COLEGIUL TEHNIC DIMITRIE LEONIDA IASI

PENTRU OBTINEREA
CERTIFICATULUI DE
COMPETENTE
PROFESIONALE
NIVEL 3

CALIFICAREA : TEHNICIAN MECATRONIST

INDRUMATOR:
Prof.ing. AGACHI STEFANIA LUMINITA
ELEV:
BACIU VLAD
Clasa a XII-a D
1

2010

CUPRINS

1.
ARGUMENT
..4
2. STRUCTURA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE
ASAMBLARE..5
2.1. COMPONENTA ANSAMBLULUI.
..5
2.2. DOCUMENTATIA
TEHNICA...............................5
3. METODE DE
ASAMBLARE
.6
4. ASAMBLAREA PRIN
LIPIRE7
4.1. DEFINITIE SI DOMENIU DE UTILIZARE.
.........................7
4.2. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE
LIPIRII...........................7
4.3.
CLASIFICARE
..8
4.3.1.
LIPITURA
MOALE
8
4.3.2.
LIPITURA
TARE
.9
4.4. MATERIAL SI TEHNOLOGIE DE EXECUTIE.
.9
4.4.1.
MATERIAL DE
ADAUS
.9
4.4.2.
TEHNOLOGIA
LIPIRII
..10

4.5. CALCULUL IMBINARILOR

LIPITE.11
5. NORME DE PROTECTIA MUNCII SI NTSM.
..12
5.1. ACTE
NORMATIVE
12
5.2. NORME DE PROTECTIA MUNCII IN ATELIERELE DE
MONTAJ.12
5.2.1.
ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE
PROTECTIE12
5.3. REGULI GENERALE DE PROTCTIA MUNCII SI PSI PENTRU
ELEVI13
6.
BIBLIOGRAFIE
..14

1. Argument
Mecatronica s-a impus mai inti n viata reala n industrie, dupa care a
fost identificata, definita si introdusa pentru a putea fi studiata si
tratata corespunzator.
Elementele electrice si electronice au nceput sa fie incluse n sistemele
mecanice nca din anii 1940. Utilajele din aceasta perioada ar putea fi
numite
prima
generatie
a
mecatronicii.
Se considera ca primul utilaj complet din punct de vedere al conceptului
mecatronic a fost masina unealta comandata numeric (CNC) pentru
productia elicelor de elicopter, construita la Massachusetts Institute of
Technology din SUA, n 1952. Dezvoltarea informaticii la nceputul anilor
1970 a fost marcata de aparitia microprocesorului, caracterizat printr-o
nalta fiabilitate si o flexibilitate deosebita, oferind n acelasi timp gabarit
si pret scazut; toate acestea au permis nlocuirea elementelor electronice
analogice si de decizie clasice, sistemele electronice devenind astfel mai
complexe dar n acelasi timp mai usor de utilizat. Aceasta etapa poate fi
numita a doua generatie a mecatronicii.
Mecatronica a nceput sa se dezvolte n mod dinamic n anii 1980,
perioada n care era deja proaspat definita, iar conceptul suferea
permanent perfectionari. A fost o perioada de dezvoltare n directia
obtinerii elementelor integrate, menite sa asigure pe deplin controlul
utilajelor, masinilor si sistemelor complexe. Aceasta a fost nceputul celei
de-a treia generatii a mecatronicii, al carui obiect de interes sunt
sistemele multifunctionale si cu o constructie complexa.

2.Structura procesului tehnologic de asamblare

Majoritatea aparatelor, masinilor si instalatiilor se compun dintr-o serie
de piese si subansambluri. Intr-omare masura acestea trebuie sa se
incadreze in anumite limite de abateri dimensionale, care tin de
constructie cat si de modul de interactionare a lor.
Asamblarea este operatiunea de reunire, intr-o succesiune bine
determinata, a elementelor constituente ale unul sistem ethnic, in
scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse.
2.1.Componenta ansamblului
Elementele unui ansamblu sunt prezentate mai jos :

