Cuprins

1. Argument

2. Caracteristici. Părţi componente. Materiale

Caracteristici
Părţi componente
Materiale

3 .Clasificarea şi simbolizarea rulmenţilor

3.1. Rulmenţii standardizaţi

3.2. Rulmenţii nestandardizaţi
3.3. Rulmenţii de joasă turaţie
3.4. Rulmenţii de înaltă turaţie
3.5. Simbolizarea rulmenţilor
3.6. Alegerea rulmenţilor
4. MONTAREA RULMENTILOR
5. DEMONTAREA RULMENTILOR
Bibliografie
 1. Argument

Lagărele sunt organe de maşini având funcţia de susţinere şi ghidare

a arborilor şi a osiilor cu mişcare rotativă sub acţiunea sarcinilor care
acţionează supra lor.
După direcţia sarcinii principale faţă de axa de rotaţie, lagărele se
grupează în:
- lagăre radiale cu direcţia sarcinii principale perpendiculară
pe axa de rotaţie;
- lagăre axiale şi crapodine având direcţia sarcinii principale
paralela cu axa de rotaţie;
- lagăre radial-axiale a căror sarcină are componente după
cele două direcţii menţonate.
După caracterul frecării produse în funcţionare, lagărele se grupează
în:
- lagăre cu alunecare - între suprafaţa exterioară a fusului şi
suprafaţa interioară a lagărului;
- lagăre cu rostogolire - între elementele rulmenţilor;
- lagăre combinate.

2. Caracteristici. Părţi componente. Materiale

2.1. Caracteristici

Lagărul de rostogolire se obţine prin înlocuirea cuzinetului din

lagărul cu alunecare printr-un rulment. De aceea lagărele se numesc şi
lagăre cu rulmenţi. Celelalte elemente componente ale lagărelor cu
rostogolire diferă foarte puţin de elementele lagărelor cu alunecare. Ca
urmare, studiul lagărelor cu rostogolire se reduce la studiul rulmenţilor.
Datorită înlocuirii frecării de alunecare prin frecare de rostogolire ,
randamentul lagărelor cu rostogolire este superior lagărelor cu alunecare
având valorile cuprinse între 0,98 până la 0,995.

2.2. Părţi Componente

2
Elemente constructive caracteristice lagărelor cu rostogolire sunt:

- inelul interior şi cel exterior- inelele rulmenţilor pot prezenta una sau
două căi de rulare, pe care se rostogolesc corpurile de rulare, acestea sunt Acestea se
supuse la solicitarea de frecarea prin rostogolire; execută din
- corpurile de rostogolire- sub formă de bile sau role; oţel aliat de
-colivia- serveşte la menţinerea unei distanţe constante între corpurile de calitate,
special
rostogolire şi se execută din oţeluiri carbon obişnuite, bronzuri,
duraluminiu, materiale plastice etc.;
- diferite elemente pentru asamblare şi etanşare.

În figura 11.13 este reprezentat un lagăr cu rostogolire cu bile pe care se

pot urmări principalele elemente componente.

Dimensiunile de bază ale rulmentului sunt:

- "d" - reprezintă diametrul nominal corespunzător
diamentrului nominal al fusului;
- "D" - reprezintă diametrul exterior al inelului exterior
corespunzător diametrului interior al corpului lagărului;
- "B" - reprezintă lăţimea rulmentului.

Lagărele cu rulmenţi reprezintă următoarele avantaje principale faţă

de lagărele cu alunecare:
- pierderi mai mici de putere prin frecare;
- turaţii mari de 20000 - 30000rotaţii/minut;
- consum redus de lubrefiant în perioade de întreţinere;
- eficienţă economică superioară, datorită avantajelor
standardizării şi posibilităţile centralizării execuţiei lor prin întreprinderi
specializate cu procese de producţie automatizate.
Lagărele cu rostogolire au dimensiunea radială mai mare decât
lagărele cu alunecare, de aceea necesită o precizie mai mare de execuţie şi
montaj, acestea sunt mai rigide şi mai puţin rezistente la şocuri. În figura
11.13 este prezentat un lagăr cu rulment cu bile pe care se pot urmări
principalele elemente componente de mai sus.

3
4
 2.3 Materiale

Corpurile de rostogolire şi elementele căii de rulare, adică inelul interior şi

inelul exterior, se execută din oţeluri speciale pentru rulmenţi, cunoscute sub
denumirea de RUL 1, RUL 2 (STAS 1456/1-80).
Colivia rulmentului se execută din oţeluri obişnuite, bronzuri, duraluminiu sau
materiale plastice.

3. Clasificarea şi simbolizarea rulmenţilor

3.1. Rulmenţii standardizaţi

Pentru tipurile de rulmenţi utilizate în mod curent în practică a apărut ca o

necesitate economică, pentru simplificarea utilizării şi aprovizionării, stabilirea unui
număr limitat de execuţii tipo-dimensionale. S-a ajuns astfel la standardizarea
construcţiilor şi dimensiunilor tipurilor uzuale de rulmenţi, reglementare făcută prin
norme ISO, adoptate şi la noi prin STAS.

