LICEUL TEHNIC “TRAIAN”

PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL 4

CALIFICAREA:TEHNICIAN MECANIC PENTRU INTRETINERE SI REPARATII

ELEV: MANOLACHE ALEXANDRU

COORDONATOR: prof.ing PRODAN DUMITRU

ANUL SCOLAR 2016-2017

1
 TEMA PROIECT

ÎNTREŢINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT RADIALE

2
 CUPRINS
ARGUMENT…………………………………………………..1
INTRODUCERE………………………………………………2
CAPITOLUL I
MAŞINI DE GĂURIT…………………………………………4
1.1. Generalităţi………………………………………………….4
1.2. Clasificarea maşinilor de găurit…………………………….5
1.3. Caracteristicile tehnice şi modul de funcţionare
al maşinilor de găurit ……………………………………….6

CAPITOLUL II
NORME DE SĂNĂTATE, SECURITATE ŞI DE
PROTECTIA MUNCII ……………………………………17

3.1 Norme de sănătate, securitate şi de protecţia muncii în cazul

operaţiilor de burghiere şi de prelucrare a găurilor…………..17
3.2 Norme de sănătate, securitate şi de protecţia muncii în cazul
montării transmisiilor cu curele………………………………18
BIBLIOGRAFIE……………………………………………19

3
 Argument

Într-un ansamblu format din două piese cilindrice care funcţionează împreună, piesa
cuprinzătoare poartă denumirea de alezaj. Alezajele se obţin prin operaţia de găurire, iar prelucrarea în
continuare a acestora se poate realiza prin teşire, adîncire, lărgire, alezare etc.

Găurirea este operaţia tehnologică de prelucrare prin aschiere cu ajutorul unor scule
numite burghie, executată cu scopul de a se obţine un alezaj intr-un material compact.

Găurirea se foloseşte la multe lucrări de lăcătuşerie. Burghiul poate fi antrenat manual, prin
intermediul unor dispozitive speciale, sau mecanic, cu ajutorul maşinilor de găurit.

Lucrarea de faţă îşi propune să abordeze o serie de aspecte legate de:

 Alegerea maşinilor de găurit în funcţie de piesa de prelucrat;

 Stabilirea dispozitivelor necesare găuririi;

 să se cunoască măsurile de protecţie a muncii la operaţia de găurire;

 modul în care se asamblează şi se demontează curelele de transmisie a mişcării la maşinile de

găurit;

 să se cunoască măsurile de protecţie a muncii la operaţia de înlocuire a curelelor la maşinile de

găurit.

Am ales această temă pentru a cunoaşte tipurile de maşini de găurit şi modul de funcţionare al
acestora, pentru a putea stabili dispozitivele necesare găuririi.

Realizând această lucrare am înţeles modul de utlizarea al unei maşini de găurit şi să cunosc
elementele şi componentele mecanice care formează maşina de găurit precum şi principiul şi modul de
înlocuire al curelelor uzate la maşina de găurit.

4
 INTRODUCERE

Maşina este creaţia tehnică a omului, alcătuită dintr-un complex de corpuri materiale cu mişcări
relative determinate, servind la transformarea unei forme de energie în lucru mecanic (maşina de lucru) sau la
transformarea unei forme de energie în altă formă de energie (maşina energetică).

Maşina de lucru transformă energia mecanică în lucru util, prin aceasta realizându-se:

- schimbarea formei şi dimensiunilor obiectului – maşinile tehnologice (maşini - unelte, maşini textile,
agricole etc);

- schimbarea poziţiei obiectului – maşinile de ridicat şi transportat;

- înlocuirea activităţii intelectuale a omului – maşinile cibernetice;

- controlarea activităţilor altor maşini – maşinile de conducere şi control.

Maşina energetică transformă o formă de energie disponibilă în energia mecanică necesară acţionării
maşinii de lucru, în cazul motoarelor (motoare termice, hidraulice, electrice, pneumatice etc.) sau transformă
energia mecanică în alt tip de energie, în cazul generatoarelor (generatoare electrice, hidraulice, pneumatice).

Mecanismele sunt părţi componente ale maşinilor servind la transmiterea mişcării sau la
transformarea ei în altă mişcare necesară.

Legătura între maşina energetică şi maşina de lucru se poate face direct sau prin mecanisme denumite
transmisii (mecanice, hidraulice, pneumatice, electrice etc.).

