COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI I

TELECOMUNICAII
ION I.C. BRTIANU

Masurarea
dimensiunilor liniare

Coordonator:
Elev:

Tehnician mecatronist
2012

Cuprins
1.Masurarea si controlul dimensiunilor liniare...3
1.1 Notiuni introductive
3
1.2 Unitatea de masura.
4
1.3 mijloace pentru masurat lungimi5
2.Masuri de lungimi6
2.1 Masurile de lungime cu

repere..6
2.2 Masurile de lungime
terminale.6
3.Mijloace de
masurare.
..7
3.1 Rigle de
masurare..7
3.2
Sublere
..8
3.3
Micrometre.
15
Bibliografie
.20

1.Masurarea si controlul dimensiunilor liniarte

1.1 Notiuni introductive

Notiunea de dimensiune liniara inglobeaza notiunea de

lungime.
Prin notiune de lungime se intelege:
-o marime fundamentala is Sistemul International (SI) ce
caracterizeaza dimensiunile corpurilor si pozitia lor relativa;
-dimensiunea cea ma mare a unui corp,a unui paralelipiped sau
a unui dreptunghi.
Notiunea de lungime se refera la:
-inaltime
-latime (grosime)
-lungime (dimensiunea cea mai mare a paralelipipedului);
-diametru
-distanta
3

Lungimea are simbolul l

1.2 Unitatea de masura

Unitatea de masura pentru lungime in SI este metrul si are

simbolul m.
Metrul este lungimea drumului parcurs de lumina in vid, in
timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda.
Definitia metrului a suferit modificari de-a lungul timpului,
in functie de elementul ales, la care se raporteaza.Istoricul
acestei definitii si a etalonului metrului sunt prezentate in
aprofundare.
In tabelul nr. 1 sunt date o parte din untatile de masura
pentru lungime.

Tabelul nr. 1

1.3 Mijloace de masurare pentru lungimi

Masurarea si controlul dimensiunilor liniare se face cu

mijloace de masurare pentru lungime.
O parte din mijloace de masurare pentru lungime sunt
date in tabelul nr. 2. Cele scrise cu rosu sunt prezentate detaliat
in manual.
Tabelul nr. 2

2. Masuri de lungime.

Masura de lungime este un mijloc de masurare care

materalizeaza unitatea de masura, multiplii si/sau submultiplii
lungimii.

Masurile de lungime sunt:

2.1 Masurile de lungime cu repere
Aceste sunt masurile de lungime cu valoare unica sau cu
valoare multipla care materializeaza lungimea intre doua sau
mai multe repere ale unei scari gradate. Ea este cu valoare
inica atunci cand are numai doua repere si cu valoare multipla
cand are mai multe repere.
Pe masura cu repere este trasata scara gradata.Reperul 0
al scarii gradate nu se suprapune cu suprafata de masurare
(suprafata frontala).

2.2 Masura de lungime terminala

Aceasta este masura de lungime cu valoare inica sau

multipla, materializata de distanta dintre doua suprafete de
masurare. Suprafetele de masurare sunt perpendiculare pe axa
de masurare.

Pe masurile terminale nu sunt trasate scari gradate.Pe ele

sunt inscriptionate valoarea pe care o materializeaza.

3 Mijloace de masurare

3.1 Rigle de masurare

Rigla gradata se utilizeaza la masurarea lungimilor in

timpul prelucrari pieselor sau la verificarea finala a acestora,
precum si la operatii de trasare.
Din punct de vedere constructiv, riglele gradate pot fi
rigide ( fig 1) si flexibile( fig 2)
In functie de lungime, riglele pot fi:
Normale, cu lungimea L =500.5000mm
Scurte, cu lungimea L=200.400mm

FIG 1.Rigla rigida

FIG 2.Rigla flexibila

3.2 Sublerul
Sublerle sunt aparate de masurare cu vernier folosite
pentru masurari directe de lungime

FIG 3.Subler cu precizie de masurare de 0,02mm

Vernierul este o scara gradata ajutatoare care, asezata

fiind linga o rigla gradata, permite citirea mai precisa a
fractiunilor de diviziune ale scarii gradate.

FIG 4.Subler cu indicare digitala

5.Subler pentru masurarea rotilor dintate

10

Sublerul este alcatuit dintr-o rigla gradata (1) si un cursor

(3) care gliseaza in lungul riglei. Atit rigla cit si cursorul sunt
prevazute cu ciocuri de masurare lungi (7si 8) ,iar unele
sublere sunt prevazute si cu ciocuri scurte(5si 6).Pe cursor sunt
trasate si reperele vernierului (9). Vernierele se executa pentru
precizia de citire de 0,1mm (cu 10 diviziuni),de 0,05mm( cu 20
diviziuni) si de 0,02 (cu 50 divoziuni). Reperul "0" al vernierului
coincide cu reoperul "0" al riglei la suprapunerea suprafetelor
de masurare . cursorul poate fi blocat pe rigla in pozitia de
masurare cu ajutorul surubului de blocare (4).
Sublerele cu valoarea diviziuni vernierului de 0,02mm sunt
prevazute cu un dispozitiv de avans fin format din cursor (10),
surub de fixare (2) si piulita cu surub de avans fin .
Sublerele cu limita superioara de masurare de 150mm pot
fi prevazute cu o tija (11) pentru masurareaadincimilor .
Pentru o pozitionare mai precisa a sublerului fata de piesa
de masurat , suprafetele de masurare ale ciocurilor sunt plane
sau cutit, pentru masurari exterioare si cilindrice sau cutit
,pentru masurari interioare.
Partile componente ale unui subler sunt reprezentate in fig.6.
11

FIG 6.

Clasificarea sublerelor:
1.

Dupa precizia de citire

Sublerele se construiesc cu precizii de citire de 1/10, 1/20

si 1/50mm, adica valoarea diviziunii pe vernier poate fi
0,1mm ; 0,05mm si 0,02mm

2.

Dupa destinatie

2.1 Sublerele de inerior si exterior (fig6) masoara

dimensiuni interioare si exterioare. Unele tipuri de sublere au
in plus o tija pentru masurareaadincimilor. La masurarea
dimensiunilor interioare, la valoarea citita pe subler se adaug
valoarea A, respectiv grosimea ciocurilor. A este in functie de
limita superioara de masurare a sublerului.
12

La masurarea cu suberul, se prinde piesa de masurat

intre ciocul riglei si acela al cursorului (fig 6), lungimeacare se
masoara fiind egala cu distanta dintre suprafata de masurare a
ciocului riglei si aceea a ciocului cursorului.

Fig. 6

13

2.2 Sublerele de adincime (fig 7) se utilizeaza la

masurareaadicimii

14

Fig 7

Fig 8

2.3 Sublerele de trasare (fig 8) sunt utilizate la lucrai de

trasare si de masurare a inaltimilor
Evaluarea dimensiunii masurat se face citind numarul de
milimetri de pe rigla gradata depasit de reperul "0" de pe
vernier, la care se adaug o fractiune calculata in felul urmato:
se observa a cat diviziune de pe vernier se alinieaza cu una de
pe rigla si se inmulteste cu precizia de masurare a sublerului
,conform formulei:
VM=NR.VI+nr.Vd
VM= valoarea dimensiunii pe care o masuram ,in m;
NR= numarul reperului de pe rigla depasit de reperul "0" de pe
vernier;
VI= valoarea diviziunii pe scara riglei (VI= 1mm);
r= numarul acelui reper de pe vernier care se afla in
prelungirea unui
reper de pe scara riglei;
d= valoarea diviziunii pe vernier (0,1 ;0,05 ;0,02).

15

3.3 Micrometrul

Micrometrele sunt mijloace de masurare si

verificare a lungimilor, bazate constructiv pe folosirea
unei asamblai cu filet care transforma rotirea unui
surub micrometric intr-o deplasare liniara a tijei
micrometrului.
In mod obisnuit, surubul micrometric are pasul p=0,5mm
iar circumferinta tamburului fixat pe surub este impartita in 50
de diviziuni, astfel ca, unei rotatii complete a tamburului ii
corespunde o deplasare axiala a surubului de un pas (0,5mm),
ceea ce nseamna ca valoarea unei diviziuni de pe tambur
este:Vd=p/Ndmm.
d= valoarea unei diviziuni pe tambur;
p= pasul surubului micrometric, in m;
Nd= numarul diviziunilor de pe tambur.
16

Facind
nlocuirile,
rezulta: d=
0,5/50=
0,01mm.

