Sunteți pe pagina 1din 17

CUPRINS

CUPRINS…………………………………………………………………………………… 1
CAPITOLUL I. ARGUMENT…………………………………………………………….. 2
CAPITOLUL II. MASINI DE GAURIT. GENERALITATI ………………………………….. 4
2.1. Scule utilizate la gaurire………………………………………………….. 7
CAPITOLUL III. TEHNOLOGII DE REPARATII. CONSIDERATII GENERALE…….. 8
CAPITOLUL IV. INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE GAURIT……….. 11
4.1. Importanţa şi sarcinile reparării utilajului …………………………………………… 11
4.2. Procesul tehnologic de reparatii ……………………………………………………. 12
4.3. Tehnologia de reparare  a masinii de gaurit. Repararea principalelor
subansambluri mecanice ale masinii de gaurit …………………………….. 14
4.4. Intretinerea masinilor de gaurit ……………………………………………………... 15
CAPITOLUL V. NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI
REPARAREA MASINILOR DE GAURIT………………………………………………. 16
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………… 17

CAPITOLUL I

1
ARGUMENT

Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe,


deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de
învăţare continuă, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi
unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi
de competenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat
motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire
Profesională (S.P.P.)
Lucrarea „ ÎNTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE GAURIT” m-a ajutat,
implicat si provocat in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii in
domeniul tehnic.
Unităţile de competenţe specializate implicate in realizarea proiectului duc la o lărgire
semnificativă a experienţei mele şi la aplicarea constienta a cunostintelor dobandite. 
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neintrerupta a
suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din component acestora. Din aceasta
cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea
suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusurilor de
exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea
reparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utlajelor si instalatiilor necesita
cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu
inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din
uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
- micsoreaza opririle neproductive
- maresc perioada dintre reparatii
- reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari,
un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si
caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale
ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor
acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda:
lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Exploatarea corecta a masinilor, utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura,
de starea sistemelor de siguranta, de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a
pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari,
modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea
marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor. Aceasta se

2
refera in primul rind la piesele principale ca: batiuri, mese, arbori principali, etc., de care depind
precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei
deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor. Reducerea preciziei
geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare
ale masinilor-unelte.

CAPITOLUL II

3
MAȘINI DE GAURIT. GENERALITĂȚI 

Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de gaurire, largire, adancire, alezare, lamare,


zencuire si filetare. Aceste masini constituie circa 20% din totalitatea masinilor unelte
aschietoare din dotarea industriei constructoare de masini.
Miscarea principala de rotatie a sculei si miscarea de avans, de translatie in lungul axei
sculei, sunt executate de arborele principal.
Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor de gaurit o constituie
diametrul maxim al gaurii, exprimate in milimetrii, care se poate executa in plin cu un burghiu
elicoidal, cu regimul optim de aschiere intr-un semifabricat din otel cu rezistenta la rupere de 60-
70daN/mm2. Masinile de gaurit romanesti au aceasta caracteristica evidentiata in simbolizarea
lor, ca de exemplu: G 10; G12,5; G13; G 25; G40; DC 50; DC 63; GP-45NC; GPR-45NC.
Masinile de gaurit, sub aspectul dimensional si ca atare al posibilitatiilor de exploatare se
mai caracterizeaza prin:
 cursa maxima a arborelui principal;
 dimensiunea mesei;
 distanta dintre arborele principal al montantului sau coloana masinii si inaltimea arborelui
principal fata de placa de baza sau masa masinii.
Clasificarea masinilor de gaurit se face din punct de vedere constructiv si al domeniilor
de utilizare astfel :
 masini de gaurit de masa ( de banc );
 masini de gaurit cu montant;
 masini de gaurit cu coloana;
 masini de gaurit radiale;
 masini de gaurit multiax;
 masini de gaurit cu cap multiax;
 masini de gaurit cu cap revolver;
 masini de gaurit in coordonate;
 masini de gaurit specializate (pentru gauri mici, de centruit, pentru gauri adanci).

