Sunteți pe pagina 1din 31

ŞCOALA BĂNATEANĂ OŢELU ROŞU

PROIECT DE ABSOLVIRE
A ŞCOLII DE MAIŞTRI
Nivel 3 Avansat
Maistru mecanic

Prof. Îndrumator:
Ing. Păun Larisa
Absolvent:
Popescu Aurelian Sorin

CRAIOVA - 2011

1
Colegiul Tehnic Costin D. Neniţescu

CUPLAJE

Prof. Îndrumator:
Ing. Păun Larisa
Absolvent:
Popescu Aurelian Sorin

CRAIOVA - 2011

2
CUPRINS

Argument........................................................................................4
Cap.1. Generalităţi..........................................................................5
Cap.2. Cuplaje permanente............................................................8
2.1. Cuplaje fixe.......................................................................8
2.2. Cuplaje mobile.................................................................11
Cap.3. Cuplaje intermitente...........................................................21
3.1. Cuplaje intermitente rigide..................................................21
3.2. Cuplaje intermitente elastice..............................................23
Cap.4. Alegere, execuţie, montare...............................................29
Cap.5. Norme de tehnica securitaţii muncii..................................30
Bibliografie....................................................................................31

3
ARGUMENT

Cuplajele sunt organe de asigurare a legăturii între doi arbori


care-şi pot transmite reciproc mişcarea şi puterea.
Prin aceste elemente se asigură legătura între tronsoanele
(părţile) aceluiaşi arbore sau între arbori diferiţi. De exemplu, unii
arbori de transmisie cu lungime mare 10, 20, 30m s-ar executa foarte
greu dintr-o singură bucată sau nu s-ar putea realizea. Execuţia din
tronsoane separate şi legarea acestora prin organe speciale de
legatură, numite cuplaje, nu prezintă dificultăţi constructive sau
funcţionale. Cuplul motor al unui automobil se transmite roţilor de
rulare prin intermediul unui cuplaj cu funcţionare intermitentă, numit şi
ambreiaj.
Axele de rotaţie ale arborilor legaţi prin cuplaje sau prin
ambreiaje pot fi paralele sau neparalele.
Principalele condiţii pe care trebuie să le indeplinească
cuplajele pentru o buna funcţionare sunt:
- capacitatea de transmitere totală a momentului de răsucire al
arborelui;
- dimensiuni constructive cât mai reduse
- capacitate de atenuare a şocurilor provenite din variaţia
regimului de funcţionare a maşinilor;
- asigurarea interschimbabilităţii necesare înlocuirii elementelor
uzate.
Clasificarea cuplajelor are în vedere condiţiile de funcţionare
ale celor doi arbori ca criteriu de bază. Astfel variatele tipuri de
cuplaje se grupează în două categorii: cuplaje cu funcţionare
permanentă; cuplaje cu funcţionare intermitentă sau ambreiaje.
La cuplajele cu funcţionare permanentă, transmiterea mişcarii
între cei doi arbori nu poate fi întreruptă în timpul funcţionarii decât
prin oprirea maşinilor şi demontarea cuplajelor. Prin cuplare-
decuplare, ambreiajele pot întrerupe sau relua transmiterea chiar sub
sarcina, fară oprirea elementului (arborelui) de la care ea este
primită.

4
Cap.1. GENERALITĂŢI
Cuplajele sunt organe de maşină care asigură legătura şi
transferul de energie mecanică între două elemente consecutive,
obişnuit coaxiale, ale unui lanţ cinematic, fară a avea posibilitatea
modificării legii de mişcare.
Fig.1. Legarea arborilor diferitelor maşini
prin intermediul cuplajelor şi poziţiile relative
posibile ale axelor

Pe langă funcţia importantă de transmitere a mişcării şi a


momentului de torsiune cuplajele mai pot îndeplini urmatoarele
funcţii:
- comandă a mişcării
- compensare a erorilor de execuţie şi montaj;
- amortizare a şocurilor si vibraţiilor;
- limitare a unor parametrii funcţionali (sens şi viteză de rotaţie,
moment de torsiune).
Ca rezultat al acestei diversităţi de condiţii funcţionale există
astazi o mare varietate de forme constructive de cuplaje. Principial,
cuplajele pot fi mecanice, hidraulice şi electromagnetice.
Cuplajele hidraulice realizează transmiterea energiei prin
intermediul unui fluid, putănd fi hidrodinamice sau hidrostatice, după
cum utilizează energia cinetică sau presiunea fluidului. Cuplajele
electromagnetice transmit momentul de torsiune utilizănd forţele de
interacţiune electromagnetice.
În funcţie de natura legăturii realizate între elemente, cuplajele
pot fi permanente sau intermitente, la ultimele legătura putând fi
stabilită, sau întreruptă, în timpul funcţionării. În funcţie de
posibilitatea compensării abaterilor de montaj între elementele legate,
cuplajele permanente pot fi fixe şi mobile. La răndul lor, cuplajele
permanete mobile se împart în rigide şi elastice, funcţie de
capacitatea de amortizare a şocurilor şi vibraţiilor torsionale. În
funcţie de modul de asigurare a legăturii (cuplare), ori de întrerupere
a acesteia (decuplare), cuplajele intermitente pot fi fi comandate sau
automate.

5
Parametrul principal al cuplajelor este momentul de torsiune
nominal, alţi parametri caracteristici fiind: masa, momentul de inerţie
masic, caracteristicile elastice şi de amortizare, suprasarcina admisă,
dimensiunile de gabarit, etc.