Clasificarea rulmenţilor se face după diferite criterii:

1. După modul cum acţionează forţa din exploatare asupra lagărelor, acestea pot
fi: - rulmenţi radiali;
- rulmenţi axiali;
- rulmenţi radial-axiali;
- rulmenţi radial-oscilante;
- rulmenţi axial-oscilante;
2. După forma corpurilor de rostogolire se deosebesc:
- rulmenţi cu bile;
- rulmenţi cu role;
Corpurile de rostogolire, în raport cu încărcarea în condiţiile de funcţionare,
pot fi dispuse pe un singur rând, pe două rânduri şi rareori pe mai multe rânduri
.Exemple de rulmenţi din aseste categorii sunt indicate schematic in figura 11.14.
Dintre numeroasele variante constructive, cele mai utilizate lagăre sunt cele cu
rulmenţi radiali (figura 11.15. a) şi cele cu rulmenţi axiali cu bile (figura 11.15. d).
Lagărele radial-axiale sau axial-radiale se pot executa şi din rulmenţi radiali
combinaţi cu rulmenţi axiali (figura 11.15. c).
Rulmenţii cu role cilindrice suportă sarcini de 1,7 ori mai mari decît cei cu
bile şi pot funcţiona la turaţii sporite.
Rulmenţii cu două rânduri de corpuri de rulare suportă sarcini de 1,5 ori mai
mari.
Rulmenţii cu role cilindrice lungi sau cei cu ace se folosesc când sunt
necesare diametre exterioare reduse sau foarte reduse.
Rulmenţii cu role conice şi cei cu role butoiaş dispuse pe două rânduri pot fi
încărcaţi de 1,9 ori mai mult faţă de cei cu role dispuse pe un singur rând.
8
 Rulmenţii oscilanţi pot suporta înclinarea axei de rotaţie a arborilor sau osiilor
cu 2º-3º.
După precizia de execuţie, care influenţează precizia de funcţionare,
corespund necesităţilor de utilizare sunt prescrise un număr de patru clase de
precizie P0, P6, P5, P4 (STAS 4207-70) toleranţele cele mai strânse fiind cele ale
clasei P4.

9
 Numărul mare al caracteristicilor constructive şi dimensionale care trebuie
indicate pentru identificarea unui rulment au impus necesitatea unei simbolizări
codificate. Dimensiunile rulmenţilor au fost sistematizate în serii de diametre (notate
cu una din cifrele 8, 9, 0, 1, 2, 3, 4) şi serii de lăţimi (notate cu una din cifrele 0, 1,
2, 3, 4, 5, 6). Prin definiţie rulmenţii din aceeaşi serie de diametre care au acelaşi
interior vor avea şi acelaşi diametru exterior. Combinaţiile seriilor de diametre şi
lăţimi dau naştere seriilor de dimensiuni.
În construcţia de aparate, se utilizează de cele mai multe ori rulmenţi de
dimensiuni reduse, care pentru un diametru de alezaj mai mic de 10 mm, uneori sunt
denumiţi „rulmenţi miniaturali”. Ca tipuri constructive se utilizează în special
rulmenţi radiali şi radiali-axiali cu bile.

3.2. Rulmenţi nestandardizaţi

Pentru multe explicaţii din domeniul construcţiei de aparate, tipurile

constructive şi dimensionale ale rulmenţilor standardizaţi nu pot fi utilizate datorită
spaţiului redus avut la dispoziţie pentru lagăr, sau a condiţiilor tehnice speciale. S-au
creat astfel tipuri noi de rulmenţi cu o arie de utilizare mai restrânsă, rulmenţii
nestandardizaţi care sunt de asemenea supuşi unui proces de tipizare şi normalizare
odată cu creşterea cantitativă a producţiei. O clasificare a rulmenţilor
nestandardizaţi poate fi făcută în raport cu turaţia de lucru şi anume rulmenţii de
turaţie joasă şi rulmenţi de turaţie înaltă.

