ANEXA nr. 1.

1 la Reperele metodologice privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a IX-a și a X-a, ciclul
inferior al liceului, filiera tehnologică și învăţământ profesional

Formatul curriculumului în dezvoltare locală

Date de identificare a CDL:

1. Instituţia de învăţământ: Liceul Tehnologic Construcții de Mașini Mioveni

2. Denumirea operatorului economic/instituţiei publice partenere:
3. Titlul CDL: Aplicatii de baza in masurarea si asamblarea produselor in atelierul de instruire practica
4. Tipul CDL-ului: Aprofundare și rezultate ale învățării suplimentare care răspund nevoilor operatorului
economic/instituției publice partenere
5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: Tehnic/Mecanică
6. Calificarea profesională:
7. Clasa: a-X-a liceu
8. Număr ore: 90
9. Autorii:
■ Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic Construcții de Mașini Mioveni
- prof. Tudor Zorina
- prof. Morar Claudia
- prof. Neagu Gabriela
■ Operatorul economic:

1. Notă de prezentare
■ denumirea calificării:
■ nivelul de pregătire (învăţământ liceal/învăţământ profesional): învăţământ profesional
■ numărul de ore alocat modulului: 90
■ scopul modulului CDL: dobândirea de competenţe, deprinderi şi abilităţi practice în domeniul de pregătire generală,
în perspectiva continuării pregătirii într-o calificare din domeniul mecanic
■ rolul CDL-ului în pregătirea de specialitate a elevului şi argumentarea parcurgerii sale în anul de studiu, în
unitatea de învăţământ respectivă, în zona/localitatea respectivă: ajută elevii să participe alături de agenţii
economici la problemele din producţie şi la găsirea unor soluţii de rezolvare a acestora, să lucreze cu
resurse reale, cu parteneri reali, realizând în felul acesta tranziţia de la şcoală la locul de muncă
■ situaţiile de învăţare care răspund nevoilor de formare identificate împreună cu operatorul economic/instituţia
publică parteneră a unităţii de învăţământ: situaţii de învăţare diverse şi eficiente care să permită atingerea
obiectivelor instructiv - educative urmărite; conţinuturile tematice au o structură axată atât pe caracterul aplicativ
şi experimental cât şi pe cel informativ, permiţând elevilor să-şi poată dezvolta, cât mai mult cu putinţă, viziunea
asupra complexităţii problemelor din domeniul mecanic şi tehnic în general
■ scurtă descriere a nevoilor de formare cărora le răspunde CDL-ul şi a rezultatelor învăţării suplimentare şi/sau
aprofundate/extinse propuse a fi dobândite, precum şi lista unităţii/unităţilor de rezultate ale învăţării din SPP1
vizate căreia/cărora le sunt integrate rezultate ale învăţării propuse spre aprofundare/extindere: parcurgerea
modulului oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta mai bine priceperile, îndemânările, abilităţile şi deprinderile
necesare unei temeinice pregătiri practice care să le permită atât integrarea rapidă şi cu succes pe piaţa muncii, cât şi
adaptarea la cerinţele viitoare ale acesteia; proiectarea curriculară s-a elaborat într-un cadru de parteneriat şcoală-
agent economic şi s-au avut în vedere prevederile SPP pentru domeniul Mecanică referitor la Unităţile de rezultate
ale învăţării tehnice generale (URÎ)
URI 4: Masurarea marimilor tehnice specifice proceselor industriale
URI 6: Realizarea asamblarilor mecanice

2. Tabel de corelare dintre rezultatele învăţării şi conţinuturile învăţării

1
Se vor preciza, dacă este cazul, acea/acele unitate/unități de rezultate ale învăţării, din SPP, care vor avea rezultate ale
învățării propuse spre aprofundare/extindere în cadrul CDL-ului

1
ANEXA nr. 1.1 la Reperele metodologice privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a IX-a și a X-a, ciclul
inferior al liceului, filiera tehnologică și învăţământ profesional