Fig 2.1 Masina de gaurit de masa Fig 2.2 Masina de gaurit cu coloana
Masina de gaurit de masa (de banc), figura 2.1.  se foloseste in ateliere mecanice, scularii
sau in ateliere de intrebuintare, la gaurirea cu avans manual a pieselor mici. Uneori, aceste

4
masini sunt prevazute si cu un dispozitiv de avans automat. Diametrul maxim al burghiului este,
de obicei, la 6mm si mai rar pana la 12mm. Se fixeaza, de obicei, pe masa de lucru.
Masinile de gaurit orizontale sunt utilaje speciale folosite pentru executarea gaurilor
adanci, cu asa numitele burghie de tun, sau burghie pentru arbori principali.
La aceste masini miscarea principala este executata de catre semifabricat, burghiul avand
numai avansul longitudinal.
Masinile de gaurit in coordonate ofera precizia cea mai mare a prelucrarii gaurilor.
Acestea se utilizeaza in special in ateliere de scularie, la confectionarea de matrite, dispozitive.
La aceste masini performantele ridicate obtinute se datoresc atat rigiditatii si preciziei
constructiei, cat si dispozitivelor optice de reglaj.
Masinile de gaurit verticale sunt destinate executarii gaurilor din plin sau gaurilor
existente. Prelucrarea gaurilor la masinile de gaurit  verticale se realizeaza cu ajutorul burghielor,
adancitoarelor, alezoarelor, tarozilor. Dintre aceste scule numai burghiul prelucreaza piesa din
plin, celelalte scule folosesc pentru marirea diametrului si imbunatatirea calitatii suprafetei
gaurii.
Masinile de gaurit verticale din punct de vedere constructiv pot fi: cu coloana si cu
montant.
Masina de gaurit cu coloana, figura 2.2. este destinata operatiilor de gaurire la piese de
greutati si dimensiuni mici si mijlocii, pana la 40 mm.
Masina de gaurit cu montant se utilizeaza la prelucrarea gaurilor cu diametrul de 25 - 80
mm.
Masinile de gaurit speciale sunt construite pentru prelucrarea gaurilor in anumite
semifabricate. Forma masinii este in directa dependenta de configuratia semifabricatului.
Masinile de gaurit cu cap revolver  se folosesc de obicei la prelucrarea pieselor de serie
mare; in cursul unei operatii, acestea se gauresc cu mai multe burghie de diametre diferite;
burghiele se fixeaza in arborii port-scula in ordinea in care trebuie executate operatiile de gaurit.
Masina de gaurit multiax se foloseste aproape exclusiv la fabricatia in serie a unor piese
cu mai multe gauri, care pot fi executate concomitent. In acest scop, masina de gaurit este
prevazuta cu unul sau mai multe batiuri pe care se monteaza cate un cap cu mai multe axe port-
burghie, actionate in comun prin legaturi cardanice sau angrenaje de roti dintate.
 Masinile pentru executarea gaurilor de centrare sunt folosite la productia in serie,
pentru executarea gaurilor de centrare la semifabricatele care se prelucreaza intre varfuri. Prin
constructia lor, masinile de acest tip realizeaza prelucrarea ambelor gauri de centrare din aceeasi
fixare a semifabricatului.
 Prelucrarea gaurilor unor piese care depasesc o anumita marime nu mai este posibila la
masinile de gaurit verticale din cauza imposibilitatii de fixare a acestor piese pe masa de lucru si
a manipularii lor. De aceea, aceste lucrari se executa la masinile de gaurit radiale, la care
arborele principal se poate deplasa intr-un anumit camp de lucru, marind posibilitatile de
potrivire a sculei in raport cu piesa. Acesta este cazul prelucrarii gaurilor la table mari,
constructii metalice lungi, lonjeroane de locomotive, batiuri de masini-unelte, carcase de masini
cu abur, motoare diesel, constructii de nave. In afara operatiilor de gaurire , aceste masini
executa operatii de adancire, alezare si filetare a gaurilor.
Principiul de lucru la executarea operatiilor de gaurire sau de prelucrare a gaurilor pe
masina de gaurit radiala se caracterizeaza, ca si la masina de gaurit verticala, prin miscarea de
rotatie a burghiului ca miscare principala si miscarea de avans in sens vertical a burghiului, piesa
fiind fixa. Celelalte miscari de deplasare a saniei  de gaurit  sau de deplasare verticala si rotire a

5
bratului sunt miscari de potrivire, executate manual sau prin intermediul unui motor electric
separat.

a. b.
Fig 2.3 Masina de gaurit radiala: a- vedere de ansamblu; b- partile componente schema si
cinematica