Atât maşinile cât şi mecanismele sunt constituite din părţi elementare cu funcţii distincte denumite
organe de maşini (şuruburi, roţi, arbori etc.), ce pot fi studiate, proiectate şi executate independent. Organele
de maşini se împart în:

- organe de maşini de uz general (şuruburi, arbori etc.);

5
- organe de maşini speciale (valţuri de laminoare, cuţite de foarfeci, rotoare de turbine etc.).

Proiectarea maşinilor şi a organelor de maşini este înţeleasă ca o unitate dialectică: nici maşinile şi
nici organele de maşini nu pot fi desprinse artificial, de aceea, în funcţionarea lor acestea trebuiesc corelate
astfel încât maşinile cu aspecte specifice ale organelor componente, iar organele de maşini cu condiţiile
generale de funcţionare şi cu parametrii generali ai maşinilor să aibă legături funcţionale şi tehnice unele cu
altele.

Organele unei maşini pot fi grupate în subansamble (mecanisme sau grupe de elemente cu funcţiune
limitată), apoi în ansamble (mecanisme sau grupe de elemente cu funcţiune bine determinată) şi în sfârşit în
maşină.

La rândul lor maşinile se pot grupa în agregate, dacă lucrează în comun şi pentru un scop comun. În
acelaşi timp însă organele de masini pot fi simple (şurub, bolţ, pană etc.) sau complexe (bielă, lagăr, armătură
etc.)

Progresul ştiinţific şi tehnic contemporan a conturat în legătură cu realizarea cerinţelor tehnice actuale
necesitatea şi eficienţa perfecţionării proceselor tehnologice precum şi introducerea unor procedee moderne
de mare precizie sau productivitate, cu asigurarea unor condiţii de interschimbabilitate sporită şi calitate
superioară organelor de maşini şi instalaţiilor mecanice prin precizie dimensională, rugozitate mică, duritate
superficială ridicată etc.

Realizarea unor ansambluri de maşini precum şi maşini şi utilaje mecanice complexe şi într-o varietate
de tipuri şi modele constructive, cu parametrii funcţionali la nivel european, au permis ca realizarea
acestora să fie realizată la costuri de producţie reduse, realizându-se economii considerabile atât
tehnologice cât şi tehnice

6
 CAP. I – MAŞINI DE GĂURIT

1.1. Generalităţi:

Maşinile de găurit sunt maşinile-unelte pe care se execută operaţiile tehnologice de găurire, lărgire,
alezare, lamare, filetare, zencuire şi găurire fină.

Aceste maşini constituie circa 20% din totalitatea maşinilor-unelte aşchietoare din dotarea industriei
constructoare de maşini.

Larga utilizare a acestor maşini face ca ele să reprezinte cel mai mare procentaj din totalul
maşinilor-unelte existente intr-un atelier de lacatuşerie

Mişcarea principală de rotaţie a sculei şi mişcarea de avans, de translaţie în lungul axei sculei, sunt
executate de arboreal principal. Caracteristica principală tehnologică şi de exploatare a maşinilor de găurit o
constituie diametrul maxim al găurii, exprimat în mm, care se poate executa în plin cu un burghiu elicoidal, cu
un regim optim de aşchiere într-un semifabricat din oţel cu rezistenţa la rupere de 60-70 daN/mm2 .

Maşinile de găurit, sub aspect dimensional şi ca atare al posibilităţilor de exploatare, se mai

caracterizează prin: cursa maximă a arborelui principal, dimensiunile mesei, distanţa între arboreal principal şi
montant sau coloana maşinii şi înălţimea arborelui principal faţă de baza sau masa maşinii.

La maşinile de găurit prin burghiere, piesa de prelucrat este fixă, iar arboreal principal cu burghiul
execută mişcarea principală de rotaţie şi mişcarea secundară de avans rectilinie.

Părţile componente principale ale diferitelor maşini de găurit mecanice fixe sunt: arboreale principal,
masa pentru fixarea piesei de prelucrat, coloana sau batiul, cutia de avansuri şi cutia de viteze.

Pentru a face să corespundă axa sculei cu axa găurii ce trebuie executată în piesa de prelucrat, există
mai multe posibilităţi. În cazul piselor mici, se deplasează cu dispozitivul în care sunt prinse pe masa maşinii
până când cele două axe corespund.