3.3. Rulmenţii de turaţie joasă

10
 Rulmenţii de turaţie joasă cuprind o mare varietate de tipuri. În această
categorie se poate încadra rulmenţii miniaturali de construcţie specială. Se întâlnesc
şi rulmenţi miniaturali de construcţie simplificată, cu bile libere, sau la care lipseşte
inelul interior sau exterior, înlocuiţi direct de arborele cilindric sau conic al
aparatului sau de carcasa aparatului. Cercetările experimentale nu arată că rulmenţii
miniaturali, care în locul inelului interior lucrează direct cu terminaţia conică a
arborelui aparatului, prezintă unele avantaje în comparaţie cu lagărele pentru vârfuri
sau cu centrajele. Astfel, la un moment de frecare comparabil ca mărime cu al
lagărelor pentru vârfuri, variaţia acestuia în timpul unei rotaţii este de peste două ori
mai mică decât în lagărele pentru vârfuri şi concentrajele conice. În plus, trebuie
menţionat montajul simplu şi un cost de fabricaţie relativ scăzut.
În construcţia aparatelor optico-mecanice de precizie se cer uneori lagăre cu
diametru mare al căilor de rulare. Acestea nu sunt încărcate la capacitatea lor
maximă, cerinţele fiind axate mai ales de precizia deplasării. S-au utilizat iniţial
lagăre prin rostogolire cu patru căi de rulare. Pentru a avea capacitatea de încărcare
şi durabilitatea corespunzătoare căile de rulare trebuie executate dintr-un material
capabil să fie durificat prin tratament termic. Din această construcţie s-au dezvoltat
rulmenţii cu căile de rulare din sârmă, la care căile de rulare sunt realizate din sârmă
de oţel având o duritate HB= 4500 ... 5000 [N/mm²]. În această construcţie apare ca
un avantaj deosebit faptul că materialul corpului nu trebuie să fie dur, deci nu este
necesară călirea, eliminându-se astfel şi o sursă de deformaţii, cea datorată
tensiunilor termice. Soluţia constructivă este destinată în special încărcărilor axiale,
unghiului β fiind β = 45 … 60º. Din motive de montaj unul din corpuri se execută
din două bucăţi, plăcuţele intermediare făcând posibil reglajul jocului din lagăr.
Precizia funcţionării este legată de execuţia căilor de rulare, care pot fi libere sau
încastrate în corp, soluţie mai avantajoasă pentru montaj şi întreţinere.
În condiţiile unor încărcări mari şi a unei precizii de funcţionare ridicate, este
necesară rodarea lagărului. În cazul căilor de rulare încastrate se poate executa
înainte de rodaj o rectificare preliminară care scurtează mult timpul necesar
rodajului.
Pentru unele aplicaţii speciale, cum ar fi lagărele suspensiei cardanice a
giroscoapelor, a apărut necesară creerea unor lagăre de o sensibilitale deosebită, la
care momentul de frecare care acţionează asupra arborelui mobil este redus prin
aplicarea unui moment oscilant asupra corpurilor de rostogolire cu o frecvenţă mai
mare decât frecvenţa de rotaţie a arborelui. Aceasta se obţine printr-o construcţie
deosebită a rulmentului, la care există trei inele şi două rânduri de bile.
Inelul intermediar antrenat din exterior execută mişcarea de oscilaţie care se
transmite bilelor. Dacă deplasările axiale datorate dilatărilor termice sunt însemnate
se utilizează construcţia cu inelul intermediar neted. Pentru simplificarea
construcţiei şi micşorarea gabaritului, inelul interior poate fi eliminat, calea de rulare
fiind realizată direct de arborele aparatului.

3.4. Rulmenţi de turaţie înaltă

Se consideră că rulmenţii la care produsul d m

· n≥300 000 unde d m
este
diametrul mediu al rulmentului [mm]; n- turaţia în rot/min, sunt de turaţie înaltă. Ca
11

Tabelul 1.1
 tipuri constructive se folosesc rulmenţii radiali şi radiali-axiali cu un singur rând de
bile. Mărimea unghiului de contact β (închis la dreapta care uneşte punctele de
contact dintre bile şi inele şi urma planului perpendicular pe axa rulmentului), se
alege în înfucţie de raportul dintre încărcarea axială a P
şi încărcarea radială P r
din rulment.
Unele recomandări în această privinţă sunt prezentate în tabelul 1.1.

Raportul Valoarea produsului

P a
/ Încărcarea axială
d n [mm ∙ Unghiul β în grade
PP

P m max

P r
a
rot/min]

00,35 (mai mare de 0,25 nu se ≤ 450 000 0 – 12º

recomandă (colivie matriţată)

0,36-0,8 ≤ 1 200 000 12º

0,36-1,2 ≤ 1 200 000 26º

>1,2 ≤ 900 000 36º

Pentru turaţii mai mari decât 100 000 12º - 26º

1 200 000 - 2 000 000
P
rot/min şi a mai mare decât 0,6

P a

3.4. Simbolizarea rulmenţiilor

12
 Simbolizarea rulmenţiilor este necesară: la marcarea pe fiecare rulment, la
notarea pe desene tehnice şi în listele de schimb, la precizarea comenzilor şi
livrărilor, pentru catalogarea tuturor tipodimensiunilor şi identificarea
interschimbabilităţii lor din cataloage.
Simbolizarea se face prin cifre sau prin grupe de cifre ce caracterizează
rulmentul ca mărime – serie de lăţimi pentru acelaşi diametru interior d – tip –
caracteristici speciale.
Gradul preciziei al rulmenţilor se simbolizează prin litere.
Simbolul rulmenţilor se compune din simbolul de bază, sub formă de cifre,
litere, sau alfanumeric şi din simbolurile suplimentare.
Semnificativă este grupa ultimelor două cifre caracteristice mărimii
rulmentului. Pentru diametre interioare d cuprinse între 20 şi 495 mm, numărul
constituit din ultimele două cifre ale simbolului unui rulment prin înmulţire cu
numărul 5 indică diametrul d. De exemplu, diametrul d al unui rulment reprezintă
simbolul 92218 este: d = 18 · 5 = 90 mm, care este şi diametrul nominal al
fusului.Corespunzător acestei mărimi, celelalte dimensiuni ale rulmentului se extrag
din catalog sau din tabele cuprinse în standarde.
Citirea simbolurilor se face astfel : -prima cifră reprezintă seria de lăţimi, a
doua cifră seria diametrelor exterioare pentru acelaşi diametru interior.

