Colegiul Tehnic de Transporturi i Telecomunicaii

Ion I.C Brtianu

ASAMBLARI
PRIN
PRESARE

Profesor coordonator:

Elev

Tehnician mecatronist
2012

CUPRINS

ARGUMENT...3
Introducere...4
Cap.1Asamblareaprin presare ..5
1.1 Aspecte generale.5
1.2.Asamblari prin ncalzire sau racier 6
1.3.Asamblarea prin racirea piesei interioare...7
1.4.Asamblari prin mandrinare ....9
1.5.Asamblari prin deformare .....11
1.6. Asamblari prin rasfrngere ..12
1.7.mbinari prin falt13
1.8.Asamblari prin nervurare ..13
Cap.2.Avantajelesi dezavantajele operatiei de asamblare prin.14
presare
2.1.Avantaje.12
2.2.Dezavantaje12
Cap.3. Caracteristicile mecanice si tehnologice ale materialel15
pieselor presate
Masuri de tehnica a securitatii muncii .16
Bibliografie.....17

Argument

Majoritatea aparatelor, masinilor si instalatiilor se compun dintr-o serie de

piese si subansambluri. In foarte multe cazuri, acestea trebuie sa se ncadreze n
anumite limite de abateri dimensionale, care tin att de constructie,dar si de
modul n care ele lucreaza mpreuna.
Asamblarea este mbinarea a doua sau mai multe piese definitiv prelucrate
ntr-o anumita succesiune, astfel nct ele sa formeze un produs finit care sa
corespunda din punct de vedere tehnic scopul pentru care a fost proiectat.
Procesul de asamblare reprezinta etapa finala a procesului tehnologic si
este executat n general n aceeasi ntreprindere n care au fost executate piesele.
In situati speciale, asamblarea ( sau asamblarea partiala ) se face la locul
de utilizare a produsului. Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea
operatiilor de mbinare a pieselor, verificare a pozitiei lor si receptia dupa
asamblarea definitiva, avnd drept scop final obtinerea unui produs care sa
corespunda n totalitatea activitatii pentru care a fost proiectat.
Operatia de asamblare reprezinta partea procesului tehnologic de montare
care se executa la acelasi loc de munca de catre un singur muncitor sau de o
echipa de muncitori,pentru obtinerea unui subansamblu sau pentru reunirea mai
multor subansambluri.
Operatia de asamblare este unitatea de baza folosita la
planificarea productiei, iar stabilirea corecta a duratei si succesiunii operatiilor
are influenta directa asupra productivitati si pretul de cost pe produs. Faza de
asamblare reprezinta partea de operatie care se executa la o mbinare folosind
aceleasi scule,dispozitive si instrumente de masurat ,aplicnd aceeasi metoda de
lucru.

Mnuirea reprezinta miscarea executata de muncitor n timpul pregatirii

operatiei de montare sau n timpul montarii. Pentru faze si operatii se realizeaza fise
tehnologice n care sunt prevazute S.D.V. - urile, utilajele folosite, dar si inscriptiile de
control.

Introducere

Asamblarile nedemontabile sunt asamblarile pentru a caror desfacere este

necesara distrugerea partiala sau totala a organului de asamblare sau a pieselor
componente.
Aceste asamblari au ca avantaje: costuri scazute, simplitatea operatiilor
tehnologice, forma constructiva si gabaritul redus.
Asamblarile nedemontabile pot fi:
-asamblari nedemontabile fara organ de asamblare
-asamblari la care este folosit un organ de asamblare
Asamblarea prin presare se obtine prin presarea a doua piese astfel nct
ntre acestea sa apara forte de strngere care sa duca la blocarea miscarii lor de
relative.
Asamblarea se poate face:
-prin presarea transversala
-prin presarea longitudinala
mbinarile prin presare se executa n scopul asigurarii transmiterii unui
cuplu Mt care solicita mbinarea.

