MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. ..... la OMEN nr. ......... din .................

CURRICULUM
pentru
CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:

FREZOR-RABOTOR-MORTEZOR

Domeniul de pregătire de bază:MECANICĂ

Domeniul de pregătire profesională generală:
PRELUCRĂRI LA RECE

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013
AUTORI:

Diana Ghergu - prof.ing. grad didactic I, Colegiul Tehnic Energetic, Bucureşti

Melania Filip - prof. ing. grad didactic I, Colegiul Tehnic “Mircea Cristea”,
Braşov
Camelia Carmen Gheţu – prof. ing. grad didactic I, Liceul Tehnologic
„Sfântul Pantelimon”, Bucureşti

COORDONARE C.N.D.I.P.T.:

ANGELA POPESCU – inspector de specialitate

2
 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Frezor-Rabotor-Mortezor
Domeniul de pregătire de bază: MECANICA
Domeniul de pregătire profesională generală: PRELUCRĂRI LA RECE

I. Pregătire practică

Modulul I. Maşini de frezat, rabotat şi mortezat

Total ore: 245
din care Laborator tehnologic 105
Instruire practică 140

Modulul II. Tehnologia frezării, rabotării, mortezării

Total ore: 385
din care Laborator tehnologic 175
Instruire practică 210
Modulul III. Regimuri de aşchiere
Total ore: 105
din care Laborator tehnologic 35
Instruire practică 70

Total ore/an= 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Modulul IV. SDV-uri pentru frezare, rabotare, mortezare
Total ore: 150
din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în laboratoarele
şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră
pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

- MAŞINI DE FREZAT, RABOTAT ŞI MORTEZAT

- SDV UTILIZATE LA FREZARE, RABOTARE, MORTEZARE
- PRELUCRĂRI ŞI TEHNOLOGII PE MAŞINILE DE FREZAT, RABOTAT,
MORTEZAT
- REGIMURI DE AŞCHIERE ŞI ADAOSURI DE PRELUCRARE

4
 MODULUL I: MAŞINI DE FREZAT, RABOTAT ŞI MORTEZAT

1. Notă introductivă

Modulul “Maşini de frezat, rabotat şi mortezat” face parte din pregătirea practică necesară
dobândirii calificării profesionale ,,Frezor-rabotor-mortezor”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de
2 ani, şi are alocat un număr de 245 ore conform planului de învăţământ, din care:
 105 ore – laborator tehnologic;
 140 ore - instruire practică.

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Maşini de frezat, rabotat şi mortezat” vizează dobândirea de competenţe specifice

calificării în meseria de Frezor-Rabotor-Mortezor, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în
practicarea acestei calificării şi/sau în continuarea pregătirii intr-o calificare de nivel 3.

2. Unitatea/Unităţile de competenţe/rezultate ale învaţării la care se referă modulul

Maşini de frezat-rabotat-mortezat
 Identifică maşinile de frezat-rabotat- mortezat
 Descrie construcţia generală a maşinilor de frezat-rabotat-mortezat
 Explică funcţionarea maşinilor de frezat- rabotat-mortezat
 Manevrează maşinile de frezat-rabotat- mortezat

