LICEUL TEHNOLOGIC “TRAIAN VUIA” INSPECTORATUL ȘCOLAR

JUDEȚEAN MUREȘ
Adresa: Tg. Mureş Str. Gh.Doja Nr.102
Telefon: 0365-730972
Fax: 0365-730973
E-mail: traianvuiams@yahoo.com

Nr. Inreg…………/………2020

PROIECT

PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE

PROFESIONALE NIVEL 3

ŞCOALĂ PROFESIONALĂ DE 3 ANI

CALIFICAREA PROFESIONALĂ : MECANIC -AUTO

TEMA PROIECTULUI:

INSTALAŢIA DE APRINDERE

ÎNLOCUIREA BUJIILOR LA UN MOTOR

CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE
T49

Coordonator: Absolvent:
Prof. Ing. NEGRUȚIU SIMONA CREȚ RAUL-CRISTIAN
Clasa a XI -a C

1
 2020

CUPRINS

ARGUMENT………………………………………………………….3

Capitolul 1. Instalaţia de aprindere………………………..…..…..4

Capitolul 2. Componentele instalatiei de aprindere

2.1 Bobina de inductie……………………………………………...6

2.2 Ruptor – Distribuitorul………………………………………..8

2.3 Condensatorul ruptorului. …………………………………….9

2.4 Bujia ..........................................................................................9

Capitolul 3. Înlocuirea bujiilor la un MAS.........................................12

Capitolul 4. Intreținerea instalatiei de aprindere ..............................13

Capitolul 5. Defectele instalaţiei de aprindere...................................15

Capitolul 6. NTSM la reparaţii la instalaţiile electrice.......................19

BIBLIOGRAFIE..................................................................................23

2
 ARGUMENT

Tema proiectului ales „Instalatia de aprindere – mentenanţă, diagnosticare,

defecte în exploatare şi reparare” prezinta aspectele principale ale functionarii si
diagnosticarii sistemului de aprindere.
Lucrarea a fost proiectată cu ajutorul îndrumătorului de proiect, această lucrare
urmând să îmi servească la susţinerea examenului de atestare a competenţelor
profesionale.
Instalația de aprindere este instalația auxiliară a motorului cu aprindere prin
scânteie care ridică tensiunea dintre electrozii bujiei la nivelul la care se produce scâteia
electrică capabilă să aprindă amestecul carburant de benzină și aer din interiorul
cilindrului.
Chiar de la începuturile motoarelor cu benzină s-a făcut simţită nevoia unui
sistem care să controleze aprinderea combustibilului în camera de ardere. Deşi Otto este
considerat părintele motoarelor cu aprindere prin scânteie, de fapt, în anul 1860 Etienne
Lenoire a inventat primul motor cu aprindere prin scânteie M.A.S.
Sistemele de aprindere electronică au început să apară atunci când s-a impus
necesitatea realizării unor tensiuni mult mai mari pentru a realiza scântei care să
conducă la arderi cât mai complete şi, implicit, la obţinerea de puteri cât mai mari din
fiecare picătură de combustibil.
Sisteme electrice de aprindere au început să apară încă din anii 1970, odată cu
dezvoltarea  componentelor electronice active (tranzistori, diode etc), iar marele lor
avantaj asupra celor capacitive a constat în mărirea fiabilităţii lor prin reducerea pieselor
mobile din interiorul rotor-distribuitorului, precum şi în modificarea automată a
avansului scânteii în funcţie de regimul de funcţionare a motorului.
Motoarele ce beneficiază de sisteme de injecţie electronică, de tip monopunct
sau multipunct, necesită un calculator care să gestioneze atât sistemul de injecţie cât şi
cel de aprindere, lucru ce se realizează prin corelarea tuturor informaţiilor primite de la
toţi senzorii motorului.
3
 Denumirea acestui tip de aprindere provine din calculul electronic a momentului
aprinderii. Cartografia electronică optimizată a unghiului de aprindere înlocuiește
curbele caracteristice generate de aprinderea clasică în funcție de forța centrifugă și de
presiune.

CAPITOLUL 1
INSTALAȚIA DE APRINDERE
Scopul unui sistem de aprindere este de a produce și furniza o scânteie în interiorul
cilindrului, spre sfârșitul fazei de comprimare, pentru a aprinde amestecul carburant la motoarele
pe benzină.
Pentru ca scânteia să se producă, între electrozii unei bujii (distanța de 0.6 mm) la
presiunea de 1 bar, este necesară o tensiune de 2000 – 3000 V. La motoarele cu ardere internă, în
condițiile de presiune și temperatură din cilindri, sistemul de aprindere trebuie să furnizeze între
8000 și 20000 V, pentru a face posibilă apariția scânteii.
Instalatiile de aprindere pot fi:
 Instalaţii de aprindere cu magnetou, care nu se mai foloseste la automobile fiind utilizata
mai mult la motorete, motociclete si la unele automobile de curse. Ea este formata din
magnetou(ca sursa de curent de joasa si inalta tensiune) si fise care distribuie curentul de
inalta tensiune la bujii;