2
ANEXA nr. 1.1 la Reperele metodologice privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a IX-a și a X-a, ciclul
inferior al liceului, filiera tehnologică și învăţământ profesional

3
URÎ 4. Măsurarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale
URÎ 6. Realizarea asamblarilor mecanice
ANEXA nr. 1.1 la Reperele metodologice
inferior al liceului, filiera tehnologică și învăţământ profesional
Cunoștinţe
4.1.3. Sistemul
Internaţional de
unităţi de măsură
4.1.3.Marimi fizice
4.1.3.Mijloace de
masurare si
control,metode de
masurare
6.1.1. Structura
procesului tehnologic
de asamblare
6.1.1. Documentatia
tehnologica necesara
realizarii operatiei de
asamblare,metode de
asamblare
Rezultateprivind proiectarea(conform
ale învăţării
Abilităţi
4.2.1. Enumerarea unităţilor de
măsură din Sistemul
Internaţional de unităţi,
corespunzătoare mărimilor de
bază din domeniul mecanic și
electric
4.2.2. Efectuarea
transformărilor de unităţi de
măsură;
4.2.3. Selectarea metodelor şi a
mijloacelor de măsurare şi
control în funcţie de mărimea de
măsurat şi de domeniul ei de
variaţie;
4.2.4. Determinarea erorilor în
procesul de măsurare, calcul
procentual;
4.2.5. Prelucrarea matematică a
valorilor măsurate;
4.2.20. Utilizarea corectă a
vocabularului de specialitate în
procesul de comunicare la locul
de muncă;
4.2.21. Comunicarea
rezultatelor activităţilor
desfăşurate.
6.2.1. Realizarea schemei de
asamblare a unui produs simplu
6.2.1. Realizarea schemei de
asamblare a unui produs simplu
Situaţii de
Conţinuturile învăţării
curriculumului
SPP)în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a IX-a și a X-a, ciclul învăţare
Atitudini
4.3.1. Respectarea normelor 1. Noţiuni generale din teoria Activităţi de
ergonomice la locul de măsurătorilor: documentare
muncă; 1.1. Mărimi fizice;
1.2. Unităţi de măsură; Activităţi practice
4.3.2. Respectarea 1.3. Sistemul Internaţional de unităţi de
procedurilor de lucru; măsură;
1.4. Multipli şi submultipli ai unitatilor SI; Problematizarea
4.3.3. Cooperarea cu colegii 1.5. Procesul de măsurare și componentele
de echipă în scopul lui; Studii de caz
îndeplinirii sarcinilor de la 1.5.1. Procesul de măsurare;
locul de muncă; 1.5.2. Componentele procesului de Activităţi bazate
măsurare : pe comunicare şi
4.3.4. Asumarea iniţiativei în 1.6. Erori de măsurare (tipuri, cauze, relaţionare
rezolvarea unor probleme; relaţii matematice de determinare);
1.7.Mijloace de masurat lungimi:tipuri de Activităţi de lucru
4.3.5. Asumarea în cadrul sublere, micrometre în grup/ în echipă
echipei de la locul de muncă, 1.8.Mijloace pentru masurat unghiuri
a responsabilităţii pentru 1.9.Mijloace pentru masurarea si controlul Învăţarea prin
sarcina de lucru primită; suprafetelor descoperire
1.10.Mijloace de masurare pentru masa
Elaborarea de
referate
interdisciplinare
:
6.3.3. Preocuparea pentru 2.Procesul tehnologic de asamblare Activităţi de
documentare folosind 2.1.Structura procesului de asamblare documentare
tehnologia informatiei 2.2.Metode de asamblare.Aplicatii
2.3.Date initiale ale procesului tehnologic de
asamblare
2.4.Documentele tehnologice necesare Activităţi practice
realizarii operatiei de asamblare
-schema lanturilor de dimensiuni
-schita de asamblare Vizionări de
-schema de asamblare
4 material video
6.3.3. Preocuparea pentru -fisa tehnologica de asamblare
documentare folosind -planul de operatii de asamblare
 ANEXA nr. 1.1 la Reperele metodologice privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a IX-a și a X-a, ciclul
inferior al liceului, filiera tehnologică și învăţământ profesional

