Sunteți pe pagina 1din 14

Asamblari nedemontabile prin sudare

Cuprins:
Capitolul 1......Asamblari nedemontabile
Capitolul 2......Asamblari prin sudare
Capitolul 3......Asamblari nituite

Capitolul 1 Asamblari nedemontabile


Pentru acest motiv se recomanda ca oriunde este posibil, ea sa se
execute mecanizat, folosind dispozitive si utilaje speciale care usureaza
munca si maresc productivitatea (ciocane pneumatice, electrice, prese
etc.)

Nituirea continua sa ramana un procedeu destul de raspandit


pentru realizarea imbinarilor supuse unor eforturi dinamice mari, precum
si acolo unde nu se poate aplica sudura datorita dificultatilor ce o
insotesc. Astfel, nituirea ramane inca principalul procedeu de asamblare
in constructia de avioane precum si in unele constructii metalice etc.
In plus, trebuie adaugat ca elementele imbinate prin nituire pot fi
demontate prin distrugerea niturilor, transportate si asamblate din nou in
timp ce constructiile sudate nu permit acest lucru decat in unele cazuri
izolate date fiind transformarile care au loc in material la locul taierii si
sudurii ulterioare.

1.2 Tipuri de nituire


Inbinarile nituite se pot imparti in mai multe categorii dupa diferite criterii si anume:
Imbinari nituite-dupa modul de executie(manuala, mecenizata)
-dupa starea tijei(la cald, la rece)
-dupa modul de asezare a tablelor(prin suprapunere
sau cu clipse/cap la cap/pe o singura parte-pe
ambele parti)
-dupa numarul randurilor de nituri(cu un singur rand
sau cu mai multe randuri; paralele, in zigzag)
-dupa numarul sectiunile de forfecare(cu o singura
sectiune, cu mai multe sectiuni)
-dupa destinatia asamblarii(de rezistenta, de
etansare, de rezistenta-etansare)
-dupa modul de formare a capului nitului(directa,
indirecta
- Niturile de rezistenta se aplica la constructiile metalice, unde conditia principala
care se cere este transmiterea fortelor intre elementele respective.
- Niturile de etansare se aplica la constructia bazinelor, rezervoarelor sau
diferitelor alte asemenea constructii, care nu sunt supuse unor eforturi deosebite.
Avand in vedere scopul acestor nituri, ea se poate executa cu nituri mai subtiri decat
cele folosite la nituirea de rezistenta insa ele trebuie dispuse mai des.
- Nituirea de rezistenta-etansare trebuie sa corespunda ambelor conditii. Asa cum
s-a aratat si anterior insa;indiferent de tipul nituirii, este recomandabil ca nituirea sa
fie inlocuita prin sudura ori de cate ori este posibil.

1.3 Nituirea metalelor si aliajelor usoare


Dupa cum s-a precizat in partea introductiva a acestui subcapitol,
nituirea are inca o larga aplicabilitate intr-o serie de domenii unde nu se
poate executa sudarea. Printre principalele constructii nituite se numara
si cele aernautice, unde se folosesc in general aliaje de aluminiu. La
asemenea constructii se aplica numai nituirea la rece, deoarece prin
incalzire tablele respective din cauza modificari structurii isi micsoreaza
rezistenta. Pentru acest motiv nu se pot folosi nituri cu diametrul mai
mare de 13 mm.
De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca nituirea
executandu-se la rece, Strangerea puternica a tablelor nu este asigurata
prin contractia ulterioara a tijei nitului si eforturile se transmit numai prin
contactul direct dintre tija si peretele gauri.
Deci, pericolul de forfecare a tijei nitului este mult mai mare decat
in celelalte cazuri, motiv pentru care la nituirea acestor aliaje se cere o
atentie cu totul deosebita.

1.4 Nituirea mecanica


Ca si in alte operatii tehnologice din domeniul constructiilor de masini;
tehnologia nituirii si utilajelor folosite sunt conditionate de tipul productiei.
Astfel la productia individuala si in atelierele de intretinere si reparatii, se
aplica nituirea manuala pentru realizarea unor imbinari care nu se pot
efectua prin sudura din diferite motive. Nituirea se realizeaza manual sau
mecanic, la cald sau la rece.
La capitolul 11s-a prezentat in mod detaliat tehnologia operatiei de
asamblare prin nituire, urmand ca in continuare sa se prezinte modul de
lucru la masinile de nituit.
Nituirea mecanica se executa la masinile de nituit obtinandu-se
marirea productivitatii si imbunatatirea calitatii nituirii. Forta de nituire
realizata cu astfel de masini este de 2000-8000 daN.
Masinile de nituit pot fi clasificate astfel:
Dupa procedeul de formare a capului de nit, in:

-masini de nituit prin ciocanire (ciocane de nituit), care pot fi


fixe si transportabile;
-masini de nituit prin presare (prese de nituit), care pot fi in
potcoava (fixe si amovibile) sau in cleste (fixe sau amovibile);
-masini de nituit prin rulare.
Dupa posibilitatea de deplasare,in:
-masini de nituit fixe;
-masini de nituit transportabile, care pot fi portative,
carosabile sau suspendate.
Dupa modul de actionare,in:
-masini de nituit hidraulice;
-masini de nituit pneumatice;
-masini de nituit hidropneumatice;
-masini de nituit electromecanice;
-masini de nituit electrohidraulice.
Dupa felul comenzii de functionare,in:
-masini de nituit cu comanda manuala;
-masini de nituit cu comanda semiautomata;
-masini de nituit cu comanda automata.
Masina de nituit prin ciocanire.Se foloseste la nituri cu diametrul
pana la 42 mm. Aceste masini pot fi actionate cu aer comprimat sau prin
transmisii mecanice. In figura 20.1 este reprezentat schematic sistemul
de parghii al unei masini pneumatice cu parghie. Aerul comprimat
actioneaza pistonul 1. Pe tija pistonului este fixata pana 2, care, la
deplasarea pistonului, impinge rola 3, transmitand printr-un sistem de
parghii efortul asupra capuitorului 4.Contracapuitorul 5 face corp comun
cu batiul masinii.
Masina de nituit prin presare.Formeaza capul nitului dintr-o singura
miscare a capuitorului, iar presiunea asupra nitului creste in mod treptat.
Nituirea cu astfel de masini face ca refularea sa fie foarte puternica, ceea
ce elimina operatia de stemuire. In figura 20.2 este reprezentat modul de
lucru la o astfel de masina. Masina se apropie de piesele ce trebuie sa
fie nituite pana cand capul de asezare al nitului vine in contact cu
contracapuitorul fix. Apoi se aplica presiunea asupra capuitorului si se

formeaza
nitului.

capul

de

inchidere

al

Masina de nituit prin rulare


Formeaza capul de nit printr-o presare rotativa care creste treptat.
Constructia acestor masini de gaurit cu reglare manuala prin maneta cu
maner. In locul burghiului se folosesc doua role profilate 2a si 2b ,care la
rotirea si avansul arborelui 3 formeaza capul de inchidere al nitului 1.
Nituirea cu aceste masini este folosita numai pentru nituri de dimensiuni
mici si din materiale moi.
Masina de nituit hidraulic. Are un cilindru cu apa sub presiune si un
piston care este legat direct cu capuitorul. Apa care formeaza agentul
motor al masiniieste adusa la cilindru prin conducta de la o pompa sau
de la un acumulatorde presiune.