3.6. Alegerea rulmenţilor

Alegera rulmenţilor standardizaţi comportă două faze – alegera orientativă şi

alegera definitivă.
Alegerea preliminară sau orientativă stabileşte tipul rulmentului pornind de la
direcţia forţei principale (reacţiunii) din lagăr, avându-se în vedere caracteristicile de
bază ale diferitelor tipuri de rulmenţi.
Alegera definitivă a seriei şi a dimensiunilor tipului de rulment ales în prima
fază se face pe baza calculelor, în funcţie de mărimea sarcinii, a turaţiei, de durata
de funcţionare şi de alte condiţii de funcţionare când acestea se impun.
Datorită avantajelor standardizării, rulmenţii se supun numai calculelor pentru
determinarea sau verificarea capacităţii de încărcare dinamică şi a durabilităţii, pe
baza sarcinii dinamice echivalente, care-i solicită.
În tabelul 1.2 de mai jos sunt prezentate diferite variante constructive de
rulmenţi ţi recomandări de utilizare.

13
Rulmenţi cu bile Recomandări de utilizare Rulmenţi cu role Recomandări de utilizare

Radial pe un rând - au fecările cele mai mici Radiali cu role - capacitatea de încărcare
- suportă sarcini!(încărcări) cilindrice simple sau radială mai mare de 1,7 ori
axiale mari şi viteze înfăşurate decât la cei cu bile
relativ
mari

Radial cu şaibă de Radiali cu role - pentru situaţii când se cere

etanşare pe ambele cilindrice pe două precizie mare şi capacitate
părţi rânduri portantă ridicată

Radial tip magneto - pentru turaţii mari şi Radiali-axiali cu role - preiau simultan sarcini
sarcini conice radiale şi axiale mai mari
mici decât la cei cu bile

Radiali-axiali pe un - preiau sarcini mari în Radiali-axiali cu role - aşezaţi pe două rânduri

rând ambele sensuri şi reglarea butoi suportă încărcări mari şi
jocului axial permit înclinarea fusurilor
cu
2º-3º

Radiali-axiali pe - capacitatea portantă este Radiali cu ace - când gabaritul radial

două rânduri de doar 1,5 ori mai mare trebuie
decât a celor cu un singur să fie mic
rând de bile

Radiali-oscilanţi pe - preiau sarcini axiale mici Axiali cu role - pentru sarcini mari şi viteze
două rânduri dar asigură paralelismul cilindrice mici(au frecări mari de
permanent al cuplei fus- alunecare)
cuzinet(unul din inele se
poate înclina la 2º-3º)

Axiali cu simplu - preiau numai sarcini axiale Axiali cu role conice - funcţionează cu frecări
efect şi lucrează la turaţii medii mai mici decât cei anteriori
- pentru încasări mari şi
Axiali cu dublu Axiali-oscilanţi turaţii
efect relativ reduse

Tabelul 1.2
Când se cunosc diametrul fusului, precizia impusă în exploatare, mărimea,
natura şi sensul sarcinii, se alege tipul de rulment şi apoi se verifică durata de
funcţionare.
Când se cunoaşte diametrul fusului, alegerea se realizează în două etape:
- etapa preliminară: se stabileşte tipul rulmentului în funcţie de direcţia
sarcinii principale din lagăr;
14
 - etapa finală: se calculează dimensiunile şi seria tipului de rulment
stabilit la prima etapă, ţinând seama de valoarea sarcinii, a turaţiei , de
durata de funcţionare şi de condiţiile de exploatare.

4.MONTAREA RULMENTILOR

Pregatirea pieselor din ansamblu in vederea montarii

Inainte de a trece la montare se verifica piesele componente ale ansamblului,
care trebuie sa corespunda conform prescriptiilor, la precizia dimensionala, de forma
si calitatea suprafetei. Elementele componente specifice unui ansamblu cu rulmenti
sunt: arborii, carcasele,
elementele de fixare axiala (bucsele de sprijin, umerii de pe arbori, respectiv
carcase, capacele
frontale) si elementele de etansare.
Pregatirea rulmentilor noi
Rulmentii in ambalajul original sunt protejati impotriva coroziunii si nu este
necesara
indepartarea conservantului.
Pregatirea rulmentilor folositi
Rulmentii cu ambalajul deteriorat si rulmentii care au fost stocati mai mult de 12
luni se vor
spala si reconserva. Pentru spalare, rulmentul se introduce intr-o baie de petrol
lampant, motorina curata sau white-spirit si se indeparteaza conservantul vechi si
celelalte impuritati.

Pregatirea arborilor pentru montarea rulmentilor.

Se verifica suprafetele de montaj, inclusiv partea frontala a umerilor arborilor, care
trebuie sa
fie curate, netede, fara urme de lovituri, rizuri sau coroziuni. Este necesar sa se
verifice diametrul arborelui cu ajutorul micrometrului, in cateva puncte pe lungimea
fusului (figura 1).

