Fisa de lucru

Rezolvand corect rebusul, pe verticala AB, veti descoperi denumirea mecanismului special de
transmitere a miscarii intre arbori situati la o anumita distanta, dispusi intr-o anumita pozitie.

          A              
  1                      
    2                    
      3                  
4                        
5                        
        6                
    7                    
      8                  
      9                  
1
                       
0
          B              
1. Element pe care se infasoara si adera cureaua de legatura.
2. Organ de masina flexibil,fara sfarsit.
3. Organ auxiliar de sprijinire a arborilor.
4. Tipuri de cabluri.
5. Ce fel de raport este"i"?
6. Masina de ridicat care utilizeaza transmisia prin cablu.
7. Ce fel de transmisii mecanice sunt cele prin curele si prin cabluri?
8. Mijloc de transport persoane pe verticala,cu transmisie prin cablu.
9. Material utilizat pentru confectionarea curelelor.
10. Tip de curea folosita pentru distante intre axe de pana la 3 m.
 Transmisi prin curele
Transmisiile    prin curele sunt utilizate atunci cand arborele motor nu poate fi direct de
arborele condus.
Raporul de transmitere este defint ca raport al vitezelor unghiulare sau al turatiilor celor
doua elemente intre care se transmite miscarea.
Semnul plus semnifica miscarea in acelasi sens a elementelor mecanismului,iar semnul
minus semnifica miscarea in sens invers.
Transimisia se face datorita frecarii care ia nastere intre banda si roti, de aeea, se mai
numeste si transmisie prin aderenta.
Transmisiile prin curele sunt asambluri constituite din:
Rotile de curea;
Curele;
Dispozitive de schimbare a curelelor de pe rotile antrenate pe cele libere.
Rotile de curea se pot monta atat pe fus de capat, cat si intre lagare.
Avantajele si dezavantajele transmisiilor prin curea.
Avantaje
 Transmiterea energiei si a miscarii se face la distante convenabile
 Functionarea este silentioasa
 Permte amortizarea socurilor si a vibratiilor
 La suprasarcini, exista posibilitatea patinarii curelei, deci are loc o protectie a mecanismului
 Costul este scazut, in raport cu al altor transmisii
 Precizia de executie este relative scazuta

Dezavantaje
 Gabarit mare in comparative cu transmisia cu roti dintate
 Produc zgomot la cuplare si decuplare
 Raportul de transmitere nu este constant deoarece forta tangentiala este variabila datorita
alunecarii

 Din cauza tensionarii curelei, se produc incarcari suplimentare in lagare si arbori

 Din cauza deformatiilor remanente ale curelei, aceasta trebuie refacuta sau chiar inlocuita
periodic
 Durabilitatea este limitata
 Poate provoca incarcari electrostatice

Transmisia prin curele se foloseste la:

 Transmiterea miscarii de rotatie de la un motor;
 In industria de aparate;
 In industria de aparatura electrocasnica;
 La transmisiile de putere.
In constructia de aparate, transmisia pe baza de aderenta foloseste drept elemente de tractiune
snururi din bumbac sau din nailon, cu diametrul cuprins intre 1,5…..3 m, sfori de canepa cu
diametrul 3….4 mm sau cabluri din sarma rasucita.
Pentru forte de tractiune mici, se folosesc snururi din matase, benzi metalice din otel sau bronz
fosforos.
 Cureaua este elementul intermediar flexibil care este infasurat atat pe roata conducatoare,
cat si pe cea condusa.
Forme, dimensiuni, material curea. Exista si curele articulate, realizate din bucati mici din piele
indentice si articulate intre ele.
Curelele late imbina prin lipire, prin coasere sau cu elemente de legatura metalice ( eclise, agrafe,
suruburi, nituri).
Dupa forma sectiunii transversale a elementului de tractiune, de inaltime /si grosime s
transmisiile pot fi:
 Transmisii cu elemente late;
 Transmisii cu elemente rotunde;
 Transmisii cu elemente trapezoidale.
Corectitudinea montajului influenteaza comportarea, precum si durabilitatea transmisiei prin
curele.
De aceea se vor controla cu atentie respectarea tolerantelor legate de paralelismul arborilor, dar
si bataia radiala si frontala a rotilor de curea.
Pentru ca montajul si functionarea sa fie corecte, trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte:
 Pentru a nu se desface lipitura la curele cu capete lipite, montajul se va face ca in figura
1.4.
 La tensiunile cu curele late orizontale, montajul se va face cu ramura conducatoare in
partea de jos, pentru ca, datorita greutatii proprii, sa creasca unghiul de infasurare;
 Pentru a nu-si pierde flexibilitatea, curelele sunt unse din timp in timp, dup ace, in
prealabil, au fost spalate cu apa si sapun;
 Curelele din piesele se monteaza cu partea lucioasa in exterior pentru a creste coeficientul
de frecare cu obada rotii;
 Dupa montaj, se verifica intinderea curelei prin masurarea sagetii pe care aceasta o face
la o anumita apasare;
 In timpul funtionarii, se verifica daca rotile se incalzesc, ceea ce indica patinarea curelei;
 Pentru evitarea accidentelor, transmisiile prin curele sunt imprejurate cu plase sau gratii.
Montarea, demontarea si reglarea transmisiilor cu curerele se face in timpul functionariii.
Pregatirea montajului necesita parcurgerea a etapelor de pregatire pentru montaj: se verifica
arborii, fusurile, canalele de pana, canelurile.
Solutiile cinstructive de asamblare a transmisiilor prin curele sunt illustrate in fig 1.5.

2 Transmisii prin cablu

Transmisiile prin cablu sunt compuse din roti prevazute cu un canal practicat pe exterior, prin
care este trecut un cablu.
Transmiterea miscarii are loc datorita fortei de frecare care ia nastere in cablu si roata.
Transmisiile prin cablu lucreza prin aderenta, la fel ca transmisiile prin curele.
Utilizarea acestor transmisii prezinta avantajele si dezavantajele prezentate in schema alaturata.
Transimisiile prin cablu se folosesc cand:
 Distantele dintre arbori conducatori si condusi sunt foarte mari, de peste 10 m;
 Puterea ce trebuie transmisa este mare.
Avantaje Dezavantaje
Transmiterea miscarii se poate Precizie relativ scazuta
face la distante mari intre ele Uzare mare a cablului
axele arborilor conducatori si
condusi
Transmiterea se face fara
zgomot
Asamblarea se poate face prin baterea rotii cu ciocanul folosind o saiba, pentru uniformizarea
presiunii, sau folosind un dispozitiv de presare.
Rotile de curea libere se monteaza pe arbore folosindu-se ca lagar o bucsa de bronz presata in
alezajul butucului rotii, iar jocul roptirii se realizeaza prin ajustare.
Dupa ce rotile au fost montate pe arbori imbina si se monteaza curelele pe roti.
Inainte de montare, curelele se intend folosindu-se pentru aceasta masini speciale.
Operatia de intindere dureaza cateva zile si face sub o sarcina de trei ori mai mare decat sarcina
de lucru.
Montarea pe roti a curelelor se face cu partea nelucioasa, deoarece este mai aderenta la roata.
Trebuie ca semnalul care indica sensul de deplasare al curelei sa coincida cu se sensul de rotatie
al rotii pentru a se evita dezlipirea curelei si sarirea acesteia de pe roata.
Dupa montaj se verifica intinderea curelei folosind pentru acesta un dinamometru.
Ca masura suplimentara pentru asigurarea intinderii curelei se foloseste o rola suplimentara.
Verificarea montajului consta in:
 Verificarea bataii axiale;
 Verificarea bataii radiale;
 Pozitia relativa a celor doua roti.
Cablurile au o sectiune rotunda si pot clasificate, dupa materialul din care sunt confectionate, in:
 Cabluri textile
 Cabluri mecanice
Cablurile textile se mai numesc funii, frsnghii, odgoane sau parame.Ele sunt folosite pentru
masini de ridicat sarcini mici, transmisii cu precizie mai scazuta, ancorari care nu prezinta
pericol de accidentari si pe o durata limitata.
Cablurile textile sunt formate din toroane rasucite, formate, la randu lor, din fire rasucite.
In sectiune, aceste toroane se inscriu intr-un cerc, al carui diametru se numeste diametrul
nominal al carui diametru se numeste diametru nominal al cablului.
Cablurile metalice sunt utilizate, datorita faptului ca prezinta rezistente mult mai mari decat
ale cablurilor textile.
Executia lo este asemanatoare cu cea a cablurilor textile. In situatia in care este necesara o
mai mare flexibilitate, toroanele din sarma se rasucesc inprejurul unei inimi vegetale
impregnate cu ulei.
In acest fel se realizeaza si o ungere a fibrelor metalice, cea de duce la cresterea flexibilitatii
cablului.
 Calculul cablurilor metalice se face tinandu-se seama de solicitarea acestora la intindere si la
inconvoiere.
Incovoierea apare la infasurarea cablului pe roata. Eforturile de strivire si    torsiune nu pot fi
calculate, dar ele au fost constatate in practica.
Efectul lor este marcat printr-un coeficient K ce este luat in calculul eforturilor unitare care
are valoare de 0,5-1.
Pentru distante foarte mari, depasesc 100 m, cablurile sunt sprijinite de role de conducere.
Cablurile sunt folosite la:
Transmisii de putere si de forta;   
Masini de ridicat;
Funiculare, avand rol de cabluri purtatoare;

Sustinerea podurilor suspendate;