 Instalaţii de aprindere cu baterie de acumulatoare

 Instalaţii de aprindere electronice

 Instalaţii de aprindere electrostatice

4
 1.1 Instalaţii de aprindere cu baterie de acumulatoare

Fig. 1.1. Instalatii de aprindere cu baterie de acumulatoare: 1 - baterie de acumulatori; 2 -

bobină de inducție; 3 – condensator; 4 - ruptor (platină); 5 – distribuitor; 6 – bujii; 7 - cheie
contact

Sistemul de aprindere cu ruptor-distribuitor este compus din două circuite electrice:

o circuitul primar (de joasă tensiune, 12 – 14 V)

o circuitul secundar (de înaltă tensiune, 8000 – 20000 V)

Pentru producerea scânteii la bujii se parcurg 4 etape:

1. încărcarea bobinei de inducție

2. întreruperea circuitului primar

3. inducerea tensiunii înalte în circuitul secundar

4. producerea scânteii la bujie

Funcționare
Bateria de acumulatori, la punerea contactului, alimentează cu energie electrică bobina de
inducție. În bobina de inducție se află două înfășurări, prima conectată cu circuitul primar iar cea
de-a doua cu circuitul secundar.
Când circuitul primar este închis, bobina se încarcă cu energie electrică (etapa 1). În
momentul deschiderii ruptorului curentul electric din circuitul primar este întrerupt (etapa 2), iar
intensitatea câmpului magnetic, generat de înfășurarea primară, începe să varieze, ceea ce

5
conduce la inducerea unei tensiuni înalte în înfășurarea secundară (3). Creșterea tensiunii în
circuitul secundar conduce la străpungerea întrefierului bujiei și implicit la producerea scânteii
(etapa 4).

Capitolul 2 .
COMPONENTELE INSTALATIEI DE APRINDERE

Instalatia de aprindere prin bateria – bobina are doua circuite si anume circuitul
primar, prin care trece curentul de joasa tensiune, si circuitul secundar, prin care trece
curentul de inalta tensiune.
Circuitul primar se compune din bateria de acumulatoare10, Ampermetrul9,
Contactul8, Tabloul de sigurante, infasurarea primara a bobinei6, variatorul ( rezistenta
suplimentara ), ruptorul cu contactorul mobil 3, si contactul fix4 si masa .
Circuitul secundar cuprinde infasurarea secundara din bobina de inductie 2,
distribuitorul 12, si bujiile 14. De la bujii, curentul trece sub masa si se intoarce la
infasurarea secundara.

2 .1 Bobina de inductie

6
Fig 2.1 . Bobina de Inductie
Bobina de inductie este un transformator de curent, care transforma curentul de
joasa tensiune de 6 sau 12 V in curent de inalta tensiune, de 15 000 – 20 000 V.

Bobina de inductie este constituită dintr-o infăsurare primară 3, formată din

200 … 300 de spire din sarma de cupru, izolata, de circa 1 mm grosime, infasurate pe
un miez de fier moale 1 si o infasurare secundara 2, care are 15 000 … 20 000 de spire
si este facuta dintr-o sarma de cupru izolata foarte subtire ( 0,1 mm grosime ). Aceste
infasurari sunt protejate de un invelis de tabla 4, in interiorul caruia se afla fixat, printr-o
masa izolanta, capacul de protectie 5, facut dintr-un material izolant ( bachelita ).
Capetele infășurarii primare sunt legate la cele doua borne 6 si 7, fixate in capac.
Infasurarea secundara are unul dintre capete legat la un capat al infasurarii primare, iar
celalalt capat este legat la borna fisei centrale 8 a capacului izolant al bobinei de
inductie.
Functionarea bobinei de inductie se bazeaza pe fenomenul inductiei
electromagnetice, potrivit caruia, prin intreruperea curentului de joasa tensiune din
infasurarea primara, ia nastere in infasurarea secundara un curent de inalta tensiune.
Acest fenomen se explica prin variatia campului magnetic, creat de infasurarea primara,
care scade de la valoarea de regim la zerosi ale carei linii de camp magnetic ( de forta )
intretaie spirele infasurarii secundare.
Valoarea pana la care creste curentul in infasurarea primara si deci, tensiunea in
infasurarea secundara, deoind de intervalul de timp in care contactele stau inchise. Cand
turatia motorului este mai redusa, acest interval este mai mare si deci, curentul va creste
mai mult decat in cazul turatiilor mari, cand intervalul de timp este redus. Daca
rezistenta electrica a circuitului este mica, la turatii mici ale motorului, curentul creste
mult si are loc supraincalzirea bobinei datorita efectului Joule.
Introducand in circuitul infasurarii primare intre bornele 6 si 7 o rezistenta
suplimentara ( variator ), a carei marime variaza cu temperatura, se va evita
supraincalzirea bobinei. La aceasta rezistenta, rezistenta sa electrica creste odata cu
temperatura care, la randul ei, este in functie de intensitatea curentului ce o parcurge. De
aceea, pentru a se obtine scantei mai puternice la pornire, cand motorul este rece,
intrebuinteaza bobine cu variator.
Variatorul se montează in serie cu infasurarea primara a bobinei de inductie si
rolul de a marii intensitatea curentului produs de bobina, la pornire si la turatii ale
motorului.
7
 2.2 RUPTOR – DISTRIBUITORUL

Ruptor – distribuitor ( Fig 2.2 ) se compune din ruptorul propriu-zis, care

intrerupe curentul primar, distribuitorul inaltei tensiuni catre bujii, condensator si
regulatoare de avans.

