are la bază abordarea sistemică a
aspectelor de securitate a muncii utilizată în cadrul Normelor generale de protecție a muncii.
Conform acestei abordări procesul de muncă este tratat ca un sistem complex, structurat,
compus din următoarele elemente care interacționează:
- Executantul: persoana fizică implicată nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă și
care are calitatea de angajat cu contract de muncă ori convenție civilă sau de membru cooperator
sau ucenic, elev, student pe timpul practicii;
- Sarcina de muncă: totalitatea acțiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor
de producție și în anumite condiții de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;

16
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

- Mijloacele de producție: totalitatea mijloacelor de muncă (instalații, utilaje, mașini,

aparate, dispozitive, unelte etc.) și a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se
utilizează în procesul de muncă;
- Mediul de muncă: ansamblul condițiilor fizice, chimice, biologice și psihologice în care,
unul sau mai mulți executanți își realizează sarcina de muncă.
Instalaţiile de ridicat şi de transportat constituie una dintre cele mai frecvente surse de
accidente. Din această cauză , funcţionarea acestor instalaţii este supusă unor reguli stricte, iar
personalul care le deserveşte este selecţionat şi instruit în mod special.
Astfel, în ţara noastră, verificarea tehnică şi autorizarea funcţionării instalaţiilor de ridicat
se exercită de către inspecţia pentru cazane , recipiente sub presiune şi instalaţii de ridicat (
ISCIR ). Acelaşi organism se ocupă cu elaborarea normelor pe baza cărora este instruit , verificat
şi atestat personalului care deserveşte instalaţiile de ridicat. Mecanismele de ridicat ( scripeţi,
palane, vinciuri, trolii manuale, etc. ) vor fii manevrate de personal special instruit , din rândul
muncitorilor care deservesc locul de muncă unde sunt amplasate aceste mecanisme de ridicat.
Iată în continuare câteva reguli generale pe care trebuie să le respecte toţi muncitorii care
lucrează în locurile unde sunt amplasate instalaţii de ridicat şi de transportat:
 Legarea sarcinilor la dispozitivul de suspendare este permisă numai persoanelor
special instruite , denumite legători de sarcină şi purtând o banderolă cu această
inscripţie:
 Este cu desăvârşire interzisă trecerea pe sub sarcinile suspendate în dispozitivul
instalaţiei de ridicat;
 Este interzisă utilizarea organelor flexibile de prindere a sarcinilor care prezintă
deteriorări prin rupere , strivire sau coroziune;
 Transmiterea comenzilor de deplasare către cel care comandă instalaţia de ridicat
se face numai pe baza unui cod de semnalizare cunoscut deopotrivă de toţi cei în
cauză;
 Trecerea peste elementele mobile ale transportoarelor ( benzi, plăci, etc. ) este
admisă numai pe pasarele special amenajate;

17
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

 Deblocarea transportoarelor sau remedierea

unor defecţiuni apărute la instalaţiile de transportat se vor executa numai după
oprirea instalaţiei şi scoaterea ei de sub tensiune.

18
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

BIBLIOGRAFIE

1. V. Mărgineanu , V. Jinescu – Utilajul şi tehnologia meseriei – Lăcătuş

Construcţii mecanice Editura Didactică şi Pedagogică R.A ,BUCUREŞTI –
1992;
2. I. Gheorghe, M. Voicu – Maşini şi utilaje industriale – Editura Didactică şi
Pedagogică, BUCUREŞTI – 1992;
3. Liliana Ţenescu, Ilie Bănică – Mecanică aplicată – Editura SIGMA –
2005;
4. Gheorghe Ion, M. Voicu – Tehnologia Asamblării şi Montajului – Editura
Didactică şi Pedagogică R.A , BUCUREŞTI – 1978.

19
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

ANEXE

ANEXA 1
Transmisia prin lanț

Lanţurile cu bolţuri (de tip Gall) (a,b,c)

Lanţurile cu bucşe (a,b)

20
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

ANEXA 2
Lanţurile cu role

Lanţuri cu eclise dinţate

21
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

ANEXA 3
Elementele transmisie prin lanț

Transmisii prin lanț

22