Fixe

Rigide
Permanente
Cu element
Mobile elastic metalic
Elastice
Cu element
elastic
nemetalic
Cuplaje Mecanic

Comandate Hidraulic, pneumatic

Electromagnetic

Intermitente
(ambreiaje)
De sens

Automate De viteză

De sarcina

Sarcina de lucru

Valoarea maximă a momentului de torsiune posibil a fi preluat


şi transmis de cuplaj în condiţii de funcţionare staţionară (fară şocuri
şi suprasarcini), reprezintă momentul de torsiune Mn şi este indicat
pentru fiecare tipodimensiune de cuplaj în standarde sau cataloagele

6
firmelor constructoare. Momentul de torsiune nominal poate fi de
asemenea determinat pentru o anumită construcţie de cuplaj pe baza
condiţiilor de rezistenţă a elementelor componente.
Variaţia în timp a momentului de torsiune transmis de cuplaj Mt,
are un caracter variabil, dinamic al solicitării cuplajelor, ca rezultat al
suprapunerii peste momentul de torsiune de calcul Mc a unor solicitări
suplimentare, datorate unor cause diverse: sarcini de inerţie,
fenomene de soc şi rezonanţă mecanică, deformarea fortaţă a
elementelor cuplajului datorită necoaxialităţii arborilor, frecarea între
elementele cuplajului. Dependenţa solicitărilor suplimentare de un
complex de factori – tipul şi caracteristicile maşinii motoare, regimul
de funcţionare al maşinii de lucru, tipul cuplajului, comportarea la
vibraţii torsionale a lanţului cinematic antrenat etc. – face foarte
dificilă aprecierea pe cale analitica a valorii maxime a momentului de
torsiune. Practic se utilizează un moment de torsiune de lucru Mt,
obţinut prin multiplicarea valorii momentului de calcul Mc cu un
coeficient de serviciu Cs:
Mt =CsMc = CsP/w<=Mn,
Unde P este puterea de transmis iar w este viteza unghiulară.
În general, cuplajele sunt fabricate de uzine specializate, fiind
prezentate ca tipodimensiuni şi caracteristici funcţionale în standarde
şi cataloage. Uzual, cuplajele se aleg funcţie de condiţiile concrete de
lucru.

7
Cap.2 Cuplaje permanente
Cuplajele permanente se împart în două grupe:
- cuplaje fixe prin care se realizează legătura rigidă a arborilor;
- cuplaje mobile care permit mici deplasări axiale, radiale sau
unghiulare între arborii legaţi (cuplaţi).
Aceste cuplaje realizează asamblarea permanentă, rigidă, a doi
arbori ce trebuie să fie perfect coaxiali. Se utilizează la asamblarea
arborilor lungi pentru păstrarea rigidităţii acestora şi transmiterea unor
forţe axiale.

2.1. Cuplaje fixe


Cuplajele permanente fixe se construiesc în trei variante: cu
manşon cilindric (neted) dintr-o bucată; cu manşon cilindric din două
bucăţi; cu flanşă.

Fig.2. Cuplaje cu manşon:


a. Cu manşon dinţat pentru abateri axiale
b. Cu manşon cilindric

2.1.1. Cuplajele cu manşon dintr-o bucată se montează pe


capetele celor doi arbori între care urmează să transmită mişcarea.
De la arbore la manşon, efortul este transmis prin intermediul unor
pene longitudinale sau prin ştifturi transversale, când eforturile sunt
mici.
Principalul avantaj îl reprezintă simplitatea constructive.
Pentru a evita apariţia unor forţe suplimentare, cuplajul manşon
necesită ajustaje, centrare şi montare foarte precise. Legătura cu
manşon dintr-o bucată este posibilă numai prin deplasarea axială a
unuia dintre arbori pană la capătul arborelui pereche fară însă să îl
atingă.
Dimensionarea manşonului urmăreşte stabilirea unei secţiuni
de rezistenţa egală cu rezistenţa secţiunii arborelui.

8
Daca arborele si mansonul se executa din aceleasi materiale,
atunci D=1.3 d. (D-diametrul exterior al mansonului, d-
diamentrularborelui). De obicei mansoanele se executa din fonta
obisnuita sau din alte materiale cu caracteristici de rezistenta
inferioare arborilor din otel; de aceea D = (1.4-1.8) d.
Fig. 3.
a – montare cu stifturi
b – montare cu pene
sau caneluri
c, d – asamblare
presata pe con
e – asamblare presata
pe con cu ulei sub presiune

2.1.2. Cuplajul manson


se compune din doua
semicuple asamblate cu
suruburi pe capetele a
doi arbori; suruburile
asigura strangerea
necesara pentru
transmiterea momentului
de torsiune; pentru
siguranta se prevad
pene paralele. Sunt
standardizate doua tipuri
constructive in functie de
pozitia arborilor de cuplare (cu sau fara aparatoare) pentru diamatre
intre 18 si 200mm. Fixarea cuplajelor pe arbori verticali se face cu
inele sau pana paralela cu ciocuri.
Utilizarea acestor cuplaje este avantajoasa in cazul transmisiilor
cu turatie variabila sau in regim de cuplari repetate, deoarece au un
moment de inertie relativ mic, dar sunt de evitat in cazul sarcinilor cu
soc.

2.1.3. Cuplajele cu flanse. Pentru constructii obisnuite se folosesc


flanse separate, iar pentru constructii puternic solicitate se executa
flansele dintr-o bucata cu arborii respectivi. Fiecare din cele doua
discuri se monteaza pe un capat de arbore prin impanare, prin
presare la rece, strangere la cald sau chiar prin sudare.