Când pisele care trebuie găurite sunt de dimensiuni medii şi sunt fixate de masa maşinii, aceasta se
poate deplasa în plan orizontal, pentru a se putea realiza prelucrarea în locul dorit.

7
 La exploatarea maşinilor de găurit, în condiţiile asigurării preciziei impuse şi a rezistenţei sculei şi a
piesei, maşina trebuie astfel reglată încât să se asigure o încărcare energetică cât mai mare.

1.2 – Clasificarea maşinilor de găurit:

a. după modul de acţionare, maşinile de găurit se pot clasifica în:

 maşini de gaurit manuale;

 maşini de găurit mecanice;

b. din punct de vedere constructiv si al domeniului de utilizare se disting următoarele tipuri de

maşini:

 maşini de găurit de masă (de banc);

 maşini de găurit cu montant;

 maşini de găurit cu coloană;

 maşini de găurit radiale;

 maşini de găurit multiax;

 maşini de găurit cu cap revolver;

 maşini de găurit în coordonate;

 maşini de găurit specializate (pentru găuri mici, de centruit, pentru găuri adânci );

c. după poziţia arborelui principal:

 maşini de găurit orizontale;

 maşini de găurit verticale;

8
 Maşinile de găurit de banc (de masă) sunt destinate prelucrării găurilor de diametre mici, de maxim
16 mm (material cu duritatea de max. 250 HB). Arborele principal este antrenat printr-un variator în trepte cu
curele trapezoidale, iar avansul de lucru este manual.

Maşinile de găurit cu coloană sunt destinate prelucrării pieselor mici şi mijlocii cu diametrul găurii
până la 40 mm; sunt prevăzute cu cutii de viteze si avansuri (4 – 6 avansuri).

Maşinile de găurit cu montant au rigiditate mărită şi posibilitatea de găurire/lărgire până la un diametru

maxim de 80 mm. Sunt mai performante decât maşinile de găurit cu coloană şi utilizate la prelucrarea pieselor
de greutate mijlocie şi mare.

Maşinile de găurit radiale sunt utilizate la prelucrarea pieselor de dimensiuni mari , cum ar fi: carcase
de reductoare, cazane, batiuri de maşini-unelte.

Maşinile de găurit în coordonate realizează o precizie de prelucrare foarte ridicată. Ele sunt destinate
prelucrării dispozitivelor, sculelor, matriţelor şi în general pieselor cărora li se impune precizie foarte ridicată.

1.3 Caracteristicile tehnice şi modul de funcţionare al maşinilor de găurit:

1.Maşina de găurit portabilă: - se utilizează la executarea găurilor dispuse in locuri greu

accesibile sau la burghierea pieselor mari care nu pot fi depla sate şi fixate pe maşinile de găurit
stabile.

2.Maşina de găurit cu acţionare manuală : (Anexa nr.1 - fig.1 ) se utilizează la executarea

găurilor cu diametrul pîna la 8 mm. Mişcarea de rotaţie este obţinută prin intermediul unui
angrenaj de roţi dinţate conice care realizează amplificarea turaţiei pînă la valori de 300
rot/min. Mişcarea de avans se obţine apasîndu-se cu pieptul pe suportul maşinii.

3.Maşina de găurit cu acţionare electrică : (Anexa nr.1 - fig. 2.) are cea mai largă răspîndire
dintre maşinile portabile utilizate in lăcătuşerie.

Întrucât sursa de curent electric la ora actuală este la indemîna oricarui ate lier se pot realiza
găuri cu diametrul de 2 până la 25 mm. Turaţia burghiu lui este de 1 000 pînă la 1200 rot/rain. Maşina
se compune dintr-un micromotor electric, pe axul căruia este fixată mandrina portsculă.

9
 Racordarea maşinii la sursa de curent se face printr-un cablu fiexibil.

4.Maşina de găurit cu acţionare pneumatică: este construită dintr-un rotor care realizează
mişcarea de rotaţie sub acţiunea aerului comprimat.

Se utilizează în atelierele care au sursă de aer comprimat (pina la 5 MPa). Se pot realiza găuri cu
diametre pina la 50 mm. Turaţia burghiului poate fi modificată intre 50 şi 2 500 rot/min, prin variaţia
cantităţii de aer comprimat cu care este alimentată maşina.