 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii prime şi
materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală
sau la operatorul economic)

- Materiale utilizate la locul de practică

- Mijloace de muncă: instalaţii, echipamente la locul de practică
- S.D.V.- uri și utilaje utilizate la locul de practică
- Materiale de curățenie specifice locului de muncă (lavete, detergenți, dezinfectanți, solvenți)Internet
- Echipamente de protecție specifice
- Trusa de prim ajutor
- Manuale, auxiliare curriculare, fişe de lucru, fişe de documentare, planșe didactice, reviste de specialitate,
documentație tehnică
- Videoproiector, calculator, softuri educaţionale
- Internet

3. Sugestii metodologice

Conţinuturile modulului Lucrari practice de lacatuserie si interpretarea documentatiei tehnice trebuie să fie
abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al elevilor.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în
funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea
materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Modulul are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau
resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfăşura în atelierele de specialitate, din unitatea de învăţământ sau de la
operatorul economic, dotate conform recomandărilor din SPP.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să
fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Aceste activități de învățare vizează:
- aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, exersarea
potenţialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie
- îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
- folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la
modele concrete
- însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul individual, investigaţia ştiinţifică,
studiul de caz etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

4. Sugestii privind evaluarea

Evaluarea trebuie sa fie de tip continuu, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul problemelor de evaluare
precizate în Standardele de Pregătire Profesională corespunzatoare calificării, o singură competenţă fiind evaluată o
singură dată.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către profesorul de instruire practică pe baza unor probe care se
referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate, iar ca metode de evaluare recomandăm:
■ observarea sistematică a comportamentului elevilor, care permite evaluarea conceptelor, capacităţilor şi a
atitudinilor faţă de o sarcină dată
■investigaţia
■ autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi
poate impune / modifică programul propriu de învăţare
■metoda exerciţiilor practice
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specifice.
La încheierea cu succes a unei evaluări este suficient un feedback de felicitare. În cazul unei încercări nereuşite,
este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legatură cu
motivele care au dus la insucces, identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum şi sprijinul suplimentar de
care elevul are nevoie.
Evaluarea finală se realizează printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare,
pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul de pregătire profesională al
calificării şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

5
 ANEXA nr. 1.1 la Reperele metodologice privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a IX-a și a X-a, ciclul
inferior al liceului, filiera tehnologică și învăţământ profesional

Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşurare a evaluării poate fi modificat.
Planificarea evaluării competenţelor trebuie să evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte
module.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

← - probe practice
← - portofoliu, instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a
performanţelor şcolare ale elevilor
- fişe de lucru
- fişe de observaţie
- fişe de autoevaluare
- miniproiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei,
materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
- portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a
performanţelor şcolare ale elevilor.

5. Bibliografie

1. Dodoc P. – Metrologie generală, E.D.P. Bucureşti, 1979;

2. Ioan Cerghit – Metode de învățământ, Editura Polirom, 2006

3. Manole M., Ionescu M.G. ș.a. – Asamblări mecanice – manual pentru clasa a XI-a, Editura
Akademos Art, București, 2007

4. Oprea Crenguţa – Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică, 2009

5. Pavelescu M. – Asamblări mecanice, manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactică și Pedagogică,
Bucureşti, 2007

6. Tănăsescu M., Gheorghiu T. – Măsurări tehnice, Editura ARAMIS, 2005

7. www.scribd.com/document/127033650 – Conf.univ.dr. Păun C. – Metode de predare/învățare

bazate pe stimularea creativității

8. *** – surse internet