5
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

DENUMIREA MODULULUI: MAŞINI DE FREZAT, RABOTAT ŞI MORTEZAT

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Identifică maşinile de frezat-rabotat-mortezat
 Principiul de funcţionare la: maşina de frezat universală,  Descrie principiul de  Recunoaşterea
orizontală, verticală, şeping, maşina de mortezat; funcţionare al maşinilor unelte; maşinilor-unelte utilizate
 Scheme cinematice: maşina de frezat universală, orizontală,  Citeşte scheme cinematice la prelucrări de frezare /
verticală, şeping, maşina de mortezat; ale maşinilor de frezat-rabotat-mortezat; rabotare/ mortezare;
 Clasificare: după destinaţie şi construcţie.  Clasifică maşinile de frezat-rabotat-  Explicarea
mortezat. schemelor cinematice
specifice fiecărui tip de
maşină.
Rezultatul învăţării 2: Descrie construcţia generală a maşinilor de frezat-rabotat-mortezat
 Părţile componente ale maşinilor specifice: maşina de frezat  Localizează părţile componente  Caracterizarea
universală, orizontală, verticală, şeping, maşina de mortezat; ale maşinilor; maşinilor-unelte utilizate
 Particularităţi constructive care rezultă din posibilităţile de realizare  Descrie părţile lor componente; la prelucrări de frezare /
a mişcărilor principale şi de avans.  Identifică particularităţile rabotare/ mortezare.
constructive.
Rezultatul învăţării 3: Explică funcţionarea maşinilor de frezat-rabotat-mortezat
 Mişcări:principale, de avans;  Indică mişcările de  Descrierea
 Acţionarea maşinilor: electromecanic, hidraulic; generare a suprafeţelor simple; modului de funcţionare al
 Rolul funcţional pentru părţile componente ale maşinilor de frezat  Precizează modul de acţionare al maşinilor-unelte utilizate
universale, orizontale, verticale, şeping, maşina de mortezat; maşinilor; la prelucrări de frezare /
 Suprafeţe prelucrate: tipul, formă şi dimensiuni, material.  Explică rolul funcţional al rabotare / mortezare.
părţilor componente;
 Precizează suprafeţele care
se pot prelucra.
Rezultatul învăţării 4: Manevrează maşinile de frezat-rabotat-mortezat
 Scule adecvate conform planului de operaţii;  Alege sculele în vederea  Executarea
 Maşini-unelte din planul de operaţii; prelucrării suprafeţelor; operaţiilor de frezare /
 Operaţii de prelucrare prevăzute prin planul de operaţii.  Alege maşinile unelte adecvate; rabotare / mortezare,
 Execută operaţii de prelucrare. conform planului de
operaţii.
6
4. Conţinutul formării
Noţiunile propuse constituie suportul ştiinţific al cunoştintelor şi deprinderilor care sprijină elevul
în dobândirea competenţelor necesare.
Pentru modulul “ Maşini de frezat, rabotat, mortezat”, temele care pot fi abordate sunt :

Tema 1 –Prezentare generală a maşinilor de frezat/rabotat/mortezat

 Principiul de funcţionare la: maşina de frezat universală, orizontală, verticală, şeping,
maşina de mortezat
 Scheme cinematice: maşina de frezat universală, orizontală, verticală, şeping, maşina de
mortezat
 Clasificare: după destinaţie şi construcţie
Tema 2 –Construcţia maşinilor de frezat-rabotat-mortezat
 Părţile componente ale maşinilor specifice: maşina de frezat universală, orizontală, verticală,
şeping, maşina de mortezat
 Particularităţi constructive care rezultă din posibilităţile de realizare a mişcărilor principale
şi de avans
Tema 3 – Funcţionarea maşinilor de frezat-rabotat-mortezat
 Mişcări:principale, de avans
 Acţionarea maşinilor: electromecanic, hidraulic Rolul funcţional:pentru părţile componente
ale maşinilor de frezat universale, orizontale, verticale, şeping, maşina de mortezat
 Suprafeţe prelucrate: tipul, formă şi dimensiuni, material
Tema 4- Utilizarea maşinior de frezat-rabotat-mortezat
 Scule: din planul de operaţii
 Maşini-unelte: din planul de operaţii
 Operaţii de prelucrare: din planul de operaţii

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

 Maşini unelte pentru frezare, rabotare, mortezare

 Documentaţie tehnică specifică acestor maşini (scheme constructive, scheme cinematice,
etc)

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului “Maşini de frezat, rabotat, mortezat” trebuie să fie abordate
într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se
lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Maşini de frezat, rabotat, mortezat” poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în
ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor
precizate în unităţile de rezultate ale învăţării menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

7
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Maşini de frezat, rabotat,

mortezat”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare in laborator şi la agentul economic;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va
măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-
au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi:

a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de
evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul
de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;

8
  Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru
verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de
pregătire profesională