Capitolul 2 Asamblari prin sudare


Sudarea procedeu tehnologic de asamblare nedemontabil a
dou
sau mai multe
piese, cu aceeai compoziie sau compoziii apropiate realizat prin
topire sau presare.
Materialul suplimentar introdus n zona de mbinare se numete
material de adaos sau metal de adaos.
Cordonul de sudur se numete zona mbinrii sudate n care au
acionat forele de legtur dintre atomii marginali.
Scule, dispozitive i materiale folosite. Sursa de curent : surs de
curent continuu - generatoare de curent continuu surs de curent
alternativ - transformatoarele de curent mono i trifazate.
Cabluri pentru sudare, portelectrod, clema de contact, ciocan special
pentru spargerea crustei de zgur ce se formeaz n timpul sudrii, perie
de srm pentru curirea marginilor tablelor de mbinat i a custurii.
Elemente de baz electrozii vergele metalice acoperite cu un
nveli fuzibil, ce are rolul de a amorsa arcul electric, de a asigura

arderea stabil a acestuia i de a proteja baia de sudare mpotriva


oxidrii.
Alegerea electrozilor are o importan deosebit n realizarea unei
custuri de calitate.
nveliul electrodului poate fi: acid (A), bazic (B), celulozic (C), oxidant
(O), rutilic (R), titanic (T).

2.1 Metodele productive la sudarea cu gaze


Una din metodele cele mai productive este cusatura dubla care se poate aplica atat
la sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase. Tablele de imbinat se asaza
in pozitie verticala, iar sudarea se executa simultan de catre doi sudori asezati de o
parte si de cealalta. Prin aplicarea acestei metode, viteza de sudare poate fi marita
pana la 80% fata de metoda spre dreapta, iar consumul de gaze se micsoreza cu
40%.
O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul multiplu. Becurile au doua
sau mai multe ajutaje: una din flacari preincalzeste piesa, iar cealalta incalzeste
metalul. Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaza cu 15-20%, iar viteza de
sudare creste cu 30% fata de sudarea spre dreapta si cu 50% fata de sudarea spre
stanga.
O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la productia de
serie pentru sudare cusaturilor longitudinale fara metal de adaos si a tevilor cu pereti
subtiri. Suflaiurile folosite sunt cu mai multe flacari si se racesc cu apa. Amestecul
gazos folosit
2.2

Asamblarea generala a constructiilor sudate

Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a aratat, piesele trebuie curatatre de
bavuri, de impuritati, de pete de grasime si de vopsea. Asamblarea propriu-zisa
necesita un volum mare de munca si este o operatie de raspundere, deoarece in
acest caz lipsesc gaurile de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de altele.
Pentru aceasta este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, de
strangere, opritoarele, precum si gabaritele de asamblare.
Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a marginilor de
asamblat. Punctele de sudura se executa atat la sudarea manuala cat si la sudarea
automata. Este necesar sa se stabileasca regimul de sudare in functie de grosimea
tablei, de poizitia de lucru si de calitatea electrodului.