Maşinile de găurit radiale se folosesc pentru prelucrarea alezajelor la piese de dimensiuni


mari şi grele a căror manevrare este anevoioasă. Arborele principal al acestor maşini are
posibilitatea să se deplaseze în toate sensurile în plan orizontal, precum şi pe direcţie verticală,
ceea ce permite prelucrarea oricăror alezaje de pe suprafaţa semifabricatului. Acesta poate fi
aşezat direct pe placa de bază sau pe masa maşinii. Principalele părţi componente ale maşinii de
găurit radială sunt redate în figura 2.3.
Mişcările principale pe care le execută maşina de găurit sunt:
- mişcarea principală de rotaţie I;
- mişcarea de avans II;
- mişcarea de poziţionare III;
- mişcarea de reglare IV pe verticală a braţului maşinii;
- mişcarea de reglare V în plan orizontal a braţului maşinii.

2.1. Scule utilizate la gaurire

6
Găurirea este operaţia tehnologică de prelucrare mecanică prin aşchiere, cu ajutorul unor
scule aşchietoare numite burghie, pe maşini de găurit.
În construcţia de maşini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau mai multe
alezaje, care pot fi înfundate sau pătrunse, cu praguri sau drepte, cilindrice sau conice etc.
În comparaţie cu arborii, alezajele se prelucrează în condiţii mai grele. Suprafeţele
interioare sunt mai greu accesibile, nu întotdeauna se poate asigura o rigiditate suficientă şi o
ghidare corectă a sculei aşchietoare. De asemenea, nu în toate cazurile se poate realiza o răcire
corespunzătoare sculei aşchietoare, iar evacuarea aşchiilor este mai dificilă. Tehnologia de
prelucrare a alezajelor se stabileşte ţinând seama de forma constructivă a piesei, materialul
folosit, dimensiunile şi condiţiile de precizie, de formă şi de rugozitate, precum şi de costul
prelucrării. Alezajele se clasifică în funcţie de forma constructivă, greutate, diametru şi adâncime
în următoarele grupe mai importante:
 alezaje scurte, atunci când l/d ≤ 0,5;
 alezaje normale, dacă 0,5 ≤ l/d ≤ 3;
 alezaje lungi, dacă 3 < l/d ≤ 10;
 alezaje foarte lungi, dacă l/d>10.
Burghiele se confecţionează din oţel rapid şi se durifică aplicând tratamentul termic de
călire, urmat de tratamentul termic de revenire joasă. Burghiele utilizate la prelucrarea lemnului
se confecţionează din oţel de scule sau din oţel slab aliat.
Clasificarea burghielor
a) după forma suprafeţei de înfăşurare:
- burghie cilindrice elicoidale (fig. 2.4.);
- burghie late (zencuitoare).
b) după lungime:
- scurte;
- normale;
- lungi.
c) după forma cozii:
- cu coadă cilindrică;
- cu coadă conică.

Fig. 2.4. Partile component ale burghiulul elicoidal:


a- cu coada conica; b- cu coada cilindrica
CAPITOLUL III

7
TEHNOLOGII DE REPARATII. CONSIDERATII GENERALE

Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in industria


constructoare de masini, intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza:
 Revizii tehnice
 Reparatii curente
 Reparatia capitala
Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa inaintea unei
reparatii planificate, in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a principalelor lucrari de
reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice:
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita eliminarea
jocurilor;
3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;
4. Verificarea instalatiei de racire si ungere;
5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera);
6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii;
7. Verificarea instalatiei electrice;
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune, in timpul zilelor de
sambata, duminica si a sarbatorilor legale.
Reparatia curenta – Rc - reprezinta ansamblul de operatii care se executa periodic
potrivit prevederilor de plan, in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale
prin repararea, reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate.
Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de gradul II, in functie de marimea intervalului de timp
de functionare intre reparatii, de importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a
subansamblurilor reparate, reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I:
1. Deconectarea masinii de la retea;
2. Demontarea partiala a masinii;
3. Curatarea, spalarea pieselor demontate, curatarea ansamblelor ramase pe masina;
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere;
8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9. Montarea masinii, efectuarea reglajelor;
10. Probarea, remedierea defectiunilor, verificarea preciziei masinii;
11. Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje);
12. Confectionarea de piese noi;
13. Transportarea pieselor de la, respectiv la, masina care se repara;
14. Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea, verificarea instalatiei si tabloului
electric;