Piesa/reperul este elementul cel mai simplu al asamblarii, executat

dintr-o singura bucata. Asupra piesei nu se aplica nicio opertie de
asamblare;
Piesa de baza/completul Reprezinta unitatea cea mai simpla a
ansamblului sau a subansamblului, formata din doua sau mai multe
piese ce sunt imbinate intr-una singura;
Subansamblul Este o unitate de asamblare mai complexa, compusa
din doua sau mai multe piese, dintre care una sau mai multe piese de
baza sunt asamblate intr-un tot unitar;
Ansamblul Constituie o unitate de asamblare, formata dn doua sau
mai multe subansambluri si piese, uniite intr-un tot unitar si avand
un rol functional bine determinat;
Mecanismul Reprezinta o unitate de asamblare cu rol bine
determinat din punct de vedere functional, care participa integral la
functionarea utilajului sau a masinii, avand rolul de transmitere si de
transformare a miscarii;
Ansamblul general Este reprezentat de masina sau de instalatia
propriu-zisa si este format din toate elementele descrise anterior.
Fiecare element participa la indeplinirea rolului pentru care
ansamblul a fost proiectat.

2.2. Documentatia tehnica

Pentru realizarea unui ansamblu in conditii optime, atat din punct de
vedere economic, cat si a conditiilor tehnice de realizare, este necesara o
documentatie tehnica, care cuprinde :
o Desenul de ansamblu;
o Fisa tehnologica;
o Programul de productie;
o Buletinul de receptie.
Un proces tehnologic de asamblare este compus din :

Operatia de asamblare partea procesului tehnologic de montare, care se

executa la acelasi loc de munca, de catre un singur muncitor sau de o
echipa de muncitori, pentru obtinerea unui subansamblu sau pentru
reunirea mai multor subansambluri.
Faza de asambare reprezinta partea de operatie, care se executa la
o imbinare, folosind aceleasi scule, dispozitive si instrumente de
masurat si aplicand aceeasi metoda de lucru.Pentru faze si operatii,
se realizeaza fise tehnologice.
Manuirea reprezinta miscara executata de munitor in timpul
pregatirii operatiei de montare sau in timpul montarii propriu-zise.

3. Metode de asamblare
Din punct de vedere a preciziei prescrise de proiect, referitoare la
pozitiile reciproce ale pieselor si ale subansamblurilor, se poate folosi una
din metodele de asamblare :
o Metoda interschimbabilitatii totale asigura imbinarea
componentelor, fara sa fie necesara o prelucrare sau o ajustare
suplimentara.
o Metoda interscimbabilitatii partiale asigura precizia de inchidere
numai pentru o parte a elementelor lantului de dimensiuni, fara sa
existe o sortare sau o ajustare prealabila.
o Metoda sortarii pieselor la aceasta metoda, factorul principal il
reprezinta sortarea pieselor.
o Metoda reglarii permite obtinerea preciziei prescrise, prin
introducerea in constructia mecanismelor a unor compensatoare ce
permit variatia dimensiunilor unui element al asamblarii.
o Metoda ajustarii consta in ajustarea pieselor in momentul montarii,
cu scopul modificarii dimensiunilor si al aducerii lor la o valoare
dinainte stabilita.
Dupa modul de demontare, cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia
dintre elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de
asamblari:

prin nituire
prin sudare
prin lipire

Nedemontabile

prin presare

Asamblari

prin filet
prin pene
canelate
cu elemente elastice

Demontabile

4.Asamblarea prin lipire

4.1.Definitie si domeniu de utilizare
Lipirea este o metoda de imbinare nedemontabila a pieslor metalice, la
care legatura se realizeaza prin difuzia metalului de adaus aflat in stare
lichida, in metalul pieselor aflat in stare solida.
Comparand procedeul tehnologic de lipire cu cel de sudare se constata
aurmatoarele :
Asemanari. Ambele procedee :
Asigura asamblari nedemontabile ;
Folosesc efectul termic pentru realizarea legaturii ;
Realizeaza legatura prin interactiunea atomilor metalului de baza si
ai celui de adaus.
Deosebiri. La lipire :
Metalul de baza nu se topeste ;
Legatura se realizeaza datorita difuziei metalului de adaus topit in
metalul de baza aflat in stare solida ;
Metalul de adaus este diferit de cel de baza (are punctul de topire
mai scazut ) ;
Incalzirea zonei adiacente este considerabil mai mica, deci nu duce la
importante moddificari structurale ;
Rezistenta mecanica este mai mica decat la suduri .
Imbinarile prin lipire inlocuiesc sudura in toate cazurile in care
deosebirile dintre aceste doua procedee aduc avantaje, iar
solicitarile sunt reduse.
Metoda de lipire se alege functie de materialele pieselor care se lipesc
si de conditiile de functionare ale ansamblului.
4.2. Avantaje si dezavantaje ale lipirii
Avantaje:
Nu apar fisuri si concentratori de tensiune ;
Datorita temperaturilor joase, nu apar tensiuni termice si nici
tensiuni remanente la asamblare
Se pot asambla table si sirme subtiri fara sa existe pericolul arderii
acestora;
Toate materialele se pot lipi, cu exceptia magneziului, care nu se
lipeste cu aluminiul ;
Prin acesta metoda de asamblare se obtin piese curate, cu aspect
frumos, care isi mentin forma si dimensiunile, precum si precizia
dimensionarii ;
Nu necesita personal cu inalta calificare .
Dezavantaje :