9
Fig. 4. Cuplaj cu flanse:
a – cu flanse separate
b – cu flanse dintr-o bucata cu arborii

Fig.5. Cuplaj cu flanse:


a – arbori orizontali
b – arbori verticali

Pozitia centrata a discurilor se asigurara la montaj, iar


asamblarea, prin suruburi stranse.
In calculele de dimensionare se disting doua cazuri: cuplaje
stranse cu suruburi cuprinse in gauri fara joc si cuplaje stranse cu
suruburi cuprinse in gauri cu joc. In cazul suruburilor strinse in gauri
calibrate intregul moment este preluat de suruburile solicitate la
forfecare.
Cand suruburile de strangere sunt cuprinse in gauri cu joc,
transmiterea momentului este asigurata prin frecarea dintre discurile
cuplajului, iar suruburile sunt solicitate la intindere ca in cazul
cuplajelor cu manson din doua bucati.

2.1.4. Cuplajele cu dinti frontali (Hirth) pot transmite momente mari


de torsiune in ambele sensuri, au dimensiuni de gabarit mici, asigura
o precizie ridicata la coaxialitatea arborilor, si permit o montare si
demontare simpla. Nu transmit forte axiale, de aceea trebuie alese

1
solutii speciale de montaj. Datura poate fi simetrica sau asimetrica iar
numarul de dinti se alege in functie de diametrul arborelui.
Cuplajul transmitand un moment de torsiune, fiecare dinte va fi
solicitat la tensiuni de contact, incovoiere si forfecare. De asemenea,
pe flancurile dintelui va actiona permanent o presiune constanta
functie de prestrangerea care asigura mentinerea cuplajului in stare
cuplata. Variatia tensiunilor unitare in dinte depinde de dimensiunile
acestuia, de precizia de prelucrare, de material si tratamentul termic
etc.

Fig.6. Cuplaje cu dinti frontali Hirth

2.2. Cuplaje mobile

Astfel de cuplaje se folosesc cand sunt necesare deplasari


axiale, radiale sau unghiulare ale arborilor. Tipurile cele mai
reprezentative sunt : cuplaj Oldham,articulatie cardanica, articulatie
sistem cu nuca etc. Acestea sunt cuplaje permanente mobile cu
elemente rigide.

Fig.7. Tipuri constructive de


cuplaje permanente mobile:
a – pt. compensarea
deplasarilor axiale si radiale
b, c, d – pt. compensarea
deplasarilor unghiulare

1
2.2.1. Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediare
rigide
Astfel de cuplaje asigura transmiterea miscarii de rotatie intre
arbori a caror coaxialitate nu poate fi respectata, atat datorita
conditiilor initiale de montaj, cat si datorita modificarilor pozitiei
relative a arborilor in timpul functionarii.
Daca se considera pozitia de referinta a doi arbori functie de
pozitia relativa a arborilor, cuplajele se clasifica in: cuplaje axiale,
transversale sau radiale, unghiulare si combinate.
Cuplaje axiale. Aceste cuplaje asigura transmiterea
momentelor de torsiune intre arbori cu lungime variabila, in special
pentru compensarea deformatiilor termice. Sunt cunoscute multe
tipuri constructive: cuplajul axial cu o singura gheara, cuplaje axiale
cu stifturi.

Fig.8. Cuplaje axiale cu stifturi

Cuplaje cu gheare pot transmite momente de torsiune mari.

Fig.9. Cuplaje cu gheare

Cuplajele axiale cu elemente de rulare sunt utilizate cu


precadere in transmisiile cardanice, cu arbori culisanti cu sectiune
patrata sau caneluri.
Fig.10 Cuplaje axiale cu elemente de rulare

1
Cuplaje transversale. Acestea transmit miscarea de rotatie
intre 2 arbori montati paralel, dar cu o excentricitate variabila.
Varianta cea mai raspandita este cuplajul Oldham. Diversele solutii
constructive ale cuplajului Oldham se diferentiaza dupa forma
elementului intermediar: cu craboti, cu element prismatic, cu caneluri,
cu bolturi. Semicuplajele fixe pe arbore se echilibreaza dinamic la
executie, dar, in ansamblu, cuplajul este dezechilibrat static,
deoarece axa elementului intermediar nu coincide cu axa
semicuplajelor.
Fig.11. Cuplaje Oldham:
a,c – cu craboti
b – cu element prismatic
d – cu caneluri
e – cu bolturi

In cazul lanturilor cinematice cu turatii mari si cu arbori


excentrici, se intrebuinteaza cuplajele Schmidt, care au avantajul ca
sunt echilibrate dinamic si permit excentricitati mari intre arborii
cuplati.
Cuplaje unghiulare. Aceasta forma de cuplaj, cunoscuta sub
numele de cuplaj cardanic sau articulatia Hooke, este folosita pentru
cuplarea a 2 arbori concurenti. Unghiul dintre axele arborilor este de
obicei limitat la 20-25o. Cand cuplajul lucreaza la turatii si puteri mici,
valoarea unghiului poate creste, dar nu va depasi 45o.

Fig.12. Cuplaj cardanic cu cruce

Fig.13. Cuplaj cardanic cu nuca


Domeniul de utilizare a dus la o multitudine de solutii
constructive cu elemente articulare sau de rulare (cuplaje Weiss,
cuplaje Rzeppa). Utilizarea cuplajului cardanic este insa limitata in
multe cazuri deoarece este un mecanism asincron,caracter pus in

1
evidenta de variatia vitezei unghiulare a arborelui condus, chiar daca
viteza unghiulara a arborelui conducator este constanta. Pentru
inlaturarea acestui dezavantaj se foloseste solutia cu 2 cuplaje
cardanice (bicardanica) si arbore intermediar, obtinandu-se astfel un
mecanism sincron, daca sunt respectate doua conitii: cei doi arbori sa
formeze acelasi unghi cu arborele intermediar si furcile arborelui
intermediar sa fie in acelasi plan.