Fig. 2.2

8
 2.3. Condensatorul ruptorului.
La deschiderea contactelor ruptorul apare intre acestea o scanteie. Aceasta scanteie se
produce din cauza bobinei de inductie, care se opune intreruperii bruste a curentului.
Rolul condensatorului este de inmagazina energia electrica provocata de inductia
proprie a infasurarii primare.
Condensatorul electric este format din doua placute metalice foarte subtiri
( cateva sutimi de milimetru grosime ), izolate intre ele cu o foita de hartie parafinata.
Cele doua placute metalice se numesc armaturile condensatorului. Ele sunt stranse sul si
introduse intr-o capsula metalica. O armatura este legata la carcasa metalica a
condensatorului ( care se fixeaza la masa ca si contactul fix al ruptorului ), iar alta
armatura este legata la un conductor ce iese prin capacul izolator al condensatorului.
Aceasta se leaga la contacul mobil al ruptorului. Condensatorul este montat in paralel cu
contactele motorului si trebuie sa aiba capacitatea eletcrica cuprinsa intre 0,1 si 0,25
microfarazi
2.4 Bujia

Fig.2.4

Bujia serveste la producerea scanteilor

electrice, necesare aprinderii amestecului carburant.
Scanteia se produce intre electrozii bujiei, aceasta
fiind insurubata in chiuloasa motorului, intr-un
orificiu filetat ce patrunde in camera de ardere a
motorului.
Bujia este format dintr-un corp metalic 1
prevazut cu o portiune filetata si un cap hexagonal
pentru acctionare cu cheia. Pe corpul metalic este fixat
unul din electrozii bujiei.
Acest electrod lateral 2 face contact cu masa
prin intermediul corpului metalic al bujiei ce se
insurubeaza in chiulasa motorului. Al doilea contact al
bujiei, electrodul central 3, este fixat intr-un izolator 4,
prins la randul sau in corpul metalic. Electrodul

9
 central are la capatul exterior borna de care se leaga fisa ce aduce cxurentul de inalta
tensiune.
Pentru asigurarea etanseitatii camerei de compresie, intre corpul bujiei si
chiulasa se aseaza o garnitura metalo – plastica 5
La unele constructii, etansarea se asigura prin suprafete conice.
Distanta intre electrozii bujiei este de 0,5… 0,7 mm.
Curentul adus prin fise trece de la electrodul central la electrodul lateral sub
forma de scanteie si de aici ajunge prin corpul bujiei la masa. Fiind vorba de curent de
inalta tensiune, izolatorul bujiei care este facut din portelan trebuie sa fie in buna stare,
fara crapaturi sau fisuri, si curat, altminteri curentul trece direct la masa fara sa mai
produca scanteia intre electrozi. Aceasta cu atat mai mult cu cat curentul circula mai
greu prin gazele comprimate din camera de compresie decat prin aer.
Caracteristicile principale ale unei bujii sunt:
 Diametrul si lungimea partii filetate ce se insurubeaza in chiulasa motorului.
 Felul filetului
 Valoarea termica a bujiei
Diametrul partii filetate poate fi de 10 … 12 mm sau 14 … 18 mm, dar cele mai
des utilizate diametre sunt cele de 14 mm si 18 mm. Lungimea partii filetate este
variabila si depinde de grosimea ciuloasei in care se insurubeaza bujia.
Valoarea termica a unei bujii reprezinta o cifra de comparatie care arata
comportarea bujiei fata de solicitarea termica. Din punct de vedere al valorii termice,
bujiile pot fi calde sau reci. La motoarele cu turatie mare si cu raport de compresie
ridicat, se folosesc bujii reci, iar la motoarele cu turatie mica si cu raport de compresie