10

 Rezistenta asamblarii este mica, deoarece sarcinile sunt preluate de

straturile de aliaj de lipire
Culoarea aliajului de lipit difera de cea a pieselor de baza ;
Are slaba rezistenta la coroziune .

11

4.3. Clasificare
Clasificarea imbinarilor prin lipire se face functie de temreratura de
topire ( tt ) a materialului de adaus in :
Lipitura moale la care tt < 500 0C ;
Lipitura tare la care tt > 500 0C .
4.3.1. Lipirea moale
Prin acest procedeu se obtin lipituri care suporta solicitari mici si
lucreaza bine la temperaturi maii mici de 300 0C. Asamblarile prin lipire
se folosesc in combinatie cu nituri, bolturi, suduri sau faltuiri, pentru
cresterea rezistentei.
Este folosita la piese supuse la presiuni si solicitari de valori mici
pentru aparatura de laborator, radiatoare, legaturi electrice, tehnica de
calcul .
Lipirea se realizeaza cu aliaje de lipit care contin Sn-Pb si cu adausuri
de Sb cu punctul de topire cuprins intre 183 0C si 3250C si Ag-Pb-Sn cu
punctul de topire cuprins intre 2350C si 3100C.
Asamblarile prin lipire moale pot fi realizate :
o Cap la cap evitate de obicei, datorita rezistentei scazute a aliajului
de lipit ;
o Prin suprapunere suprafata de suprapunere este limitata de
nepatrunderea aliajului intre cele doua suprafete lungimea de
suprapunere este l= (4....6 )s, unde s grosimea materialului ( cel
mai subtire ).
In fig. 4.1. sunt prezentate cateva solutii constructive pentru lipituri
moi.

fig.4.1.

fig.4.2

Pentru situatia in care lipitura va prelua solicitari mecanice mai mari,

se folosesc o serie de solutii pentru descarcarea de efort. Acestea sunt
prezentate in fig. 4.2.
Din punct de vedere tehnologic, lipirea moale se realizeaza prin
urmatoarele metode :

12

- Cu ciocan de lipit ;
- Cu arzatoare cu gaz ;
- Prin rezisteenta de contact ;
- Prin cufundare in aliaj de lipit .
Metoda de lipire se alege tinand seama de :
- Materialul si dimensiunile pieselor ;
- Forma imbinarii ;
- Tipul aliajului de lipit ;
- Numarul de piese lipite ;
- Instalatiile de lipire existente .
4.3.2. Lipirea tare
Acest procedeu poate duce la obtinerea de asamblari cu cost redus ,
care au rezistente mecanice mari, de pana la 1200 Mpa, si temperaturi
cuprinse intre 1960C si 4000C. Lipirea tare este folosita la lipirea pieselor
supuse la presiuni si solicitari mai mari decat in cazul lipiturilor moi,
pentru conductele de ulei, aer comprimat, in instalatii chimice, precum si
la lipirea sculelor aschietoare.
Pentru realizarea lipiturilor tari , piesele se fixeaza mai intai cu cleme,
puncte de sudura, nituri, falturi sau sarme.
Aliajele folosite pentru lipituri tari sunt Al-Si, Cu-Pb, Ni, Cu-Zn, precum si
metalele pretioase.

FIG. LIPSA( luni 12.04.10 )

In fig. 4.3. sunt prezentate cateva asamblari prin lipire tare :

a asamblari prin lipire ale pieselor din tabla ;
b asamblari prin lipire ale pieselor in tabla stantata ;
c asamblaari prin lipire ale pieselor cilindrice si tubulare .
Printre metodele de realizare a lipiturilor tari sunt :
o Lipirea cu flacara ;
o Lipirea in baie de saruri ;
o Lipirea in cuptor cu atmosfera controlata .
4.4. Material si tehnologie de executie
4.4.1. Material de adaus
Pentru a puta fi folosit ca material de adaus in procesul de lipire, un
material terbuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

13

In stare topita sa ude cat mai bine suprafetele metalice. Cu cat

tensiunea superficiala a metalului topit este mai mica, cu atat
unghiul de udare este mai mic si udarea este mai buna fig. 4.4.

fig.4.4.

fig.4.5.