Fig.14. Cuplaj bicardanic

Fig.15. Cuplaj Weiss

Fig.16. Cuplaj Rzeppa


Cuplaje pentru preluarea abaterilor combinate. In aceasta
categorie intra cuplajele dintate, care pot prelua abateri axiale,
transversale, unghiulare sau combinatii ale acestora.

Fig. 17. Cuplaj dintat

1
Un cuplaj dintat este format din doi butuci cu dantura exterioara
si doua mansoane cu dantura interioara. Centrarea si etansarea se
realizeaza cu elemente auxiliare, in functie de tipul constructiv.
Astfel pot fi: cu manson dintr-o bucata, cu un butuc dintat, cu
arbore intermediar, cu deplasare axiala, cu stifturi de siguranta, cu
tambur pentru frana cu banda, etc.
La noi in tara, prin STAS 6589/2-81 sunt precizate prescriptiile
de proiectare pentru cuplajele tip CD si CCD, simplu sau dublu
dintate, tip CDDA cu arbore intermediar si tip CDDT cu tronson
intermediar, pentru diametre de arbore d=(30.....560)mm.
Dantura butucilor poate fi dreapta sau curba in plan axial si
dreapta, tesita sau bombata in plan transversal.
Cea mai economica solutie este aceea a curbarii dintelui in plan
axial, deoarece permite abateri unghiulare mai mari si totodata face
posibila centrarea bucsei pe butuc prin intermediul danturii si
bombarea dintelui in plan transversal, bombare care duce la
micsorarea uzurii, ca urmare a repartitiei favorabile tensiunilor, si
alegerea unor jocuri minime intre flancuri pentru reducerea socurilor
si a zgomotului.
Calculul de verificare al dintilor se face la solicitarea de
incovoiere si contact. Pentru a se asigura o buna functionare
cuplajele dintate trebuie lubrifiate.

Foarte mult intrabuintate sunt cuplajele permanente mobile cu


elemente elastice. Fiind ieftine, simple si usor de montat, dintre
numeroasele variante constructive se utilizeaza mai frecvent tipul
standardizat, denumit cuplaj elastic cu bolturi. Elementele elastice
sunt executate din piele, cauciuc sau panza cauciucata. Celelalte
elemente se executa din fonta sau otel.
Cuplajele elastice prezinta avantajul amortizarii socurilor
dinamice la pornire sau in perioada de serviciu.

2.2.2.Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediere


elastice

Caracteristica comuna a acestor cuplaje este aceea ca au in


compunere un element elastic (metalic sau nemetalic) care determina
proprietatile si calculul de proiectare al cuplajului. In mod obisnuit
sunt denumite cuplaje elastice si permit montarea arborilor cu abateri
de la pozitia reciproca si rotirea relativa a semicuplajelor.

1
Rolul principal al cuplajelor elastice consta in limitarea vibratiilor
de rerzonanta si atenuarea socurilor torsionale prin acumularea
elastica temporara a lucrului mecanic si redarea acestuia sistemului
prin revenirea treptata a elementului elastic la forma sa initiala.
Influenta cuplajelor elastice asupra dinamicii sistemelor
mecanice. Caracteristicile elastice ale cuplajelor. Cuplajul este privit
ca un element elastic cu amortizare interpus intre masina motoare si
masina de lucru.
Rigiditatea cuplajului reprezinta variatia
momentului de torsiune in functie de unghiul
de rotire, iar amortizarea cuplajului
caracterizeaza dependenta momentului de
torsiune de viteza de deformare,
dependenta care in majoritatea cazurilor se considera liniara.
Cuplajele permanente rigide au rigiditatea foarte mare, teoretic
infinita, astfel ca nu modifica rigiditatea de ansamblu a sistemului
mecanic in care sunt introduse. Rigiditatea torsionala a cuplajelor
permanente cu elemente intermediare elastice (cuplaje elastice) este
mult mai mic decat a restului sistemului mecanic, care, in astfel de
cazuri, se considera rigid.
In functie de solutia constructiva adoptata, natura si
proprietatile materialului elastic si legea de variatie a sarcinii in timp,
cuplajele elastice pot fi cu rigiditate constanta (caracteristica
elastica liniara) sau cu rigiditate variabila (caracteristica elastica
neliniara progresiva sau regresiva)
Dinamica sistemelor cu cuplaje permanente. Analiza dinamica a
sistemelor mecanice care contin cuplaje se efectueaza pe un model
matematic simplificat, cel mai adesea avand 2 grade de libertate.

Cei doi volanti, cu momentele lor de inertie,


egale cu momentele de inertie reduse ale portiunilor de lant cinematic
pana la si respectiv dupa cuplaj, sunt legati prin intermediul unui arc
si al unui amortizor, care impreuna, schematizeaza comportamentul
vasco-elastic al cuplajului.