5.Maşinile de găurit stabile: prezintă o serie de avantaje faţă de cele manuale şi anume pot lucra
la turaţii mai mari, ceea ce conduce la mărirea productivităţii muncii la operaţia de găurire: avansul
poate fi realizat mecanic, scutind muncitorul de efort; se pot obţine găuri cu diametre cuprinse într-o
gamă mai largă de dimensiuni, calitatea găurilor realizate este superi oară datorită faptului că burghiul
lucrează fară vibraţii.

6. Maşinile de găurit de masă : au o construcţie simplă şi pot executa găuri cu diametru pînă la
16 mm. În Anexa nr. 1 - figura 3 este reprezentată schema de principiu a maşinii de găurit G-12,5
fabricată la uzina din Oradea.

Caracteristicile principale sint:

dimensiunea masei, in mm - 300;

diametrul maxim de găurire, in mm - 12,5;

adincimea maximă de gaurire, in mm – 80;

înalţimea maximă a semifabricatului de găurit, în mm - 200;

10
 numarul de turaţii (565, 1 550, 2 350, 3 850rot/min) - 4;

puterea motorului de antrenare, in Kw - 0,75;

gabaritul maşinii, in mm - 950x470x110;

greutatea totală, in kg – 180.

7. Maşinile de găurit cu coloana: sunt construite pentru executarea şi prelucrarea găurilor pînă
la 40 mm, pe semifabricate de greutăţi şi dimensiuni mici si mijlocii.

In Anexa nr 1 - figura 4 este reprezentată schema de principiu a unei maşini de gaurit cu

coloană. Ea se compune din placa de baza (1 ) în care este fixată coloana (2).

La partea superioară a coloanei se află corpul (3) al maşinii, în care se gaseşte înglobată cutia de
viteze şi cea de avansuri. Arborele principal (4), a carui mişcare principală (I) derivă de la
electromotorul (5), execută şi mişcarea de avans (II) în lungul axei sale. Avansul manual se
realizează prin rotirea manetei (6). Masa (7) susţinută de consola (8) are posibilitatea să se rotească
în jurul axei sale (V) şi impreună cu consola în jurul axei coloanei (VI). In cazul pieselor
voluminoase şi grele, acest lucru permite ca prin combinarea celor două mişcari sa se aducă piesa
astfel încît centrul găurii de executat sau prelucrat să se gasească pe axa arborelui principal. De-
asemenea, rotirea consolei permite ca masa maşinii să fie adusă într-o poziţie convenabilă asezării
semifabricatului pe ea. Consola cu masă se deplasează pe verticală (VII) cu ajutorul unui angrenaj -
roata dinţată cremalieră, acţionată manual.

Corpul se deplasează pe verticală (III) şi se roteşte în jurul axei coloanei (IV). Mişcările III .. .
VII sînt de reglare.

Aceste maşini se utilizează din ce in ce mai mult în atelierele de reparaţii. Schema cinematică de
principiu a unei maşini de găurit cu coloană, este reprezentată in Anexa nr. 1 - figura 4.

8. Maşinile de găurit cu montant : sînt construite pentru executarea găurilor cu diametre de la 25

pînă la 80 mm, pe semifabricate de dimensiuni mijlocii si mari. Părţile componente ale acestei maşini
sînt in general aceleaşi ca la maşinile de găurit cu coloană, deosebindu-se de acestea printr-o robusteţe
mai mare, dată de montant şi de deplasarea pe ghidajele acestuia a capului de găurit.

11
 In Anexa nr. 1 - figura 5 este reprezentată schema de principiu a unei maşini de găurit cu montant si
s-au realizat următoarele notaţii:

M - motor ; I- mişcare principală ; II - mişcare de avans; III - deplasarea verticală a capului de

găurit; IV - deplasarea verticală a masei.

Maşinile de acest tip sînt înzestrate cu cutii de viteză cu 6 - 12 trepte de turaţii şi cu cutii de
avansuri cu până la 9 trepte. Schema cinematică de principiu este reprezentată in Anexa nr. 1 -
figura 6.b.

Maşinile de găurit cu montant sunt asemănătoare cu cele cu coloană, cu deosebirea că în

locul coloanei există un montant rigid care permite prelucrarea cu un burghiu până la diametrul
de ø 70 mm.Cutia de avansuri cuprinde un mecanism cu roţi dinţate baladoare care dă un număr
de 9 avansuri diferite, între 0,10 – 1,5 [mm/rot].