Cap.1Asamblarea prin presare

1.1 Aspecte generale

Operatiile de presare se deosebesc dupa scopul prelucrarii, temperatura

metalului si mediul de aplicare a fortei.
Dupa scopul prelucrarii, operatiile se mpart n:
-operatii de taiere
-operatii de deformare
Prelucrarea metalelor prin taiere are ca scop separarea partiala sau totala a
unei parti din metalul prelucrat.
Prelucrarea metalelor prin deformare are ca scop modificarea formei
initiale a metalului de prelucrat, masa acestuia ramnnd practic constanta.
Dupa temperatura de prelucrare , operatiile de presare se mpart n:
-prelucrari la rece si prelucrari la cald
Prin prelucrarea la rece se ntelege orice prelucrarea la o temperatura
inferioara punctului de recristalizare a metalului, de obicei la temperatura
ambianta.
Prin prelucrarea la cald se ntelege orice prelucrare efectuata la o
temperatura superioara punctului de recristalizare a metalului. Acest lucru este
necesar att pentru reducerea eforturilor de taiere si deformare, ct si pentru
crearea conditiilor de deformare plastica a metalelor care n stare la rece nu se
prelucreaza.
Dupa modul de aplicare a fortei, prelucrarea metalelor prin presare se
mpart n: prelucrari cu soc si fara soc.
Prelucrarile cu soc se realizeaza sub actiunea unui ciocan, iar cel fara soc
sub actiunea unei prese.
Pentru ca mbinarea sa corespunda din punct de vedere mecanic, este
necesar ca momentul la care trebuie sa reziste mbinarea, Mt sa fie mai mare
sau cel putin egal cu momentul transmis de asamblare.
Mt = kFr,
unde : k = coeficientul de siguranta k = 1,5..2;

r = raza nominala a pieselor care se asambleaza

5

Forta de presare dintre piesele asamblate este data de relatia:

F = pd/p [daN]
unde - coeficientul de frecare dintre piesele asamblate
d diametrul nominal al celor doua suprafete (cm)

1.2.Asamblari prin ncalzire sau racire

Asamblarea prin ncalzire. Se executa prin ncalzirea piesei

cuprinzatoare, ceea ce permite introducerea usoara a piesei cuprinse n alezajul
sau, datorita fenomenului de dilatare.

Asamblare prin ncalzire

Dupa prelucrare, la temperatura mediului ambiant, diametrul piesei
interioare d1 este mai mare dect diametrul gaurii d. Dupa ncalzirea piesei
gaurite , diametrul acesteia devine mai mare dect diametrul arborelui si
montajul devine posibil. La racire, datorita contractiei piesa exterioara va
strnge piesa pe diametrul D.

Operatia poarta denumirea de frecare si este folosita la montajul

6

bandajului rotilor la vagoanele de cale ferata.

Temperatura la care este ncalzita piesa cuprinzatoare este data de
relatia:
t = td + ta + ts (C)
unde:
td temperatura necesara dilatarii alezajului pentru a obtine o anumita
strngere S. Ea este data de relatia:
ta = S/x1 d1
ta temperatura mediului n care se lucreaza
ts temperatura de siguranta. Se tine seama ca piesa se raceste n timpul
transportului de la locul de ncalzire la locul de asamblare.
Valorile recomandate pentru coeficientul de dilatare termica liniara sunt
urmatoarele:
Material
Coeficient de dilatare [grd]
Otel
12 10
Fonta
10,5 10
Bronzuri cu staniu
17 10
Alama
18 10
Aliaje de aluminiu
23 10

1.3.Asamblarea prin racirea piesei interioare

Metoda se aplica atunci cnd piesa cuprinzatoare este voluminoasa sau

are o configuratie mai complexa. n aceste situatii, montajul se realizeaza prin
racirea piesei cuprinse n instalatii speciale.
Fenomenul care sta la baza procedeului este contractia piesei o data cu
scaderea temperaturii.

Pentru calculul temperaturii de racire se folosesc aceleasi relatii ca la ncalzirea

pieselor cu deosebirea ca valoarea coeficientului de contractie la racire a , se va
lua din tabelul de mai jos:
Materialul Coeficientul de contractie
Otel
-8,5 10
Fonta
-8,6 10
Bronz
-14,2 10
Alama
-16,7 10
Aliaje de aluminiu -18,6 10

ncalzirea pieselor se face n baie de apa, ulei mineral sau ulei de ricin. Baia
este prevazuta cu o plasa de srma pentru ca piesele ncalzite sa nu intre n
contact cu fundul baii sau cu elementele de ncalzire.

n unele cazuri este mai convenabil ca ncalzirea pieselor sa se faca folosind

rezistente electrice sau prin inductie.

1.4.Asamblari prin mandrinare

Asamblarile prin mandrinare sunt folosite atunci cnd este necesar sa se

asigure o buna etansare ntre piesele mbinate.
Operatia se realizeaza prin largirea radiala a piesei cuprinse sau prin
comprimarea piesei cuprinzatoare. Ea se realizeaza folosind dispozitive si scule
specializate.

Operatia de mandrinare se poate executa manual sau mecanic.

Mandrinarea manuala se aplica de obicei tevilor cu pereti sau celor din
alama sau cupru.
Mandrinarea mecanizata se aplica tevilor cu pereti grosi, folosindu-se un
dispozitiv de mandrinare.

1.5.Asamblari prin deformare

Asamblarile prin deformare sunt realizate prin deformari remanente ale
10

uneia sau ale ambelor piese realizate prin apasare.

