CRR Liceu Cls XI Tehnician Mecatronist

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................
CURRICULUM
pentru
clasa a XI-a
ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL - FILIERA TEHNOLOGICĂ
Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ

Calificarea profesională: TEHNICIAN MECATRONIST
2016
Acest curriculum a fost elaborat în cadrul proiectului “Curriculum Revizuit în Învăţământul Profesional şi Tehnic
(CRIPT)”, ID 58832.
Proiectul a fost finanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară:1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 “Accesul la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

Page 1
GRUPUL DE LUCRU:
Ing. Nicoleta ANASTASIU profesor, grad I, Colegiul Tehnic ,,Radu

Negru”, Galaţi
Ing. Daniela Gabriela BURDUŞEL profesor, grad I, Colegiul Tehnic Mecanic

,,Griviţa”, Bucureşti
Ing. Carmen Felicia profesor, grad I, Colegiul Tehnic de
Olivia CALINESCU Aeronautică ,,Henri Coandă”, Bucureşti
Ing. Diana GHERGU profesor, grad I, Colegiul Tehnic Energetic
Bucureşti
Ing. Camelia Carmen GHEŢU profesor, grad I, Colegiul Tehnic ”Mircea cel
Bătrân”, București
Ing. Anca GORDIN STOICA Profesor, grad I, Colegiul UCECOM, Spiru
Haret, Bucureşti
Ing. Melania FILIP profesor dr., grad I, Colegiul Tehnic ,,Mircea
Cristea”, Braşov
Ing. Maria IONICĂ profesor, grad I, Liceul Tehnologic ASTRA
Piteşti
Ing.Carmen MĂRGINEAN profesor, gradul I, Liceul Tehnologic
,,Constantin Brâncoveanu”, Brăila
Ing. Jeaneta Steluţa MAIDANIUC profesor,Grad I, Colegiul Tehnic ,,Latcu
Vodă”, Siret
Ing.Valentina MIHAILOV profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic
Energetic Bucuresti
Ing. Carmen PETROIU profesor, grad I, Liceul Tehnologic
,,Constantin Brâncoveanu”, Târgovişte
Ing. Mona Aliss RUDNIC Profesor, grad I, Colegiul Tehnic ”Dinicu
Golescu”, București
Ing. Maria SALAI profesor, grad I, Colegiul Tehnic Reşiţa
Ing. Elena SANDU profesor, grad I, Liceul de Transporturi Ploieşti
Coordonare CNDPIT:
ANGELA POPESCU – Inspector de specialitate / Expert curriculum –

Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului
Profesional și Tehnic

Page 2
NOTĂ DE PREZENTARE
Acest curriculum se aplică pentru calificările corespunzătoare domeniului de pregătire profesională
Mecanică:
1. Tehnician mecatronist
2. Tehnician proiectant CAD
3. Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații
4. Tehnician prelucrări mecanice
5. Tehnician transporturi
6. Tehnician prelucrări pe mașini cu comandă numerică
7. Tehnician construcții navale
8. Tehnician prelucrări la cald
Curriculumul a fost elaborat pe baza standardelor de pregătire profesională (SPP) aferente

calificărilor sus menționate.
Nivelul de calificare conform Cadrului Național al calificărilor – 4
Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:
Nr. ore Stagii

Nr. ore/saptamana
de practica
URI MODUL
labo- prac- labo- prac-
teorie
rator tica rator tica
URÎ 8. Realizarea MODUL I. Realizarea
1 1 - - -
desenelor de ansamblu desenelor de ansamblu
URÎ 9. Proiectarea MODUL II. Proiectarea

1 1 - - -
asistată de calculator asistată de calculator
URÎ 12. Asamblarea
MODUL III. Asamblarea
componentelor de bază
componentelor de bază ale
ale subansamblurilor și 2 - 3 - -
subansamblurilor și
ansamblurilor
ansamblurilor mecatronice
mecatronice
MODULUL IV. Curriculum
- 2 - - -
în dezvoltare locală
URÎ 11. Montarea MODUL V. Montarea

sistemelor mecanice sistemelor mecanice pentru
- - - 2 3
pentru transmiterea și transmiterea și
transformarea mișcării transformarea mișcării
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Page 3
Clasa a XI-a
Învățământ liceal – filiera tehnologică
Calificarea profesională: TEHNICIAN MECATRONIST

Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ
Cultură de specialitate şi pregătire practică

Modul I. Realizarea desenelor de ansamblu
Total ore /an: 66
din care: Teorie 33
Laborator tehnologic 33
Instruire practică -
Modul II. Proiectarea asistată de calculator

Total ore /an: 66
din care: Teorie 33
Modul III. Asamblarea componentelor de bază ale subansamblurilor și ansamblurilor
mecatronice
Total ore /an: 165
din care: Teorie 66
Laborator tehnologic -
Instruire practică 99
Modulul IV. * _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Curriculum în dezvoltare locală

Total ore/an 66
din care: Teorie 66
Laborator tehnologic -
Total ore /an = 33 săpt. x 11 ore /săpt. = 363 ore/an
Stagii de pregătire practică

Modulul V. Montarea sistemelor mecanice pentru transmiterea și transformarea mișcării
Total ore /an: 150
din care: Teorie -
Instruire practică 90
Total ore /an = 5 săpt. X 5 zile x 6 ore /săpt. = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 513 ore/an
Notă:
Pregătirea practică poate fi organizată atât în unitatea de învățământ cât și la operatorul
economic/instituția publică parteneră
* Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ în
parteneriat cu operatorul economic/instituția publică parteneră, cu avizul inspectoratului şcolar.

Page 4
MODULUL I. REALIZAREA DESENELOR DE ANSAMBLU
 Notă introductivă
Modulul „Realizarea desenelor de ansamblu”, componentă a ofertei educaționale (curriculare)

pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională Mecanică, face parte din
cultura de specialitate și pregătirea practică săptămânală aferente clasei a XI-a, învățământ liceal.
Modulul are alocat un număr de 66 ore/an, conform planului de învăţământ, din care:
 33 ore/an – teorie
 33 ore/an – laborator tehnologic
Modulul „Realizarea desenelor de ansamblu” este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează
dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din
ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 4, din
domeniul de pregătire profesională Mecanică, sau continuarea pregătirii într-o calificare de nivel
superior.
 Structură modul
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 8. REALIZAREA
DESENELOR DE
ANSAMBLU
Rezultate ale învăţării Conţinuturile învăţării
(codificate conform SPP)
Cunoștinţ Abilităţ Atitudin
e i i
8.2.1. 8.3.1.
8.1.1. 1. Reguli de reprezentare pentru desenele de ansamblu
8.2.2. 8.3.2.
8.1.2. 8.2.3. 8.3.3. 2. Poziţionarea pieselor componente
8.2.4. 8.3.4. 3. Cotarea desenelor de ansamblu
8.2.5. 8.3.5. 3.1. Dimensiuni de gabarit;
8.2.6. 8.3.6. 3.2. Dimensiuni de legătură;
8.1.3. 8.3.7.
8.2.7. 3.3. Dimensiuni nominale şi câmpurile de toleranţă;
8.2.8. 8.3.8. 3.4. Dimensiuni realizate la montare;
8.2.9. 3.5. Dimensiunile poziţiilor extreme.
4. Tabelul de componenţă, indicatorul redus şi
8.2.10. înscripţionarea desenelor de ansamblu
8.1.4. 8.2.11. 4.1. Tabelul de componenţă;
8.2.12. 4.2. Indicatorul redus;
4.3.Înscripţionarea desenului de ansamblu.
8.1.5 8.2.13. 5. Întocmirea desenului de ansamblu după model
8.2.14. (releveu)
8.2.15. 5.1.Identificarea unui ansamblu model;
8.2.16. 5.2.Stabilirea poziţiei de reprezentare a ansamblului model;
8.2.17. 5.3. Întocmirea schiţelor pieselor componente ;
8.2.18. 5.4. Întocmirea schiţei de ansamblu ;
5.5. Întocmirea desenului de ansamblu la scară;
5.6. Întocmirea desenelor la scară pentru toate piesele
Page 5
componente;
5.7. Reprezentarea unor ansambluri şi a pieselor componente;
5.8. Extragerea de piese dintr-un desen de ansamblu
prezentat.
8.2.19. 6. Notarea pe desene a materialelor pentru executarea
8.2.20. pieselor componente dintr-un ansamblu
8.1.6.
8.2.21.
8.2.22.
7. Citirea şi interpretarea desenelor tehnice
8.2.23.
7.1. Citirea desenelor de execuţie;
8.1.7. 8.2.24.
7.2. Citirea desenelor de ansamblu şi de montaj.
8.2.25.
8. Desene speciale
8.1. Desene de construcţii metalice:
8.1.1. Reprezentarea şi notarea pe desene a profilelor
laminate;
8.1.2. Executarea desenelor de construcţii metalice.
8.2. Desene de operaţii:
8.2.1. Desenul de semifabricat;
8.2.26.
8.2.2. Desenul de operaţii pentru prelucrări mecanice.
8.1.8. 8.2.27.
8.3. Scheme cinematice:
8.2.28.
8.3.1. Întocmirea schemelor cinematice;
8.3.2. Citirea schemelor cinematice.
8.4. Desene de instalaţii industriale:
8.4.1. Reprezentarea instalaţiilor pentru fluide;
8.4.2. Reprezentarea instalaţiilor electrice de utilizare;
8.4.3. Reprezentarea instalaţiilor termoenergetice;
8.4.4. Reprezentarea instalaţiilor de automatizare.
 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente,
machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice,
juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în şcoală
sau la operatorul economic):
- Instrumente şi materiale specifice reprezentării schiţei: planşetă, riglă gradată,

echere, compasuri, florare, creioane, gumă de şters, hârtie de desen;
- Seturi de ansanbluri;
- Suport de curs, fişe de lucru, fişe de documentare, planşe didactice, reviste de
specialitate;
- Videoproiector, calculator, soft-uri educaţionale, prezentări PowerPoint.
 Sugestii metodologice
Conţinuturile modulului ,,Realizarea desenelor de ansamblu” trebuie să fie abordate într-o
manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al elevilor.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Page 6
Modulul ,, Realizarea desenelor de ansamblu” are o structură flexibilă, deci poate încorpora,
în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă
a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din
unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor din SPP
menţionate mai sus.
Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practică din unitatea de
învăţământ sau de la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării
prevăzute în Standardul de pregătire profesională al calificării.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev,
inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Aceste activități de învățare vizează:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant
la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile
ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, metoda
Phillips 6 – 6, metoda 6/3/5, metoda expertului, metoda cubului, metoda mozaicului, discuţia
Panel, metoda cvintetului, jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, etc;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii,
prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activităţile de
documentare, modelarea, observaţia/ investigaţia dirijată etc.;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul individual,
investigaţia ştiinţifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă (utilizarea surselor de informare: ex.
biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).
Pentru dobândirea rezultatelor învăţării, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
- elaborarea de referate interdisciplinare;
- activităţi de documentare;
- vizionări de materiale video (casete video, CD/ DVD – uri);
- problematizarea;
- demonstraţia;
- investigaţia ştiinţifică;
- învăţarea prin descoperire;
- activităţi practice;
- studii de caz;
- jocuri de rol;
- simulări;
- elaborarea de proiecte;
- activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare;
- activităţi de lucru în grup/ în echipă.
Un exemplu de metodă didactică ce poate fi folosită în activităţile de învăţare este ”Învățarea

prin descoperire”
Aceasta metoda îl situează pe elev în ipostaza de subiect al cunoașterii științifice. Este o
modalitate de lucru prin intermediul căreia elevii sunt puși să descopere adevărul, refăcând drumul
elaborării cunoștințelor prin activitate proprie, independentă. Acest tip de învățare se derulează într-

Page 7
un cadru problematizant, metoda fiind o continuare a problematizării și a dezbaterii, o finalitate a
lor.
Elevii se confrunta cu o situație-problemă, iar soluționarea ei serealizează prin descoperire și
presupuneri (prin organizarea și corelarea de date, structurarea și interpretarea lor, exersarea
operațiilor gândirii și folosirea unor principii care necesita intuiție, imaginație și creativitate).
Pentru ca metoda învățării prin descoperire să dea roade , profesorul trebuie în prealabil să
învețe elevul:
- să consulte documente, surse, pentru a putea face observații sistematice și complete;
- să interpreteze obiectiv;
- să sistematizeze cunoștințe;
- să urmărească obiectivul propus.
Găsirea soluțiilor pentru rezolvarea situației-problemă se va transforma pentru elev într-o
acțiune de investigare-descoperire. Învățarea prin descoperire are la baza cercetarea, investigarea
proprie realizată de elev, care în acest caz asimilează foarte eficient noul.
Metoda presupune pargurgerea următoarelor etape:
- confruntarea cu o situație problemă (etapa în care se realizează declanșarea dorinței lor de căutare
și explorare);
- realizarea actului descoperirii, care presupune structurarea și interpretatea datelor, utilizarea
operațiilor gândirii și evidențierea noului;
- verbalizarea generalizărilor și formularea concluziilor;
- exersarea în ceea ce s-a descoperit, etapa care constă în aplicarea celor descoperite în noi contexte
situaționale.
Avantajele acestei metode sunt:
- creează premisele necesare unei activități intelectuale intense;
- rezultatele descoperirilor se constituie în achiziții trainice, contribuind în același timp la
asigurarea motivației intrinseci;
- contribuie la însușirea unor metode euristice, de descoperire;
- permite menținerea sub control a progresiei învățării, asigurând transmiterea unor fluxuri
informaționale bogate de la elev la profesor.
Exemplu: Rezultatul învăţării vizat:
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
Reguli de Utilizarea regulilor de -Asumarea răspunderii în

reprezentare reprezentare pentru aplicarea regulilor de
pentru desenele întocmirea desenelor de reprezentare pentru desenele de
de ansamblu ansamblu necesare ansamblu;
executării ansamblurilor. -Asumarea iniţiativei în
rezolvarea unor probleme
1. Profesorul pune la dispoziția elevilor desene de ansamblu.

2. Se prezintă sarcina de lucru: Identificați regulile de reprezentare a desenelor de ansamblu.
3. Elevii consultă desenele de nasamblu și formulează păreri în ceea ce privește regulile de
reprezentare a acestora.
4. Elevii realizează un desen de ansamblu, respectând regulile identificate.
 Sugestii privind evaluarea

Page 8
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
au atins rezultatele învăţării şi şi-au format competenţele stabilite în standardele de pregătire
profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă:
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de
modalitatea de evaluare – probe orale, scrise, practice – de stilurile de învăţare ale
elevilor.
 Planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se
aglomerarea mai multor evaluări în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la
cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.
b. Finală:
 Realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/
învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:

- fişe de observaţie;
- fişe test;
- fişe de lucru;
- fişe de documentare;
- fişe de autoevaluare/ interevaluare;
- eseul;
- referatul ştiinţific;
- proiectul;
- teste docimologice;
- lucrări de laborator/ practice.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare finală:

- proiectul,
- studiul de caz,
- portofoliul,
- testele sumative.
Se recomandă ca în parcurgerea modulului să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ cât
și de tip sumativ pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării. Elevii vor fi evaluaţi în ceea ce
priveşte atingerea rezultatelor învăţării specificate în cadrul modulului.
Un exemplu de metodă de evaluare este metoda RAI.

Metoda RAI are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor de a comunica, prin întrebări
şi răspunsuri, ceea ce tocmai au învăţat elevii; „ceea ce tocmai au învăţat” elevii desemnează
rezultatul unei activităţi de predare de către profesor, de documentare a elevilor, de sistematizare a
unor cunoştinţe anterioare, de integrare a noilor informaţii în sistemul propriu de cunoştinţe.
Activitatea permite fixarea cunoştinţelor, clarificarea noţiunilor, verificarea corectitudinii propriilor
percepţii şi stimulează competiţia dintre elevi.
Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde – Aruncă – Interoghează şi se
desfăşoară astfel: la sfârşitul unei secvenţe de instruire (temă sau capitol) profesorul împreună cu
elevii, investighează rezultatele obţinute în urma predării-învăţării, printr-un joc de aruncare a unei
mingii mici şi uşoare de la un elev la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din

Page 9
lecţia/capitolul predat, celui care o prinde. Cel care prinde mingea, răspunde la întrebare şi apoi, o
aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare.
Evident, cel ce întreabă trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate. Cel care nu
cunoaşte răspunsul iese din joc, iar cel care a pus întrebarea, va da şi răspunsul: astfel are ocazia de
a mai arunca odată mingea, şi deci, de a mai pune o întrebare. Dacă cel care interoghează nu ştie
răspunsul la propria întrebare este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea.
Treptat în grup rămân cei mai bine pregătiţi. Metoda stimulează spiritul de competiţie între elevi şi
poate fi abordată sub forma unui concurs „Cine ştie mai multe despre ...?”
Exemple de întrebări:
- Care este principiul ... ?
- Ce reguli de…….cunoaşteţi?
- Care sunt materialele ... ?
- Despre ce ai învăţat astăzi/în acest capitol ... ?
- Care este importanţa faptului că ... ?
- Cum explici ... ?
- Cum justifici faptul că ... ? etc.
Metoda constituie o strategie de învăţare care îmbină cooperarea cu competiţia: realizează
un feed-back activ, într-un mod plăcut, energizant şi mai puţin stresant decât metodele clasice de
predare/învăţare/evaluare. Exersează abilităţile de comunicare interpersonală, capacitatea de a
formula întrebări clare şi de a găsi răspunsuri potrivite. S-a dovedit practic faptul că este mult mai
dificil să pui întrebări decât să răspunzi la acestea: pentru a formula întrebări trebuie să cunoşti bine
problema studiată. Antrenaţi în acest joc, chiar şi elevii mai timizi se simt încurajaţi, comunică mai
uşor şi participă cu plăcere la o activitate care, altfel, îi stresează.
Avantajele metodei:
• caracterul formativ şi creativ;
• stimularea motivaţiei:
• cultivarea interesului pentru activitatea intelectuală;
• realizarea legăturilor intra-, inter- şi transdisciplinare;
• completarea eventualelor lacune în cunoştinţele elevilor;
• realizarea unui feed-back rapid, într-un mod plăcut, energizant şi mai puţin stresant;
• exersarea abilităţilor de comunicare interpersonală.
Propunem aplicarea metodei RAI pentru recapitularea temei Poziționarea pieselor componente ale
ansamblului.
-Reguli de - Utilizarearegulilor de - Asumarea rolurilor care îi revin în

reprezentare pentru reprezentare pentru timpul întocmirii desenelor de
desenele de întocmirea desenelor de ansamblu necesare executării
ansamblu ansamblu ansamblurilor
-Poziționarea necesare executării -Respectarea termenelor de realizare
pieselor ansamblurilor a sarcinilor ce le revin în timpul
componente ale -Aplicarea regulilor de întocmirii desenelor de ansamblu
ansamblului poziţionare a pieselor necesare executării ansamblurilor
componente în vederea -Asumarea iniţiativei în rezolvarea
întocmirii desenelor de unor probleme
ansamblu
- Profesorul pune la dispoziția elevilor un desen de ansamblu și formulează prima întrebare unuia dintre
elevi: ”Ce reprezintă ansamblul reprezentat?;

Page 10
- Elevul interogat răspunde și formulează o altă întrebare unui alt coleg: ” Care este regula de poziționare a
elementelor unui ansamblu?”; etc.
Bibliografie
 Standard de pregătire profesională –nivel 4, calificarea:„Tehnician mecatronist”, Anexa nr.

4 la OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016;
 Gh. Husein, Desen tehnic de specialitate, E.D.P., Bucureşti 1996;
 Gh. Husein, Aplicaţii şi probleme de desen tehnic, E.D.P., Bucureşti 1981;
 I . Vraca, Desen Tehnic, E.D.P., Bucureşti 1979;
 M. Mănescu, s.a., Desen tehnic industrial, Editura economică, 1995;
 *** Colecţie de standarde, Desene tehnice, Editura Tehnică, Bucureşti 1996;
 P. Precupeţu, C. Dale, Desen tehnic industrial, Editura Tehnică, Bucureşti 1990;
 M. Ionescu, D. Burduşel, ş.a., Desen Tehnic, Editura Sigma, Bucureşti 2000;
 Crenguţa –Lăcrămioara Oprea- Strategii diEditura Didactică şi Pedagogică 2009.

Page 11
MODUL II. PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR
Modulul „Proiectarea asistată de calculator”, componentă a ofertei educaționale (curriculare)

pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională Mecanică face parte din
cultura de specialitate și pregătirea practică săptămânală aferente clasei a XI-a, învățământ liceal.
Modulul are alocat un număr de 66 ore/an, conform planului de învăţământ, din care:
 33 ore/an – teorie
Modulul ,, Proiectarea asistată de calculator” este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează
dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din
ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 4, din
domeniul de pregătire profesională Mecanică sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel
superior.
 Structură modul
Rezultate ale învăţării/ competenţe (codificate conform SPP):

URÎ 9. PROIECTAREA
ASISTATĂ DE CALCULATOR
Rezultate ale învăţării (codificate Conţinuturile învăţării
conform SPP)
Cunoștinţe Abilităţi Atitudini
9.1.1. 9.2.1. 9.3.1. 1. Elemente de interfață grafică a programului AutoCAD
9.1.13. 9.2.2. 9.3.2. la lansarea în execuție a unei aplicații
9.2.3. 9.3.3. 1.1. Elemente de interfaţă.
9.2.27. 9.3.4. 1.1.1. Crearea unui desen
9.2.28. 9.3.5. 1.1.2. Fereastra de lucru
9.3.6. 1.1.2.1. Generalități
9.3.7. 1.1.2.2. Zona grafică
9.3.8. 1.1.2.3. Bara de meniuri
9.3.9. 1.1.2.4. Bara cu instrumente
1.1.2.5. Bara de comandă
1.1.2.6. Apelarea comenzilor
1.1.2.7. Cursorul
1.1.2.8. Comutatorii: Model/ Layout 1/ Layout 2
1.1.2.9. Bara de stare
1.2. Specificaţii şi recomandări de lucru
1.2.1. Lansarea programului AutoCAD
1.2.2. Salvarea desenelor
1.2.3. Închiderea AutoCAD-ului și a desenului curent
9.1.2. 9.2.4. 2. Operații pregătitoare în vederea realizării unui desen
9.1.13. 9.2.5. 2.1. Stabilirea formatului
9.2.6. 2.2. Unități de măsură
9.2.27. 2.3. Instrumente de proiectare
9.2.28. 2.4. Desenarea liniilor
2.5. Sistemul de coordonate
2.5.1. Coordonate rectangulare

Page 12
2.5.2. Coordonate polare
9.1.3. 9.2.7. 3. Comenzi pentru desenare
9.1.13. 9.2.27. 3.1. Generalități (bara de desenare, meniul Draw)
9.2.28. 3.2. Comenzi: LINE, RAY, XLINE, MLINE, CIRCLE,
ARC, PLINE, POLYGON, RECTANG, DONUT, SPLINE,
ELLIPSE, POINT, REVCLOUD, HATCH, GRADIENT,
REGION, TABLE, MULTILINETEXT.
9.1.4. 9.2.8. 4. Modul de fixare pe obiect
9.1.13. 9.2.27. 4.1. Funcția Object Snap
9.2.28. 4.2. Metode de selectare a obiectelor
9.1.5. 9.2.9. 5. Straturi și stabilirea proprietăților acestora (layer-e)
9.1.13. 9.2.10. 5.1. Bara de instrumente: Object Properties
9.2.27. 5.2. Caseta Layer Properties Manager
9.2.28. 5.2.1. Tipuri de linii
5.2.2. Grosimi de linii
5.2.3. Culoarea obiectelor
5.3. Gestionarea proprietăților layer-elor
9.1.6. 9.2.11. 6. Comenzi pentru editare (modificare)
9.1.13. 9.2.12. 6.1. Generalități (bara Modify, meniul Modify)
9.2.27. 6.2. Comenzi: ERASE, COPY, MIRROR, OFFSET,
9.2.28. ARRAY, MOVE, ROTATE, SCALE, STRETCH, TRIM,
EXTEND, BREAK, ALIGN, LENGTHEN, CHAMFER,
FILLET, EXPLODE
9.1.7. 9.2.13.
9.1.13. 9.2.27. 7. Hașurarea desenelor
9.2.28.
9.1.8. 9.2.14.
9.1.13. 9.2.15.
9.2.16. 8. Cotarea desenelor în plan
9.2.27.
9.2.28.
9.1.9. 9.2.17. 9. Comenzi și facilități ajutătoare
9.1.13. 9.2.18. 9.1. Facilități primare de vizualizare a desenului
9.2.27. 9.2. Comenzi: LIST, ID, DIST, AREA, DIVIDE,
9.2.28. MEASURE, STATUS, CAL, de corectare a greşelilor,
pentru reîmprospătarea imaginii, pentru accesarea
informaţiilor de asistenţă.
9.3. Blocuri și referințe externe
9.4. Modificarea proprietăților obiectelor
9.1.10. 9.2.19. 10. Comanda TEXT
9.1.13. 9.2.20. 10.1. Comenzi de scriere a desenului.
9.2.27. 10.2. Formatare şi stiluri de text.
9.2.28. 10.3. Editarea textelor existente.
9.1.11. 9.2.21. 11. Proiectarea tridimensională. Modelarea 3D.
9.1.13. 9.2.22. 11.1.Vizualizarea obiectelor tridimensionale (View)
9.2.27. 11.2. Tipuri de modele tridimensionale. Umbrirea
9.2.28. suprafețelor
11.3. Schimbarea sistemului de coordonate
11.4. Crearea suprafețelor
11.5. Modele solide
11.6. Construirea obiectelor solide compuse
Page 13
11.7. Editarea obiectelor solide
9.1.12. 9.2.23.
9.1.13. 9.2.24.
9.2.25.
12. Tipărirea desenelor
9.2.26.
9.2.27.
9.2.28.
 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente,

machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice,
juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în şcoală
sau la operatorul economic):
- Programul AutoCAD (Soft-ul să fie într-o versiune nouă, astfel încât absolvenţilor să
le fie mai uşor să se adapteze în activitatea productivă);
- Soft-uri educaționale, filme, prezentări PPT;
- Manuale, auxiliare curriculare, suport de curs, fişe de lucru, desene de execuţie, fişe
individuale de instructaj de SSM şi PSI.
- Laborator de informatică cu un număr de calculatoare egal cu numărul de elevi,
conectate în rețea și la INTERNET (configurația calculatoarelor trebuie să permită
rularea fără dificultate a aplicației AutoCAD);
- Imprimantă;
- Videoproiector.
Conţinuturile modulului ”Proiectarea asistată de calculator” trebuie să fie abordate într-o

manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire.
Modulul ”Proiectarea asistată de calculator” are o structură flexibilă, deci poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se
recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/ şi în cabinete de specialitate, ateliere de instruire
practică din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor
precizate în unităţile de rezultate ale învăţării, menţionate mai sus.
- aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant
la propria instruire şi educaţie;
- îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea
programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită
efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, metoda Phillips 6 – 6,
Page 14
metoda 6/3/5, metoda expertului, metoda cubului, metoda mozaicului, discuţia Panel, metoda
cvintetului, jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, etc;
- folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activităţile de
- însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul individual,
Pentru atingerea rezultatelor învăţării pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
- problematizarea;
- studii de caz;
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi

aptitudinilor/competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi folosite următoarele medode de
predare-învăţare:
1. metode de comunicare orală: expozitive, interogative (conversative sau dialogate); discuţiile şi
dezbaterile; problematizarea;
2. metode de comunicare bazate pe limbajul intern (reflecţia personală);
3. metode de comunicare scrisă (tehnica lecturii);
4. metode de explorare a realităţii:
a. metode de explorare nemijlocită (directă) a realităţii: observarea sistematică şi
independentă; experimentul; învăţarea prin cercetarea documentelor şi vestigiilor istorice;
b. metode de explorare mijlocită (indirectă) a realităţii: metode demonstrative; metode de
modelare;
5. metode bazate pe acţiune (operaţionale sau practice):
a. metode bazate pe acţiune reală/autentică): exerciţul; studiul de caz; proiectul sau tema de
cercetare; lucrările practice;
b. metode de simulare (bazate pe acţiune fictivă): metoda jocurilor, metoda dramatizărilor;
învăţarea pe simulatoare.
6. metode care stimuleaza creativitatea: brainstorming, jocul didactic, explozia stelara, metoda
pălăriilor gânditoare, caruselul, multi-voting, metoda poramidei, masa rotunda, interviul de grup,
studiul de caz, incidentul critic, Phillips 4/4, tehnica 4/3/5, controversa creativă, tehnica acvariului,
tehnica focus-grup, ”Patru colţuri”, metoda Frisco, “Sinectica”, ”Buzz-groups” , metoda ”Delphi”.
Un exemplu de metodă didactică ce poate fi folosită în activităţile de învăţare este

Brainstormingul.
Metoda brainstorming-ului (asalt de idei, furtună în creier) are drept scop emiterea unui
număr cât mai mare de soluții, de idei, privind modul de rezolvare a unei probleme, în vederea
obținerii, prin combinarea lor, a unei soluții complexe, creative, de rezolvare a problemei puse în
discuție.

Page 15
Este o metodă interactivă care se bazează pe dezbaterea unei probleme, prin emiterea liberă
și spontană a opiniiilor, indiferent cât de hazardate sunt. Scopul acesteia este de a înlesni găsirea
celei mai adecvate soluții, printr-o intensă mobilizare a ideilor tuturor participanților la discuție.
Este un excelent exercițiu de cultivare a creativității în grup și stimulează inventivitatea
participanților.
Comenzi -Stabilirea formatului și a - Asumarea responsabilităţii în

pentru unităților de măsură ceea ce priveşte respectarea
desenare - Desenarea folosind specificațiilor și recomandărilor
coordonatele absolute, relative de lucru în programul AutoCAD;
și polare - Asumarea inițiativei în
- Desenarea folosind comezile rezolvarea unor probleme;
din bara de desenare sau din - Colaborarea cu membrii echipei
meniul Draw pentru îndeplinirea riguroasă a
sarcinilor ce le revin în timpul
realizării desenelor cu ajutorul
programului AutoCAD
Tema: Comenzi pentru desenare (LINE, ARC, PLINE, POLYGON, RECTANG).

Să se creeze următoarele obiecte:
Sarcina de lucru: Comenzile folosite pentru desenarea celor trei obiecte.

Idei exprimate de elevi:
- Fig.1
- Comanda PLINE cu opțiunile acesteia pentru construirea segmentelor de dreptă și a
arcelor de cerc (1-2-segment de dreaptă, 2-3-semicerc, 3-4-semicerc, 4-5- segment de
dreaptă, 5-6-semicerc, 6-7-semicerc, 7-8-segment de dreaptă, 8-9-segment de dreaptă, 9-
1-arc de cerc, sensul de parcurgere fiind cel trigonometric );
- Determinarea opțiunilor pentru comanda PLINE;
- Determinarea coordonatelor.
- Fig.2
- Comanda POLYGON cu opţiunea Edge.
- Fig.3
- Comanda RECTANGLE;
- Determinarea celor două laturi ale dreptunghiului.

Page 16
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care
profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în
care elevii au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.
a. Continuă:
 instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea de
evaluare – probe orale, scrise, practice – de stilurile de învăţare ale elevilor.
 planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se
 va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele,
abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.
b. Finală:
 realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/
învăţare, pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în
standardul de pregătire profesională al calificării şi care informează asupra îndeplinirii
criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
- fişe test;
- fişe de lucru;
- eseul; referatul ştiinţific;
- proiectul;
- teste docimologice;
- lucrări de laborator/ practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
- proiectul,
- studiul de caz,
- portofoliul,
- testele sumative.
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ, cât
și de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în conformitate cu criteriile și
indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire profesională.
Un exemplu de instrument de evaluare este ”Fișa de lucru”
-Stabilirea formatului și a unităților de -Asumarea inițiativei în rezolvarea

Cotare măsură unor probleme;
a -Crearea straturilor și proprietățile acestora -Respectarea conduitei în timpul
desene -Realizarea unui desen care poate avea realizării desenelor cu ajutorul
lor în elemente plasate în straturi diferite programului AutoCAD;
plan -Hașurarea suprafețelor secționate alegând -Interrelaţionarea în timpul
tipul, orientarea și scara de reprezentare realizării desenelor cu ajutorul
-Realizarea cotării pieselor programului AutoCAD
Exemplu: Fişă de lucru

Page 17
Se consideră racordul din figura de mai jos:
a. b.
a. Să se realizeze reprezentarea şi cotarea desenului în dublă proiecţie;
b. Să se salveze desenul cu denumirea DESEN 2D.dwg într-un folder cu numele vostru creat
pe desktop;
c. Să se treacă în modul text pentru vizualizarea comenzilor folosite şi să se salveze acestea
prin copiere într-un fişier numit COMENZI.txt în folder-ul mai sus creat.
Cerinţe:
1. Alegerea unităţilor de măsură şi a preciziei de lucru;
2. Formatul de lucru este A3(420,297); se va reprezenta numai chenarul la o distanţă de 10 mm
faţă de margini;
3. Contururile vizibile, muchiile fictive, axele, haşurile şi liniile de cotă vor fi plasate pe
straturi de diferite culori şi cu tipuri de linii adecvate;
4. Haşurile – linie ANSI 31, cu distanţa între linii de 3mm;
5. Stilul de cotare (lungimea săgeţilor-3mm, prelungirea liniilor ajutătoare în afara intervalului
dintre linia de cotă şi elementul cotat-2mm, înălţimea textului-3.5mm, distanţa de la linia de
cotă la textul cotei-1mm).
Criterii de apreciere:
Nr. Obiectivul evaluării Punctaj
a. Stabilirea unităţilor de măsură şi a preciziei de lucru (Units) 2p
Setarea spaţiului de lucru (Limits) 2p
Trasarea chenarului (Rectang) 2p
Creare straturi – denumiri, atribute, utilizare (Layer) 2px5 straturi=10p
Realizarea celor două proiecții 30p
Acuratețea desenului (calculul poziționării desenului în formatul ales) 8p
Cotarea 2px15 cote=30p
b. Crearea folder-ului pe desktop cu numele elevului 2p
Salvarea desenului cu denumirea DESEN 2D.dwg 2p
c. Salvarea textului cu denumirea COMENZI.txt 2p
Oficiu 10p
Total 100p
TEST DE EVALUARE SUMATIV

Page 18
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de 50 min.
Partea I 50 puncte
Subiectul I - 30 puncte
I.1. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera corespunzătoare
răspunsului corect: (10puncte)
1.1. Pentru a iniţializa un ecran de desenare cu dimensiunile de 210, 297 trebuie activată comanda:
(2p)
a. dimension;
b. dimension styles;
c. drafting settings;
d. drawing limits.
1.2. Personalizarea interfeţei AutoCAD şi a mediului de desenare se realizează cu: (2 p)

a. Comanda Display din meniul View;
b. Comanda OPTIONS din meniul TOOLS;
c. Comanda RULER din meniul VIEW;
d. Comanda TABS din meniul FORMAT.
1.3. Anularea unei comenzi în execuţie se face prin apăsarea tastei: (2 p)

a. END;
b. ESC;
c. F2;
d. TAB.
1.4. Sistemul principal de coordonate din AutoCAD se numeşte: (2 p)

a. sistem plan – paralel de axe;
b. sistem UCS ( User Coordinate System);
c. sistem de repere fixe;
d. WCS (World Coordinate System).
1.5. Stabilirea limitelor desenului se poate face cu comanda: (2 p)

a. Limits;
b. Line;
c. Mline;
d. Spline.
I.2. Transcrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera corespunzătoare fiecărui enunţ și notaţi în dreptul ei
litera A, daca apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.
Transformaţi enunţurile apreciate ca false astfel încât să devină adevărate. (10 puncte)
a. Comanda LENGTHEN se poate aplica și multiliniei.

b. Desenarea unui inel sau cerc plin se face cu comanda CIRCLE.
c. Comanda OOPS anulează ultima comandă ERASE.
I.3. În coloana A sunt indicate comenzi din AutoCAD, iar în coloana B rolul acestora. Scrieţi pe
foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din
coloana B: (10 puncte)
A. Comenzi de editare B. Rolul acestora
1. TRIM a. Elimină o porţiune din obiectul selectat sau îl separă în două părţi.
Page 19
2. EXPLODE b. Realizează teşirea unui contur sau a unui colţ.
3. BREAK c. Retează porţiuni ale obiectelor selectate dincolo de o muchie tăietoare
4. FILLET d. Desenează un contur paralel
5. CHAMFER e. Realizează rotunjirea unui contur sau a unui colţ
f. Descompune entităţile compuse în obiectele componente
Subiectul II - 20 puncte
II.1. Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere: (10puncte)
a. AutoCad-ul oferă două spații de lucru diferite: ................(1) ................ și spațiul hârtie.
b. O modalitate de a controla afișarea imaginii este comanda ...............(2) ........ , care permite
deplasarea ferestrei de vizualizare a desenului într-o nouă poziție, fără a modifica factorul de
mărire.
c. Comanda AREA permite specificarea unui număr de puncte din desen sau a unui obiect pentru
care ulterior, AUTOCAD calculează aria şi ........... (3) ................... porţiunii închise.
d. Comanda ............... (4) ................. permite deformarea (alungirea) porţiunii selectate din desen,
păstrând neschimbate conexiunile neafectate.
e. Comanda......(5)...........se foloseşte pentru modificarea proprietăţilor obiectelor existente.
II.2. După lansarea în execuţie a comenzii RECTANGLE AutoCAD iniţiază următorul dialog:
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: (10 puncte)
a. Indicați rolul comenzii RECTANGLE;
b. Specificați opţiunea implicită a comenzii;
c. Precizați numarul opțiunilor pe care îl are comanda;
d. Descrieți opțiunile precizate la punctul “c”.
Partea II 40 puncte
III.1. (10 p)
Se consideră figura de mai jos realizată cu comanda LINE.
Stabiliți coordonatele absolute pentru desenarea piesei, având punctul de pornire
1(100,100) respectând sensul de parcurgere figurat. 10 puncte
III.2. (30 p)
Se consideră piesa din figura de mai jos care cuprinde patru arce de cerc astfel: C1, C2 si
C3 cu unghiul la centru de 90 fiecare și C4 cu un unghi la centru de 180.
Să se stabilească coordonatele relative pentru desenarea piesei al cărei contur să fie
realizat ca o polilinie, punctul de start fiind 1(70,70) după care sensul de parcurgere să fie spre
dreapta.
Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţiile corecte care completează spaţiile libere pentru
fiecare rând de comandă:
Page 20
1. Command: ..............
2. Specify start point: ..............
3. Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: ................
4. Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: .................
5. Specify endpoint of arc or
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: ...............
6. Specify center point of arc: ...........
7. Specify endpoint of arc or [Angle/Length]: ...........
8. Specify included angle: ...................
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: ............
10. Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: ....................
11. Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: ....................
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: .............
13. Specify center point of arc: ...............
14. Specify endpoint of arc or [Angle/Length]: ................
15. Specify included angle: ...........
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]:................
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: ...........
22. Specify center point of arc: ..............
23. Specify endpoint of arc or [Angle/Length]: ...........
24. Specify included angle:..............
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: ..............
26. Specify included angle: ............
27. Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: ...........
28. Specify center point of arc: ...............
Page 21
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: ..............
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
 Se punctează oricare alte formulări / modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.
Partea I 50 puncte
Subiectul. I. TOTAL: 30 puncte
I.1. (10 p)
1 -d; 2 - b; 3 - b; 4 - d; 5 – a.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia
se acordă 0 puncte.
I.2. (10 p)
a. F; b. F; c. A.
Transformarea enunţurilor:
a. Comanda LENGTHEN se poate aplica numai segmentelor și arcelor.
b. Desenarea unui inel sau cerc plin se face cu comanda DONUT.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
pentru fiecare transformare a unei variante F în A se acordă 2p.
I.3. (10 p)
1-c; 2-f; 3-a; 4-e; 5-b.
Subiectul II - 20 puncte
II.1. (10p)
1-spațiul model;
2-PAN;
3-perimetrul;
4-stretch;
5-ddmodify.
II.2. (10p)
a. Desenează dreptunghiuri
Pentru răspuns corect se acordă 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0
puncte.
b. Specify first corner point
Pentru răspuns corect se acordă 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0
puncte.
c. 6
Page 22
Pentru răspuns corect se acordă 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0
puncte.
d. Specify first corner point – se precizează un colţ al dreptunghiului;
Chamfer – se pot crea dreptunghiuri cu colţurile teşite;
Elevation – se deplasează dreptunghiul pe direcţia Z pe o distanţă precizată;
Fillet – se pot crea dreptunghiuri cu colţurile rotunjite;
Thickness – se dă dreptunghiului dimensiune pe direcţia Z;
Width – se dă dreptunghiului lăţime;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se
acordă 0 puncte.
Partea II 40 puncte
III.1. (10 p)
Coordonate absolute Punctaj
Command: Line -
 100,100 1p
 100,130 1p
 126,145 1p
 146,145 1p
 146,158 1p
 165,158 1p
 165,128 1p
 190,128 1p
 190,100 1p
close 1p
Pentru reprezentarea incorectă sau lipsa acesteia 0p.
III.2. (30p)
1. Command: _pline.................................................................................................................2p
2. Specify start point: 70,70.....................................................................................................1p
3. Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @200,0.................................1p
4. Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: a.................................1p
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: ce.......1p
6. Specify center point of arc: @60,0.......................................................................................1p
7. Specify endpoint of arc or [Angle/Length]: a .....................................................................1p
8. Specify included angle: -90 ................................................................................................1p
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: l..........1p
10. Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,40.........................1p
13. Specify center point of arc: @-100,0...................................................................................1p
14. Specify endpoint of arc or [Angle/Length]: a......................................................................1p
15. Specify included angle: 90...................................................................................................1p
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: l..........1p
17. Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-20,0.......................1p
18. Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,-60.......................1p

Page 23
19. Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-80,0.......................1p
22. Specify center point of arc: @-60,0.....................................................................................1p
23. Specify endpoint of arc or [Angle/Length]: a......................................................................1p
24. Specify included angle: -90..................................................................................................1p
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: a.........1p
26. Specify included angle: 180.................................................................................................1p
27. Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: ce...................................................................1p
28. Specify center point of arc: @0,-40.....................................................................................1p
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: cl........1p
Pentru reprezentarea incorectă sau lipsa acesteia 0p.
Bibliografie
 Standard de pregătire profesională – nivel 4, calificarea: Tehnician mecatronist, Anexa nr. 4

la OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016;
 Ioan Cerghit - ”Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi
strategii”, Ed. Polirom, Iaşi, 2008;
 Ionel Simion, ”AutoCAD 2005 – Aplicații”, Ed. Teora, 2005;
 Nela Al-Derwesh, ș.a., Auxiliar curricular, Realizarea desenelor în 2D;
 Nela Al-Derwesh, ș.a., Auxiliar curricular, Bazele desenării asistate de calculator;
 Nela Al-Derwesh, ș.a., Auxiliar curricular, Elemente de bază privind interfața CAD;
 Pagini Web şi softuri educaţionale utile:
http://www.catia.ro/tutoriale/autocad
http://www.autodesk.com/
http://www.softedu.eu/
http://www.scribd.com/doc/13354604/Manual-AutoCAD
http://www.formare.ro/download/suport%20curs%20autocad.pdf
http://www.scribd.com/doc/79328955/13767690-Curs-Autocad-Basic
http://www.scritube.com/stiinta/informatica/autocad/Prezentarea-programului-
AutoCa162235720.php
http://usa.autodesk.com/support/
http://www.tubefun4.com/c/1.htm.
MODUL III. ASAMBLAREA COMPONENTELOR DE BAZĂ ALE

SUBANSAMBLURILOR ȘI ANSAMBLURILOR MECATRONICE

Page 24
Modulul „Asamblarea componentelor de bază ale subansamblurilor și ansamblurilor
mecatronice”, componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificări profesionale din
domeniul de pregătire profesională Mecanică, face parte din cultura de specialitate și pregătirea
practică săptămânală aferente clasei a XI-a, învățământ liceal.
Modulul are alocat un numărul de 165 ore/an, conform planului de învăţământ, din care :
 66 ore/an - teorie
 99 ore/an – instruire practică

mecatronice” este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și
atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile
corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 4, din domeniul de pregătire profesională
Mecanică sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
 Structura modulului
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 12. ASAMBLAREA

COMPONENTELOR DE BAZĂ ALE
SUBANSAMBLURILOR ȘI
ANSAMBLURILOR MECATRONICE
Conţinuturile învăţării
Rezultate ale învăţării (codificate
conform SPP)
Cunoștinţ Abilităţi Atitudini

e
12.1.1. 12.2.1. 12.3.1. 1. Procesul tehnologic de asamblare:
12.2.2. 12.3.2. 1.1. Elementele procesului tehnologic de
12.2.3. 12.3.3. asamblare a componentelor mecatronice;
1.2. Documentația tehnică specifică proceselor
12.2.4. 12.3.4.
tehnologice de asamblare a componentelor
12.2.5. 12.3.5. mecatronice;
12.2.6. 12.3.6. 1.3. Metode de asamblare demontabilă a
12.2.15. 12.3.7. componetelor mecatronice: asamblări directe/
12.2.16. 12.3.8. indirecte prin strângere, asamblări cu efect elastic,
12.2.17. 12.3.9. asamblări prin efect de pană, asamblări prin filet;
12.2.18. 12.3.10. 1.4. Metode de asamblare nedemontabilă a
componetelor mecatronice: asamblări prin nituire,
12.2.19.
prin răsfrângere, prin urechi, prin nervurare, prin
12.2.20. imprimare, prin lărgire sau îngustare, asamblări
12.2.21. sudate în puncte, asamblări sudate în linie,
12.2.22. asamblări prin lipire, încleiere, chituire, îacastrare,
12.2.23. 1.5. Precizia de prelucrare și asamblare;
12.2.24. 1.6. Abateri dimensionale de formă și poziție,
12.2.25. toleranțe.
12.2.26.
12.2.27.
Page 25
12.1.2. 12.2.7.
12.2.8.
12.2.9.
2. Realizarea subansablurilor și ansamblurilor
12.2.10.
mecatronice:
12.2.11. 2.1. Condiții tehnice;
12.2.12. 2.2. Documentația tehnică de asamblare;
12.2.13. 2.3. Tehnologii de montaj;
12.2.14. 2.4. SDV-uri necesare asamblării
12.2.15. subansamblurilor/ ansamblurilor mecatronice;
12.2.16. 2.5. Operațiilor pregătitoare în vederea realizării
ansamblurilor de mecatronice; operații de
12.2.17.
asamblare a componentelor subansamblurilor
12.2.18. /ansamblurilor mecatronice;
12.2.19. 2.6. Instrumente și AMC-uri pentru verificarea
12.2.20. subansamblurilor/ ansamblurilor mecatronice
12.2.21. realizate;
12.2.22. 2.7. Norme de SSM, de protecția mediului și PSI
12.2.23. specifice realizării ansamblurilor de mecanică fină;
2.8. Defecte posibile ale ansamblurilor
12.2.24.
mecatronice.
12.2.25.
12.2.26.
12.2.27.
 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete,

materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare
dobândirii rezultatelor învățării (existente în şcoală sau la operatorul economic):
- Materiale pentru spălare şi degresare: benzină, acetonă, white spirt, tetracloretilenă,

soluţii apoase de substanţe alcaline (hidroxid de sodiu, carbonat de sodiu), soluţii
emulsionate (amestecuri de săpunuri, soluţii alcaline), detergenţi;
- Materiale pentru ungere: uleiuri minerale, unsori;
- Materiale necesare pentru lipire:colofoniu, acid clorhidric, clorură de zinc, clorură de
amoniu, aliaje pentru lipit etc;
- Manuale, auxiliare curriculare, suport de curs, fişe de lucru, fişe de documentare, fişe
ajutătoate, planşe didactice, reviste de specialitate, documentaţie tehnică (desene de
execuţie, fişe tehnologice, cărţi tehnice, dicţionare de termeni tehnici, normative
specifice, fişe individuale de instructaj de SSM şi PSI, standarde tehnice, standarde de
calitate) etc.
- Subansambluri ale automatelor de servire (automate comerciale de vândut băuturi
calde, automate comerciale de vândut băuturi reci la pahar, la PET sau la doze),
subansambluri ale automatelor de parcare, copiatoarelor, imprimantelor, telefoanelor,
faxurilor, PC-urilor, aparatelor electrocasnice etc.;
- Scule necesare: ciocane, pistoale pneumatice de nituit, ciocane de lipit, pistoale de
lipit, chei, șurubelnițe etc;
- Instrumente şi mijloace de verificare specifice: șublere, micrometre, minimetre,
comparatroare, ortoteste, pasametre, goniometru, spectrometru, osciploscop,
interferometru, luneta colimatoare, microscop de atelier etc;
- Echipamente: calculator, videoproiector,
- Soft-uri educaționale, filme, prezentări PPTetc.
Page 26
Conţinuturile modulului „Asamblarea componentelor de bază ale subansamblurilor și

ansamblurilor mecatronice” trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, diferențiată, ținând
cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire al elevilor.
mecatronice” are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare
sau/ şi în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la
agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de rezultate ale învăţării,
menţionate mai sus.
Pregătirea practică în cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practică din
unitatea de învăţământ sau de la agentul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor
învăţării prevăzute în Standardul de pregătire profesională al calificării.
- aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la
propria instruire şi educaţie;
- problematizarea;
- demonstraţia;

Page 27
- studii de caz;
- jocuri de rol;
- simulări;
Un exemplu de metodă didactică ce poate fi folosită în activităţile de învăţare este metoda ”Studiul
de caz”
Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală,
autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente
problematice.
Profesorul alege un „caz” semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse, care să
evidenţieze aspectele general-valabile, prezintă cazul elevilor, care îl analizează. Elevii pot cere
lămuriri şi informaţii suplimentare. Se dezbat în plen a modurilor de soluţionare a cazului propus
Se formulează concluziile.
Rolul profesorului se reduce doar la cel de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a
cazului. El trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile
participanţilor de a soluţiona cazul, punând accent pe participarea activă şi productivă, individuală şi de
grup.
Exemplu: Rezultatul învăţării vizat
- Descrierea metodelor de - Asumarea rolurilor care îi

Metode de
asamblare; revin în cadrul echipei de
asamblare
- Utilizarea corectă a vocabularului lucru;
nedemontabilă a
comun şi a celui de specialitate în - Colaborarea cu membrii
componentelor
limba română şi în limba maternă; echipei pentru îndeplinirea
mecatronice
- Comunicarea/ raportarea riguroasă a sarcinilor;
rezultatelor activităţii profesionale - Respectarea termenelor de
desfăşurate realizare a sarcinilor.
- Se anunţă tema: Metode de asamblare nedemontabilă a componentelor mecatronice;
- Se împarte clasa în grupe de 4 – 5 elevi;
- Fiecare grupă primeşte câte un caz, ca de
exemplu: „În figura alăturată este
reprezentată schema de realizare a unei
asamblări prin urechi. Cum consideraţi că se
realizează asamblarea, pe ce principiu se
bazează, care ar fi condiţiile în care se poate
executa asamblarea?”;
- Grupele îşi desemnează câte un raportor, care
prezintă concluziile echipei;
- Se dezbat şi se analizeaz concluziile
echipelor.

Page 28
Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se valorifică
experienţa personală a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a se plasa în anumite situaţii, de a le
analiza, de a formula concluzii şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii.
Sugestii privind evaluarea

va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii
au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.
a. Continuă:
abilităţile şi atitudinile specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
b. Finală:
 realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare,
pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în
- fişe test;
- fişe de lucru;
- eseul;
- proiectul;
- teste docimologice.
- proiectul,
- studiul de caz,
- portofoliul,
- testele sumative.
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip

formativ, cât și evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în
conformitate cu criteriile și indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire profesională.
Evaluarea finală a unității de rezultate ale învățării tehnice generale ”Asamblarea
componentelor de bază ale subansamblurilor și ansamblurilor mecatronice” se va realiza în
Un exemplu de instrument de evaluare pentru rezultatele învățării este ”Fișa de
autoevaluare”:
Exemplu: Se evaluează rezultatul învăţării:

Page 29
-Precizia de - Citirea şi interpretarea - Raportarea
prelucrare. documentaţiei tehnice specifice rezultatelor
proceselor tehnologice de coordonatorului;
asamblare; - Respectarea
- Calcularea abaterilor dimensionale; termenelor de realizare
- Calcularea toleranţelor. a sarcinilor.
- Elevii primesc câte o fişă şi sunt încurajaţi să rezolve sarcinile;
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
În desenul de mai jos este reprezentat desenul de execuţie al unui arbore drept cu secţiune
variabilă.
1. Identificaţi şi interpretaţi abaterile specificate pe desen.
2. Pentru cota încercuită cu roşu, precizaţi dimensiunea nominală (N), abaterea superioară
(As), abaterea inferioară (Ai) şi calculaţi dimensiunea maximă (Dmax), dimensiunea minimă
(Dmin) şi toleranţa (T). Interpretaţi rezultatele.
- Se discută răspunsurile elevilor, se corectează, se completează, iar elevii îşi autoevaluează

lucrarea.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care sunt atinse rezultatele învăţării din standardul de
pregătire profesională aferent calificării „Tehnician mecatronist”.
 Bibliografie
 Standard de pregătire profesională –nivel 4, calificarea: Tehnician mecatronist, Anexa nr. 4

la OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016;
 Comănescu M., Comănescu A. – “Noţiuni de asamblare şi testare a echipamentelor de
calcul şi birotică”, Editura Matrixrom, Bucureşti, 2007;
 Ciocîrlea – Vasilescu A., Constantin M. – “Asamblarea, întreţinerea şi repararea maşinilor
şi instalaţiilor”, Editura ALL Educational, Bucureşti, 2003;

Page 30
 Demian T. – “Elemente constructive de mecanică fină“, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1976;
 Pagini Web şi softuri educaţionale utile: www.google.ro.
MODUL V. MONTAREA SISTEMELOR MECANICE PENTRU TRANSMITEREA ȘI

TRANSFORMAREA MIȘCĂRII
Modulul „Montarea sistemelor mecanice pentru transmiterea și transformarea mișcării”,

componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de
pregătire profesională Mecanică, face parte din cultura de specialitate și pregătirea practică
săptămânală aferente clasei a XI-a, învățământ liceal.
Modulul are alocat un numărul de 150 ore/an, conform planului de învăţământ, din care:
Page 31
 90 ore/an – instruire practică
Modulul „Montarea sistemelor mecanice pentru transmiterea și transformarea mișcării” este

centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare
angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor
profesionale de nivel 4, din domeniul de pregătire profesională Mecanică sau în continuarea
pregătirii într-o calificare de nivel superior.
 Structura modulului
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 11. MONTAREA SISTEMELOR

MECANICE PENTRU TRANSMITEREA ȘI
TRANSFORMAREA MIȘCĂRII
Conţinuturile învăţării
Rezultate ale învăţării (codificate
conform SPP)
Cunoștinţe Abilităţi Atitudini

11.1.1. 11.2.1. 11.3.1. 1. Transmisii mecanice
11.3.2. 1.1. Evoluţia sistemelor pentru transmiterea şi
11.3.3. transformarea mişcării de-alungul timpului.
1.2. Tipuri de sisteme pentru transmiterea şi
11.3.4.
transformarea mişcării.
11.3.5. 1.3. Clasificarea transmisiilor mecanice.
11.3.6. 1.4. Caracteristici principale ale transmisiilor de
11.3.7. largă utilizare.
11.1.2. 11.2.2. 11.3.8. 2. Transmisii prin curele şi cabluri
11.2.3. 11.3.9. 2.1. Elemente componente: curele de transmisie şi
11.2.4. 11.3.10. cabluri (definiţie, materiale de execuţie,
clasificare, tipuri caracteristice, avantaje);
11.2.5. 11.3.11.
2.2. Principiul de funcţionare (rol, exemple de
transmisii prin curea şi cablu, avantajele și
dezavantajele utilizării acestor transmisii,
clasificare, domenii de utilizare, variatoare de
turaţie cu curea);
2.3. Montarea şi demontarea transmisiilor cu
curele şi a transmisiilor prin cabluri, verificarea
montajului, recomandări de exploatare.
11.1.3 11.2.6. 3. Transmisii prin lanţuri
11.2.7. 3.1. Elemente componente: lanţuri, roţi pentru
11.2.8. lanţuri
(definiţie, clasificarea lanţurilor, materiale de
11.2.9.
execuţie, avantaje);
3.2. Principiul de funcţionare (rol funcțional,
exemple de transmisii prin lanţuri, avantajele şi
dezavantajele utilizării acestor transmisii, domenii
de utilizare);

Page 32
3.3. Montarea şi demontarea transmisiilor prin
lanţuri, verificarea montajului, recomandări de
exploatare.
11.1.4. 11.2.10. 4. Transmisii cu roţi de fricţiune
11.2.11. 4.1. Elemente componente: roţi de fricţiune
11.2.12. (materiale de execuţie, tipuri constructive);
11.2.13.
avantajele şi dezavantajele utilizării acestor
transmisii, domenii de utilizare, clasificare,
elemente de calcul, variatoare şi inversoare de
turaţie);
4.3. Montarea şi demontarea transmisiilor cu roţi
de fricţiune, verificarea montajului, recomandări
de exploatare.
11.1.5. 11.2.14. 5. Transmisii cu roţi dinţate
11.2.15. 5.1. Elemente componente: roţi dinţate
11.2.16. (clasificare, elementele geometrice ale roţilor
dinţate şi ale unui angrenaj, materiale de execuţie);
11.2.17.
definiţia angrenajului, avantajele şi dezavantajele
utilizării transmisiei prin angrenare, clasificarea
angrenajelor danturate, domenii de utilizare);
5.3. Angrenaje cu roţi dinţate cilindrice
5.4. Angrenaje cu roţi dinţate conice;
5.5. Angrenaje cu şurub-melc şi roată melcată;
5.6. Montarea şi demontarea transmisiilor cu roţi
dinţate (operaţii pregătitoare, defecte apărute la
asamblarea roţilor dinţate), verificarea montajului,
recomandări de exploatare.
11.1.6. 11.2.18. 6. Mecanisme
11.2.19. 6.1.Elementele componente ale unui mecanism;
6.2. Clasificarea mecanismelor;
6.3. Eelementele cinematice ale mecanismelor;
6.4. Lanţuri cinematice.
11.1.7. 11.2.20. 7. Mecanisme pentru transformarea mişcării de
11.1.7.1. 11.2.21. rotaţie în mişcare rectilinie continuă
11.1.7.2. 11.2.22. 7.1. Mecanismul şurub-piuliţă
7.1.1. Elementele componente ale
11.2.23.
mecanismului șurub – piuliță;
11.2.24. 7.1.2. Materiale utilizate;
11.2.25. 7.1.3. Avantajele utilizării mecanismului
11.2.26. șurub – piuliță;
11.2.27. 7.1.4. Schema de funcţionare a mecanismelor
şurub-piuliţă;
7.1.5. Clasificare;
7.1.6. Exemple de utilizare a mecanismelor
şurub-piuliţă: cricul, presa manuală pentru
îndreptat bare şi profile, micrometrul;
7.1.7. Montarea şi demontarea mecanismelor
şurub-piuliţă, verificarea montajului, recomandări
de exploatare.
Page 33
7.2. Mecanismul pinion-cremalieră
7.2.1. Elementele componente ale
mecanismului pinion – cremalieră;
7.2.2. Materiale utilizate;
7.2.3. Domenii de utilizare ale mecanismului
pinion – cremalieră;
pinion-cremalieră, verificarea montajului,
11.1.8. 11.2.28. 8. Mecanisme pentru transformarea mişcării de
11.2.29. rotaţie în mişcare rectilinie alternativă
11.2.30. 8.1. Mecanismul bielă-manivelă
8.1.1. Schema mecanismului bielă-manivelă,
11.2.31.
elemente componente, roluri funcţionale;
11.2.32. 8.1.2. Domenii de utilizare ale mecanismului
11.2.33. bielă - manivelă;
11.2.34. 8.1.3. Montarea şi demontarea mecanismelor
11.2.35. bielă-manivelă (montarea pistoanelor, montarea
11.2.36. bielei, montarea arborelui, montarea volanţilor),
verificarea montajului, recomandări de exploatare.
8.2. Mecanismul cu culisă
8.2.1. Tipuri de mecanisme cu culisă: cu culisă
oscilantă, cu culisă rotativă, cu culisă de translaţie;
8.2.2. Domenii de utilizare ale mecanismelor
cu culisă;
cu culisă, verificarea montajului, recomandări de
exploatare.
11.1.9. 11.2.37. 9. Mecanisme de transformare a mişcării de
11.2.38. rotaţie continuă în mişcare de rotaţie
11.2.39. intermitentă
9.1. Mecanismul cu clichet
11.2.40.
9.1.1. Schema mecanismului cu clichet,
11.2.41. elemente componente, materiale utilizate;
11.2.42. 9.1.2. Tipuri de mecanisme cu clichet;
11.2.43. 9.1.3. Domenii de utilizare;
11.2.45. cu clichet, verificarea montajului, recomandări de
11.2.46. exploatare.
9.2. Mecanismul cu cruce de Malta
9.2.1. Schema mecanismului cu cruce de Malta,
elemente componente, materiale utilizate;
9.2.2. Tipuri de mecanisme cu cruce de Malta;
9.2.3. Domenii de utilizare;
cu cruce de Malta, verificarea montajului,
11.1.10. 11.2.47. 10. Mecanisme diverse
11.2.48. 10.1.Mecanisme cu came
11.2.49. 10.1.1. Variante constructive, avantajele şi
dezavantajele mecanismelor cu came, elemente
Page 34
11.2.50. componente, materiale utilizate;
11.2.52. cu came, verificarea montajului, recomandări de
exploatare.
11.2.53.
10.2. Mecanisme patrulatere
11.2.54. 10.2.1. Variante constructive, avantajele şi
dezavantajele mecanismelor patrulatere, elemente
componente, materiale utilizate;
patrulatere, verificarea montajului, recomandări de
exploatare.
11.1.11. 11.2.55.
11. Prevederi legale referitoare la SSM, PSI și
11.2.56.
protecția mediului specifice
11.2.57.
 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete,

materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare
dobândirii rezultatelor învățării (existente în şcoală sau la operatorul economic):
- Materiale pentru spălare şi degresare: benzină, acetonă, white spirt, tetracloretilenă,

soluţii apoase de substanţe alcaline (hidroxid de sodiu, carbonat de sodiu), soluţii
emulsionate (amestecuri de săpunuri, soluţii alcaline), detergenţi;
- Materiale pentru ungere: uleiuri minerale, unsori;
- Soft-uri educaționale, filme, prezentări PPT;
- Manuale, auxiliare curriculare, suport de curs, fişe de lucru, fişe de documentare, fişe
ajutătoate, planşe didactice, reviste de specialitate, documentaţie tehnică (desene de
execuţie, fişe tehnologice, cărţi tehnice, dicţionare de termeni tehnici, normative
specifice, fişe individuale de instructaj de SSM şi PSI, standarde tehnice, standarde de
calitate) etc.
- Mecanisme cu pârghii de transmitere și transformare a mișcării: mecanismul patrulater,
bielă–manivelă, cu culisă oscilantă, mecanismul centric cu pârghii, mecanismul excentric
cu pârghii, mecanismul sinus, mecanisme amplificatoare, mecanisme de ghidare,
mecanisme înregistratoare;
- Mecanisme cu roți pentru transmiterea și transformarea mișcării: mecanisme planetare,
mecanisme de reglaj, mecanisme amplificatoare, mecanisme de citire, mecanisme de
comandă;
- Mecanisme cu camă;
- Mecanisme de comandă și acționare cu mișcare intermitentă: mecanismul cu cruce de
Malta, mecanisme stelate, mecanisme cu clichet;
- Mecanisme de blocare: comandate, semiautomate, automate;
- Transmisii mecanice: prin curea, prin lanț, cu roți dințate, cu roți de fricțiune;
- Mecanisme pentru roboți industriali: mecanismul brațului, mecanismul de apucare,
mecanismul de orientare, mecanisme logice.
- Scule necesare: ciocane, pistoale pneumatice de nituit, ciocane de lipit, pistoale de lipit,
chei, șurubelnițe etc;
- Instrumente şi mijloace de verificare specifice: șublere, micrometre, minimetre,
comparatroare, ortoteste, pasametre, goniometru, spectrometru, osciploscop,
interferometru, luneta colimatoare, microscop de atelier etc;
- Echipamente: calculator, videoproiector,
- Soft-uri educaționale, filme, prezentări PPT etc.

Page 35
Conţinuturile modulului „Montarea sistemelor mecanice pentru transmiterea și

transformarea mișcării” trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, diferențiată, ținând cont
de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire al elevilor.
Modulul „Montarea sistemelor mecanice pentru transmiterea și transformarea
mișcării” are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi
mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/ şi în
cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la agentul
economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de rezultate ale învăţării, menţionate
mai sus.
Pregătirea practică în cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practică din
unitatea de învăţământ sau de la agentul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor
învăţării prevăzute în Standardul de pregătire profesională al calificării.
- aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la
propria instruire şi educaţie;
- problematizarea;
- demonstraţia;

Page 36
- studii de caz;
- jocuri de rol;
- simulări;
Un exemplu de metodă didactică ce poate fi folosită în activităţile de învăţare este metoda
Cadranelor.
Metoda presupune extragerea esențialului dintr-un text analizat și aranjarea ideilor sub forma unui
tabel cu patru cadrane, care se completează de către elevi după citirea textului și primirea
indicațiilor. Se propune câte un criteriu pentru fiecare cadran obținut.
I. Criteriul 1 II. Criteriul II
III. Criteriul III IV. Criteriul IV
Folosirea metodei stimulează atenţia şi gândirea şi oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta
competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare.
Exemplu: Rezultatul învăţării vizat
Structura - Identificarea elemenetelor - Colaborarea cu membri echipei

mecanismelor cu componente ale mecanismelor cu pentru îndeplinire a riguroasă a
came; came; sarcinilor;
Funcționarea - Descrierea principiului de - Asumarea rolurilor care îi revin
mecanismelor cu functionare al mecanismelor cu în cadrul echipei de lucru;
came came - Respectarea termenelor de
realizare a sarcinilor.
- Se alege tema: Mecanisme cu came.
- Se împarte clasa în grupe de câte 4 elevi.
- Se anunţă sarcina şi timpul de lucru: Fiecare grupa primește un text științific care are ca
temă ”Mecanismele cu came”. Se comunică criteriile de analiză, în funcţie de care elevii
extrag ideile esenţiale şi completează tabelul cu cadrane.
- Fiecare grupă îşi alege un raportor, care prezintă rezultatele grupei. Elevii de la celelalte
grupe aduc completări şi adresează întrebări.

Page 37
I. Criteriul: Definirea mecanismelor cu II. Criteriul: Descrierea mecanismelor cu
came: came:
- Mecanismele cu came transformă 1 = camă;
mişcarea de rotaţie a camei în mişcare 2 = tachet;
rectilinie – alternativă a tachetului; 3 = arc;
- Mecanismele cu camă transmit mişcarea 4 = rolă.
de la elementul conducător – cama la Un mecanism cu camă
elementul condus – tachetul, după o este alcătuit din două
anumită lege de mişcare dată de profilul elemente constructive:
camei. camă şi tachet. Pentru
reducerea frecării dintre camă şi tachet, se
transformă frecarea de alunecare printr-o
frecare de rostogolire (acest lucru este
asigurat prin montarea unei role pe capătul
tachetului). Pentru menţinerea contactului
dintre tachet şi camă se introduce un arc.
III. Criteriul: Avantajele şi dezavantajele IV. Criteriul: Descrierea principiului de
mecanismelor cu came: funcţionare şi utilizările mecanismelor cu
Avantaje: came:
- obţinerea celor mai variate legi de mişcare Funcţionare: Cama primeşte mişcarea de
ale tachetului, prin realizarea unui profil al rotaţie de la motorul de acţionare şi o
camei corespunzător; transformă în mişcare liniară alternativă a
- simplitate constructivă; tachetului. Ridicarea şi coborârea tachetului
- gabarit redus; se face în funcţie de profilul camei, care
- posibilitatea mişcării tachetului după a altă imprimă (comandă) mişcarea acestuia după o
lege de mişcare prin simpla înlocuire a camei. anumită lege de mişcare.
Dezavantaje: Utilizări: Mecanismele cu camă se utilizează
- tachetul are o suprafaţă mică de contact, în instalaţiile de automatizare şi în reglaje.
deci uzură ridicată a elementelor;
- uzura tachetului şi a camei produce
modificarea legii de mişcare a tachetului;
- execuţie greoaie şi scumpă a camei.
Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se valorifică
experienţa personală a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a descrie, de a compara, de a face
anumite asociaţii logice, de a analiza, de a sintetiza, de a aplica şi argumenta, exersându-se astfel
atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii. Metoda asigură condiţii optime elevilor să se afirme
atât individual cât şi în echipă, să beneficieze de avantajele învăţării prin cooperare. Stimulează
participarea activă a elevilor la propria lor formare şi îi încurajează să gândească liber şi deschis.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.

va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii
au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.
c. Continuă:
Page 38
abilităţile şi atitudinile specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
d. Finală:
 realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare,
pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în
- fişe test;
- fişe de lucru;
- eseul;
- proiectul;
- teste docimologice.
- proiectul,
- studiul de caz,
- portofoliul,
- testele sumative.
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip

formativ, cât și evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în
Evaluarea finală a unității de rezultate ale învățării tehnice generale ”Montarea sistemelor
mecanice pentru transmiterea și transformarea mișcării” se va realiza în conformitate cu
criteriile și indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire profesională.
Un exemplu de instrument de evaluare pentru rezultatele învățării este ”Referatul”:
Exemplu: Se evaluează rezultatul învăţării:
Evoluţia - Identificarea variantelor de sisteme de - Asumarea rolurilor care îi

sistemelor transmitere şi transformare a mişcării de- revin în cadrul echipei de
pentru a lungul timpului; lucru;
transmiterea şi - Analizarea variantelor de sisteme de - Colaborarea cu membrii
transformarea transmitere şi transformare a mişcării de- echipei pentru îndeplinirea
mişcării de- a lungul timpului; riguroasă a sarcinilor;
alungul - Completarea pe calculator a formatelor - Respectarea termenelor
timpului. de prezentare a informațiilor, care includ stabilite pentru realizarea
text, numere și imagini; sarcinilor.
- Utilizarea tehnicilor de căutare adecvate
surselor de informații.

Page 39
REFERATUL
(Contribuie la formarea sau dezvoltarea deprinderilor de muncă independentă ale elevilor. Este şi
o posibilă probă de evaluare a gradului în care elevii şi-au însuşit una sau mai multe unităţi de
învăţare. El este întocmit fie pe baza unei bibliografii minimale, recomandate de profesor, fie pe
baza unei investigaţii prealabile, în acest din urmă caz, referatul sintetizând rezultatele
investigaţiei, efectuate cu ajutorul unor metode specifice:observarea, convorbirea, ancheta etc.
Când referatul se întocmeşte în urma studierii anumitor surse de informare, el trebuie să cuprindă
atât opiniile autorilor studiaţi în problema analizată, cât şi propriile opinii ale autorului. Deoarece
el se elaborează în afara şcolii, elevul putând beneficia de sprijinul altor persoane, se recomandă
susţinerea referatului în cadrul clasei/grupei, prilej cu care autorului i se pot pune diverse
întrebări din partea profesorului şi a colegilor.).
- Se împarte clasa în grupe de câte 4 – 5 elevi;
- Se comunică tema referatului: „Utilizări ale mecanismelor cu came, de la Leonardo Da Vinci până
în zilele noastre”;
- Se stabileşte bibliografia:
1. Popescu Iulian - „Din istoria tehnicii”, Vol. I-VI, Editura Sitech. Craiova, 2002;
2. Popescu Iulian, Popescu Adrian – “Din istoria mecanismelor”, Editura Sitech, Craiova,
2008;
3. Popescu Iulian, Ghunaimat Ibrahim – “Cercetări privind istoria mecanismelor”, Editura
Sitech, Craiova, 2008;
4. Popescu Iulian, Preoteasa Traian – “Cercetări privind mecanismele cu came”, Editura
Sitech, Craiova 2008;
5. Popescu Iulian, Luca Liliana – “Mecanisme echivalente ale unor mecanisme din Evul
Mediu”, vol. Simpozionului « Durabilitatea şi Fiabilitatea Sistemelor Mecanice », Târgu-Jiu,
iunie 2008;
6. Pagini web: www.scientific.net, www.fr.wikipedia.org, www.google.ro,
www.mecanismeucv.files.wordpress.com.
- Se indică criteriile de evaluare (structurarea logică, respectarea adevărului istoric şi ştiinţific,
redactarea atractivă, opiniile şi contribuţii personale, formularea concluziilor, indicarea surselor
bibliografice, modul de prezentare, interrelaţionare şi colaborare) şi termenul de finalizare a
referatului (2 săptămâni);
- Fiecare grupă de elevi studiază bibliografia, în cadrul grupei elevii îşi stabilesc sarcinile/ rolurile
care le revin în cadrul echipei de lucru, duc la îndeplinire sarcina repartizată, se întâlnesc,
colaborează pentru punerea cap la cap a materialelor şi elaborarea produsului final (referatului);
- Se prezintă referatul în faţa clasei, fie prin indicarea unui raportor, fie prin raportarea în echipă;
- Ceilalţi colegi şi profesorul pot pune întrebări, pot face aprecieri şi completări.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care sunt atinse rezultatele învăţării din standardul de
pregătire profesională aferent calificării „Tehnician mecatronist”.
Bibliografie
 Standard de pregătire profesională –nivel 4, calificarea: Tehnician mecatronist, Anexa nr. 4

la OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016;
 Vistrian M., Mirescu S.C., Mândru D., Bălan R. ș.a. – “Tehnologie și educație
mecatronică”, Editura Economica Preuniversitaria, Bucureşti, 2002;
 Demian T. – „Elemente constructive de mecanică fină”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1976;
 Demian T., Tudor D., Grecu E. – „Mecanisme de mecanică fină”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982;
Page 40
 Ciocîrlea – Vasilescu A., Constantin M. – “Organe de mașini şi mecanisme”, Editura All
Educational, Bucureşti, 2002;
 Miloiu G., Dudița F., Diaconescu D. – “Transmisii mecanice moderne”, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1981;
 Popescu Iulian – „Din istoria tehnicii”, Vol. I-VI, Editura Sitech. Craiova, 2002;
 Popescu Iulian, Popescu Adrian – “Din istoria mecanismelor”, Editura Sitech, Craiova,
2008;
 Popescu Iulian, Ghunaimat Ibrahim – “Cercetări privind istoria mecanismelor”, Editura
Sitech, Craiova, 2008;
 Popescu Iulian, Luca Liliana – “Mecanisme echivalente ale unor mecanisme din Evul
Mediu”, vol. Simpozionului « Durabilitatea şi Fiabilitatea Sistemelor Mecanice », Târgu-Jiu,
iunie 2008;
 Revista „Tehnică şi Tehnologie”;
 Pagini Web şi softuri educaţionale utile: www.google.ro, www.scientific.net,
www.fr.wikipedia.org, www.mecanismeucv.files.wordpress.com.

Page 41

CRR Liceu Cls XI Tehnician Mecatronist

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRR Liceu Cls XI Tehnician Mecatronist

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................

ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL - FILIERA TEHNOLOGICĂ

Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

Ing. Nicoleta ANASTASIU profesor, grad I, Colegiul Tehnic ,,Radu

Ing. Daniela Gabriela BURDUŞEL profesor, grad I, Colegiul Tehnic Mecanic

ANGELA POPESCU – Inspector de specialitate / Expert curriculum –

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

Curriculumul a fost elaborat pe baza standardelor de pregătire profesională (SPP) aferente

Nivelul de calificare conform Cadrului Național al calificărilor – 4

Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:

Nr. ore Stagii

URÎ 9. Proiectarea MODUL II. Proiectarea

URÎ 11. Montarea MODUL V. Montarea

Calificarea profesională: TEHNICIAN MECATRONIST

Cultură de specialitate şi pregătire practică

Modul II. Proiectarea asistată de calculator

Modulul IV. * _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Curriculum în dezvoltare locală

Total ore /an = 33 săpt. x 11 ore /săpt. = 363 ore/an

Stagii de pregătire practică

Total ore /an = 5 săpt. X 5 zile x 6 ore /săpt. = 150 ore/an

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

Modulul „Realizarea desenelor de ansamblu”, componentă a ofertei educaționale (curriculare)

Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării

- Instrumente şi materiale specifice reprezentării schiţei: planşetă, riglă gradată,

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

Un exemplu de metodă didactică ce poate fi folosită în activităţile de învăţare este ”Învățarea

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

Exemplu: Rezultatul învăţării vizat:

Cunoştinţe Abilităţi Atitudini

Reguli de Utilizarea regulilor de -Asumarea răspunderii în

1. Profesorul pune la dispoziția elevilor desene de ansamblu.

 Sugestii privind evaluarea

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:

Sugerăm următoarele instrumente de evaluare finală:

Un exemplu de metodă de evaluare este metoda RAI.

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

Cunoştinţe Abilităţi Atitudini

-Reguli de - Utilizarearegulilor de - Asumarea rolurilor care îi revin în

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

 Standard de pregătire profesională –nivel 4, calificarea:„Tehnician mecatronist”, Anexa nr.

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

Modulul „Proiectarea asistată de calculator”, componentă a ofertei educaționale (curriculare)

Rezultate ale învăţării/ competenţe (codificate conform SPP):

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente,

Conţinuturile modulului ”Proiectarea asistată de calculator” trebuie să fie abordate într-o

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi

Un exemplu de metodă didactică ce poate fi folosită în activităţile de învăţare este

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

Cunoştinţe Abilităţi Atitudini

Comenzi -Stabilirea formatului și a - Asumarea responsabilităţii în

Tema: Comenzi pentru desenare (LINE, ARC, PLINE, POLYGON, RECTANG).

Sarcina de lucru: Comenzile folosite pentru desenarea celor trei obiecte.

 Sugestii privind evaluarea

-Stabilirea formatului și a unităților de -Asumarea inițiativei în rezolvarea

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

TEST DE EVALUARE SUMATIV

Domeniul de pregă tire profesională : Mecanică

1.2. Personalizarea interfeţei AutoCAD şi a mediului de desenare se realizează cu: (2 p)