Fig.2.5

10
scazut, se folosesc bujii calde, tipul respectiv de bujii fiind precizat de uzinele
constructoare pentru fiecare tip de automobil.
Electrozii bujiei si varful interior al izolatorului sunt supusi incalzirii, datorita
exploziei, la o temperatura foarte mare ( peste 1500 o C ). Aceste explozii se repeta
foarte des, astfel incat incalzirea bujiei ar creste mereu, daca nu s-ar evacua in acelasi
timp caldura pe care o inmagazineaza. Deoarece electrodul lateral este fixat de corpul
metalic al bujiei, care la randul sau este in contact cu ciulasa ( in majoritatea cazurilor
racita cu apa ), el se raceste mai usor decat electrodul central si astfel caldura
inmagazinata de bujie trece, prin conductibilitate, spre chiulasa. In felul acesta
temperatura bujiei nu se ridica peste 500 … 600 o C .
Cu cat partea interioara a izolatorului este mai lunga ( fig 8.14 a ) cu atat drumul
de evacuare a caldurii este mai lung si, deci, cu atat electrodul central si varful interior
al izolatorului se incalzeste mai mult. Aceste bujii se numesc bujii calde. Daca lungimea
partii interioare a izolatorului este mica ( fig 8.14 b ), caldura se evacueaza mai usor,
temperatura bujiei este mai mica, in acest caz fiind vorba de o bujie rece.
Daca bujia este bine aleasa din punc de vedere al valorii termice, atunci la
mersul indelungat al motorului, cu putere mijlocie, temperatura interioara a bujiei
trebuie sa sa fie de 500 … 600 o C. In acest caz, daca si amestecul carburant este
normal cand se demonteaza si se examineaza bujia, ea se prezinta curata, cu izolatorul
usor colorat in castaniu.
Cand amestecul carburant este prea bogat, bujia se prezinta afumata din cauza
aprinderii incomplete a carburantului, carbonul nears depunandu-se ca o funingine pe
bujie.
Daca bujia este prea calda, atunci electrodul central se incalzeste exagerat, pana
la alb, putandu-se chiar topi. Daca in acest caz se intrerupe aprinderea, motorul va
continua sa functioneze cateva secunde din cauza aprinderilor ce au loc de aceste puncte
foarte calde ale bujiei.
Functionarea motorului cu bujii prea calde este defectoasa, deoarece aprinderile
au loc mai devreme decat in momentul potrivit si nu sunt provocate de scanteie.
Daca bujia este prea rece, temperatura ei fiind prea mica, uleiul ce se depune cu
timpul pe ea nu poate fi ars, ci numai carbonizat si, astfel, bujia este scoasa din
functiune din cauza cocsarii sale, a umezirii cu ulei si a slabirii izolatiei, iar scanteia
trece direct prin stratul de carbune cocsificat la masa. Se zice ca bujia este “ ancrasata “.

11
 Ancrasarea se poate produce si in cazul in care bujia este bine aleasa, dar motorul este
uzat si consuma ulei.
Valoarea termica a bujiilor se noteaza prin numere incepand de la 19 ( la bujiile
cele mai calde ) si pana la 450 ( la bujiile cele mai reci ). Pentru motoarele moderne de
automobile, valoarea termica a bujiei romaneasca este de 125 … 240.

CAPITOLUL 3.
ÎNLOCUIREA BUJIILOR LA UN MOTOR CU APRINDERE PRIN
SCÂNTEIE

I. Organizarea locului de muncă:

Scule necesare:
− cheie tubulară hex. de 21 prevăzută în lotul de bord al maşinii sau cheie bujii
− furtun de suflat impurităţile,perie de sărmă fină, leră de reglaj, degripant, cârpe
II. DEMONTARE
1. Curăţat de praf spaţiul din jurul bujiei cu un furtun şi aer comprimat.
2. Scoaterea fişei, operaţie care nu este permis să se facă prin tragere de cablu, ci prin
apucarea corpului din material izolat al fişei.
3. Demontarea bujiilor cu o cheie tubulară hex. de 21. Dacă se desfac greu se utilizează
degripant.
4. Curățirea de calamină se face cu o perie de sărmă fină
5. Verificarea distanței dintre electrozii bujiei. La D1300 se recomandă 0,5 - 0,7 mm. Se
deplasează electrodul lateral faţă de cel central, la apropiere prin batere uşoară iar la
îndepărtare cu un patent. La bujiile cu iridium electrodul central se distruge foarte uşor.
III. Montare
6. Se unge cu ulei sau vaselină grafitată filetul bujiilor.După topirea vaselinei, pe filet
rămîne grafitul care, avînd calităţi de onctuozitate, asigură demontarea uşoară a bujiei.
7. Se strâng cu mâna bujiile cât permite, după care se strâng cu cheia incă un sfert de tură
(900).
8. Se montează fişele.