Asamblarile prin deformare sunt specifice industriei de aparate de
masurat, industriei tehnice si de calculatoare.
Asamblari prin urechi.
Metoda consta n ndoirea sau rasucirea unor urechi n decuparile
corespunzatoare piesei pereche. n acest fel, piesele sunt asigurate mpotriva
deplasarilor reciproce.
Deoarece la mbinarile prin urechi asigurarea de forma este ceva mai slaba
datorita elasticitatii materialului, se recomanda folosirea asamblarilor cu urechi
rasucite.

1.6. Asamblari prin rasfrngere

11

Se mai numesc asamblari pe contur nchis: permit mbinarea a doua sau a

mai multor piese prin rasfrngerea marginilor uneia din piese peste cealalta.
La acest tip de asamblare asigurarea se realizeaza prin forma.

1.7.mbinari prin falt

Se deosebesc de mbinarile prin rasfrngere prin faptul ca ambele piese se

12

ndoaie la locul de asamblare.

1.8.Asamblari prin nervurare

Se realizeaza prin mbinarea unei nervuri pe una sau pe ambele piese

asamblate. Caracteristic este faptul ca aceasta metoda de asamblare nu poate fi
aplicata dect pentru piesele executate din metale moi.

Cap.2.Avantajele si dezavantajele operatiei de asamblare prin

presare
13

2.1.Avantaje:

-obtinerea unei productivitati mari, deci a unui cost redus, utilajul necesar
presarii fiind de mare randament
-posibilitatea de a folosi muncitori cu calificare inferioara, deoarece
deservirea pieselor este simpla.
-obtinerea unor piese cu un nalt grad de precizie, ceea ce asigura
interschimbabilitatea acestora n ansamblele n care sunt montate
-pierderi mici de material, realizate printr-o elaborare corecta a proceselor
tehnologice
-conditii favorabile pentru mecanizarea si automatizarea proceselor de
productie
-mbunatatirea proprietatilor tehnologice a metalelor prin presare.

2.2.Dezavantaje

-operatia necesita o pregatire a fabricatiei mai costisitoare dect alte

procedee tehnologice, devenind astfel necesara la productia de serie mica sau
mijlocie.
-operatiile de presare la rece pot fi aplicate att metalelor feroase (otel
carbon obisnuit, otel carbon de calitate, otel aliat) ct si metalelor neferoase
(cupru, alama, aluminiu, etc.) cu conditia ca acestea sa se poata prelucra usor si
sa aiba si proprietatile impuse de piesa finita.

Cap.3 Caracteristicile mecanice

si tehnologice ale materialelor pieselor presate

14

Pentru a putea alege materialul corespunzator unui proces tehnologic de

presare este nevoie sa se determine proprietatile mecanice si tehnologice ale
materialului. Proprietatile mecanice ale materialului care determina capacitatea
de deformare sunt:
-rezistenta la rupere
-rezistenta la curgere
-alungirea
-gtuirea
Aceste marimi se determina prin ruperea unei epruvete, supusa unei

15

sarcini progresive de tractiune, aplicate n sensul longitudinal al ei.

Masuri de tehnica a securitatii muncii

La operatiile de presare se ntmpla cele mai frecvente accidente, care

constituie n general n prinderea minii muncitorului ntre ponsorul si inelul
matritei si mai rar ntre partile rotative ale masinii.

Aceste accidente se datoreaza urmatoarelor cauze:

-pornirea neasteptata a masinii datorita actionarii din greseala a manetei
sau a pedalei de pornire
-introducerea sau scoaterea piesei n timp ce se prelucreaza
-pornirea piesei de catre conducatorul masinii, fara a se asigura daca
ajutorul sau a scos minile de sub berbec.
Pentru prevenirea pornirii neasteptate, pedala trebuie prevazuta cu
aparatoare laterala si superioara.
Pentru a evita eventualele accidente presele sunt prevazute cu dubla
actiune, astfel nct muncitorul sa fie ocupat cu ambele mini atunci cnd
porneste masina.
La operatiile de taiere se utilizeaza manusi de protectie.

16

Bibliografie

1.Constantinescu D. Cretu, M. Tehnologia constructiilor metalice, Editura

didactica si pedagogica Bucuresti 1966.

3.Gheorghe I. si colaborator, Utilajul si tehnologia meseriei tehnologia

asamblarilor si montajul manual editura didactica si pedagogica Bucuresti
1922.
4. N.Atanariu, Gheorghe Zgura si altii, Tehnologia prelucrarii metalelor
E.D.P. Bucuresti 1978
5.Vasile Popescu si altii Utilajul si tehnologia meseriei prelucrarilor n
sectoarele calde E.D.P., Bucuresti 1993.

17