Figura 1.
Nu trebuie admisi la montaj arborii subdimensionati pentru ca este inevitabila
rotirea inelului interior. Nu trebuie sa se admita la montaj arborii cu dimensiuni
peste cotele prevazute deoarece inelul interior se va dilata si va fi anulat jocul radial
necesar in exploatare.
15
 Figura 2 Figura 3

Figura 4
In figura 2 este precizat un caz exagerat de deformare a inelului interior al
rulmentului, din cauza prelucrarii incorecte a umarului arborelui. Nu se vor admite la
montare arborii ai caror umeri sunt conici, deoarece, in acest caz, numai marginea
exterioara sau interioara a rulmentului poate atinge suprafata frontala a umarului
dupa montarea rulmentului, ca in figurile 3 si 4. Sub actiunea unei sarcini mari,
umarul se va deforma rapid, iar rulmentul nu va mai fi strans intre piulita de fixare si
umarul arborelui.

Dispozitive de montare a rulmentilor

a) Generalitati
Siguranta in exploatare a lagarelor cu rulmenti depinde in mare masura de
montarea si demontarea corecta a acestora la locul de functionare. Varietatea
tipodimensiunilor rulmentilor si a conditiilor de functionare (sarcina, turatie,
temperatura) impun metode diferite de montare si demontare care necesita scule si
dispozitive adcvate. Dispozitivele trebuie sa fie cat mai simple
din punct de vedere constructiv si sa permita o repartizare cat mai uniforma si
simetrica a fortelor de presare pe suprafetele de contact. Ele trebuie sa fie comode si
sa asigure o productivitate cat mai mare la montare.
b) Montarea rulmentilor cu alezaj cilindric
Montarea rulmentilor in carcase si pe arbori cu ajustaje cu strangere se
realizeaza cu mijloace mecanice, termice sau hidraulice.

16
 Figua 5. Figura 6.
Pentru montarea rulmentilor mici (alezaj mai mic de 50 mm) cu ajustaje
intermediare sau cu stranger in carcase si/sau pe arbori se folosesc bucse speciale cu
un umar sau doi umeri, asupra carora se aplica lovituri usoare cu un ciocan. Prin
folosirea bucsei se garanteaza repartizarea uniforma a fortei (fig. 5, 6).
Daca ambele inele ale rulmentului trebuie sa formeze ajustaje cu strangere, se
foloseste o
bucsa a carei suprafata frontala, sub forma a doua coroane circulare, se sprijina
concomitent pe
inelul interior si pe inelul exterior (figura 6).
Diferenta de temperatura necesara intre inelul rulmentului si piesa conjugata
depinde de ajustaj si marimea rulmentului. Rulmentii nu trebuie incalziti peste
temperatura de 110oC pentru a nu produce modificari in structura otelului si ca
urmare variatii dimensionale si micsorarea duritatii. Daca un rulment nedemontabil
trebuie montat simultan pe arbore si in carcasa, se ntercaleaza intre rulment si
bucsa de montare, o placa pentru a transmite forta de presare uniform pe fetele
frontale ale inelelor (figura 7).

Figura 7.
Dupa cum se poate vedea in figura 8 recipientul este asezat pe o plita electrica.
inelele interioare ale rulmentilor cu role cilindrice tip NU, NJ si NUP se pot incalzi
inainte de montare cu dispozitive electrice de extractie - figura 9, sau cu un inel
termic de demontare - figura 10.

17
 Figura 8. Figura 9. Figura 10.

Rulmentii de dimensiuni medii si mari se mai pot monta cu ajutorul aparatelor

de incalzit prin inductie. Acestia sunt in prealabil incalziti la o temperatura mai mare
decat cea a camerei, cu aproximativ 800C.

Dispozitive de incalzire prin inductie

c) Montarea rulmentilor cu role cilindrice

Montarea inelului interior in setul role-inel exterior, sau a setului inel
interiorrole
in inelul exterior nu se face fortat. Daca se opune o rezistenta considerabila, inelul
cu setul de role trebuie rotit alternativ in timpul montarii - figura 11. Pentru usurarea
montarii si evitarea deteriorarii rulmentului se recomanda utilizarea inelelor
auxiliare, construite special in acest scop (figura 12 si figura 13)

Figura 11. Figura 12. Figura

13.

d) Montarea rulmentilor cu alezaj conic

18
 Rulmentii cu alezaj conic se pot monta direct pe arbore, pe bucsa de stranger
sau pe bucsa de extractie. Deplasarea axiala a rulmentului montat se masoara cu
ajutorul unui calibru limitativ, ca in figura 14.a si 14.b a carui grosime se stabileste
cu relatia: m = s – a, unde: m - grosimea calibrului, mm
s -distanta masurata initial, mm;

Figura 14a. Figura 14b.

Bucsa de stranger

Rulmentii de dimensiuni mici cu alezaj conic montati direct pe arbore, pe

bucsa de strangeresau de extractie dupa asezarea pe fusul conic al arborelui
respectiv pe bucsa se deplaseaza axial cuajutorul unor piulite de fixare axiala tip
KM si saibe tip MB (figura 15.a, 15.b, 15.c).