Aplicarea sudurii automate, desi prezinta avantaje importante din punctul de vedere
al productivitatii si al calitatii, este inca limitata, deoarece nu se poate suda in orice
pozitie, iar sudarea cordoanelor scurte si raspandite nu este rezolvata pana in
prezent sub aspectul executarii rentabile. Consumul de electrozi de metal este mai
mic, datorita faptului ca marginile se prelucreaza mai putin, iar pierderile prin stropi
mai mici.De asemenea, consumul de energie este mai redus, intrucat sub protectia
fluxului de sudura, caldura arcului electric este mai bine utilizata.
Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii care sa
elimine unele dificultati pentru care aparatul de sudare automata nu poate fi utilizat.
Acestea sunt:
- instalatia de sudare automata pentru grinzi. Aceasta consta intr-o macara de
perete, care se poate deplasa de-a lungul unor grinzi de conducere Aparatul de
sudare este suspendat pe traversa imobila 4, iar capul de sudare este fixat pe o
brosa verticala cu inaltimea reglabila. In functie de caracteristicele tehnice ale
cordonului de sudura se stabileste regimul de sudare, inclusiv viteza care se imprima
macaralei-portal.
Aceasta instalatie combinata cu dispozitivul de intoarcere cu lant asigura o usoara
manipulare si sudare a grinzilor si stalpilor cu sectiuni compuse;
- instalatia de sudare automata pentru cazane si rezervoare este compusa dintro instalatie similara celei aratate, cu deosebirea ca in locul dispozitivului de intoarcere
cu lant se adapteaza dispozitivul de intoarcere cu role. In acest fel se rezolva
sudarea automata atat a cusaturilor transversale cat si a celor longitudinale.
S-au creat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticale, care desi
prezinta dificultati in aplicare, este totusi rentabila in cazul cordoanelor de dimensiuni
mari, care se intanlesc in general la constructii de furnale.
Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt
destinate executarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta tendinta
utilizarii numai a aparatelor manuale care au ca rezultat o productivitate redusa si
necesita un personal cu calificare superioara. Aplicarea sudarii si in special
introducerea de noi metode este in plina desfasurare tinandu-se seama ca toate
perfectionarile tind spre o productivitate cat mai ridicata si un pret de cost cat mai
redus si ca in prezent s-au realizat viteze de sudare pana la 200m/h, la otelurile cu
grosimea pana la 10 mm, si de 300m/h la otelurile cu grosimea pana la 4 mm.

2.3 Scule si dispozitive pentru operatiile de


sudare
La asamblarea prin sudare a

constructiilor metalice, sculele


si dispozitivele difera in mare
masura daca sudarea se executa
manual sau automat. Sculele
comune pentru ambele metode
sunt numai masca de sudura,
peria de sarma, si ciocanul.
La sudarea manuala se folosesc
urmatoarele scule si dispozitive:
-clestele de sudura
(fig. 1.1, a)se fabrica in
foarte multe variante si
este folosit pentru a se
asigura prinderea cat mai
buna a electrozilor in
timpul sudarii;

cc
b
Fig. 1.1. Cleste de sudura si panouri de protectie

-panourile de protectie se folosesc pentru a izola pe cat se


poate locul, unde se sudeaza, de restul spatiilor de lucru,
intrucat arcul electric da iritatii periculoase ochilor. Nu
intotdeauna este posibila utilizarea panourilor, intrucat sudurile
se executa si la inaltime. In aceste cazuri, pentru a feri lucratorii
de inflamarea ochilor, datorita razelor generate de arcul
electric, trebuie facut un instructaj special;
-dispozitivele de asamblare in functie de zona de aplicare
pot fi generale sau speciale. Cele generale sau universale se
folosesc la asamblarea unui mare numar de piese care nu sunt
identice, la productia de unicate sau de serii mici.
Dispozitivele speciale, numite si conductoare, se folosesc
pentru asamblarea pieselor de acelasi tip, cu dimensiuni
apropiate sau identice. Ele se folosesc la productia in serie.
Dupa felul operatiilor, dispozitivele se clasifica stelaje,
conductoare, dispozitive de fixare, de prindere, de intindere, de
distantare si de rotire.
In anumite cazuri, intr-un dispozitiv complex se combina doua
sau mai multe categorii de dispozitive, ceea ce permite
executarea a doua sau a mai multor operatii de asamblare sau

sudare.
Stelajele sau dispozitivele de sustinere sunt suprafete fixe si
plane de sustinere, pe care se executa asamblarea si sudarea
pieselor. Constructia lor este variata : din profil, din beton armat
etc.
Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
-sa fie rezistente, rigide si sa asigure fixarea in pozitia
necesara a pieselor de sudat;
-piesele sa poata fi asezate si scoase dupa sudare usor si
repede;
-dispozitivele de conducere sunt destinate asigurarii pozitiei
precise a pieselor sau a subansamblurilor si se folosesc in
productia in serie sau de masa;
-dispozitivele de
fixare(fig.
1.2)
sunt
opritoarele
si
limitatoarele care se
fixeaza pe stelaje, pe
placile de fixare sau pe
sabloane,