14

Temperatura de topire cat mai scazuta. Pentru atingera acestui

deziderat se folosesc aliaje a caror compozitie este apropiata de cea
eutectica sau eutectoida fig. 4.5.
Fluiditatea in stare topita cat mai mare pentru ca :
o materialul de adaus sa patrunda cat mai usor in spatiul dintre
suprafetele de lipit ;
o sa se realizeze rezistenta maxima a lipiturii ;
o consumul de material de adaus sa fie cat mai mic .
Aceste conditii sunt indeplinite de urmatoarele categorii de aliaje :
- Pb-Sn : folosite pentru lipire moale ;
- Al-Si : folosite pentru lipirea aliajelor de Al ;
- Cu-Zn : SR EN 1044:2002 folosite pentru lipirea otelurilor, aliajelor
de Ni, Cu-Ni si alamelor ;
- Ni-Cr : folosite pentru lipirea otelurilor inoxidabile ;
- Cu-Ag : folosite pentru realizarea contactelor in electrotehnica si
electronica, cat si la fabricarea bijuteriilor ;
- Ag-Sn-Cu : folosite pentru realizarea contactelor in electrotehnica si
electronica, cat si la fabricarea bijuteriilor ;
- Cu-Au : folosite pentru realizarea contactelor in electrotehnica si
electronica, cat si la fabricarea bijuteriilor .
-

4.4.2. Tehnologia lipirii

Tehnologia lipirii cuprinde urmatoarele operatii :
Curatirea suprafetelor in contact de orice urme de oxizi, grasimi sau
murdarii.
Curatirea se executa :
- mecanic prin lipire, polizare, frecare cu peria de sarma, banda sau
pasta abraziva ;
- chimic cu trietanolamina, metilcloroform, silicat de sodiu sau acizi.
Protejarea suprafetelor de lipit impotriva oxidarii cu ajutorul :
- fluxurilor colofoniu, acid clorhidric sau clorura de zinc pentru
lipitura moale si azotat deamoniu sau compozitii speciale pentru
lipitura tare ;
- atmosfera controlata amestec de gaze cu caracter usor reducator ;
- atmosfera rarefiata vid .
Fluxurile se folosesc pentru lipiturile a caror incalzire se face deschis,
pe cand atmosferele controlate sau vidul pentru lipituri ce se executa in
cuptor .
Dispunerea suprafetelor de contact in pozitia de lipire. Marimea
rosturilor depinde de calitatea materialului de baza si aliajului de
lipire ( tabel ).
Tipul aliajului de

Otel

Material de baza
Aliaje usoare

Aliaje sinterizate

0,05 0,10

0,15 0,6
-

lipit
Al Si
Cu

15

Cu
Alama
Alpaca
Cu Pb
Ag Cu Pb
Ag

0,25 0,40
0,10 0,25
0,20 0,30
0,005 0,20

0,15 0,65

0,10
0,10
0,10
0,05
0,05

0,40
0,40
0,30
0,20
0,25

Incalzirea separata a zonei de lipit sau impreuna cu materialul de

adaus. In cazul ca incalzirea se face separat, materialul de adaus se
adauga in stare topita. Incalzirea se poate face :
deschis cu ciocanul de lipit, lampa de benzina, suflaiul aparatului de
sudura oxigaz, contact etc. ;
inchis in cuptoare cu atmosfera controlata sau rarefiata ( vid ).
Racirea dirijata pentru a atenua tensionarea datorita diferentei
dintre coeficientii de dilatare a pieselor si aliajului de lipit.

4.5. Calculul imbinarilor lipite

De obicei imbinarile lipite se folosesc acolo unde solicitarile au valori
reduse. Din acest motiv cele mai multe nu necesita un calcul de rezistenta.
Calculul se face doar pentru lipiturile tari si numai atunci cand este impus
de responsabilitatea piesei.
Daca ( l ) si ( l ) reprezinta rezistentele de rupere, c=2;
iar daca reprezinta limite de curgere c=23.
Sectiunea periculoasa se considera in aliajul de lipit. Tensiunile admisibile
se determina cu relatiile :
si
in care : l , l rezistentele aliajului de lipit.