8
15. Inlocuirea conductorilor, contactelor sau aparatelor uzate;
16. Curatirea,verificarea motoarelor electrice.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II:
1. Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2. Demontarea partiala a masinii (la locul functionarii);
3. Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4. Curatirea, spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6. Repararea sistemului de racire si ungere;
7. Repararea sistemului de actionare hidraulic;
8. Repararea dispozitivelor de protectie;
9. Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;
10. Reglarea, probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
11. Verificarea preciziei masinii conform normelor;
12. Vopsirea masinii;
13. Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje);
14. Reconditionarea ghidajelor;
15. Confectionarea de piese noi;
16. Transportarea subansamblelor de la, respsctiv la, locul de functionare al masinii;
17. Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea sidemontarea
partiala a instalatiei si a tabloului electric;
18. Repararea motoarelor electrice;
19. Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare, elemente desiguranta, butoane de
comanda);
20. Inlocuirea conductorilor uzati;
21. Repararea lampii de iluminat;
22. Montarea echipamentului electric al masinii, probe, remedieri;
23. Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric
Reparatia capitala – Rk - reprezinta categoria de interventie care se efectueaza dupa
expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic, avand ca scop readucerea
caracteristicilor tehnico-economice ale masinii la nivelul avut initial si preantampinarea iesirii
din functiune a acestuia inainte de termen.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale: 
A. Partea mecanica
1. Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2. Demontarea completa a masinii in parti componente;
3. Curatirea, spalarea, stergerea pieselor;
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor);
5. Repararea sistemului de actionare hidraulic;
6. Repararea sistemului de ungere si racire;
7. Repararea dispozitivelor de protectie;
8. Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;
9. Reglarea, probarea functionarii masinii, remedierea defectiunilor;
10. Verificarea preciziei masinii conform normelor;
11. Chituirea si vopsirea masinii;
12. Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare;

9
13. Reconditionarea pieselor uzate;
14. Reconditionarea ghidajelor;
15. Confectionarea de piese noi;
16. Transportarea masinii de la ,respectiv la, locul de functionare;
B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului, a tabloului electric si verificarea
aparaturii;
2. Demontarea, curatirea, spalarea pieselor motoarelor electrice;
3. Verificarea, repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor;
4. Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5. Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6. Montarea, probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

CAPITOLUL IV

10
INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE GAURIT

4.1. Importanţa şi sarcinile reparării utilajului 


 
Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei intreprinderi industriale
necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a reparării şi intreţinerii utilajului. Acest lucru
este impus de faptul că in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe şi utilajul
de producţie, ca o componentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice şi morale.
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de pierdere treptată a
valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o pierdere a capacităţii lui de a satisface o necesitate
socială, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in procesul de
producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produselor create şi recuperarea ei continuă
prin desfacerea acestora la diferiţi beneficiari.
In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe durata folosirii lui şi a
funcţionării in condiţii optime şi cu posibilităţi cat mai apropiate de cele iniţiale, in cadrul
intreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi reparare a utilajului de producţie.
Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să
ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de uzură fizică a diferitelor părţi componente
ale acestora.
Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor
sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se constată că uzura lor se produce in mod
diferit in timp. La un motor, de pildă, cel mai rapid se uzează lagărele, pistoanele, segmenţii, in
timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor ş.a., procesul de uzură este mai lent.
Aceasta impune repararea pieselor cu o uzură mai mare şi folosirea in continuare a maşinii.
Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită, de asemenea, efectuarea in
scopuri preventive a unor măsuri de intreţinere, care să impiedice uzura prematură şi operaţii de
control şi revizie care să permită depistarea din timp a eventualelor defecţiuni .
Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in
faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioadă oarecare
de timp, iar celelalte au o durată de folosire indelungată,se impune din punct de vedere economic
adoptarea unui sistem adecvat de intreţinere şi reparare a acestora.
Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului de producţie prezintă
o importanţă deosebită. Astfel, executarea acestor activităţi in condiţii optime asigură
funcţionarea in mod normal a utilajelor de producţie conform graficelor de producţie, evitandu-
se astfel scoaterile din funcţiune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activităţi ritmice.
O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură menţinerea funcţionării
acestuia potrivit performanţelor tehnico-economice prevăzute in cartea tehnică, influenţand
direct randamentul şi precizia de funcţionare şi realizarea producţiei in cantităţile şi calitatea
prevăzute. Organizarea intreţinerii şi reparării utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producţie, prin realizarea acestor activităţi la
un nivel redus de cheltuieli .
  Organizarea executării lucrărilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei unităţi industriale
trebuie să permită realizarea următoarelor sarcini de bază:

11
a) asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau accidental a acestuia
din funcţiune;
c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului de funcţionare între
două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari executării reparaţiilor;
d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii,asigurarea executării
reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate ridicată;
e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite.