FIG 9.
Micrometru
de exterior obisnuit

Scara gradata de pe tambur este, de fapt, un vernier

circular cu ajutorul caria se citesc sutimile de milimetru

Micrometru de exterior
Se compune din corpul 1 in forma de potcoava, nicovala 2
a Carei suprafata frontala constituie una din suprafetele de
masurare, tija surubului micrometric 3 (partea frontala a tijei
constituie cea de a doua suprafata de masurare), dispozitivul
pentru fixarea tijei surubului micrometric 4.
Bratul cilindric 5 este filetat la interior,
permitindinsurubareasurubului micrometric care se
prelungeste cu tija 3 . Pe bratul cilindric 5 se deosebesc doua
cari gradate, si anume: scara milimetrilor, numerotata din 5 in
5mm si scara jumatatilor de mm, nenumerotata.
Solidar cu surubul micrometric este tamburul 6, gradat in
sutimi de m.
Pentru micsorarea uzurii suprafetelor de masurare,
acestea pot fi placate cu pastile executate din carburi metalice.
Stringerea piesei de masurat intre suprafetele de
masurare se executa cu o forta axiala constanta, realizata prin
17

intermediul dispozitivului de limitare a apasarii 7. Acest

dispozitiv limiteazaforta de apasare pe piesa pina la 7N+/-2N.
Marirea preciziei de masurare cu micrometrul a impus
solutii constructive noi (cu afisare digitala)(fig 10) pentru
eliminarea erorilor de citire si de indicare a valori
marimiimasurate.

Fig. 10
Micrometrele de interior pot fi:
Tip vergea
Cu ciocuri
Micrometrele de interior tip vergea sunt compuse dintr-un
micrometru propriu-zis si o serie de prelungitoare destinate
maririi intervalului de masurare. Se construiesc cu limita
inferioara de masurare de 30, 50 sau 100mm si limita
superioara de 5000mm.
Micrometru de interior cu ciocuri(fig 11) este prevazut cu
doua ciocuri pentru masurare, cu suprafete de masurare
cilindrice, celelalte elemente fiind comune tuturor
micrometrelor, cu exceptiagradaribratului cilindric si a
tamburului, care sunt numerotate invers.
18

Intervalele de masurare pentru care se construiesc sunt:

5-30mm si 25-50mm.

Fig. 11

Micrometrele de uzspecial au forme sau accesorii

speciale, in functie de forma piesei sau a cotei care se masoara
(fig 12 a,b,c,d,e)

19

Fig.12

Masurarea cu micrometrul
Pentru masurare, se introduce piesa intre cele doua
suprafete de masurare sprijinind-o pe suprafata nicovalei. Se
rotestesurubul micrometric pina cin suprafata de masurare a
20

tijei ia contact cu piesa, dupa care se continua cu rotirea

dispozitivului 7 de limitare a apasarii. Valoarea dimensiunii
masurate se citeste in punctul de intersectie dintre linia
generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea
tamburului a se efectua citirea corecta trebuie sa se
cunoasca bine sistemul gradatiilor de pe bratul cilindric 5 si
tamburul 6.
Pe bratul cilindric 5 se deosebesc doua scari
gradate :
Scara milimetrilor, cu diviziuni din mm in mm si
numerotate din 5 in 5mm;
Scara jumatatilor de mm, cu diviziuni din mm si
nenumerotata.
Pe circumferinta tronconica a tamburului 6 sunt trasate
50 de diviziuni numerotate din 5 in 5, de la "0" la "50". Pe
cilindru se citesc dimensiunile din 0,5 in 0,5 mm ,la care se
adauga sutimile de mm citite pe tambur.
Exemple de citire: La efectuarea masurarilor cu
micrometrul, in functie de pozitia marginii tamburul gradat 6 in
raport cu reperele scarilor de pe bratul 5 , se pot ivi trei situatii
de citire, exemplificate in FIG 13.

Fig. 13
21