16

5.Norme de protectia mediului si NTSM

5.1.Acte normative
Actele norative care reglementeaza activitatea de Protectie a Muncii si
PSI sunt :
Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996;
Norme Generale de Protectia Muncii editia 2002;
Norme Specifice de Protectia Muncii.
Aceste legi contin norme cu caracter general, aplicabile in toate sferele de
activitate.
5.2.Norme de protectia muncii in atelierele de montaj
In atelierele de montaj si intretinere se iau o serie de masuri, in scopul
protectiei impotriva accidentarilor si pentru evitarea deteriorarii organelor
de masini.
Printre aceste masuri putem enumera :
o Temperatura din interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru
desfasurarea activitatii;
o Masuri de mecanizare si automatizare, in special a operatiilor grele si
cu risc crescut de accidentari;
o Curatarea aerului de gaze, praf si aburi, prin ventilatie;
o Atelierele trebuie sa fie bine iluminate atat ziua cat si noaptea;
o Protejarea instalatiilor electrice impotriva electrocutarii si legarea
aparatelor si instalatiilor la pamant;
o Verificarea inainte de utilizare a instalatiilor de ridicat;
o Evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a utilajelor de
ridicat;
o Respectarea regulilor prescrise pentru personalul care manevreaza
substantele necesare spalarii pieselor (manusi, masti de gaze,
interzicerea folosirii flacarii deschise );
o Verificarea starii utilajelor si dispozitivelor folosite;
o Indepartarea aschiilor de pe masini;
o Respectarea normelor de depozitare a pieselor.
5.2.1.Echipamentul individual de protectie
EIP reprezinta totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare
participant in procesul de munca si constituie un element foarte important
in protejarea impotriva factorilor de risc.
Echipamentul se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor,
precum si altor categorii participante la procesul muncii, in conformitate
cu Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual
de protectie, elaborat de Ministerul Muncii.

17

Alegerea echipamentului se face functie de riscuri.Utilizarea EIP este

permisa daca :
Este conforma reglementarilor tehnice aplicabile;
Este corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el
insusi un risc suplimentar;
Raspunde conditiilorexistente la locul de munca;
Tine seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului;
Este adaptat conformatiei purtatorului.

5.3.Reguli generale de protectia muncii si PSI pentru elevi

1. Hainle folosite in timpul lucrarilor practice sa fie simple, sa nu
contina materiale volante.
2. In laborator nu se admite decat comportamentul civilizat, atentia
fiind indreptata asupra lucrarii efectuate. Nu se lucreaza decat cu
aparate a caror functionare este bine cunoscuta.
3. Trebuie pastrata ordinea la punctul de lucru. In timpul folosirii
instrumentelor ascutite, a obiectelor de sticla este necesara o
atentie deosebita.
4. In timpul lucrarilorractice se folosesc rareori substante corozive. In
cazul cand acestea ajung pe piele sau mucoase trebuie imediat
inlaturate cu o carpa moale si apoi spalate cu apa din abundenta.
5. Robinetele de gaz vor fi manipulate doar de profesor.
6. Sa nu se blocheze usile de iesire si nicicaile de acces dintre mesele
de laborator.
7. Conform regulilor de protectia muncii, este obligatorie anuntarea
imediata a profesorului de orice accident produs in timpul lucrarii.
8. In cazul unui incendiu trebuie anuntat imediat profesorul.
9. Primul ajutor poate fi acordat de catre asistent, respectiv medicul
cabinetului scolar.

18

6. Bibliografie
1. Ciorcilea A. Vasilescu,Constantin,Mariana, Tehnologia asamblarii
structurilor metalice.Lacatuserie mecanica.Edit. Cvasidocumentatia,
Bucuresti 2006;
2. Geogescu,G.S.,Indrumator pntru atelierele mecanice,Edit. Tehnica
Bucuresti,1978
3. Marginean,V., Teodorescu,D.,Utilajul si tehnologia constructiilor
mecanice,Edit.Didactica si Pedagogica Bucuresti,1981
4. Popovici,C.si colab. Tehnologia constructiilor de masini,Edit.Didactica si
Pedagogica, bucuresti,1967
5. Teodorescu,D.,Utilajul si tehnologia constructiilor
mecanice,Edit.Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1978
6. Zgura ,Gh.,si colab.,Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice,Edit.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1989.

19