1
Cuplaje elastice cu elemente intermediare metalice.

Se folosesc in general pentru transmiterea momentelor mari de


torsiune, deoarece au dimensiuni mici in comparatie cu capacitatea
de incarcare. In functie de forma elementului elastic acestea se
executa intr-o mare diversitate de tipuri:

Cuplajele cu articulatii ARPEX. La acestea bratele articulatiei


formate din mai multe foi suprapuse, sunt fixate in suruburi, alternativ
de cuplaje sau de o bucsa. Se executa pentru diametre de arbori
d=(12...35)mm, turatii de lucru n=(10...10 000) rot/min si momente de
torsiune Mn=(30...135 000)Nm.
Cuplajele cu disc THOMAS sunt pentru arbori cu diametrul
d=(12...125)mm si turatii n=(500...32 000) rot/min
Cuplajele cu lant cu role THOMAS, BROWNING sau cu
eclise dintate, WABCO se utilizeaza pentru arbori cu
d=(12...260)mm si turatii n=(700 ...5 000) rot/min si respectiv
d=(25...300)mm si n=(10...3 600) rot/min.
O grupa importanta din aceasta categorie o constituie cuplajele
la care elementul elastic este arcul. Cuplajele cu arcuri bara
FORST pot prelua si deplasari axiale prin montarea arcurilor, cu joc
in cele doua semicuplaje. Pentru marirea momentului transmis pana
la valori de 35x105 Nm arcurile bara se pot monta pe mai multe

1
circumferinta concentrice sau in manunchiuri, in bucse speciale.
Pentru micsorarea uzurii se recomanda ungerea arcurilor.
La cuplajele cu arcuri bara de torsiune VOITH-MAURER
elementele elastice sunt fixate cu joc in gaurile butucului si
mansonului, pentru arbori cu d=(25...125)mm si momente de torsiune
Mn=(110...11 600)Nm;
Cuplajul BAUMANN se utilizeaza pentru arbori cu
d=(8...90)mm si momente Mn=(5...900) Nm. Folosirea cuplajelor cu
arcuri bara de torsiune se recomanda in special pentru atenuarea
socurilor torsionale.
La cuplajele cu arcuri lamelare ELCARD, pachetele de arcuri
pot fi dispuse axial in golurile dintilor semicuplajelor si fixate cu
mansoane pentru arbori d=(30...165) mm si momente de torsiune
Mn=(70...14 500)N.m sau dispuse radial pentru arbori d=(25...250)
mm si momente de torsiune Mn=(75...75 000)Nm.
Cuplajul cu arc serpuit BIBBY este format din semicuplaje,
arc si mansoane si este prevazut cu sistem de etansare deoarece se
recomanda ungerea.
Cuplajul cu arcuri elicoidale CARDEFLEX este compus din
semicuplaje si suruburi, pe care se fixeaza segmentii ce pot oscila si
deplasa axial, intre care se monteaza, pretensionat, arcurile
elicoidale. Pentru transmiterea unor momente mari de torsiune se pot
construi cuplaje cu 8 sau 12 arcuri.

Fig.18. Cuplaj Cardeflex


Calculul cuplajelor cu elemente elastice metalice consta in:
calculul de dimensionare sau verificare al arcurilor, calculul unghiului
de rotire relativa a semicuplajelor la suprasarcini, calculul numarului
de dinti si a unghiului de inclinare a acestora si calculul rigiditatii
cuplajului. Deoarece elementul elastic poate avea o caracteristica
liniara sau neliniara, calculul este in general dificil, si pentru stabilirea
solutiei optime se recomanda utilizarea schemelor logice de calcul.

1
Cuplaje elastice cu elemente intermediare nemetalice

Elementul intermediar elastic este, in general executat din cauciuc,


care confera cuplajului elasticitate, capacitate mare de amortizare a
socurilor si o constructie simpla. La sarcini mari nu sunt economice
deoarece le scade mult durabilitatea. Elementul elastic poate fi
solicitat la compresiune sau forfecare.
Din prima categorie fac parte cuplajele elastice cu bolturi STAS
5982/6-81, compuse din semicuplaje, bolturi si mansoane, montate
alternativ intr-un semicuplaj sau altul. Mansoanele pot fi ovale sau
rozete.

Fig.19. Cuplaj elastic cu bolturi

Cuplajele elastice cu gheare difera intre ele constructiv dupa


forma elementului elastic: a-role cilindrice montate axial, b-role
cilindrice montate radial, c-pana, d-profil H, e-profil Z.

Fig.20.Elemente elastice
La noi in tara sunt standardizate cuplajele elastice cu rozeta
STAS 5982/2-80, in variantele N-normala, F-cu flansa, DF-cu doua
flanse si arbore intermediar si cuplajele elastice cu prisme, STAS
5982/3-80.

Fig.21. Cuplaje elastice cu rozeta

Din a doua categorie fac parte cuplajele cu placi solicitate la


incovoiere si forfecare tip EUPEX, cu bandaje din cauciuc vulcanizate
pe semidiscuri tip THOMAS, sau cu bandaje de diverse sectiuni,

1
fixate intre flanse tip PERIFLEX sau ELPEX, precum si cuplajele cu
disc, sandwich dau vulcanizate de semicuplaje.

Fig.22. Cuplaje Eupex Fig.23. Cuplaje Thomas

Fig.24.Cuplaje
Periflex ( a, b, c, d )
Cuplaje Elpex ( e )

La noi in tara sunt standardizate cuplajele elastice cu disc frontal


STAS 5982/4-81 si cuplajele cu lamele nemetalice STAS 5982/5-81.

Fig.25. Cuplaje cu disc Fig.26. Cuplaje sandwich Fig. 27. Bandaje vulcanizate

Calculul de proiectare a acestor cuplaje este foarte dificil,


deoarece in timpul functionarii elementele de cauciuc de diferite
forme sunt supuse unei complexitati de fenomene. Pentru cuplajele
elastice cu elemente ce lucreaza la compresiune, calculul de
rezistenta consta in verificarea la strivire a elementului din cauciuc,
dupa care se determina caracteristica cuplajului (unghiul de rotire
relativa) si rigiditatea cuplajului.