Fig. 1.2. Dispozitive de fixare

-dispozitivele de
prindere
au
forme
foarte variate si se
utilizeaza
pentru
fixarea
pieselor
se
sudat
in
pozitiile
convenabile si pentru a
impiedica
deplasarea
pieselor
in
timpul
sudarii;
-dispozitivele de strangere se folosesc la fixarea a doua
piese in cadrul asamblarii. Ele se prind de piesele de baza prin
puncte de sudura si dupa terminarea asamblarii se desprind cu

dalta;
-dispozitivele de intoarcere permit sudarea in pozitie
orizontala a majoritatii cordoanelor de sudura de la o
constructie. Dispozitivul pentru intoarcerea cilindrilor este
compus din doua siruri de role, din care unul este antrenat de
un motor electric cu reductor. Reductorul sau variatorul de
viteza poate fi astfel reglat incat, in functie de diametrul
rezervorului sau al recipientului de sudat, sa imprime rolei de
antrenare o astfel de miscare incat sa realizeze viteza periferica
caracteristica pentru regimul de lucru respectiv. Pentru rotirea
stalpilor sau a grinzilor compuse se foloseste un suport cu
lanturi cu care se poate manevra cu usurinta grinda de sudat,
astfel incat in totdeauna sudurile sa se realizeze in pozitie
orizontala.
Sudarea automata si sudarea semiautomata asigura o
productivitate marita. Dispozitivele constau in instalatii pentru
asigurarea executiei cordoanelor in pozitie orizontala, precum si
pentru mentinerea marginilor de sudat intr-o pozitie bine
stabilita.
Pozitia orizontala de sudare se asigura prin dispozitive de
poizitionare care se rotesc in jurul uneia sau a doua axe
perpendiculare, realizand orizontalitatea oricarei suduri dintr-o
sectiune plana sau de volum.In acest caz, aparatul automat se
sprijina pe un suport convenabil sau se foloseste un aparat
semiautomat la care capul de sudare se conduce manual.
Pentru fixarea marginilor tablelor in timpul sudarii se foloseste
atat prinderea acestora prin puncte de sudura cat si fixarea pe
platou magnetic.
Pentru a se mari posibilitatea de executare a cordoanelor
dintr-o singura trecere, in partea opusa arcului electric se
aseaza o garnitura de cupru continua. Cum operatia in sine nu
este simpla se recurge la inlocuirea garniturii cu un pat de flux.
Un dispozitiv pneumatic ajuta la formarea patului de flux cu
ajutorul unei perne pneumatice. Din doua corniere si un profil

semirotund se realizeaza un jgheab 2 in care se creeaza, cu


ajutorul unei benzi de azbest 3, doua zone: una superioara, care
se umple cu flux 5 si constituie perna de flux, si una inferioara,
in care se instaleza un tub flexibil 4. Dupa asezarea tablelor 1 si
instalarea lor in pozitie de sudare in tubul flexibil se introduce
aer comprimat, care preseaza perna de flux pe piesa de sudat.
Intrucat platourile magnetice nu reusesc intotdeauna sa
mentina marginile tablelor intr-o pozitie corecta, sudirii de la
Santierul naval Galati au creat un dispozitiv magnetic flexibil
care prezinta avantajul ca pentru o energie consumata mai
mica, reuseste sa tina fata in fata muchiile celor doua table care
se sudeaza cap la cap, mulandu-se dupa ondulatiile mici ale
tablelor.