8. Bibliografie

- E.Botez, V.Moraru, C.Minciu, C.Ispas-Maşini –Unelte, E.Tehnică 1978

- Gh. Zgura, N. Atanasiu, N. Arieseanu, Gh. Peptea – Utilajul si tehnologia lucrărilor mecanice,
E.D.P. Bucuresti, 1987
- G. S. Georgescu – Îndrumător pentru atelierele mecanice, E.T. Bucuresti, 1978
-Tonea A., Carstea .N, Elemente de tehnologie generală, E.D.P., Bucuresti 2000

9
 MODULUL II: TEHNOLOGIA FREZĂRII, RABOTĂRII,
MORTEZĂRII

1. Nota introductivă

Modulul “Tehnologia frezării, rabotării, mortezării” face parte din pregătirea practică necesară
dobândirii calificării profesionale ,,Frezor-rabotor-mortezor”, clasa a XI-a,
învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 385 ore/an, conform
planului de învăţământ, din care:
 175 ore – laborator tehnologic;
 210 ore - instruire practică.

Modulul “Tehnologia frezării, rabotării, mortezării” vizează dobândirea de competenţe specifice

calificării în meseria de Frezor-Rabotor-Mortezor, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în
practicarea acestei calificării şi în continuarea pregătirii într-o calificare profesională.

2. Unitatea/Unităţile de competenţe/rezultate ale învaţării la care se referă modulul

Prelucrări şi tehnologii pe maşinile de frezat, rabotat, mortezat

 Precizează tipurile de prelucrări executate pe maşinile de frezat-rabotat-mortezat
 Descrie metode de prelucrare a suprafeţelor
 Indică scheme tehnologice de prelucrare a suprafeţelor simple
 Prelucrează diferite semifabricate cu tehnologii adecvate

10
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

DENUMIREA MODULULUI: TEHNOLOGIA FREZARII, RABOTARII, MORTEZARII

Cunostinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul invăţării 1: Precizează tipurile de prelucrări executate pe maşinile de frezat-rabotat-mortezat
 Selectarea maşinilor unelte conform criteriilor de alegere a maşinilor unelte;  Selectează maşinile  Recunoaşterea
 Alegerea sculelor:conform criteriilor de alegere a sculelor; unelte; maşinilor de frezat /
 Prinderea şi fixarea pieselor: în funcţie de tipul maşinii unelte şi a  Alege sculele rabotat/ mortezat şi a
suprafeţelor prelucrate; corespunzătoare; sculelor corespunzatoare;
 Verificarea suprafeţelor: alegerea metodei de verificare, a mijlocului de  Identifică modul de  Explicarea modului
măsurare, utilizare. prindere şi fixare al de prindere a pieselor
pieselor; caracteristic fiecărui tip de
 Verifică suprafeţele maşină.
prelucrate.
Rezultatul invăţării 2: Descrie metode de prelucrare a suprafeţelor
 Scule: funcţie de metoda de prelucrare, tipul suprafeţei prelucrate,  Identifică sculele  Caracterizarea
dimensiunile piesei; necesare prelucrării; metodelor de prelucrare
 Maşini unelte: funcţie de tipul suprafeţei prelucrate, precizia dimensională,  Indică tipul de pe maşini-unelte de
dimensiunile piesei; maşină unealtă ; frezat / rabotat/ mortezat.
 Manevre pentru realizarea mişcărilor care generează suprafeţele.  Descrie manevrele
executate.
Rezultatul invăţării 3: Indică scheme tehnologice de prelucrare a suprafeţelor simple
 Suprafeţe: plane, cilindrice;  Identifică mişcările  Prezentarea
 Prinderea şi aşezarea pieselor pe masa maşinii sau cu dispozitive şi de generare a suprafeţelor; schemelor tehnologice de
mecanisme intermediare;  Explică modul de prelucrare pentru piese
 Scule: în funcţie de tipul suprafeţei prelucrate, forma şi dimensiunile piesei, prindere şi aşezare a simple.
materialul piesei. pieselor;
 Indică tipurile de
scule utilizate.