2
Cap 3. CUPLAJE INTERMITENTE ( AMBREIAJE )
Cuplajele intermiente se folosesc pentru intreruperea si
restabilirea frecventa a legaturii dintre arbori, fara a fi necesara
oprirea elementului motor. Pot indeplini si functiuni de limitare a
vitezei, momentului de torsiune, puterii sau sensului de rotatie.
Cuplajele intermitente, numite ambreiaje, pot fi cuplate
(ambreiate) si decuplate (debreiate) in gol, fara demontare si chiar in
sarcina cand sunt prevazute cu elemente elastice pentru preluarea
energiei de soc.
Numeroasele variante constructive pot fi grupate in doua
categorii: ambreiaje comandate si ambreiaje automate.
Oricare din cele doua categorii de ambreiaje pot fi realizate cu
contact rigid sau prin contact elastic. Ambreiajele comandate elastic
se folosesc in scopul intreruperii temporare a transmiterii miscarii sau
ca mijloc de protectie, prin asigurarea unei debreieri rapide, ca in
cazul automobilelor.

3.1. Cuplaje intermitente rigide

Cuplajele intermitente rigide realizeaza transmiterea


momentului de torsiune prin solicitarea la contact a unor proeminente
in forma conjugata aflate pe cele doua circumferinte. La aceeasi
valoarea a momentului de torsiune cuplajele intermitente rigide sunt
mai simple, mai mici si mai ieftine, fata de cuplajele intermitente cu
frictiune. De asemenea nu sunt necesare reglari pentru compensarea
uzurii. Realizarea cuplarii in conditiile existentei unei viteze relative
intre semicuplaje genereaza socuri, care solicita suplimentar
transmisia; pentru limitarea acestora se permite cuplarea si
decuplarea numai la viteze relativ reduse. Introducerea unor
dispozitive suplimentare de sincronizare a vitezei celor doua
semicuplaje imbunatateste considerabil comportamentul dinamic in
regimurile tranzitorii.
3.1.1. Un tip reprezentativ al cuplajelor intermitente comandate
rigid este cel numit ambreiaj cu gheare. Una din partile cuplajului
este fixata rigid de un capat al arborelui, iar cealalta parte se poate
cupla si decupla prin deplasarea axiala a discului mobil (semicupla),
care este montat cu joc alunecator pe arborele condus.

2
Fig.28. Ambreiaj rigid cu gheare

Ambreierea-debreierea pot fi comandate manual, cu ajutorul


parghiilor, electric, pneumatic sau hidraulic.
Exista totusi doua variante constructive de baza: cu dantura
frontala (craboti) si cu dantura radiala.
3.1.2. Ambreiajul cu craboti. Realizeaza cuplarea si
decuplarea prin deplasarea frontala a semicuplajului. In sectiune
axiala crabotii pot avea inaltimea constanta sau variabila, iar in
sectiune transversala profilul acestora poate fi: dreptunghiular,
trapezoidal, simetric sau asimetric, triunghiular, poligonal. Forma
profilului se alege in functie de sensul vitezei relative si de valoarea
fortei de apasare la cuplare.

Fig. 29. Ambreiaj cu craboti Fig.30. Craboti in sectiune axiala (a,b,c)


Craboti in sectiune transversala (d,e,f,g,h,i)

Semicuplajele se executa din oteluri de carbon de calitate sau


aliate, asigurandu-se prin tratamente termice sau termochimice o
duritate de 56-62 HRC in zona activa a danturii. Numarul crabotilor Z
se stabileste orientativ, in functie de timpul de clupare admis fiind
Z=3...60.
Calculul de rezistenta al crabotilor se efectueaza la solicitarile
de contact, incovoiere si forfecare, in ipoteza ca momentul de lucru
se transmite prin 75% din numarul total al crabotilor.
3.1.3. Cuplajele intermitente cu dantura radiala au o
constuctie si o functiune asemanatoare cu cea a cuplajelor
permanente mobile dintate. Pentru micsorarea socurilor de cuplare,

2
ambreiajul cu dantura radiala are incorporat sincronizatorul, realizat
sub forma unui ambreiaj conic cu frictiune, cu rolul de a aduce
semicuplajul condus la viteza arborelui motor.

Fig.31.Cuplaje intermitente cu
dantura radiala

3.2. Cuplaje intermitente elastice

Aceasta categorie este folosita pentru asigurarea ambreierii


arborilor sub sarcina, fara a produce socuri daunatoare. Astfel, partea
ambreiajului montata pe arborele unui motor trebuie sa faca posibila
antrenarea arborelui condus din pozitia de repaus in pozitia de regim.
Ambreiajele cu frictiune ofera posibilitatea limitarii momentului
transmis la o valoare dorita si permit controlul asupra acceleratiei
imprimate a elementului condus. Forma suprafetei pe care se
realizeaza procesul de frecare poate fi: plana (cu doua discuri sau cu
discuri multiple), conica, cilindrica sau combinatii ale acestora. Forta
de apasare se obtine folosind dispozitive de actionare mecanice,
electromagnetice, hidrostatice sau pneumatice.

Dinamica procesului de ambreiere. Stabilitatea miscarii. In


perioada de ambreiere pot aparea fenomene de instabilitate,
manifestate prin miscari sacadate (fenomenul stick-slip). Folosirea
criteriului de stabilitate Routh-Hurwitz conduce la observatia ca,
pentru asigurarea stabilitatii este necesar, dar nu si suficient, ca
motorul de actionare sa aiba momentul motor descrescator cu turatia,
in timp ce momentul de frecare al ambreiajului si cel al sarcinii trebuie
sa creasca la cresterea turatiei.