Figura 15a. Figura 15b. Figura 15c.

Rulmentii de dimensiuni mijlocii se deplaseaza axial folosind o piulita speciala

(figura 16) cu
mai multe suruburi, care apoi se demonteaza si se inlocuieste cu o piulita de fixare
axiala. Pentru montarea rulmentilor de dimensiuni mijlocii si mari se utilizeaza prese
hidraulice speciale (figura 17) sau piulite hidraulice speciale, de exemplu in figura
18.a (montarea unui rulment cu alezaj conic direct pe fus conic), figura 18.b
(montarea unui rulment cu bucsa de strangere), figura 18.c (montarea unui rulment
cu bucsa de extractie).

19
 Figura 16. Figura 17.

Figura 18a. Figura 18b. Figura 18c.

e) Functionarea de proba
Pornirea de proba se executa dupa ce in prealabil s-au facut urmatoarele
verificari:
a) se verifica strangerea suruburilor si a piulitelor;
b) verificarea jocului radial al rulmentului;
c) proba de rotire a rulmentilor cu mana (daca ansamblul permite aceasta proba).
Atentie! Verificarile b si c este obligatoriu sa fie facute si inainte de montarea
rulmentilor, astfel:
b) Pentru verificarea jocului radial al rulmentilor se folosesc calibre (lame-lere) care
se introduc:
• intre role si calea de rulare a inelului exterior la partea superioara pentru rulmentii
oscilanti;
• intre role si calea de rulare a inelului interior la partea inferioara pentru rulmenti tip
NU, NJ;
• intre role si calea de rulare a inelului exterior la partea inferioara pentru rulmenti
tip N.
Observatie: La rulmentii radiali cu bile nu se poate verifica jocul dupa montare,
iar inainte de
montare aceasta verificare presupune existenta unui dispozitiv special.

20
Un rulment montat corect trebuie sa lucreze uniform, fara socuri si fara zgomote
deosebite.

5.DEMONTAREA RULMENTILOR

Reguli de demontare a rulmentilor

Demontarea rulmentilor presupune, in general, aceleasi masuri care au fost
descrise la capitolul anterior “Montarea rulmentilor”. Cauzele care provoaca
necesitatea demontarii rulmentilor sunt diferite si anume:
a. montajul gresit, executat anterior;
b. uzura normala a rulmentilor sau scoaterea lor din functiune prin avarie ;
c. reparatia utilajului si inlocuirea preventiva a pieselor uzate ale ansamblului pe
care sunt montati rulmentii.

Trusa pentru demontare

Demontare pentru reutilizare

Dispozitive de demontare a rulmentilor
Demontarea rulmentilor din carcase si de pe arbori se face cu mijloace
specifice, corespunzatoare felului ajustajului, tipului si marimii rulmentului, a
necesitatii de reutilizare atat a rulmentilor, cat si a carcaselor sau arborilor.
Demontarea rulmentilor cu alezaj cilindric
Pentru rulmentii de dimensiuni mici (cu alezajul mai mic de 50 mm) din
categoria celor
nedemontabili sau demontabili, montati cu strangere pe arbore, extractia se face
utilizand un dorn din otel moale sau cupru cu muchiile rotunjite si un ciocan cu care
se aplica lovituri inelului interior pe fata laterala prin intermediul dornului, de-a
lungul circumferintei inelului. Daca nu se impune reutilizarea rulmentului,

21
demontarea acestora se poate realiza utilizand fie o presa mecanica, figura 1 si
figura 2 fie constructia specifica a arborelui, figura 3.

Figura 1.

Figura 2. Figura 3.
Cel mai bun mod de extractie este aratat in figura 4, cand se utilizeaza o presa
mecanica sau hidraulica de mica capacitate, axul cu rulmentul putand fi deplasat in
zona de lucru a acestuia. Elementele utilizate pentru demontare sunt executate pe
game dimensionale.

Figura 4.
Daca axul cu rulmenti nu poate fi deplasat se utilizeaza presele mecanice cu trei sau
doua

22
brate (figura 5 si figura 6). Dispozitivele sunt de tip reglabil, permitand cuprinderea
unei game largi de
dimensiuni.

Figura 5. Figura 6.
In cazul rulmentilor de dimensiuni mijlocii si mari, este recomandata utilizarea
metodei injectiei
de ulei, figura 7-pentru inele separabile, sau figura 8 pentru rulmenti mijlocii sau
mari, care dezvolta
forte de depresare mari. Prin aceasta metoda se urmareste crearea unei pelicule de
ulei intre arbore
si alezajul inelului interior, favorizand alunecarea. De asemenea, in cazul demontarii
dupa o durata
mare de functionare in conditii improprii de ungere, care au favorizat aparitia
oxidarii intre suprafetele in contact, pentru a preveni deteriorarea acestora, se
recomanda utilizarea unui ulei cu aditivi antioxidanti.