2.4 FORMAREA FISURILOR

In timpul sudarii apar uneori fisuri in sudura sau in zonele


invecinate. Unele fisuri apar in timpul cand metalul trece prin
zona de temperatura corespunzatoare fragilitatii la cald (1300
grade); acestea se numesc fisuri la cald; ele apar in general
spre radacina sudurii sau in locurile unde sudura nu este
suficient patrunsa. Sulful si unele elemente de aliere, ca
nichelul, favorizeaza aparitia fisurilor la cald.
Fisurile care apar in timpul racirii, dupa terminarea
cristalizarii, se numesc fisuri la rece. Acestea se produc
indeosebi in metalul de baza, langa cordonul de sudura,
datorita modificarilor structurale, cu schimbari de volum.
Fisurile sunt provocate de calitatea necorespunzatoare a
otelurilor ce se sudeaza in special cand se utilizeaza electrozi
care nu corespund otelului respectiv, cand materialul de baza
contine impuritati sau cand procesul de sudare nu este bine
condus. Controlul in privinta fisurilor trebuie facut cu mare
atentie, deoarece fisurile la cald se observa greu cu ochiul liber;

acestea apar abia in timpul exploatarii si pot provoca accidente.

Capitolul 3 Asamblari nituite


In functie de tipul productiei, nituirea poate fi executata manual sau
mecanic, iat in functie de diametrul tijei nitului, ea se poate executa la
cald sau la rece. In general, la otel, cand tija nitului are un diametru sub 6
mm, nituirea se poate face la rece, iar cand are un diametru mai mare, la
cald.
Nituirea manuala in general este o operatie costisitoare care cere
un volum mare de munca avand totodata o productivitate mica.
Pentru acest motiv se recomanda ca oriunde este posibil, ea sa se
execute mecanizat, folosind dispozitive si utilaje speciale care usureaza
munca si maresc productivitatea (ciocane pneumatice, electrice, prese
etc.)
Nituirea continua sa ramana un procedeu destul de raspandit
pentru realizarea imbinarilor supuse unor eforturi dinamice mari, precum
si acolo unde nu se poate aplica sudura datorita dificultatilor ce o
insotesc. Astfel, nituirea ramane inca principalul procedeu de asamblare
in constructia de avioane precum si in unele constructii metalice etc.

In plus, trebuie adaugat ca elementele imbinate prin nituire pot fi


demontate prin distrugerea niturilor, transportate si asamblate din nou in
timp ce constructiile sudate nu permit acest lucru decat in unele cazuri
izolate date fiind transformarile care au loc in material la locul taierii si
sudurii ulterioare.
3.1 Tipuri de nituri
Inbinarile nituite se pot imparti in mai multe categorii dupa diferite
criterii si anume:
Imbinari nituite-dupa modul de executie(manuala, mecenizata)
-dupa starea tijei(la cald, la rece)
-dupa modul de asezare a tablelor(prin suprapunere
sau cu clipse/cap la cap/pe o singura parte-pe
ambele parti)
-dupa numarul randurilor de nituri(cu un singur rand
sau cu mai multe randuri; paralele, in zigzag)
-dupa numarul sectiunile de forfecare(cu o singura
sectiune, cu mai multe sectiuni)
-dupa destinatia asamblarii(de rezistenta, de
etansare, de rezistenta-etansare)
-dupa modul de formare a capului nitului(directa,
indirecta
- Niturile de rezistenta se aplica la constructiile metalice, unde
conditia principala care se cere este transmiterea fortelor intre
elementele respective.
- Niturile de etansare se aplica la constructia bazinelor, rezervoarelor
sau diferitelor alte asemenea constructii, care nu sunt supuse unor
eforturi deosebite. Avand in vedere scopul acestor nituri, ea se poate
executa cu nituri mai subtiri decat cele folosite la nituirea de rezistenta
insa ele trebuie dispuse mai des.
- Nituirea de rezistenta-etansare trebuie sa corespunda ambelor
conditii. Asa cum s-a aratat si anterior insa;indiferent de tipul nituirii, este

recomandabil ca nituirea sa fie inlocuita prin sudura ori de cate ori este
posibil.