12
 CAPITOLUL 4.
ÎNTREȚINEREA INSTALAȚIEI DE APRINDERE

Ruptorul- distribuitor necesită o serie de operaţii de întreţinere care se

prezintă în continuare:
Verificarea şi reglarea ruptorului se execută periodic:
-se controlează starea contactelor, care dacă prezintă oxidări sau uzuri se
curăţă cu hîrtie abrazivă de granulaţie fină sau cu piatră abrazivă foarte fină, redându-le
formele iniţiale
-se verifică elasticitatea arcului contactului mobil, cu un dinamometru, forţa de
întindere trebuie să fie 400-600 N
-se verifică starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a
contactului mobil
-se reglează distanţa dintre contacte la 0,40-0,60mm din deplasarea suportului
contactului fix (cama deschizând contactul mobil in poziţie maximă ) , cu ajutorul unui
şurub de reglaj , montat in orificiu oval al suportului , după care se fixează cu şurubul de
blocare. Măsurarea se face cu lamele de interstiţii .Se verifică deschiderea conductelor
succesiv pentru toate camele , pentru că uzura lor este neuniformă şi la nevoie se
corectează. Nerespectarea reglajului duce la înrăutăţirea funcţionării motorului , ca
urmare a modificării avansului la aprindere ;
-se verifică jocul arborelui de la ruptor , în bucşele lagăre din corpul
ruptorului distribuitor , jocul radial anormal peste 0,2 mm duce la înrăutăţirea
funcţionării motorului ;
-se verifică jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului;
-se controlează starea bucşei izolatoare din corpul ruptorului şi a bornei de
alimentare de la bobina de inducţie ;
-se verifică funcţionarea condensatorului fie cu tester electronic , fie prin
încărcarea –descărcarea cu un curent de 220 V (scânteia trebuie să fie puternică , de
culoare albastră).
Veriicarea distribuitorului –starea de izolaţie a capacului , starea ploturilor ,
a periei şi arcului , a clemelor de fixare .
De asemenea , se controlează starea de izolaţie a rotorului , oxidarea
lamelei rotorului şi distanţei ei faţă de ploturile laterale.
Controlul funcţionării regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul
lămpii stroboscopice la turaţia de 1000 rot/min şi la cea corespunzătoare puterii
13
economice, verificarea funcţionării regulatorului de avans centrifugal se face ţinând
cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distribuţiei şi de un reper
ajutător, bine definit pentru fiecare tip de motor. Iniţial , reperul ajutător trebuie să se
deplaseze spre cel fix , iar în final să se suprapună.
Verificarea avansului de depresiune se face pe un stand special , pornind
de la turaţia de relanti , când clapeta de acceleraţie este închisă şi pe măsură ce se
deschide se urmăreşte valoarea avansului.
În general avansul de depresiune este de 2,5-15 grade RAC pentru o
variaţie a depresiunii de 0,35-0,7 bar, dacă membrana este fisurată , dispozitivul de
avans de depresiune nu funcţionează .
Verificarea punerii la punct a aprinderii care să asigure respectarea
avansului de deschiderea contactelor ruptorului şi deci a scânteii la bujii se face astfel:
-se roteşte arborele cotit până se aduce pistonul (pe compresie) la punctul
corespunzător avansului indicat (marcat prin reper pe fulie sau pe volant, poziţionat faţă
de un reper fix de pe carcasă) şi se scoate capacul distribuitorului;
-se roteşte corpul ruptorului , până ce cama corespunzătoare plotului nr.1 de la
capacul distribuitorului deschide contactele, aceasta se determină fie cu lampa de
control montată între contactul mobil şi masă şi care se aprinde în acest moment (la
deschiderea contactelor) , fie cu lampa stroboscopică prin reperele de punere la punct.
Avansul se măreşte prin rotirea corpului ruptorului în sens invers sensului
de rotaţie , şi se micşorează rotindu-l în acelaşi sens.
-se blochează corpul ruptorului cu şurubul corespunzător şi se montează
capacul distribuitorului , iar fişele se racordează la bujii în ordinea de funcţionare a
motorului

Verificarea deschiderii contactelor cu lampa de control:

1-corpul ruptorului; 2-borna de alimentare a contactului mobil de la borna de inductie; 3-contact mobil; 4-
contact fix; 5-bucsa cu came; 6-lampa de control.
14
 -pe automobil , se verifică avansul la aprindere în priză directă pe drum orizontal
la viteza de 20-25 km/h pentru autocamioane şi 30-40 km/h şi dacă motorul dă detonaţii
slabe , se măreşte avansul , iar la detonaţii puternice se micşorează.