11
Rezultatul invăţării 4: Prelucrează semifabricate cu tehnologii adecvate
 Semifabricate conform planului de operaţii;  Alege  Prelucrarea prin
 Operaţii de prelucrare din planul de operaţii; semifabricatele; prezare / rabotare /
 Faze de execuţie din planul de operaţii.  Stabileşte mortezare a pieselor
 Executarea operaţiilor conform documentaţiei tehnice. succesiunea operaţiilor de simple.
prelucrare;
 Descrie fazele de
execuţie;
 Execută operaţii de
prelucrare.

12
 4.Conţinutul formării

Noţiunile propuse constituie suportul ştiinţific al cunoştintelor şi deprinderilor care sprijină elevul
în dobândirea competenţelor necesare.
Pentru modulul “Tehnologia frezării, rabotării, mortezării”, temele care pot fi abordate sunt :

Tema 1 – Prelucrări executate pe maşinile de frezat-rabotat-mortezat

 Selectarea maşinilor unelte:conform criteriilor de alegere a maşinilor unelte
 Alegerea sculelor:conform criteriilor de alegere a sculelor
 Prinderea şi fixarea pieselor: în funcţie de tipul maşinii unelte şi a suprafeţelor prelucrate
 Verificarea suprafeţelor:alegerea metodei de verificare, a mijlocului de măsurare,
utilizare
 Scule: funcţie de metoda de prelucrare, tipul suprafeţei prelucrate, dimensiunile piesei
 Maşini unelte: funcţie de tipul suprafeţei prelucrate, precizia dimensională, dimensiunile
piesei
 Manevre: pentru realizarea mişcărilor care generează suprafeţele
Tema 2 –Tehnologii de prelucrare pe pe maşinile de frezat-rabotat-mortezat
 Suprafeţe: plane, cilindrice
 Prinderea şi aşezarea pieselor: pe masa maşinii sau cu dispozitive şi mecanisme intermediare
 Scule: în funcţie de tipul suprafeţei prelucrate, forma şi dimensiunile piesei, materialul
piesei
 Semifabricate:din planul de operaţii
 Operaţii de prelucrare:din planul de operaţii
 Faze de execuţie:din planul de operaţii
 Executarea operaţiilor conform documentaţiei tehnice

5.Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

 Documentaţie tehnică specifică
 Maşini unelte
 SDV specifice

6.Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului “Tehnologia frezării, rabotării, mortezării” trebuie să fie

abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul “Tehnologia frezării, rabotării, mortezării” poate încorpora, în orice moment al

procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

13
  aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Tehnologia frezării,

rabotării, mortezării”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare in laborator şi la agentul economic;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va
măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-
au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi:

a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de
evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul
de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

5. Fişe de observaţie;
6. Fişe test;
7. Fişe de lucru;
8. Fişe de autoevaluare;
9. Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.

14
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru
verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate în cadrul acestui modul.

O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de
pregătire profesională

8. Bibliografie

- Gh. Zgura, N. Atanasiu, N. Arieseanu, Gh. Peptea – Utilajul si tehnologia lucrărilor mecanice,
E.D.P. Bucuresti, 1987
- Tonea A., Carstea .N, Elemente de tehnologie generală, E.D.P., Bucuresti 2000

15
 MODULUL III: REGIMURI DE AŞCHIERE

1. Nota introductivă

Modulul “Regimuri de aşchiere” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării
profesionale ,,Frezor-rabotor-mortezor”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat
un număr de 105 ore/an, din care :
 35 ore - laborator tehnologic
 70 ore - instruire practică

Modulul “Regimuri de aşchiere” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării în meseria

de Frezor-Rabotor-Mortezor, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei
calificării şi în continuarea pregătirii profesionale.

2. Unitatea/Unităţile de competenţe/rezultate ale învaţării la care se referă modulul

Regimuri de aşchiere şi adaosuri de prelucrare

 Indică parametrii regimului de aşchiere pe baza normativelor
 Reglează pe maşinile unelte parametrii regimului de aşchiere
 Stabileşte mărimea adaosurilor de prelucrare al suprafeţelor

16
 1. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

DENUMIREA MODULULUI : REGIMURI DE AŞCHIERE

Cunostinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul invăţării 1: Indică parametrii regimului de aşchiere pe baza normativelor
 Parametrii regimului de aşchiere: avans, adâncime de aşchiere, viteză de  Defineşte parametrii  Descrierea
aşchiere; regimului de aşchiere; parametrilor specifici
 Selectarea valorilor parametrilor: din tabele, normative, plan de operaţii,  Selectează valorile regimului de aşchiere pentru
STAS-uri; parametrilor regimului de prelucrări de frezare /
 Respectarea parametrilor: reglarea parametrilor pe maşina unealtă; aşchiere; rabotare / mortezare.
 Factori de alegere a adâncimii de aşchiere:mărimea adaosului de prelucrare,  Respectă parametrii
materialul sculei şi al piesei, felul prelucrării, rigiditatea maşinii unelte; regimului de aşchiere
 Factori de alegere a avansului şi a vitezei: natura operaţiei, geometria sculei, prescrişi în planul de operaţii;
tipul sculei.  Identifică parametrii
în funcţie de care se stabileşte
regimul de aşchiere.
Rezultatul invăţării 2: Reglează pe maşinile unelte parametrii regimului de aşchiere
 Alegerea parametrilor în funcţie de caracteristicile tehnice principale ale  Alege parametrii  Efectuarea reglajelor
maşinilor unelte; regimului de aşchiere; necesare în vederea
 Operaţii de reglare: reglarea avansului, adâncimii de aşchiere, vitezei de  Efectuează operaţii prelucrărilor.
aşchiere. de reglare.
Rezultatul invăţării 3: Stabileşte mărimea adaosurilor de prelucrare al suprafeţelor
 Adaosuri de prelucrare: totale, intermediare;  Defineşte adaosurile  Selectarea
 Tipul prelucrării: finisare, degroşare; de prelucrare; adaosurilor de prelucrare în
 Factori: precizia de prelucrare, productivitate, costul prelucrării;  Corelează mărimea concordanţă cu tipul de
 Alegerea adosurilor de prelucrare: normative, tabele, S.T.A.S.-uri. adaosurilor de prelucrare cu prelucrare .
tipul prelucrării;
 Identifică factorii
ce influenţează mărimea
adaosurilor de prelucrare;
 Alege adaosuri de
prelucrare.

17
4. Conţinutul formării

Noţiunile propuse constituie suportul ştiinţific al cunoştintelor şi deprinderilor care sprijină elevul
în dobândirea competenţelor necesare.
Pentru modulul “ Regimuri de aşchiere”, temele care pot fi abordate sunt :

Tema 1 – Parametrii regimului de aşchiere

 Parametrii regimului de aşchiere: avans, adâncime de aşchiere, viteză de aşchiere
 Selectarea valorilor parametrilor: din tabele, normative, plan de operaţii, STAS-uri
 Respectarea parametrilor: reglarea parametrilor pe maşina unealtă
 Factori de alegere a adâncimii de aşchiere:mărimea adaosului de prelucrare, materialul
sculei şi al piesei, felul prelucrării, rigiditatea maşinii unelte
 Factori de alegere a avansului şi a vitezei: natura operaţiei, geometria sculei, tipul sculei
 Alegerea parametrilor: în funcţie de caracteristicile tehnice principale ale maşinilor unelte
 Operaţii de reglare: reglarea avansului, adâncimii de aşchiere, vitezei de aşchiere
Tema 2- Adaosuri de prelucrare a suprafeţelor prin frezare-rabotare-mortezare
 Adaosuri de prelucrare: totale, intermediare
 Tipul prelucrării: finisare, degroşare
 Factori: precizia de prelucrare, productivitate, costul prelucrării
 Alegerea adosurilor de prelucrare: normative, tabele, S.T.A.S.-uri

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

 Documentaţie tehnică specifică
 Maşini unelte
 SDV specifice prelucrărilor

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile modulului ,,Regimuri de aşchiere” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă,
diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de
pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul
modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu
care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de
asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul ,,Regimuri de aşchiere” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi
mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din
unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în
unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
18
  folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Regimuri de aşchiere”, se

recomandă următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare in laborator şi la agentul economic;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va
măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-
au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de
evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul
de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de
completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare
de probleme.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.

19
  Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru
verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate în cadrul acestui modul.
O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de
pregătire profesională.

8. Bibliografie

- Gh. Zgura, N. Atanasiu, N. Arieseanu, Gh. Peptea – Utilajul si tehnologia lucrărilor mecanice,
E.D.P. Bucuresti, 1987
- Buşe, M., ., ş.a. – Maşini-unelte pentru prelucrări la rece, Manual pentru clasa a X-a, Ed. CD
Press, 2010
- Ghionea, A., ş.a., Maşini – unelte, lucrări practice, Editura AGIR, Bucureşti, 2006

20
 Stagiu de pregătire practică - CDL

MODULUL IV: SDV-uri pentru frezare, rabotare, mortezare

1. Nota introductivă

Modulul “SDV-uri pentru frezare, rabotare, mortezare” face parte din stagiul de pregătire
practică necesar dobândirii calificării profesionale ,,Frezor.rabotor-mortezor”, clasa a XI-a,
învăţământ profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 150 ore/an, din care :
 150 ore - instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “ SDV-uri specifice pentru frezare, rabotare, mortezare” vizează dobândirea de
competenţe specifice calificării „Frezor-rabotor-mortezor”, în perspectiva folosirii tuturor
achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel
3.

2. Unitatea/Unităţile de competenţe/rezultate ale învaţării la care se referă modulul

SDV-uri utilizate la frezare, rabotare, mortezare

 Descrie sculele aşchietoare

 Descrie dispozitivele
 Descrie verificatoarele
 Utilizează S.D.V.-uri la prelucrarea suprafeţelor simple conform documentaţiei tehnice

21
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

DENUMIREA MODULULUI : SDV-uri PENTRU FREZARE, RABOTARE, MORTEZARE

Cunostinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul invăţării 1: Descrie sculele aşchietoare
 Scule: freze, cuţite de rabotat, cuţite de mortezat ;  Identifică tipurile de scule  Caracterizarea sculelor
 Elemente geometrice şi constructive: feţe, tăişuri, faţete, unghiuri; utilizate; aşchietoare folosite pentru
 Materiale:tipuri de materiale, caracteristicile şi proprietăţile acestora;  Identifică elementele frezare / rabotare / mortezare.
 Clasificarea sculelor: după construcţie, felul suprafeţelor prelucrate. geometrice şi constructive ale
sculelor;
 Indică materialele utilizate
la confecţionarea sculelor;
 Clasifică sculele.
Rezultatul invăţării 2: Descrie dispozitivele
 Dispozitive pentru prinderea şi antrenarea sculelor: din dotarea maşinilor de  Identifică dispozitivele  Caracterizarea
frezat-rabotat-mortezat; pentru prinderea şi antrenarea dispozitivelor din dotarea
 Dispozitive pentru prinderea şi fixarea pieselor: direct pe masa maşinii sau sculelor; maşinilor unelte folosite pentru
cu dispozitive şi mecanisme universale;  Identifică dispozitivele frezare / rabotare / mortezare.
 Rolul funcţional al dispozitivelor: prindere, fixare, antrenare. pentru prinderea şi fixarea pieselor;
 Explică rolul funcţional al
dispozitivelor.
Rezultatul invăţării 3: Descrie mijloacele de măsurare şi verificatoarele
 Verificatoare: riglă gradată, ruletă, şubler, micrometru, cale plan-paralele,  Identificarea tipurilor de  Caracterizarea
comparator; verificatoare; verificatoarelor folosite
 Criterii de alegere: dimensiunea şi tipul suprafeţei prelucrate, precizia de  Indicarea criteriilor de pentru frezare / rabotare /
măsurare, precizia de prelucrare; alegere a verificatoarelor; mortezare.
 Utilizarea verificatoarelor: alegere, citirea şi măsurarea dimensiunilor.  Utilizarea verificatoarelor.
Rezultatul invăţării 4: Utilizează S.D.V.-uri la prelucrarea suprafeţelor simple conform documentaţiei tehnice
 Criterii de alegere: tipul maşinii unelte, dimensiunile şi tipul suprafeţelor  Alege S.D.V.-uri.  Utilizarea SDV
prelucrate, precizia de prelucrare, materialul de prelucrat;  Aplică instrucţiunile de corespunzătoare pentru
 Instrucţiuni: de utilizare, de depozitare, păstrare, întreţinere. folosire a S.D.V.urilor. frezare/rabotare/mortezare.

22
4. Conţinutul formării

Noţiunile propuse constituie suportul ştiinţific al cunoştintelor şi deprinderilor care sprijină elevul
în dobândirea competenţelor necesare.
Pentru modulul “ SDV-uri pentru frezare, rabotare, mortezare”, temele care pot fi abordate sunt:

Tema 1- Scule aşchietoare pentru frezare/rabotare/mortezare

 Scule: freze, cuţite de rabotat, cuţite de mortezat
 Elemente geometrice şi constructive: feţe, tăişuri, faţete, unghiuri
 Materiale:tipuri de materiale, caracteristicile şi proprietăţile acestora
 Clasificarea sculelor: după construcţie, felul suprafeţelor prelucrate
Tema 2- Dispozitive pentru frezare/rabotare/mortezare
 Dispozitive pentru prinderea şi antrenarea sculelor: din dotarea maşinilor de frezat-
rabotat-mortezat
 Dispozitive pentru prinderea şi fixarea pieselor: direct pe masa maşinii sau cu dispozitive şi
mecanisme universale
 Rolul funcţional al dispozitivelor: prindere, fixare, antrenare
Tema 3- Verificatoare folosite la frezare/rabotare/mortezare
 Verificatoare: riglă gradată, ruletă, şubler, micrometru, cale plan-paralele, comparator
 Criterii de alegere: dimensiunea şi tipul suprafeţei prelucrate, precizia de măsurare, precizia
de prelucrare
 Utilizarea verificatoarelor: alegere, citirea şi măsurarea dimensiunilor
Tema 4- Selectarea SDV-urilor pentru frezare/rabotare/mortezare
 Criterii de alegere: tipul maşinii unelte, dimensiunile şi tipul suprafeţelor prelucrate, precizia
de prelucrare, materialul de prelucrat,
 Instrucţiuni: de utilizare, de depozitare, păstrare, întreţinere

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

 Scule: freze, cuţite de rabotat, cuţite de mortezat

 Dispozitive pentru prinderea şi antrenarea sculelor: din dotarea maşinilor de frezat-
rabotat-mortezat
 Dispozitive pentru prinderea şi fixarea pieselor: direct pe masa maşinii sau cu dispozitive şi
mecanisme universale
 Verificatoare: riglă gradată, ruletă, şubler, micrometru, cale plan-paralele, comparator

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului “SDV-uri pentru frezare, rabotare, mortezare” trebuie să fie
abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se
lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul
modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu
care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de
asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul “SDV-uri pentru frezare, rabotare, mortezare” poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
ateliere de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe
menţionate mai sus.

23
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “SDV-uri pentru frezare,

rabotare, mortezare”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
 Exerciţii de documentare in laborator şi la agentul economic;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va
măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-
au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi:

a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de
evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul
de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
24
  Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru
verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate în cadrul acestui modul.

O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de
pregătire profesională

8. Bibliografie

- G. S. Georgescu – Îndrumător pentru atelierele mecanice, E.T. Bucuresti, 1978

- Tonea A., Carstea .N, Elemente de tehnologie generală, E.D.P., Bucuresti 2000
- Dodoc P. – Metrologie generală, E.D.P. Bucuresti, 1979

25