2
Alegerea judicioasa a materialelor de frictiune, calitatea
suprafetelor de contact si a lubrificatiei, valoarea temperaturii si a
presiunii intre suprafetele de contact, pot influenta asupra
caracteristicii moment-turatie a cuplajului, care poate fi realizata,
daca nu crescator, cel putin constanta pe o portiune cat mai mare din
domeniul de functionare.
Analiza dinamica si energetica.
Procesul de ambreiere cuprinde trei perioade:
- perioada de cuplare, in care momentul de frecare din cuplaj
creste pana la valoarea momentului rezistent, aplicat
semicuplajului condus;
- perioada de patinare, in care se realizeaza accelerarea
semiculpajului condus de la viteza unghiulara initiala pana la
atingerea vitezei semicuplajului conducator. In aceasta
perioada cele doua discuri avand viteze unghiulare diferite,
transferul de energie se face cu patinare, ceea ce determina
incalzirea si uzura suprafetelor de frecare. Momentul transmis
de cuplaj este mai mare decat momentul rezistent;
- perioada de demaraj, in care are loc cresterea vitezei
unghiulare a sistemului pana la valoarea de lucru.

3.2.1. Ambreiajele cu frictiune. Discul mobil solidar cu


arborele sau in pozitie decuplata are turatia n=0, iar discul montat pe
celalalt arbore, are turatia de regim.
Apasandu-se asupra primului disc cu o forta paralela cu axa arborilor,
se realizeaza contactul cu suprafata discului care se afla in miscare.
Pentru antrenarea sa este necesara mentinerea fortei, care da
nastere unei presiuni uniforme pe suprafata de contact.

Fig.32. Ambreiaj cu frictiune avand


suprafete plane

3.2.2. Ambreiajele cu frictiune prin discuri multiple au o


capacitate de transmitere mult mai mare, proportional cu numarul
suprafetelor de contact.

2
Fig.33. Ambreiaj elastic cu discuri multiple

3.2.3. Ambreiajele cu frictiune conice. Cand asupra unei


parti a ambreiajului conic se exercita actiunea unei forte, se asigura
contactul sub presiune pe o suprafata de frecare cu forma conica sub
unghiul de 8...10o ceea ce permite atat evitarea unei ambreieri bruste
cat si blocarea conului.

Fig.34. Ambreiaj cu frictiune conic

Dimensiunile de gabarit relativ mari, aparitia unei forte axiale


neechilibrate si necesitatea unei centrari riguroase le limiteaza
domeniul de aplicare in constructiile precise.
Dupa modul de comanda, ambreiajele cu frictiune sunt cu
actionare mecanica, electromagnetica, pneumatica sau hidrostatica.

Cuplajele comandate mecanic realizeaza cuplarea si


decuplarea, in general, prin intermediul unor mecanisme cu parghii,
forta de actionare provenind de la un operator. Sunt folosite la
transmisiile vehiculelor si in echipamente industriale de putere mica si
cu frecventa redusa de cuplare.

Fig.35. Comanda mecanica la un ambreiaj


cu discuri multiple

2
Comanda pneumatica este fracvent utilizata la ambreiajele din
echipamentele industriale stationare, intalnindu-se si la vehicule
suficient de mari pentru a avea incorporat un compresor.

Fig.36. Cuplaj comandat pneumostatic

Comanda hidrostatica, la aceleasi dimensiuni ale cuplajului,


asigura cel mai mare moment nominal ca urmare, atat a realizarii
unor forte de apasare mari, cat si a posibilitatii evacuarii caldurii prin
lubrifiant.
Comanda electromagnetica permite cuplari foarte rapide, cu
frecventa ridicata, fara a realiza insa momente de torsiune
importante. Sunt utilizate indeosebi la masinile automate, sau acolo
unde ambreiajul este situat la distanta mare fata de punctul de
control.

3.2.4. Cuplaje intermitente electromagnetice


Caracteristaica ambreiajelor electromagnetice este prezenta unui
camp electromagnetic, care determina si valoarea momentului de
torsiune nominal. Acestea pot fi: ambreiaj electromagnetic cu curenti
turbionari sau ambreiaje electromagnetice cu pulberi.

Fig.37. Ambreiaj electromagnetic cu curenti


turbionari (cu inductie)

2
3.2.4. Ambreiaje hidrodinamice
Ambreiajele hidrodinamice sunt formate din doua rotoare paletate
asezate fata in fata si inchise in aceeasi carcasa. Rotorul asezat pe
arborele conducator indeplineste functia de pompa iar cel asezat pe
arborele condus functioneaza ca o turbina. Transmiterea momentului
de torsiune intre arborele de intrare si cel de iesire se realizeaza
integral.
Se deosebesc doua tipuri principale de ambreiaje
hidrodinamice: cu umplere constanta sau de tractiune,formand tipul
de baza si folosite pentru accelerarea lina a sarcinii si aducerea la
turatia de regim; cu umplere variabila, folosite indeosebi pentru
modificarea turatiei.

Fig.38. Ambreiaj hidrodinamic

3.2.5. Cuplaje intermitente automate


Cuplajele intermitente automate (ambreiaje automate)
realizeaza cuplarea sau decuplarea automata a elementului condus
in functie de anumiti parametri impusi lantului cinematic: sensul de
rotatie, valoarea vitezei unghiulare, valoarea momentului de torsiune
transmis.
Cuplaje unisens. (de cursa libera). Aceste cuplaje permit
transmiterea miscarii intr-un singur sens. In functie de domeniul de
utilizare exista solutii constructive diferite, derivate insa din acelasi
principiu de functionare.

