Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Instalatia de pornire
Timpul de antrenare este de 5-10 s . Demarorul are puterea de 1-2% din puterea
nominala a MAS si de 5-10% pentru MAC.
Datorita avantajelor printre care siguranta si comoditatea, acest sistem este utilizat
la toate autovehiculele.
Cablul este din sarma de cupru multifilar (litat) cu izolatie din material plastic. La
capete este prevazut cu piese terminale adaptate pentru prindere la bornele bateriei
(coliere sau papuci cu orificii) si respective la borna demarorului si la masa automobilului.
Cablul de alimentare 4 al contactului este tot din sarma de cupru multifilara, dar de
sectiune mica (5-6 mm), cu piese terminale adaptate.
Contactul cu cheia 2 este un ansamblu de piese, prevazut cu mai multe borne
pentru primirea curentului de la baterie si distribuirea la consumatori. Are trei pozitii
distincte : 0 cand nu se alimenteaza vreun consumator; 1 pentru conectarea cu ajutorul
cheii a instalatiei de aprindere, pentru MAS si alti consumatori ( termoinjectorului la
motoarele Diesel D 797-05 si D 2156HMN-8 ); 2- pentru alimentarea demarorului la
pornire.
Dupa pornire, cheia lasata libera revine automat in pozitia 1 datorita arcurilor
contactului, alimentand numai consumatorii conectati. El este montat la bord, in partea
dreapta pentru facilitarea comenzilor.
Demarorul (motorul electric 1 ) functioneaza pe principiul cuplului rezultat din
interactiunea campurilor magnetice, dintre stator si rotor, imprimandu-i acestuia din urma
o miscare de rotatie, care, prin pinionul sau, angreneaza cu coroana volantului datorita
mecanismului de cuplare, transmitand-o arborelui cotit, pana la pornire.
Dupa tipul mecanismului de cuplare, demaroarele se clasifica in :
demaroare cu inertie
cu cuplare fortata
cu cuplare electromagnetica , in trepte.
La automobilele romanesti de putere mica se utilizeaza demaroare cu cuplare
electromagnetica iar pentru cele de putere mare se folosesc demaroare cu cuplare
electromagnetica in trepte.
Demarorul cu cuplare electromagnetica (fig 2 ) este un motor electric de curent
continuu si are aceeasi constructie pentru motorul Dacia 1310 si D 797-05; difera doar
gabaritul , puterea 0.9 kW (1.35 CP) pentru Dacia, Olcit si 2.9 kW (4 CP) pentru D797-05 si
unele caracteristici, printre care structura bobinajului si numarul periilor (4 in loc de 2).
Se compune din: statorul 1 , cu patru mase polare din tole de otel electrotehnic,
fixate pe carcasa lui , avand patru bobine legate in serie si care formeaza infasurarea de
excitatie , ale carei capete sunt racordate la peria (+) si respective la borna 10 (izolata fata
de masa) ; rotorul 2, format din arborele sprijinit prin bucse din bronz pe capacele
statorului si miez din tole de otel electrotehnic cu canale, pentru infasurarea sa, ale carei
capete sunt lipite de lamelele colectorului 3; infasurarile statorului si rotorului sunt
confectionate din bare de cupru cu sectiune mare.
Demarorul se mai compune din periile 4 ( + si - ) din bronz grafitat ghidate pe
suporturile capacului statorului si care apasa pe colectorul 3 sub influenta unor arcuri
spirale.
Electromagnetul 5, montat deasupra statorului 1 , are o infasurare in serie de
cuplare si una derivatie de mentinere in camp, care conecteaza armatura ce face legatura
intre borna 11 de alimentare de la baterie si borna 12 pentru transmiterea curentului la
infasurarea excitatiei prin borna 10, la comanda de la contactul cu cheia (prin borna 12).
Mecanismul de cuplare 6, cu cuplarea fortata electromagnetica, comandat prin
furca 7 de la electromagnet, face posibila deplasarea pinionului sau 8 pentru cuplare cu
coroana volantului; mecanismul dispune de un cuplaj de siguranta cu role 9, care
protejeaza demarorul impotriva suprasolicitarii.
Functionarea : la comutarea contactului cu cheie in pozitia cuplat, curentul de la
baterie alimenteaza infasurarea electromagnetului 5, al carui camp magnetic atrage
armatura si totodata miezul lui, la al carui capat este ansamblata partea superioara a furcii
7, care , osciland in jurul boltului de articulare pe carcasa , impinge pinionul 8, fixat la
partea ei inferioara si care culiseaza pe filetul special al arborelui, spre coroana volantului
cu care angreneaza.
Armatura electromagnetului inchide contactele bornelor 11 si 12, scurtcircuitand
infasurarea serie a solenoidului. Totodata, se alimenteaza infasurarea de excitatie a
statorului iar prin perii-colector si infasurarea rotorului, ale caror campuri magnetice se
interactioneaza, dand nastere unui cuplu ce imprima
rotorului o miscare de rotatie pe care o transmite prin pinion la arborele cotit pentru
pornirea motorului.