23
 Figura 7. Figura 8.
Demontarea de pe arbori a rulmentilor si a inelelor de dimensiuni mijlocii si
mari, in serie, este surata mult prin utilizarea mijloacelor termice. Rulmentul, sau
inelul interior separabil, este incalzit pana la 80 – 100oC, astfel incat prin dilatare sa
poata fi usor scos de pe arbore.
Sunt mai multe modalitati de incalzire, in functie de repetabilitatea operatiei de
demontare, si de dimensiunile elementului care trebuie demontat. Astfel incalzirea se
poate face:
a) In bai cu ulei mineral avand temperatura de 80 – 100oC astfel incat sa se
incalzeasca
numai inelul sau rulmentul, protejand restul arborelui cu azbest sau carton. Extractia
propriu-zisa se face cu mijloace mecanice.
b) Pentru inelele din gama dimensiunilor mijlocii si mari este simplu de utilizat un
inel extractor
termic din aluminiu (figura 11), incalzit pe plita electrica sau prin inductie, pana la
circa 220oC, dupa care se introduce inelul ce trebuie demontat si se strange cu
ajutorul celor doua manere alaturate.

Figura 9. Figura 10. Figura 11.

Demontarea rulmentilor cu alezaj conic
Demontarea rulmentilor mici cu alezaj conic montati direct pe fusul arborelui
se realizeaza prin aplicarea sculei (dorn, teava, semiinel) direct pe fata laterala a
inelului interior si apoi, cu lovituri de ciocan, se produce desprinderea de pe ax. In
cazul rulmentilor de dimensiuni mici, montati pe bucse, se degajeaza aripioarele
saibei din piulita, apoi se desurubeaza piulita de blocare cateva ture. Se plaseaza
scula, care poate fi un dorn sau o teava, (figura 9), sau un semiinel intermediar,
(figura 10), dupa care cu lovituri de ciocan distribuite pe toata circumferinta, se

24
realizeaza desprinderea rulmentului de pe bucsa de strangere. Tot prin mijloace
mecanice se poate executa demontarea bucsei de extractie. In acest scop se poate
folosi piulita de extractie dupa indepartarea piulitei arborelui si a saibei de siguranta
(figura 11) prin strangerea piulitei cu cheia speciala, pana la extragerea bucsei de pe
arbore.
Injectia de ulei se poate aplica in cazul rulmentilor montati direct pe ax, prin
intermediul canalelor prevazute in acest scop. Procedeul injectarii de ulei se aplica
si la rulmentii montati pe bucse de strangere sau de extractie care au prevazute
canale in acest scop (figura 12 si figura 13)

Figura 12. Figura 13.

Reducerea efortului fizic si a timpului de demontare se realizeaza prin folosirea
piulitelor
hidraulice, care sunt utilizate atat la demontarea de pe bucsa de extractie (figura 14)
cat si la cea de pe bucsa de strangere (figura 15). Introducerea uleiului sub presiune
in piulitele hidraulice se face cu ajutorul preselor manuale. Se poate realiza
combinarea metodei injectiei de ulei cu cea a folosirii piulitei hidraulice in cazul
rulmentilor de dimensiuni mari sau a blocarii acestora spre arbore.

Figura 14. Figura 15.

Montajul are o mare importanţă pentru buna funcţionare a rulmenţilor,

experienţa arătând că de cele mai multe ori defecţiunile şi deteriorările provin dintr-
un montaj incorect.
Montajul corect presupune în primul rând alegerea unui ajustaj corespunzător,
care depinde de o serie de factori cum sunt : calitatea suprafeţelor, forma
geomentrică a arborelui şi alezajului, regimul termic, încărcare, precizia şi
rigiditatea cerute ansamblului.

25
 în alegerea ajustajelor trebuie ţinut cont de faptul că rulmenţii poziţia şi
mărimea câmpurilor de toleranţă pentru exteriorul inelului exterior şi pentru
interiorul inelului sunt identice, şi anume, abaterea superioară este zero, iar cea
inferioară depinde de mărimea şi clasa de precizie arulmentului. Întrucât în domeniul
diamensiunilor mici, câmpurile de toleranţe standardizate nu sadisfac întotdeauna
cerinţele ridicate de precizie impuse, adesea se utilizează câmpuride de toleranţe
înguste. Firmele producătoare de rulmenţi miniaturali vin în întâmpinarea acestei
cerinţe, sortând şi marcând rulmenţi în subgrupe dimensionale. Între rulment şi
elementul de fixare se alege o strângere cu atât mai mare cu cât sarcina şi viteza
cresc. În tabelul 1.3 sunt prezentate date privind toleranţele asamblării rulmenţilor
miniaturali din clasa de precizie P5.
Pentru definitivarea constructivă a montajului trebuie să se asigure o rază de
racordare a suprafeţei de sprijin mai mică decât corespunzătoare inelului
rulmentului, iar înălţimea acestei suprafeţe să fie suficientă pentru a garanta o
poziţionare corectă a rulmentului la încărcarea axială (figura 11.16).