2
Fig.39. Cuplaje unisens
Cuplaje intermitente automate de viteza. Aceste cuplaje sunt
folosite pentru realizarea cuplarii sau decuplarii arborilor la o valoare
determinata a turatiei de functionare.Principial folosesc actiunea fortei
centrifuge (numindu-se si ambreiaje centrifugale), deosebindu-se
din punct de vedere constructiv in ambreiaje centrifugale cu saboti si
cu materiale de umplere. Bazandu-se pe actiunea fortelor centrifuge,
ambreierea si debreierea se realizeaza in mod automat. La o anumita
valoare a turatiei arborelui motor se dezvolta forte centrifuge ale
falcilor, astfel incat se inving fortele de frecare si creaza o presiune
de contact asupra tamburului.
Se folosesc atat ca ambreiaje de pornire, permitand utilizarea
unor motoare de actionare ieftine, cat si ca ambreiaje de siguranta,
datorita posibilitatii alunecarii celor doua semicuplaje in conditii de
suprasarcina.

Fig.40.Ambreiaj cu frictiune centrifug Fig.41. Cuplaj centrifugal cu saboti

Fig.42.Cuplaj centrifugal cu materialde


umplere

2
Fig.43. Cuplaje de siguranta cu
stift de forfecare

Cap.4. ALEGERE, EXECUTIE, MONTARE

Pentru executia semicuplajelor se folosesc fonte sau oteluri,


legat de conditiile de lucru impuse. Orientativ se pot da urmatoarele
recomandari: pentru cuplajele cu elemente in contact si cu miscare
relativa unul fata de altul se vor folosi numai oteluri, iar suprafetele in
contact se vor trata termic; elementele elastice metalice se vor
executa din oteluri de arc, iar cele nemetalice din cauciuc.
Precizia prelucrarilor mecanice este, in principal, dictata de
vitezele de lucru si de conditia de pastrare a pozitiei relative a
arborilor.
Toate cuplajele trebuie sa fie echilibrate static. Echilibrarea
dinamica este impusa de tipul cuplajului si de conditiile de lucru.
Montarea cuplajelor pe arbori se face cu ajustaje cu strangere
usoara. Durabilitatea cuplajelor, precum si influenta acestora asupra
lantului cinematic din care fac parte depinde de corecta montare si
amplasare pe arbori.
Montarea pe arbori trebuie facuta cu ajustajele recomandate si
cu fixare corespunzatoare impotriva deplasarilor axiale atunci cand
acest lucru este impus. Arborii trebuie sa fie aliniati in limitele
abaterilor admisibile pentru fiecare tip de cuplaj.
Amplasarea cuplajelor pe arbori se face, in general, cat mai
aproape posibil de lagare.

2
Cap.5. NORME DE TEHNICA SECURITAŢII
MUNCII

Respectarea normelor de tehnica securitaţii muncii contribuie la


asigurarea condiţiilor de muncă şi la înlăturarea cauzelor care pot
provoca accidentele de muncă sau îmbolnăviri profesionale.
Lucrările executate în cadrul montajului general prezintă, în
foarte multe cazuri, pericole de accidente, care pot fi evitate dacă se
respectă normele indicate pentru aceste lucrări.
Astfel, la executarea operaţiilor auxiliare legate de transport şi
de ridicare, apar cele mai frecvente accidente, datorită manevrării
incorecte a instalaţiilor şi prinderii necorespunzătoare a sarcinilor. Din
această cauză,manevrarea unor asemenea instalaţii trebuie
efectuată numai de către personal special instruit.
Prinderea greşită a sarcinilor în cârligul sau în dispozitivul
macaralei constituie cea mai frecventă sursă de accidente. Pentru
evitarea lor se vor verifica cu atenţie starea cablurilor, a lanţurilor şi a
dispozitivelor de prindere a sarcinilor, modul de prindere şi modul de
aşezare a sarcinii pe sol sau pe bancul de montaj, rodaj sau
încercare. În nici un caz nu sunt permise manevrarea sarcinii în
timpul transportului stând sub ea sau trecerea pe sub braţul
macaralei aflate în funcţiune.
Sarcinile grele se ridică în două etape. Mai întâi sarcina se
ridică cu 25-30 cm, se verifică modul de legare şi, după aceea, se
ridică la înălţimea necesară.
Sarcina aşezată pe locul de destinaţie se poate dezlega numai
după ce se verifică stabilitatea ei.
La efectuarea rodajului şi a încercărilor este necesar să se
verifice prinderea corectă a agregatului pe bancul de lucru şi
împrejmuirea locului respectiv cu apărători, pentru a se evita
accidentele produse de unele obiecte ce pot fi aruncate din agregatul
încercat.
Locurile unde se efectuează rodajul şi încercarea maşinilor mai
ales când se lucrează cu produse inflamabile, vor fi dotate cu tot
echipamentul necesar prevenirii şi stingerii incendiilor.

3
BIBLIOGRAFIE

• M. Gafiţanu, ş.a. – Organe de maşini , vol.II, Editura


Tehnică, Bucureşti, 1983
• Al. Chişiu, ş.a. – Organe de maşini, E.D.P., Bucureşti,
1981
• I. Gheorghe, ş.a. – Maşini şi utilaje industriale, E.D.P.,
Bucureşti, 1980
• V. Mărginean, ş.a. – Utilajul şi tehnologia meseriei
Construcţii de maşini, E.D.P., Bucureşti, 1993
• S. Ş. Mitrea – Protecţia muncii, E.D.P., Bucureşti, 1994

S-ar putea să vă placă și