5. Defectele instalaţiei de aprindere

Marea majoritate a defecţiunilor instalaţiei de aprindere din circuitul primar sau
secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului la oprirea sau funcţionarea
neregulată. Acestea sunt de natura întreruperilor sau scurtcircuitelor de curent , dar
uneori a dereglărilor.
Motorul nu porneşte datorită următoarelor cauze :
-desfacerea , slăbirea sau ruperea conductoarelor electrice, precum şi
scurtcircuitarea lor la masă;
-înfăşurarea primară a bobinei de inducţie arsă ;
-scurtcircuite la înfăşurarea secundară a bobinei de inducţie;
-contactele ruptorului oxidate , arse sau dereglate ;
-condensator străpuns.
Verificarea se face cu lampa de control , prin conectarea unui pol la masă, iar
celălalt , succesiv la elementele de verificat , după conectarea contactului cu cheie, la
apariţia defecţiunii, lampa se stinge.
Alte cauze:
-schimbarea între ele a fişelor bujiilor
-punerea la punct a aprinderii greşită sau dereglată
-defecţiuni ale distribuitorului(capac fisurat, ploţi carbonizaţi, perie uzată sau
arcirl ei dereglat, rotor spart sau lamelă carbonizată)
-bujii defecte(ancrosate, electrozi topiţi sau dereglaţi, fisurarea izolatorului)
Remedierea constă în depistarea şi înlăturarea cauzelor prin refacerea
întreruperilor conductoarelor şi izolarea lor, îndepărtarea scurtcircuitelor, înlocuirea
elementelor defecte, nereparabile, capacul distribuitorului fisurat parţial poate fi
remediat şi prin limitarea fisurării prin două găuri.
De asemenea , se înlătură defecţiunile provenite din dereglarea la contactele
ruptorului care se dezoxidează sau se înlocuiesc când sunt arse, electrozii bujiilor care
se dezancrasează sau se înlocuiesc la nevoie, fişele de bujii montarea corectă a celor
inversate , avansul la aprindere punerea la punct comform indicaţiilor.
Motorul se opreşte din motivele:
15
 -defecţiuni în circuitul primar: slăbirea conductoarelor sau pieselor terminale de
legătură a elementelor componente , scurtcircuitări la masă , contacte oxidate sau
dereglate la ruptor , arc slăbit al contactului mobil , fisurarea bucşei izolatoare de borna
de intrare a curentului în ruptor , condensator străpuns , rezistenţă adiţională întreruptă ,
bobină de inducţie cu înfăşurarea primară străpunsă.
Constatarea defecţiunii se face prin funcţionarea claxonului cu farurile aprinse
(dacă e normală ca intensitate, alimentarea cu energie electrică este bună) ,sau cu lampa
de control la fiecare element în parte , succesiv cu masa (dacă se aprinde există
defecţiune).
Remedierea constă în refacerea conductoarelor întrerupte sau scurtcircuitate ,
dezoxidarea bornelor de legătură şi a contactelor ruptorului , reglarea contactelor
ruptorului , înlocuirea elementelor defecte (condensator , conducte , bobine de inducţie).
Dereglări ale contactelor ruptorului pot fi cauzate şi de uzura neuniformă a
camelor , a platoului contactelor , a bucşei sau a arborilor ruptorului.
Remedierea se face prin înlocuirea pieselor defecte.
-defecţiuni în circuitul de înaltă tensiune: scurtcircuitarea înfăşurării secundare
a bobinei de inducţie , conductoare întrerupte sau dezizolate , distanţa prea mare între
lamelele rotorului şi ploţii capacului distribuitorului , capac fisurat sau spart , peria şi
arcul ei defecte , bujii necorespunzătoare , elemente de deparazitare defecte.
Controlul se poate face succesiv la elementele componente cu ajutorul lămpii
de neon de 12V , pentu că intensitatea curentului din circuitul secundar este redusă ,
lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare , în timp ce ruptorul este acţionat
în mod repetat , manual.
Se mai poate efectua controlul şi prin desfacerea manşoanelor şi verificarea
fixării fişelor şi a bujiilor. De asemenea , se controlează intensitatea şi culoarea
scânteii , scoţând pe rând fiecare fişă de la bujie şi apropiind-o de masa motorului,
lungimea scânteii trebuie să fie de 8-12 mm , iar culoarea albastru violet . Dacă este
bună scânteia , pot fi defecte bujiile.
De altfel , controlul elementelor de înaltă tensiune poate fi făcut şi prin fişa
centrală deconectată de la capacul distribuitorului şi verificată la masa motorului, la
scânteie corespunzătoare pot fi bujiile defecte.
Remedierea constă în refacerea sau înlocuirea conductoarelor de înaltă
tensiune şi a pieselor terminale de fixare la elementele instalaţiei, înlocuirea rotorului
distribuitor sau chiar a capacului , uneori numai a periei şi a arcului, bobina de inducţie
defectă se înlocuieşte , iar bujiile se pot curăţa de calamină şi se poate regla distanţa
16
dintre electrozi la valoarea corespunzătoare tipului de motor. Bujiile cu electrozi topiţi
sau izolatorul fisurat se înlocuiesc.
Motorul funcţionează neregulat , datorită cauzelor: defectarea ruptor
distribuitorului prin distanţa necorespunzătoare între contacte , oxidarea lor , desfacerea
legăturilor la borna ruptorului sau a condensatorului.
Remedierea constă în refacerea distanţei între contacte, după dezoxidarea lor ;
refacerea legăturilor de la bornă.
Defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea stării de încălzire a
izolatorului ; dacă este rece , bujia nu a lucrat . Verificarea se poate face şi cu motorul la
relanti , scurtcircuitând pe rând bujiile cu o şurubelniţă; la bujii defecte , motorul nu-şi
modifică mersul.
Remedierea întrerupe sau nu funcţionează la turaţia de mers încet, pentru că:
-clemele de aprindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe;
-s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans de depresiune
Remedierea constă în strângerea clemelor şi înlocuirea regulatorului de avans
prin depresiune.
Motorul se întrerupe sau nu funcţionează la turaţia mare , datorită:
-scurtcircuitării înfăşurării secundare a bobinei de inducţie ;
-distanţei prea mari a contactelor ruptorului;
-arcul lamelar al contactului mobil , prea slab;
-scurtcircuitări între doi ploţi laterali de la capacul distribuitorului;
-slăbirii unor borne de legătură,
-uzurii neuniforme a camelor de la bucşa cu came sau deformării arborelui
ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniformă a contactelor.
Remedierea se realizează prin reglarea contactelor , strângerea bornelor sau
înlocuirea pieselor defecte , bobină de inducţie , contacte ruptor , capac
distribuitor,bucşă cu came sau ax ruptor distribuitor.
Motorul nu dezvoltă puterea nominală provocată de: avans prea mare sau prea
mică la aprindere ; funcţionarea necorespunzătoare a regulatorului de avans.
Remedierea constă în punerea la punct a aprinderii şi înlocuirea pieselor
defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul de
depresiune.
Motorul evacuează gaze abundente şi formează calamină datorită:
-avansului inţial prea mic , ceea ce face ca arderea să fie incompletă;
-bujii reglate necorespunzătoare sau deteriorate.
17
 Remedierea se face prin reglarea avansului şi a electroziilor bujiei în cauză ,
iar cea defectă se înlocuieşte.
Motorul consumă excesiv benzină , iar cauzele sunt:
-avans prea mic al aprinderii;
-distanţă necorespunzătoare între contactele ruptorului;
-bobina de inducţi defectă;
-condensator străpuns;
-distanţă necorespunzătoare între electrozii bujiilor.
Remedierea este realizată prin reglarea corectă a avansului iniţial la
aprindere , a contactelor ruptorului , a electroziilor bujiilor sau la nevoie înlocuirea
bobinei de inducţie , condensatorului contactelor uzate excesiv sau a bujiilor.
Defecţiunile în exploatare de instalaţia de aprindere electronice , sunt legate
de pornirea sau funcţionarea cu întreruperi ale motorului.
Cauzele pornirii greoaie , sunt legate de defectarea captorului nr.1 de
depresiune a generatorului de semnal sau calculatorului.
Disfunţionalităţile care generează un demaraj slab , sau funcţionarea cu
întreruperi ale motorului precum şi nerealizarea dinamicii în diversele viteze , sunt
legate de captorul de turaţie nr.2 de generatorul de semnal sau chiar de calculator.
În toate aceste cazuri , se înlocuiesc componentele respective , care nu se pot
repara decât în ateliere electronice speciale.

18
 CAPITOLUl 6.
NORME DE SECURITATE A MUNCII PENTRU ÎNTREȚINERE ȘI
REPARAȚII AUTO

Organizarea locului de muncă

 Întreținerea și repararea autovehiculelor se vor face în hale și încăperi amenajate, dotate

cu utilaje, instalații și dispozitive adecvate.

 Executarea unor lucrări de demontare, întreținere sau reparare a autovehiculelor este

admisă și în spații amenajate în afara halelor și atelierelor de întreținere denumite
"platforme tehnologice". Aceste platforme vor fi delimitate, marcate și amenajate
corespunzător, iar atunci când este necesar vor fi imprejmuite.

 În halele de intreținere și reparare a autovehiculelor, canalele de revizie, vor fi menținute

în stare curată, asigurându-se scurgerea apei, a uleiurilor și a combustibililor.

 Nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor în interiorul halelor, decât dacă există

instalații de exhaustare, în stare de funcționare.

 Utilajele din hală și ateliere (polizoare, mașini de găurit etc.) vor fi bine fixate, legate la
pământ, dotate cu dispozitive de protecție în bună stare. Deasemenea, utilajele vor avea
afișate instrucțiunile tehnice de exploatare și de protecție a muncii.

 Cricurile din dotarea halelor de reparații sau a canalelor de revizie vor fi menținute în
permanență în stare bună de funcționare și vor avea inscripționată sarcina maximă.

 La demontarea, montarea și transportul subansamblelor grele sau voluminoase se vor

folosi mijloace mecanice de ridicare și manipulare. Dispozitivele de suspendare a
autovehiculelor și stelajele pentru asezarea pieselor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenta
corespunzatoare.

 Petele de ulei și de combustibil de pe pardoselile halelor sau încăperilor vor fi acoperite

cu nisip, după care vor fi luate măsuri de curățare și evacuare a materialului rezultat în
locuri care nu prezintă pericol de incendiu.

 În halele de reparare a autovehiculelor se vor monta placi avertizoare și afișe sugestive pe

teme de protecție a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestată.

 Lucrătorii trebuie să poarte echipament de lucru și echipamentul de protecție

corespunzător lucrărilor pe care le execută cu instalațiile și utilajele din dotare.

19
  În locurile unde există pericole de incendiu, explozii, intoxicații și surse de zgomot sau
vibrații se vor efectua măsurători în vederea depistarii depasirii și a anihilării surselor
acestora.

 Sculele vor fi așezate pe suporturi speciale, amplasate în locuri corespunzătoare și la

înălțimi accesibile. După terminarea lucrului sculele vor fi curățate, după care vor fi
închise în dulapuri.

 Înainte de inceperea lucrului, locul de muncă trebuie sa fie în perfectă ordine. Nu se

admite aglomerarea locului de muncă cu materiale, scule etc.

 Autovehiculele aflate pe pozițiile de lucru din hale, ateliere sau platforme tehnologice vor
fi asigurate (calate) împotriva deplasărilor necomandate, în care scop vor fi folosite pene
sau cale special confecționate. În cazul în care nu se executa lucrări la motor sau la
transmisie, autovehiculele vor fi asigurate și cu mijloace proprii (frâna de ajutor și
cuplarea într-o treaptă de viteză).

 Iluminatul natural și artificial se va realiza astfel încât să se asigure o bună vizibilitate la

locul de muncă.

Reparaţii la instalațiile electrice

- Legaturile dintre bancul de verificare si bornele sursei de alimentare (bornele acumulatoarelor)
vor fi prevazute cu clesti sau cleme tip crocodil.

- Este interzisa spalarea (curatarea) in atelier a pieselor introduse pentru reparatii sau verificari.
Acestea vor fi spalate (curatate) in locuri special amenajate.
- Ciocanele electrice de lipit aflate in functiune vor fi asezate numai pe suporturi din materiale
incombustibile legate la pamant daca sunt din metal.
- Se interzice efectuarea diferitelor verificari prin utilizarea de instalatii electrice improvizate.
Toate verificarile trebuie sa se efectueze la bancurile de proba din dotarea atelierului, numai de
catre personal autorizat.
Banc pentru verificarea partilor componente ale instalației electrice

- Montarea si punerea in functiune a bancului de proba se va face in conformitate cu prescriptiile

din cartea instalatiei.
- Deschiderea usii de la tabloul cu comutatoare, relee si tabloul de siguranta al aparatului se va
face numai dupa intreruperea completa a alimentarii cu curent.
- Este interzis sa se desfaca elementele de inchidere sau sa se traga in afara sertarele electrice in
timpul functionarii bancului.