Ancorari.
Transmisia cu cablu functioneaza pe baza frecarilor dintre roata de transmisie si cablu.
Cablul este un asamblu format din fibre textile sau metalice, obtinut prin rasucire sau prin
impletire.
Se disting: cabluri rotunde; cabluri plate; cabluri cu inima nemetalica; cabluri rasucite spre
dreapta sau spre stanga.
Cablurile se utilizeaza la masini de transport si ridicat, la macarale si la teleferice.
Innadirea cablurilor este necesara atunci cand se impune utilizarea de cabluri de lungimi foarte
mari    cabluri purtatoare la funiculare sau la cabluri pe lungimi destul de mari.
In aceste zone, rezistenta cablului se reduce cu 5-10% din rezistenta initiala a cablului.
Metodele de montare a rotilor pentru cabluri urmeaza aceleasi indicatii tehnologice ca si in cazul
rotilor de curea.
Probleme deosebite apar doar la montajul cablurilor. Fixarea capetelor cablului se poate face prin
urmatoarele metode:
a)      Formarea unui ochi terminal prin indoirea cablului si legarea acestuia cu sarma pe o
anumita portiune.
b)      Formarea unui terminal si fixarea acestuia cu braturi de strangere fixate prin suruburi.
c)      Folosirea unui dispozitiv de fixare a capatului de cablu.Capatul de cablu este introdus
intr-un manson caonic, apoi sarme de la capat se despletesc si se incovoaie ca niste
carlige.
Fixarea se face prin turnarea printre ele a unui aliaj de plumb.
d)      Prinderea in dispozitiv demontabil si fixarea cu suruburi.
e)      Prinderea pe tambur la masinile de ridicat:
Cablurile se ung cu ulei special, aplicarea facandu-se cu o pensula sau cu o pana.
Uneori ungerea cablului se face prin trecerea acestuia printr-o baie de ulei.
Intretinerea transmisiilor prin cablu consta in:
Ungerea periodica;
Supravegherea functionarii fara socuri si alunecari;
Urmarirea integritatii cablului ( sa nu aibe fire rupte).
Alege raspunsul corect.
1. Pentru o mai mare flexibilitate, ungerea cablurilor metalice se realizeaza:
a)      cu dispozitive de picurare montate la una dintre roti;
b)      prin infasurarea fibrelor metalice in jurul unei inimi vegetale impregnate in ulei;
 c)      la montaj, pe toata lungimea lui;
d)      numai atunci cand este necesar.
2. Solicitari pricipale ale cablurilor metalice sunt:
a)      compresiune si incovoiere;
b)      forfecare si incovoiere;
c)      intinderea si incovoiere;
d)      intindere si rasucire.
3. In figura de mai jos, sunt prezentate doua variante de prindere a capetelor cablului:
a)      fixarea cu ochi terminal, fixare cu manson conic;
b)      fixare cu manson, fixare cu manson;
c)      fixare cu manson, fixare cu ochi terminal;
d)      fixare cu manson si fixare cu bratari de strangere.
4. Transmisiile prin cablu se folosesc atunci cand:
a)      axele arborilor sunt perpendiculare;
b)      arborii sunt apropiati;
c)      distanta dintre arborele conducator si arborele condus este foarte mare;
d)      distanta dintre arbori variaza in limite largi.
5. Cablurile textile se folosesc pentru:
a)      sarcini mari, transmisii cu precizie scazuta, ancorari pe durata limitata;
b)      sarcini mici, transmisii cu precizie scazuta, acorari pe durata limitata;
c)      sarcini mici, transmisii cu precizie, ancorari pe durata limitata;
d)      sarcini mici, transmisii precise, ancorari pe durata lunga.
6. compara diferite modalitati de transmitere a miscarii prin elemente intermediare, tinand
seama de urmatorul plan:
definitie;
avantaje;
dezavantaje.
Anexa 1

Sectiunea cablului
Infasurarea cablului
Anexa 2
Transmisii prin curea
1. arbore conducator
2. arbore condos
3. arbore intermediar
Anexa 3
Fixarea cablului cu manson conic

Prinderea in dispozitiv demontabil:

cablu;
piesa de montare a inelului cablui;
piesa de fixare

Prinderea pe tambur:
cablu;
pama;
carcasa de fixare;
Fixarea cablului cu ochi terminal si bratari de strangere

Fixarea cablului cu ochi terminal si sarma

Anexa 4
Transmisii prin aderenta in constructia de aparate
arbore;
arbore condus sau ghidaj;
M1 moment motor;
M2 moment transmis;
P1 forta motoare;
P2 forta transmisa
Anexa 5
 Clasificarea transmisiilor dupa sectiunea elementului de tractiune
a-     elemente late;
b-    elemente trapezoidale;
c,d- elemente rotunde

Curea cu capete lipite

Anexa 6
Fixarea rotilor de curea:
a.      pe alezaj conic cu piulita;
b.     pe alezaj cilindric cu piulita;
c.     cu saiba fixata prin suruburi;
d.     fixare prin strangere

Dispozitiv de montare a rotilor de curea:

1-roata de curea;
2-arbore;
3-brida fixata pe arbore;
4-surub de presare;
5-manivela
6,7- parghii
8-placa de presare
Dispozitiv de montare a rotilor de curea:
roata de curea;
arbore;
brida fixata pe arbore;
surub de presare;
manivela
6,7 parghii
placa de presare