Axele cutiei de avansuri sunt rezemate pe lagăre de alunecare, iar ungerea mecanismelor se
face cu ajutorul pompei de ungere antrenată de unul dintre axele cutiei de avansuri.

Pe pinola axului principal este realizată o cremalieră ce poate fi antrenată de axul

mecanismului pentru deplasarea axului principal, prevăzut cu o manetă . Astefel se obţine
avansul manual normal.

Masa maşinii este ghidată de ghidajele coloanei astfel încât sa poată fi deplasată pe
verticală. Acţionarea mesei se face cu ajutorul unei manivele ce roteşte un şurub prin
intermediul a două roţi conice.

Echipamentul electric asigură pornirea înainte şi înapoi precum şi oprirea electropompei,

care se face automat ori de câte ori porneşte şi se opreşte motorul principal. Electropompa
poate fi scoasă din funcţiune cu ajutorul comutatorului, în cazul în care lucrează fără răcire.

Echipamentul termic cuprinde un circuit de lumină la tensiunea de 24 volţi În Anexa nr. 1 -

fig. 7 s-au făcut următoarele notaţii ale maşinii de găurit cu montant:

1- electromotor; 2- cap de găurit; 3- maneta pentru schimbarea turaţiilor;

4- tabela cu regimuri de aşchiere; 5- maneta pentru avans manual sau mecanic;

12
 6- arbore principal; 7- suportul mesei; 8- coloana; 9- placa de bază;

10 - montant; 11 - buton pornire; 12- buton oprire; 13- buton pornire sens invers;

14 - deplasare cap de găurit; 15- blocare cap de găurit; 16- vizor nivel ulei;

17 - priză pompă; 18 - blocare suport masă; 19 - deplasare suport masă;

20- indicator de adâncime; 21-schimbător avans; 22- cuplaj limitator adâncime;

23- comutator principal; 24- comutator lumină; 25- comutator pompă; 26- pompa;

27 - inversor la filetare; 28- limitatoare.

9. Maşinile de găurit radiale: (Anexa nr. 1 - fig.8 si fig.8.1) sînt destinate pentru executarea şi
prelucrarea găurilor la semifabricate de dimensiuni mari şi grele, a căror manevrare se face foarte
anevoios. Arborele principal al acestor maşini avînd posibilitatea să se deplaseze în toate sensurile
în plan orizontal, precum şi pe direcţia verticală, permite executarea oricaror găuri de pe suprafaţa
semifabricatului, care poate fi aşezat direct pe placa de bază sau pe masa maşinii.

Masina de gaurit radială (Anexa nr. 1 - fig. 8) se compune dintr-o placă de bază ( 7) pe care este
montată coloana (2). Braţul (3) prevăzut cu ghidajele (4 ) pe care culisează capul de găurit (5 ) este
solidar cu manşonul spintecat (6), ce se poate deplasa pe verticală fiind acţionat de motorul M 2 şi
surubul (7). Maşina este prevazută cu o masă (8) montată pe placa de bază ce serveşte la prinderea
semifabricatelor de dimensiuni relativ mici. Arborele principal (10), primeşte mişcarea de la motorul
M 1 prin intermediul cutiei de viteze ce se află în interiorul capului de găurit împreună cu cutia de
avans. Lanţul cinematic al mişcării de avans (II) derivă de la lanţul cinematic principal.

În Anexa nr. 1 - figura 7 - (c) este reprezentată schema cinematică de principiu a unei maşini de
găurit radială la care se disting urmatoarele mişcări de rotaţie (I) şi avans (II) a arborelui principal;
de potrivire (III) realizată manual prin deplasarea în lungul braţului, a capului de găurit, de
potrivire (IV) prin deplasarea pe verticală a braţului, de potrivire (V) în plan orizontal prin rotirea
manuală a braţului.

Maşinile de găurit radiale au obişnuit 12. . .36 trepte de turaţii, cuprinse între 20 şi 2800
rot/min. si 4. . .24 trepte de avans cu limitele 0,03 3 mm/rot. În Anexa nr. 1 este prezentată în fig.9 –

13
maşina de găurit cu menghină şi motor la 380 V, în fig.10 – maşina de găurit cu talpă iar în fig. 11 –
maşina de găurit AEG SB 215.