4. 2. Procesul tehnologic de reparatii 

Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :


- proces tehnologic de reparatie individual
- proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de gaurit G40 cuprinde urmatoarele operatii:
 primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
 demontarea in piese componente;
 spalarea pieselor;
 constatarea defectelor si sortarea pieselor;
 intocmirea documentatiei de reparatie;
 repararea pieselor si a echipamentului electric;
 montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
 asamblarea utilajului;
 rodajul, controlul si receptia utilajului;
 vopsirea;
 predarea utilajului la beneficiar.
Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparative. Primirea
utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnical atelierului de reparatii si de
catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In prealabil, trebuie sa se execute curatirea
si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului de reparatii supune masina
unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie se urmareste daca masina este completa si care sunt
defectiunile la functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea
activitatii de constatare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor. Demontarea masinilor si instalatiilor este una
dintre cele mai importante din cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie
sa fie precedata de:
- studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
- stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate, ceea ce
permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai mare piesele nu
vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se
stabileste mai intai directia de demontare, depozitare. Batiurile mari si grele raman, in vederea
reparatiei, la locurile de functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri
speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate pe
stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se

12
deterioreze. Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata, avand
imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui organ
de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia
cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta tubulare. Cind
demonatrea se face greu, se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala
a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pana cand
acesta se misca. Daca nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea
piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara
distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau
cu dispositive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum
sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor
avind diametrul apropiat de al acestora. Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri
construite din metale moi (cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se demonteaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate sunt
rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai mic
decit diametrul gaurii cuiului.
Curatirea si spalarea pieselor. Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se
face cu petrol, detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in
apa, avand temperatura de 60-80°, in care se mai adauga 3-10 g sapun la litru de solutie, pentru
dizolvarea grasimilor. Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
4. uscare cu aer cald.
Constatarea defectelor. In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor,
abaterile lor fata de desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea, precum si care
e cauza defectarii survenite. Cauzele defectarii pieselor pot fi:
- de exploatare;
- de fabricatie;
- de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile fata de
dimensiunile tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie, precum si la
executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare. Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite gresit, piesele se
uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmand ca
fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru reconditionarea
lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze.
4.3. Tehnologia de reparare  a masinii de gaurit. Repararea principalelor subansambluri
mecanice ale masinii de gaurit 

13
Repararea mesei: masa se uzeaza in zona canalelor T de prindere a pieselor. In
majoritatea cazurilor, printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu nervurile din
zona canalelor „T” rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu diferite denivelari,
provenite din aschierea cu burghiele atunci cand lucratorii scapa burghiele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
- frezarea si gaurirea mesei in zona uzata;
- confectionarea, prin frezare si gaurire a unei placi corespunzatoare locasului frezat din zona
uzata a mesei;
- montarea placii prin suruburi pe masa uzata;
- rectificarea suprafetei mesei.
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si repararea
pieselor mecanismului de ridicare a mesei. Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect
plana. Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm.
Repararea batiului: lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si lovite.
Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe suprafetele lor,
apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal. Precizia de instalare este de cel putin 0,04 mm pe
lungimea de 1000 mm. Marimea uzurii ghidajelor se verifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.
Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are, corpul se raboteaza. Uzurile si rizurile locale (cu
lungimea de pana la 20 mm) se repara prin incarcare cu aliaj de antifrictiune. Ghidajele cu uzura
de 0,15-0,20 mm se rectifica si se razuiesc, pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe
lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri: consta in repararea sau inlocuirea axelor, a
bucselor, a lagarelor de alunecare, a rulmentilor, a rotilor dintate, a penelor, etc., care se uzeaza
in timpul exploatarii masinii. Toate aceste piese se repara prin procedee de reconditionare
obisnuite. Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifica, sau se reconditioneaza prin cromare, prin
calarea pe ele a unor bucse, precum si prin alte procedee. Bucsele uzate se inlocuiesc cu
altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele: defectele frecvente care se pot constata la
transmisiile prin curele sunt: incovoierea arborilor, uzura fusurilor arborilor, uzura lagarelor,
uzura curelelor si a rotilor de curea. Repararea rotilor de curea consta in rectificarea suprafetei de
lucru a obezii, reconditionarea alezajelor butucului la dimensiunile corespunzatoare ajustajului
prescris si reconditionarea asamblarii prin pana a rotii si arborelui.
Repararea angrenajelor se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uzurii, de
materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii. Rotile de fonta
cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc. Rotile din otel cu dinti uzati in proportie
de peste 30% se inlocuiesc. La rotile care au modulul mai mic de 6 mm, nu se admite inlocuirea
dintilor rupti; la cele cu modulul mai mare de 10mm, se admite inlocuirea a maximum trei dinti
rupti, cu dinti sudati si rectificati, sau cu dinti filetati; fusurile butucurilor se pot repara prin
sudare.
Repararea cuplajelor se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea la
dimensiunile initiale; piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi, suruburi, inele) se inlocuiesc
cu piese noi.
Repararea ambreiajelor consta in inlocuirea garniturilor de frictiune, rectificarea
placilor de presiune, reconditionarea sau inlocuirea elementelor de asamblare si reglarea
ambreiajelor

14
4.4. Intretinerea masinilor de gaurit 

Inainte de a începe lucrul, după ce maşina a fost curăţată şi unsă conform instrucţiunilor,
se va verifica funcţionarea la mers în gol şi numai după aceea se va intra în regim normal de
lucru. Maşinile de burghiat la care ungerea este asigurată printr-un sistem de ungere vor fi lăsate
să meargă în gol circa 5 minute pentru ca uleiul să atingă temperatura la care ungerea se face în
cele mai bune condiţii.
De asemenea se va verifica existenţa lichidului de răcire şi a nivelului de ulei din
instalaţia de ungere, astfel ca acesta să fie în limitele admise.
La părăsirea locului de muncă sau în cazul întreruperii lucrului pentru înlocuirea sculei
sau a schimbării piesei, se va opri motorul electric. Pentru ca masa maşinii să nu fie deteriorată,
pe ea nu se vor depozita scule sau piese. Se va evita aglomerarea aşchiilor pe masă, care vor fi
înlăturate la oprirea maşinii.
Se va verifica jocul din lagărele arborelui principal şi întinderea corectă a curelei de
transmisie de la motor la roata de antrenare a arborelui principal.
La maşinile de burghiat în coordonate se va acorda atenţie sistemului de citire (optic sau
mecanic), astfel ca în acesta să nu intre impurităţi ce ar putea dăuna asupra valorilor mărimilor
reale ale deplasărilor. Pentru o funcţionare optimă a maşinilor de burghiat în coordonate, este
necesară asigurarea permanentă a condiţiilor de microclimat (în special temperatura de 20°C,
umiditate etc).
Intreţinerea instalaţiilor electrice se va face numai de către personal cu calificare
corespunzătoare.
 

CAPITOLUL V

15
NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI
REPARAREA MASINILOR DE GAURIT

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt


si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca.
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere
a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul
masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice
reparatiilor: 
- la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru
sau sef de echipa;
- uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.) utilizate de echipa de
reparatii trebuie sa fie in buna stare;
- inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de
echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar
pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu
inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”
- la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate
masuri de sprijinire a acestora;
- dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea
tuturor dispozitivelor de protectie;
- inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate
de pe masina;
- darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
- in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul
sau accesul cu foc deschis;
- la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu
capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;
- soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
- piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electrica numai dupa intreruperea
curentului electric care alimenteaza baia;
- la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a
prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot
echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
- nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
- cand nu se lucreaza, baile vor fi acoperite cu un capac, pentru a impiedica evaporarea
electrolitului;
- in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si consumarea alimentelor precum si
fumatului.

BIBLIOGRAFIE

16
1. Mărginean Carmen, Dan Eugenia, Salai Maria, AUXILIAR CURRICULAR: Întreținerea
și repararea mașinilor si utilajelor, Calificarea: Tehnician prelucrări la cald,
cald, Clasa: a XIII-a,
XIII-a, 2008

AICI SE PUN SURSELE FOLOSITE LA


ELABORAREA PROIECTULUI IN ORDINE
ALFABETICA A AUTORILOR SI SITE-URI-LE
DE PE NET ( TI-AM PUS EU UNUL CA L-AM
FOLOSIT PT MASINA DE GAURIT RADIALA)

Anexe poze cu masini de gaurit

17

S-ar putea să vă placă și