20
- Sunt interzise atingerea pieselor si efectuarea unor interventii la circuitele electrice ale
aparatului in timpul functionarii acestuia.
- Exploatarea si punerea in functiune a bancului se va face numai de catre personal calificat,
cunoscator al instructiunilor de reglaj, al parametrilor sai functionali si al utilizarii sale.
- Generatoarele de curent vor fi admise pentru verificare numai daca sunt echipate cu comutator
de curent invers (montat sau separat).
- La verificarea generatorului de curent cu legatura la pamant pozitiva, se va controla daca
legatura generatorului de tensiune este corecta.
- La verificarea generatorului de curent alternativ echipat cu redresor, fixarea se va face numai
cu dispozitivul special montat in acest scop pe masa de prindere. La efectuarea prinderii se va
tine seama de intinderea curelei trapezoidale si de pozitia rotilor de antrenare ale acesteia, care
trebuie sa fie in acelasi plan. Verificarea generatorului se va face numai cu aparatoarea montata.
- La verificarea unui generator de curent, daca acesta este asezat in dispozitivul de prindere
destinat verificarii demaroarelor, antrenarea generatorului se va face cu ajutorul curelei
trapezoidale, care va fi prevazuta cu aparatoare.
- La verificarea condensatorului se va evita atingerea cu mana a partii neizolate a cablului.
- Pentru buna functionare a instalatiei electrice a bancului, sigurantele vor fi calibrate, iar
interventiile se vor efectua numai de catre persoane autorizate dupa ce se va consulta schema si
inscriptionarea circuitelor.
- Înainte de punerea in functiune a bancului se vor executa urmatoarele:
- legarea bancului la pamant folosindu-se in acest scop borna din dotare, existenta la
cadrul inferior al batiului;
- controlul pieselor rotative aflate in exterior (la dispozitivul de verificare a generatorului
de curent, butonul de comutare, dispozitivul de verificare a demaroarelor, roata dintata de franare
etc.), urmarindu-se daca acestea sunt bine fixate pe arborii lor impotriva desprinderii accidentale.
- controlul pozitiei tuturor organelor de comanda, urmarindu-se daca ele se afla in pozitia
de baza, iar acele indicatoarelor instrumentelor sunt fixate la zero.

Recondiționarea bateriilor de acumulatoare

- Reconditionarea bateriilor de acumulatoare cu plumb se va efectua in incaperi separate de cele

in care se reconditioneaza bateriile de acumulatoare alcaline.
- Este interzisa depozitarea materialelor inflamabile in incaperile atelierului de reconditionare a
bateriilor.
- Placile de plumb care se scot din bateriile ce se repara vor fi asezate in cutii speciale, inchise
pentru a se evita imprastierea prafului de plumb.
- In cazul lucrului cu lampa de benzina se vor respecta regulile privind folosirea ei, prevazute in
prezentele norme la art.215.

21
- La executarea lucrarilor cu bitum fierbinte, ochii muncitorului trebuie sa fie protejati cu
mijloace individuale de protectie pentru ochi. Pentru a evita improscarea cu bitum fierbinte la
adaugarea unei noi cantitati de bitum, acesta, inainte de introducerea in creuzet, va fi faramitat si
introdus cu atentie, cu ajutorul unei cupe.
- In timpul topirii bitumului se va lucra cu o flacara astfel incat sa se evite aprinderea bitumului
si producerea de arsuri. In cazul aprinderii bitumului este interzis a se stinge cu apa.
- Se interzice introducerea bucatilor de bitum ude in cazanul cu bitum topit.
- Bitumul topit se va amesteca tot timpul cu atentie pentru evitarea exploziilor si a improscarilor
provocate de supraincalzirile locale.
- Dupa incetarea lucrului, deseurile rezultate din reparatiile efectuate la bateriile de acumulatoare
se vor transporta la locurile destinate in acest scop. Este interzisa depozitarea acestor materiale in
cadrul atelierului sau in locuri nepermise.

22
 BIBLIOGRAFIE

1. Frățilă, Gh., s.a. – Automobile. Construcție, întreținere și reparare, Editura

Didactică și Pedagogică R.A., București, 2018

2. Băltărețu, C.G. – Diagnosticarea, întreținerea și repararea automobilului,

Editura Didactică și Pedagogică R.A., Bucuresti, 2016

3. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, Programul PHARE TVET RO

2005/017-553.04.01.02.04.01.03, Auxiliar curricular pentru ciclul superior al
liceului, Profil Tehnic, Nivelul 3, Calificarea: Tehnician-electrician electronist
auto, Modulul: Testarea automobilului, Clasa: a XII-a, București, Noiembrie
2008

4. Pagini Web şi softuri educaţionale utile :

www.google.ro
www.forus.ro
http://stud.usv.ro
www.iprotectiamuncii.ro/norme-protectia-muncii/nss
m-8

23