14
 CAP. II- Norme de sanătate, securitate și de protecţia muncii
3.1 - Norme de sanătate, securitate și de protecţia muncii în cazul operaţiilor de burghiere şi de
prelucrare a găurilor:

La operaţiile de burghiere şi de prelucrare a găurilor se vor respecta nor mele de tehnica

securităţii muncii indicate mai jos :

- echipamentele de protecţie (salopetele) trebuie incheiate, iar părul trebuie strîns sau acoperit,
pentru a nu fi prins de arborele principal al maşinii sau de scula aşchietoare ;

- atît sculele cît şi piesele trebuie fixate bine in dispozitive. Fixarea se va face în timp ce maşina
este oprită ;

- nu este permisă formarea aşchiilor lungi. Aşchiile se vor indepărta numai cu cîrligul, nu cu
mîna liberă ;

- la burghierea materialelor fragile (bronz si fontă) se vor folosi ochelari de protectie, iar aşchiile
metalice se vor indepărta cu o pensulă sau cu aer comprimat;

- curelele trapezoidale se vor schimba numai cînd maşina este oprită ;

- piesele vor fi stivuite cu atenţie, lăsîndu-se spaţiu suficient in zona de lucru;

- piesele trebuie sa fie fixate rigid pe masa maşinii cu ajutorul unui dispozitiv de prindere sau a unei
menghine;

- Sculele trebuie să fie centrate corect şi bine fixate în capul axului principal sau în mandrină;

- în cazul găuririi metalelor fragile se recomandă folosirea unor paravane speciale sau plase de
protecţie.

3.2 - Norme de sanătate, securitate și de protecţia muncii în cazul montării transmisiilor cu

curele:

Se vor respecta următoarele reguli la montaj:

 în tîmpul funcţionării nu se vor executa nici un fel de lucrări de reparaţie sau de întreţinere;

15
 se vor utiliza numai scule şi dispozitive necesare operaţiei curente;

 manevrarea arborilor şi a roţilor de curea se face cu atenţie; se vor folosi dispozitive adecvate de
transport şi de manevrare;

 nu se va executa coborârea sau montarea cu mâna a curelelor în timpul funcţionării instalaţiei de

transmisie;

 curelele uşoare (până la 5 kg) vor putea fi demonate de pe roţi sau montate pe roţi numai cu
ajutorul dispozitivelor speciale (pârghii de curea);

 roţile de curea vor fi demontate şi montate numai cu ajutorul dispozitivelor pentru depresare şi
presare;

 la montarea roţii pe arbore sau pe osie se va evita ţinerea degetelor sau a mâinilor pe acestea;

 materialele utilizate pentru îmbunătăţirea aderenţei între curea şi roată se vor depune numai
după oprirea din funcţiune a transmisiei.

16
 BIBLIOGRAFIE

1. Bologa, O. – Inginerie mecanică, Sisteme de asamblare, Editura „Evrika”, Brăila, 2003;

2. Chişiu, A.,ş.a.- Organe de maşini, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1986;

3. Constantin, V., Palade, V. – Mecanisme şi organe de maşini, vol.I şi II, Galaţi, 1995;

4. Crudu, I. – Organe de maşini. Asamblări demontabile şi nedemontabile, vol.II, Galaţi, 1998;

5. Demian, T. – Elemente constructive de mecanică fină, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1990;

6. Fălticeanu, C., ş.a.- Elemente de inginerie mecanică, Editura “Evrica” Brăila, 1998;

7. Gafiţanu, M. , ş.a. – Organe de maşini, vol.I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981;

8. Ivanov, M.N. – Organe de maşini, Univ. Tehnică a Moldovei, Editura „Tehnica”, 1997;

9. Jâşcanu, M.- Organe de maşini, vol.I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003;

10. Levcovici, S.M. – Studiul materialelor, vol.I, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”
Galaţi, 2002.;

11. Manea, C. – Organe de maşini, vol.I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1990.;

12. Paizi, Gh. – Organe de maşini şi mecanisme, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997;

13. Ciocârlea, V, Aurel Constantin – Intreţinetrea şi repararea maşinilor şi utilajelor, Bucureşti, 2002;

14. Gheorghe I, Mihai P - Utilajul şi tehnologia meseriei, tehnologia asamblării şi montajului, Editura
Didactică si Pedagogică, Bucureşti, 1990

17