Tabelu 1.3

26
 Toleranţe pentru inele [μm]
Caracteristici de utilizare Fără Cu sortare Ajustajul Rulmentul
sortare al doilea
0 0 -2,5 este axial :
-5 -2,5 -5
Arborele Toleranţe pentru arbore
[μm]
Staţionar Pentru aplicaţii normale -5 -5 -7,5 joc Liber
-10 -7,5 -10
Asigură un centraj şi o rigiditate -3 -3 -5,5
Staţionar radială bună. joc fixat
sau rotitor Pentru arborele rotitor viteze -8 -5,5 -8
mici
Rotitor Pentru viteze mijlocii şi mari. 0 0 -2,5 intermediar fixat
Rigiditate radială bună -5 -2,5 -5
Numai pentru rulmenţii radiali- +3 +3 +0,5
Rotitor axiali de turaţie înaltă. strângere fixat
Rigiditate radială şi axială bună -2 +0,5 -2

Carcasa Toleranţe pentru alezaj [μm]

Staţionară Pentru aplicaţii normale +5 +5 +2,5 joc liber
0 +2,5 0
Asigură un centraj şi o rigiditate +3 +3 +0,5
Staţionară radială bună. Carcasa din oţel -2 +0,5 -2 joc fixat
încărcări medii.
Staţionară Carcasă din oţel-încărcări mari. 0 0 -2,5
sau Carcasă din aliaj uşor-încărcări -5 -2,5 -5 intermediar fixat
rotitoare medii
Rotitoare Sarcini mari, viteze mari -3 -3 -5,5 strângere fixat
(carcasa din oţel sau aliaj) -8 -5,5 -8
Numai pentru carcasă din aliaj -5 -5 -7,5 strângere fixat
Rotitoare uşor, la încărcări şi viteze mari (numai pe
-10 -7,5 -10 latura
exterioară)

Totodată nu trebuie atins decât un singur inel, recomandându-se rondele

intermediare .
Pentru fixarea axială a rulmenţilor se folosesc în general două sisteme :
a) Se fixează axial un singur rulment, iar celălalt se poate deplasa axial
pentru a prelua modificările dimensionale datorate variaţiilor de
temperatură ;

27
 b) Se fixează ambii rulmenţi, iar preluarea variaţiilor dimensionale
termice este asigurată de un sistem de compensare elastic. Pentru aceasta
se folosesc elemente elastice intermediare (figura 11.17 a) cu ajutorul
cărora se reglează şi strângerea iniţială de montaj, sau, chiar elasticitatea
capacului în care este fixat rulmentul (figura 11.17 b).
În cazul în care este dificilă asigurarea alinierii alezajelor de fixare a
rulmanţilor direct din prelucrare, o soluţie constă în fixarea rulmentului la capac
„liber”, care, după poziţionarea corectă la montaj, se fixează de corpurile
ansamblului.

28
 Pentru rulmenţii miniaturali, reglarea jocului sau a strângerii de monatj se face
adesea prin montare rulmentului într-o piesă intermediară filetată (figura 11.18 a).
Protecţia împotriva şocurilor mari poate fi asigurată tot cu ajutorul unor
elemente elastice, ca în figura 11.18 b.

O problemă deosebită de importantă o constituie lubrefierea rulmenţilor, care

are rolul de a micşora momentul de frecare şi uzură, asigurând în acelaşi timp o
protecţie anticorozivă, o funcţionare mai silenţioasă şi contribuind la disiparea
căldurii degajate prin frecare. Lubrifierea se face cu uleiuri sau unsori consistente,
alegera tipului depinzând în primul rând de condiţiile de încărcare şi funcţionare.
Uleiurile se aplică cu ajutorul unei seringi, o picătură (4 ... 8 mg) fiind în
general suficient. Pentru doze mai mici se recurge la dizolvarea uleiului într-un
solvent volatil adecvat. Unsorile se aplică cu ajutorul seringilor echipate cu un
dispozitiv distribuitor special. În general se umple 25 – 50% din volumul disponibil
în rulment.
Pentru a împiedica pătrunderea impurităţilor în zona de lucru a rulmentului,
precum şi penru limitarea pierderilor de lubrefiant, trebuie luate măsuri de etanşare a
rulmenţilor. Cele mai multe tipuri de rulmenţi standardizaţi sau tipizaţi pot fi
prevăzute chiar din construcţie cu elemente de etanşare. Pentru rulmenţii de capăt,
capacele asigură un mijloc practic şi eficient de etanşare.
Etanşarea este de mai multe tipuri (figura 11.19) cum ar fi :
- etanşare cu inele de pistă ;
- etanşare cu labirinţi ;
- etanşare cu inel de cuciuc ;

29
 - etanşare prin construcţie.

Bibliografie :

1. Damian, Tr. – Calculul şi construcţia elementelor de mecanică fină, vol. II,

Edit., Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972

2. Damian, Tr. – Construcţii la studiul şi încarcarea lagărelor pentru vârfuri,

Teză de doctorat, Institutul politehnic Bucureşti, 1968

3. Damian, Tr. – Influenţa uzurii din lagărele cu suprafeţe sferice asupra

erorii fundamentale de indicare a aparatelor, Construcţia de maşini, 6
(1973)

4. Constantinescu, V.N. – Lubreficaţia cu gaze. Edit. Academiei Bucureşti,

1963

30