Dupa pornire, nemai actionndu-se cheia din contact, demarorul nu mai este
alimentat si miscarea de rotatie inceteaza, iar furca, datorita arcurilor sale, retrage automat
pinionul pentru decuplare.
Ca masura de siguranta pentru protectia rotorului demarorului la o eventuala
suprasolicitare si scurtcircuitarea infasurarilor, mecanismul de cuplare este prevazut cu un
cupaj de siguranta cu role tip roata libera 9, care va determina decuplarea rotorului.
Aceasta poate avea loc cand pinionul a ramas cuplat dupa pornirea motorului si se iveste
pericolul transmiterii inverse a miscarii, ceea ce duce la rotatii de circa 100000 rot/min ale
rotorului, tinand cont de raportul de demultiplicare dintre pinion si coroana care are
valoarea: i=8 10.
Mecanismul de cuplare de la autoturismele ARO-240 si autoutilitarele TV este de
tipul cu cuplare prin inertie.
Aceasta este format dintr-un pinion montat liber pe o bucsa filetata; bucsa este
solidarizata elastic printr-un arc elicoidal, iar la capatul opus este fixate cu un surub de
rotor .
Pinionul este prevazut cu o contragreutate. La cuplare pinionul are tendinta de a
ramane in urma datorita inertiei amplificate de contragreutatea excentrica, apoi avanseaza
pe bucsa filetata angrenand cu coroana volantului . Dupa pornire, datorita rotirii mai
rapide a pinionului , se desurubeaza si se decupleaza.
Pentru asigurarea unei porniri usoare a motorului este necesar sa se respecte unele
reguli de intretinere legate de demaror, dar si de bateria de acumulatoare, astfel:
sa verifice starea bornelor si conductoarelor de legatura cu bateria de
acumulatoare; aceasta se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire de
unsoare consistenta, periodic (10000-15000 km);
verificarea fixarii demarorului pe motor (se face la aceeasi periodicitate);
bateria de acumulatoare sa fie incarcata pentru a putea furniza curentul
necesar pornirii, mai ales pe timp rece, si sa nu fie prea suprasolicitata
prin porniri dese si de lunga durata;
la pornire, nu se vor face mai mult de 3-4 incercari cu o durata de 5 s, cu
pauze intre ele de 30 s ; daca motorul nu porneste, se face o pauza de 1015 min pentru refacerea potentialului bateriei, dupa care se face iarasi 2-3
incercari cu pauze de 1-2 min intre ele; daca totusi nu porneste, se
determina si inlatura cauzele (carburatie, aprindere) si apoi se face
pornirea, pentru a evita descarcarea bateriei;
pe timp rece, se iau masuri suplimentare de pornire , eventual prin
preincalzirea motorului, iar la autoturisme prin actionarea prealabila cu
manivela pentru ruperea uleiului;
motoarele mari pot fi pornite pe timp rece, cu dispozitive speciale, montate
in locul manivelei;
periodic, la 10000-15000 km, se face ungerea cu unsoare a pinionului si
arborelui filetat;
se va evita stropirea cu lichide, iar la spalarea motorului, se protejeaza
demarorul cu o folie de material plastic;
distanta intre pinion si Volant trebuie sa fie de 2-4 mm si se verifica
periodic, iar la nevoie se regleaza;
contactul cu cheie si conductoarele aferente se controleaza periodic, in
deosebi fixarea bornelor de legatura si functionarea;
se controleaza periodic, cuplarea releului electromagnetic si modul de
culisare a pinionului de catre furca ;
la pornire, mai ales pe timp rece, este indicat sa se decupleze ambreiajul
pentru micsorarea fortelor rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei
de viteze care se rotesc in uleiul de transmisie din carter , a carui
viscozitate este marita iarna;
La instalatia de pornire dotata cu bujii incandescente se reconda:
utilizarea bujiilor recomandate de firma constructoare ;
verificarea periodica (10000-15000 km) , a starii legaturilor electrice,
functionariilor ( in cca 30 s, sa atinga temperature de preincalzire ); starea
lor se poate constata si prin palpare (bujiile care raman reci, dupa
conectarea lor in circuit, sunt defecte);
controlul si diagnosticarea temeinica , se face prin masurarea rezistentei
ohmice a fiecareii bujii incandescente; aceasta sa nu depaseasca 0.5 ;
Repararea autovehiculelor
-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in
rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara
deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul
-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei,
uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h,
dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca
-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a
motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie
-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite
asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor
arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie
-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa
decuplarea bateriei
-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu
autovehiculul asezat pe capre metalice prevazute in partea superioara cu pene de lemn
astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului
-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu
gura
-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve
speciale, amplasate in locuri corespunzatoare
-pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare
nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente
-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.Proba
franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate
-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control
al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoasa)
-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale
-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a autovehiculelor
atata timp cat acestea sunt in lucru
-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a
Bibliografie: